Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
STRUCTURA DESENELOR PAPILARE


STRUCTURA DESENELOR PAPILARE




STRUCTURA DESENELOR PAPILARE

Degetul de Ia mana are trei falange care constituie, fiecare in parte, o zona papilara a degetului respectiv, despartita de celelalte prin santuri flexorale.

CeIe trei falange poarta urmatoarele denumiri, incepand de la varful degetului spre baza lui: falangeta, falangina si falanga, Ia fel numindu-se si santuriIe flexorale de Ia baza fiecarei falange, respectiv santuI flexoral aI falangetei, al falanginei sau falangei (fig. 6.).

Dintre desenele papilare pe care le prezinta un deget, cele ale faIangetei au forme foarte variate.

Studiind cu atentie desenul papiIar de Ia o falangeta incepand cu marginea degetului, respectiv a desenului papilar, si urmarindu-se prima creasta se constata ca porneste dintr-o latura a desenului, aproape de baza, isi urmeaza traseul chiar pe marginea varfului degetului si-l incheie in cealalta parte. descriind un arc de cerc.



Fig. 6

Continuandu-se studiul cu traseul crestei care este situata imediat sub aceasta, se va constata ca facand abstractie de forma sa particulara are aceIasi traseu al unui arc de cerc ca si prima creasta.

_____________________________________________

1 Ghe. Pasescu. I.R. Constantin. - op. cit.. p. 184.

Examinandu-se mai departe, se va observa ca Ia un moment dat crestele nu mai au forma unui arc; ele nu-si mai incep traseul dintr-o margine a desenului continuand pana la marginea opusa, ci traseele Ior au forma unor laturi, spirale sau cercuri introduse unul intr-altul si din ce in ce mai mici pana se ajunge in centru desenului care poarta denumirea de nucleu.

Daca se reia acest studiu, incepandu-se cu prima creasta de Ia baza desenului vecina chiar cu santul de flexiune, se va constata ca forma traseului este, aproximativ, o linie relativ orizontala si paralela cu santul flexoral, luand in final tot forma unui arc, dar mai putin boltit decat arcuriIe de Ia varful degetelor. Urmarindu-se creasta imediat superioara se descopera ca are o forma asemanatoare cu prima, la fel si urmatoarele, pana cand se va intalni o creasta care are fie forma unui lat, fie a unei spirale sau cerc, si tot asa si urmatoarele, pana se va ajunge iar la nucleu.

Din cele descrise conchidem ca in structura desenului papilar aI falangetei se disting trei sisteme de creste papilar arcuri puternic boltite (convexe) la varful si marginea degetului, arcuri slab boltite la baza desenului Ianga santul de flexiune si laturi, cercuri or spirale in regiunea centrala a desenului care include si nucleul sau. Crestele ce se gasesc pe zona papilara a falangetei pot fi impartite dupa forma pozitia lor in trei grupuri care determina formarea a tot atatea regiuni (vezi fig. 7).

stfel, crestele situate pe varful si pe marginile falangetei alcatuiesc regiunea marginala si au in general forma conturului degetului, adica a unor arcuri de cerc cu convexitatea indreptata spre varful acestuia. Crestele papilare care se gasesc in centrul desenului formeaza regiunea centrala. Ea este regiunea cea mai importanta a desenului papilar, deoarece aici forma si directia crestelor papilare variaza, permitand o clasificare precisa a desenelor papilare.

Fig 7

Crestele papilare situate in vecinatatea santului de flexiune au o forma in general rectilinie; ele sunt orientate relativ orizontal si paralel cu santul de flexiune care desparte falangeta de falangina. Acestea formeaza regiunea bazala.

Cele trei regiuni ale desenului papilar sunt despartite intre ele de creste papilare care se numesc limitante, astfel: ultima creasta din regiunea marginala, care poarta denumirea de limitanta superioara, si desparte regiunea marginala de cea centrala; creasta din regiunea bazala vecina cu regiunea centrala se numeste limitanta inferioara.

In traiectoria ei limitanta superioara intalneste limitanta inferioara intr-unul sau mai multe puncte ale desenului papilar, unde, fie ca se contopesc, fie ca isi continua traiectul paralel.

La locul de contact al limitantelor se intalnesc cele trei regiuni papilare ale amprentei digitale si se formeaza o figura triunghiulara, care poarta denumirea de delta. Aceasta denumire i-a fost data avandu-se in vedere asemanarea triunghiului format cu litera greceasca ∆ (delta).

Exista totusi unele desene papilare la care nu se gasesc laturi, cercuri sau spirale in regiunea centrala. La aceste desene, se observa numai arcuri pe toata suprafata, iar delimitarea celor trei regiuni este o operatie mai dificila, in lipsa deltelor.

In cazul desenelor papilare ale caror creste formeaza doua triunghiul, regiunea centrala (nucleul) este inconjurata in ambele parti laterale, precum si spre varful falangetei, de cea marginala, iar in partea dinspre santul de flexiune, de regiunea bazala. In aceasta situatie, regiunea centrala prezinta un nucleu inchis. La desenele ale caror creste papilare formeaza numai un singur triunghi sau nici anul, regiunea centrala, avand deschiderea spre una sau spre ambele laturi ale falangetei, prezinta un nucleu deschis (fig. 8).

Fig. 8

In raport Cu forma triunghiului care ia nastere in punctele de contact ale celor trei regiuni, deltele pot fi de doua feluri:

Ø delte negre;

Ø delte albe.

Delta neagra este formata din contopirea limitantelor intr-un punct al dactilogramei, unde dau nastere unei formatii asemanatoare literei majuscule "Y" (vezi Fig 9).

Fig. 9

Punctul de contact al celor doua limitante poarta denumirea de punct deltic.

In functie de lungimea bratelor care formeaza deltele negre acestea pot fii de mai multe feluri:

Ø delta neagra lunga care are in componenta sa doua sau toate trei bratele prelungite de cinci ori mai mult decat grosimea unei creste papilare;

Ø delta neagra scurta care are doua sau toate bratele mai scurte decat de cinci ori grosimea unei creste papilare, respectiv pana la 4,5mm;

De asemenea, deltele negre mai pot fi: cu brate egale, cu doua brate egale si cu bratele inegale.

Delta alba este constituita de spatiul triunghiular format in punctul de contact al celor doua limitante, care este delimitat atat de aceste creste, cat si de o a treia creasta papilara (din regiunea centrala) aflata in imediata apropiere. Ea se clasifica astfel:

Ø delta alba deschisa la toate unghiurile;

Ø delta alba deschisa la doua unghiuri;




Ø delta alba deschisa la un unghi;

Ø delta alba inchisa la toate unghiurile. (fig. 10)

Fig. 10

In cazul deltelor albe, punctul deltic il constituie centrul spatiului triunghiular care, in unele dactilograme, este marcat de o creasta papilara asemanatoare unui punct izolat.

2. Regiunile palmei

Cele 5 degete de la mana poarta urmatoarele denumiri:

Ø degetul mare (police),

Ø aratator (index),

Ø mijlociu (mediu),

Ø inelar si mic (auricular).

Uneori, la o palma, se pot gasi patru degete sau sase degete (polidactilia).

Palma propriu-zisa, fara degete, este la randul ei impartita in trei regiuni avand ca limite santurile de flexiune palmare.

De la baza degetelor pana la santul de flexiune situat aproximativ orizontal in podul palmei se afla regiunea digito-palmara, iar de la aceasta porneste un alt sant de flexiune orientat relativ vertical catre baza palmei, divizand-o in alte doua regiuni:

Ø regiunea tenara, cea de la baza policelui,

Ø regiunea hipotenara, care este situata spre exteriorul palmei (fig.11)

Fig.11

Fig. 11 - Regiunile desenului papilar al palmei:

a) degetul mare b) degetul aratator c) degetul mijlociu d) degetul inelar

e) degetul mic f) regiunea digito-palmara g) regiunea tenara

h) regiunea hipotenara i) santul de flexiune digito-palmar

j) santul de flexiune hipotenar

In regiunea digito-palmara pot fi intalnite creste cu aspect de arcuri, de lanturi simple, lanturi duble si delte.

Nu se vor intalni in aceasta regiune creste papilare sub forma de cercuri, spirale sau alte forme caracteristice nucleului amprentelor digitale.

In cele mai multe cazuri, arcurile intalnite in regiunea digito-palmara au concavitatea indreptata spre dreapta, la mana dreapta, si spre stanga, la mana stanga (indeosebi arcurile situate in partea superioara a acestei regiuni).

Laturile simple pot fi intalnite in zonele dintre degetul aratator si cel mijlociu, dintre degetul mijlociu si cel inelar, precum si dintre degetul inelar si cel mic, in zona dintre degetul mijlociu si cel inelar, precum si in zona dintre degetul inelar si cel mic pot fi uneori si laturi duble. Tot aici, la baza degetelor, se gaseste cate o delta, care poarta denumirea de delta aratatorului, mijlociului, inelarului si a degetului mic (fig. 12)

Fig.12

In regiunea hipotenara liniile papilare pot fi intalnite sub forma de arcuri, laturi, cercuri, sau alte forme caracteristice nucleului unei dactilograme digitale.

Arcurile din regiunea hipotenara sunt orientate mai frecvent cu concavitatea spre cea tenara, iar crestele sub forma de laturi ori spirale sunt situate la baza regiunii. Daca aceasta regiune se gaseste in dreapta dactilogramei palmare indica mana dreapta, iar in stanga ei indica mana stanga (fig. 13).

Fig. 13

Regiunea tenara, indiferent de configurarea liniilor papilare, are forma specifica pulpei degetului mare. Ea este situata intotdeauna in stanga desenului papilar palmar, in cazul mainii drepte, iar in cazul mainii stangi se gaseste in partea dreapta a acestuia.

Crestele papilare cel mai des intalnite in aceasta regiune sunt in forma de

arcuri. Se mai pot gasi si laturi, spirale, precum si alte forme, insa izolate.

Crestele papilare cu aspect de arcuri, situate in regiunea tenara, se caracterizeaza prin aceea ca se afla orientate cu concavitatea spre degetul mare.

Directia inversa a concavitatii va indica mana careia ii apartine desenul papilar. (fig. 14)

Fig. 14






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




Tactica elaborarii versiunilor de urmarire penala
Stabilirea autenticitatii si vechimii inscrisurilor
Reguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice
TEORII DE ORIENTARE PSIHOLOGICO-PSIHIATRICA
INTRODUCERE IN STIINTA CRIMINALISTICII
Tehnici de identificare a cadavrelor
PROPIETATILE DESENULUI PAPILAR
EXPERTIZA GRAFICA A SEMNATURILOR
VALOAREA PROBATORIE A EXPERTIZEI, A CONSTATARILOR TEHNICO - STINTIFICE SI A URMELOR PAPILARE
URMELE DE DINTI