Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
SPECIFICUL FUNCTIONAL AL CENTRULUI DE REEDUCARE TICHILESTI


SPECIFICUL FUNCTIONAL AL CENTRULUI DE REEDUCARE TICHILESTI




SPECIFICUL FUNCTIONAL AL CENTRULUI DE REEDUCARE TICHILESTI

ANALIZA STATISTICA A EFECTIVELOR DE MINORI DIN C.R. TICHILESTI

2. CONSIDERATII PRINCIPALE ALE STUDIULUI

Centrul de Reeducare Tichilesti, judetul Braila, ca orice alt centru similar din tara, reprezinta un cadru organizat unde se desfasoara de la inceputul internarii un ansamblu de influente, masuri si activitati menite sa restructureze si sa orienteze atitudinile si comportamentele minorilor internati.




Acest centru functioneaza inca din 1982 sub denumirea de Scoala Speciala de Munca si Reeducare Minori, incetandu-si activitatea in 1988.

Dupa decembrie 1989, mai precis in iulie 1991, acest centru si-a reluat activitatea sub vechea denumire, fiind populat in martie 1992, iar din decembrie 1993 functioneaza sub denumirea de Centru de Reeducare.

Minorii internati in Centrul de Reeducare Tichilesti sunt repartizati in camere speciale de carantina medicala pentru 21 zile.

In acest timp, minorilor le sunt prezentate drepturile si obligatiile pe care le au pe timpul executarii pedepsei, iar personalul specializat se ocupa cu aflarea modului in care fiecare minor a ajuns in aceasta situatie, a resurselor psihologice de care acesta dispune si pe baza acestor rezultate sa se poata institui un program individualizat de recuperare si reinsertie sociala.

La sfarsitul perioadei de carantina medicala, fiecare minor este repartizat la clasa in functie de numarul de clase absolvite si la atelierele scoala pentru calificarea in meseriile pentru care au aptitudine sau pentru completarea cursurilor de pregatire profesionala incepute inainte de internare.

1. ANALIZA STATISTICA

A EFECTIVELOR DE MINORI

DIN C.R. TICHILESTI

Analiza statistica a efectivelor de minori din 1992 pana in 1999 se prezinta astfel:


Analiza statistica a fost efectuata la 31 martie a fiecarui an, deoarece C.R. Tichilesti a fost populat cu minori in luna martie 1992, iar cercetarea constatativa a fost facuta in martie 1999.

Din analiza graficului de mai sus se poate observa ca in luna martie 1992 au fost adusi in C.R. Tichilesti un numar de 591 minori de la centrele similare din tara (Gaiesti si Tg. Ocna) care erau suprapopulate si de la Penitenciarele care detineau minori la acea data.

Din martie 1992 pana in martie 1993, efectivul de minori a crescut la 723. Acest lucru semnifica o crestere a delicventei juvenile in aceasta perioada crestere ce a fost posibila ca urmarea intelegerii gresite a democratiei atat de catre minori cat mai ales de catre parinti si personalul de scoli.

Din martie 1993 pana in martie 1997, efectivul de minori a scazut continuu, aproape la jumatate in 1994, cu o crestere semnificativa in 1996 ajungand ca la 31 martie 1999 sa se inregistreze doar 230 minori.

Aceasta scadere a efectivelor de minori nu se datoreaza scaderii infractionalitatii in randul minorilor ci ca urmare a infiintarii a inca unui Centru de Reeducare la Craiova, si mai ales a faptului ca minorii sunt tinuti in Penitenciarele de pe raza tribunalelor judetene pana la solutionarea definitiva a situatiei juridice, lucru care se desfasoara destul de greoi, iar deplasarea de la C.R. Tichilesti la instantele judecatoresti mai indepartate este imposibila.

Chiar daca in Penitenciare, minorii sunt tinuti separat de detinuti majori, acest lucru nu poate avea decat efecte negative, ei neputand beneficia de programul de reeducare complex care se desfasoara in centrele specializate, stiindu-se ca in penitenciare nu exista decat 2-3 educatori la 1000 detinuti.

2. CONSIDERATII PRINCIPALE

ALE STUDIULUI

Prin chestionarul care a fost aplicat minorilor am urmarit pe langa identificarea variabilelor obiective si urmatoarele variabile subiective:

Imaginea Eu-lui agresiv:

aprecierea sinelui prin atribute diferentiate;

importanta pentru sine a puterii si a prestigiului social;

prezenta unor stari de anxietate;

folosirea jargoului;

agresiunea fizica sau verbala a celorlalti;

motivele agresiunii.

Perceptia agresivitatii celorlalti:

aprecierea celorlalti prin atribute diferentiate;

suferirea unei agresiuni fizice sau verbale din partea celorlalti;

motivele agresiunii suferite;

in ce mod au fost agresati fizic;

strategii de aparare in caz de agresiune.

Populatia studiata se inscrie in urmatoarea structura demo-sociala:

Din analiza rezultatelor ,,itemilor 1 si 2'' se poate observa ca majoritatea subiectilor au varsta cuprinsa intre 16 si 20 ani (93%) si sunt necasatoriti (84%).

Aceasta repartizare se vede din urmatoarea hitrograma:

Legenda:

1. = 14-15 ani  1. = necasatorit

2. = 16-17 ani  2. = casatorit

3. = 18-21 ani  3. = concubinaj

4. = peste 21 ani  4. = vaduv



Din analiza rezultatelor la itemii 3 si 4 se observa ca minorii care provin din familii dezorganizate, 58% au un nivel de instruire scazut 1-4 clase (18%) si 5-8 clase (33%) de unde putem trage concluzia ca minorii care sunt lipsiti de afectiune, de un control din partea parintilor, de insuficiente mijloace materiale au un nivel de instruire scazut, ei fiind nevoiti sa abandoneze scoala, sau sunt exmatriculati pentru absente si comportamente deviante ori raman repetenti si nu se mai inscriu pentru noul an scolar, fiind nevoiti sa-si gaseasca mijloace de subzistenta prin comiterea de infractiuni si afilierea la grupuri stradale.

Tabelul urmator ne ofera situatia exacta a nivelului de instruire si a situatiei familiale:

NIVEL

DE INSTRUIRE

SITUATIA FAMILIALA

TOTAL

cu

ambii parinti

cu

ambii parinti

frati

parinti

divortati

in

incredintarea

mamei

cu

parinti divortati

in incredintarea tatalui

cu

mame decedate

cu

tatal

decedat

fara

parinti

in

incredintarea rudelor

fara

parinti institu-tionalizati

Nici o clasa (%)

1-4 clase (%)





5-8 clase (%)

10 clase/ sc.profes (%)

liceu

TOTAL (%)

Prin coroborarea rezultatelor de la itemii 1 si 5 putem trage concluzia ca minorii de 14-15 ani au comis infractiunea de furt, iar la minorii de 16-17 ani si 18-21 ani pe langa furturi 24% predomina talhariile 22% si in proportie de 36% infractiunile cu violenta (omor, viol).

Deci, cu cat minorii inainteaza in varsta cu atat isi diversifica aria infractiunilor, concomitent in proportii considerabile, infractiuni in care folosesc violenta.

Urmatorul tabel este semnificativ din acest punct de vedere:

V^RSTA

TOTAL

FURT

T^LHARIE

OMOR

VIOL

INFRACTIUNI

CONTRA

AUTORITATII

ALTE

INFRACTIUNI

14-15 ani

16-17 ani

18-21 ani




Peste 21 ani

TOTAL

Analiza rezultatelor de la itemii 4 si 5 ne arata ca minorii care provin din familii dezorganizate (58%) au comis infractiunii cu violenta (omor - 14%, viol - 13%) in timp ce la cei care provin din familii organizate (42%), predomina furtul 20% si talharia 10%. Lipsa de supraveghere si de comunicare din cadrul familiei, dezvolta comportamente deviante chiar agresive.

Atat minorii recidivisti cat si cei nerecidivisti au comis infractiunea in grup (76%) ceea ce inseamna ca grupul are o influenta nefasta asupra minorilor.

STAREA

DE

RECIDIVA

CUM AU COMIS INFRACTIUNEA

TOTAL

SINGUR

IN GRUP

NERECIDIVISTI (%)

ANTECEDENTE

PENALE

TOTAL


Urmatoarea histrograma ne arata pedeapsa pe care au primit-o minorii.

1 = preventivi

2 = sub 6 luni

3 = 6 luni - pana la 1 an

4 = 1 an - pana la 2 ani

5 = 2 ani - 4 ani

6 = 5 ani - pana la 10 ani

7 = peste 10 ani.

INCHEIERE

(CONCLUZII SI PROPUNERI)

A. CONCLUZII

In urma cercetarii efectuate s-au verificat ipotezele stabilite, dupa cum urmeaza:

La minorii care provin din familii dezorganizate formele de afresivitate se dezvolta exacerbat;

Minorii care au nivel de instruire scazut 1-4 clase sau 5-8 clase sunt mai agresivi decat minorii care au un nivel de instruire mai bun, 10 clase sau scoala profesionala;

Minorii care au aderat la grupuri delicvente sunt mai agresivi decat cei care actioneaza singuri imitand o serie de comportamente agresive de la membrii mai vechi ai grupului si profitand de protectia pe care i-o confera grupul;

Regimul detinerii in mediul inchis estompeaza afirmarea personalitatii individuale, astfel ca, o detinere pe o perioada mai indelungata dezvolta comportamente agresive la minori, manifestate sub forma agresiunilor verbale sau fizice si chiar sub forma autoagresiunii;

Formele de agresivitate se accentueaza prin aparitia unor dificultati de identificare a sentimentelor manifestate prin lipsa de incredere in sine si in ceilalti, ceea ce duce la apariztia unor forme specifice de autoagresiune, incercari de sinucidere, automutilare, ca si a unor forme de violenta sexuala (in forma acuta de viol homosexual), de violenta teritoriala, s.a.;

Minorii care provin din familii dezorganizate au un nivel de instruire mai scazut si au comis majoritatea infractiunilor cu violenta;

Motivele agresiunii verbale si fizice in mediul inchis sunt in general starea de anxietate, raspunsul la o alta agresiune verbala sau fizica, neexecutarea unui ordin primit, dorinta de a-si arata puterea de a obtine prestigiul si de a fi respectati de ceilalti;

In cazul agresiunilor verbale predomina ,,injuratura'' iar in cazul agresiunilor fizice predomina ,,bataia'';

Cand sunt agresati, minorii incearca sa se apere si sa-si faca dreptate singuri, rezolva conflictul in mod pasnic sau cer ajutorul prietenilor. Foarte rar sau aproape deloc minorii care sunt agresati raporteaza cadrelor.

Aceasta situatie tine de propriul lor prestigiu cei care raporteaza sunt marginalizati si sunt etichetati ca fiind ,,benganitori''.

B. PROPUNERI

B.1. IN PLAN PENITENCIAR

Pentru o mai buna solutionare a cazurilor in care sunt implicati minori in Romania, ar trebui ca in cadrul fiecarei judecatorii sa functioneze instanta specializata pentru minori. Anchetele sociale care se efectueaza ar trebui sa fie mai amanuntite, sa cuprinda date despre situatia familiala, despre situatia scolara, despre relatiile minorului cu parintii, cu vecinii, cu rudele, cu prietenii, despre comportamentul sau in societate.

Plecand de la aceasta ancheta care este obligatorie si de celelalte acte existente la dosar, instanta ar trebui sa individualizeze pedeapsa pentru fiecare minor in parte si ar trebui sa evite pedepsele privative de libertate, luand masuri mai usoare, mai ales pentru cei care sunt la prima abatere.

Condamnarea minorilor cu o masura privativa de libertate nu poate avea decat efecte negative stiindu-se ca in mediul inchis acestia invata unul de la altul tot ce este rau, cei slabi sunt traumatizati si apoi atrasi in tot felul de grupuri delicvente.

Comportamentele agresive se dezvolta exacerbat astfel ca delicventa devine o adevarata scoala de perfectionare a infractorilor si locul unde poate face cunostinta cu tot felul de indivizi cu comportamente deviante, deci ar fi de preferat aplicarea unor masuri mai usoare cum ar fi: mustrarea sau libertatea supravegheata.

B.2. IN PLAN ORGANIZATORIC PENITENCIAR

In penitenciarele si in centrele de reeducare din Romania camerele de detinere ar trebui sa fie mai mici sa nu depaseasca 8-10 paturi. Aglomeratia si caldura se stie ca sunt generatoare de agresivitate.

De asemenea, minorii ar trebui separati in functie de fapta pe care a comis-o, de starea de recidiva, de nivelul de scolarizare, de comportamentele menifestate. Ar trebui, de asemenea, ca cei care sunt mai vulnerabili sa fie separati de ceilalti si sa li se aplice un program de recuperare mai intens.

De asemenea, numarul psihologilor, sociologilor si al educatorilor ar trebui sa creasca la nivelul fiecarei unitati, astfel ca un educator sa aiba un numar redus de detinuti, de care sa se poata ocupa.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




URMELE DE MAINI
SPECIFICUL FUNCTIONAL AL CENTRULUI DE REEDUCARE TICHILESTI
PREVENIREA CORUPTIEI INTERNE
APRECIEREA VALORII DE IDENTIFICARE A URMEI
URMELE DE DINTI
POSIBILITATEA FORMARII UNOR CONCLUZII ERONATE IN EXPERTIZA DACTILOSCOPICA A URMELOR PAPILARE1
Primele masuri luate de organul de urmarire penala in cazul cercetarii mortii violente
EXAMINAREA LOCULUI ACCIDENTULUI
DETERMINAREA TIPULUI DE DESEN DIGITAL
Moduri de operare folosite de traficantii de droguri



loading...