Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
» SCOALA SOCIOLOGICA FRANCEZA


SCOALA SOCIOLOGICA FRANCEZA




SCOALA SOCIOLOGICA FRANCEZA

Sectiunea I - Consideratii generale

Intemeierea scolii sociologice poate fi inteleasa mai bine daca vom cunoaste epoca istorica in care a aparut si stadiul de dezvoltare a stiintelor vremii, marcate de aparitia sociologiei, precum si de influenta curentelor filosofice dominante in Franta acelor ani, in special iluminismul, cu cel mai important reprezentant al sau, Jean Jacques Rousseau.

Pentru a intelege ideile scolii sociologice, trebuie sa remarcam modul cum explica J.J. Rousseau raportul dintre conditiile sociale de viata ale omului si comportamentul acestuia.




Sectiunea a II-a - Precursori ai orientarii sociologice

§1. André Michel Guerry (1802-1866)

Avocat francez, autor al lucrarii Eseu asupra statisticii morale in Franta, comparata cu cea din Anglia. Aici foloseste pentru prima data termeni ca: factor geografic", geografia crimei", "harta criminalitatii", pentru a explica legatura ce exista intre anotimpuri si criminalitate.

§2. Adolphe J. Quetelet (1796-1874)

Matematician si astronom belgian, considera ca exista o anumita constanta in savarsirea infractiunilor. El a formulat legea termica a criminalitatii, fiind de parere ca infractiunile contra persoanei predomina in regiunile din sud si se comit in special in sezonul cald, iar cele contra proprietatii predomina in regiunile din nord si se comit in sezonul rece.

§3. Henry Mayhew

Cercetator englez, autor al lucrarii in patru volume London Labour and the London Poor, in care face cunoscute publicului problemele criminalitatii si cheama la interventie sociala.

Sectiunea a III-a - Contributia cercetatorilor francezi

§1. Alexandre Lacassagne (1843-1924)

A fost profesor de medicina legala la Universitatea din Lyon. El a grupat in jurul sau multi discipoli, formand o noua scoala criminologica denumita Scoala de la Lyon.

Admitea rolul factorului biologic in explicarea comportamentului criminal, dar ii acorda un rol secundar (ca, de altfel, si factorului psihologic) si atribuia un rol principal factorului social.

Sub influenta lui Guerry si Quetelet, admite influenta factorilor climatici asupra evolutiei criminalitatii si a intocmit chiar un "calendar al crimei", incercand sa demonstreze ca infractiunile contra proprietatii cresc in timpul iernii, iar cele contra persoanei cresc in timpul verii.

Opera sa poate fi rezumata in patru aforisme ramase celebre:

1. Orice act daunator unei societati este o crima.

2. Orice crima este un obstacol in calea progresului.

3. Omul este comparat cu microbul, iar societatea cu mediul de cultura in care se dezvolta microbul. Astfel, combate ideea existentei criminalului innascut, sustinand ca, de la nastere, omul are doar anumite tendinte spre criminalitate, care se vor manifesta numai in raport de conditiile materiale de existenta.

4. Societatea nu are decat criminalii pe care ii merita. Astfel incearca sa explice influenta factorului social asupra comportamentului criminal si chiar dezvolta ideea de raspundere sociala.

§2. Leonce Manouvrier (1850-1922)

Combatand ideile lui Lombroso cu privire la criminalul innascut, a demonstrat ca, in calitatea sa de recunoscut antropolog, poate sustine ca antropologia nu detine vreo cheie cu care sa se poata descifra trasaturile omului criminal. Deci crima este, prin excelenta, materie sociologica, iar criminalul, un produs social. Este originala si interesanta comparatia pe care o face el intre mediul social si comportamentul deviant al omului cand sustine ca omul nu este decat instrumentul muzical pe care canta mediul social".

§3. Gabriel Tarde (1834-1904)

A fost magistrat de cariera, dar s-a remarcat si ca filosof, sociolog si psiholog.

Intre lucrarile sale cele mai importante, figureaza: Criminalitatea comparata, Legile imitatiei, Filosofia penala.

Pentru criminologie prezinta interes doar lucrarea Legile imitatiei, deoarece sustine ca nu exista criminal innascut, ci crima se invata, ca orice meserie, prin imitatie. Acest mod de explicare a rolului factorilor sociali in influentarea comportamentului criminal il deosebeste de ceilalti sociologi francezi. Pe Alexandre Lacassagne il critica pentru netemeinicia ideilor sale privind influenta factorilor geografici asupra comportamentului deviant al omului.




Imitatia descrisa de Gabriel Tarde are cateva trasaturi caracteristice care capata putere de lege:

1. Oamenii se imita unii pe altii, in functie de cat de strans este contactul dintre ei;

2. Imitatia se propaga de sus in jos si mai rar invers; tinerii invata de la batrani;

3. Imitatia este ca o moda, in sensul ca oamenii cauta in permanenta sa adopte ceea ce este nou la un moment dat, dar intotdeauna apare ceva nou si de aceea se renunta la moda ramasa veche.

In lucrarea Criminalitatea comparata retine ca in a doua jumatate a secolului al XIX-lea in Franta se constata o crestere alarmanta a criminalitatii, dar ne avertizeaza asupra relativitatii datelor statistice, care pot inregistra scaderi si cresteri care nu corespund realitatii.

§4. Emile Durkheim (1858-1917)

Nascut din parinti evrei, intr-un orasel de pe granita cu Germania.

In 1892 primeste primul titlu de doctor in sociologie acordat de Universitatea din Paris, apoi ocupa functia de profesor la aceasta universitate.

Intre cele mai importante lucrari, trebuie mentionate: Despre diviziunea muncii in societate, Regulile metodei sociologice, Suicidul, Prohibirea incestului si originile sale.

Principalele idei din opera lui Emile Durkheim consideram a fi urmatoarele:

1. Dezvoltarea conceptului de crima ca normalitate

Considera ca crima constituie un factor de sanatate publica, facand diferenta intre bine si rau si atragand atentia asupra starii sociale precare a natiunii. Cu alte cuvinte, in afara daunelor de moment aduse organismului social, criminalitatea poate avea si functii pozitive: aceea de promovare a schimbarilor si progresului si aceea de consolidare a raporturilor sociale de integrare, prin combaterea criminalitatii, hotarul dintre bine si rau fixandu-se cu mai multa claritate.

2. Introduce conceptul de anomie

Ea desemneaza o stare obiectiva a mediului social, caracterizat printr-o dereglare a normelor sociale datorata unor schimbari bruste (razboaie, revolutii, crize economice). Aceasta poate duce la o discrepanta intre nevoile individului si mijloacele disponibile pentru a le satisface.

Pentru a dezvolta conceptul de anomie, Durkheim aduce interesante si multiple argumente. Avem in vedere, in primul rand, pe cel care urmareste sa ne convinga ca criminalitatea a existat dintotdeauna si va continua sa existe, pentru ca, pe cat cineva are mai mult, pe atat doreste mai mult, deoarece satisfactiile primite doar stimuleaza si nu satisfac nevoile. Cu alte cuvinte, pe masura ce sunt satisfacute unele nazuinte ale omului, apar altele noi.

BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Nistoreanu, C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996.

2. T. Amza, Criminologie teoretica, Bucuresti, 2000.

3. E. Durkheim, Regulile metodei sociologice, Bucuresti, 1974.

4. R.M. Stanoiu, Criminologie, Bucuresti, 1998.

Subiecte pentru teme de control

1. Contributia iluminismului francez la formarea scolii sociologice

2. Care sunt legile imitatiei" descrise de Gabriel Tarde?

3. In ce consta anomia descrisa de Emile Durkheim?



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGERE
Realizarea propriu-zisa de constatare a infractiunilor flagrante
DETERMINAREA TIPULUI DE DESEN DIGITAL
Particularitati ale psihologiei victimei
Directii metodologice generale ale investigarea infractiunilor in domeniul afacerilor
Caracteristici de identificare a scrisului de mana
DESCOPERIREA URMELOR LA FATA LOCULUI
Formarea criminologiei ca stiinta
Particularitati ale psihologiei invinuitului sau inculpatului
FACTORI PRINCIPALI CARE DETERMINA SI POTENTEAZA AGRESIVITATEA



loading...