Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
Masuratori si inregistrari la locul accidentului


Masuratori si inregistrari la locul accidentului


Masuratori si inregistrari la locul accidentului

Pentru a consemna intr-un mod clar si concis trasaturile semnificative ale efectelor accidentului asupra drumului trebuie sa se execute o fisa (anexa A) care sa cuprinda urmatoarele:

- schita locului accidentului cu indicarea tuturor distantelor caracteristice elementelor geometrice ale drumului;

- reprezentarea tuturor urmelor si semnelor lasate de accident pe carosabil;

- localizarea punctelor caracteristice ale urmelor si indiciilor de evidenta a accidentului;

1. Tehnica localizarii probelor

Pentru localizarea pozitiei punctelor de interes pentru accidentul de circulatie rutiera este necesara alegerea unui sistem de referinta. Sistemul de referinta constituie un ansamblu de elemente geometrice (puncte, linii) imobile unul fata de celelalte situat in planul scenei accidentului. Pentru a reusi trebuie indeplinite integral trei obiective :



- stabilirea unui reper pentru localizarea sistemului de referinta ;

- alegerea elementelor sistemului de referinta ;

- localizarea fiecarui punct prin doua coordonate.

Reperul de localizare (RL) este un obiect permanent cu pozitie ne-modificabila, usor de gasit si recunoscut, aflat la locul accidentului ori in vecinatatea lui. El poate fi: borna kilometrica si subdiviziunile acesteia (borne hectometrice), stalp al retelei electrice ori telefonice, indicator de circulatie, gura de canal, hidrant, cap de pod, podet, punte, cale de acces la o proprietate, copac, s.a. In localitati reperul de localizare poate fi intersectia unor strazi, intrarea la un imobil, stalp al retelei de iluminat, post telefonic, indicator de circulatie s.a

Un sistem de referinta in plan (fig.1) poate fi format din:

- o linie, numita linie de referinta notata in continuare cu LR si un punct de referinta notat cu PR (fig.1. a, b, c, d) ;

- doua puncte de referinta PR1 si PR2 (fig.1-e) ;

- doua drepte de referinta concurente LR1 si LR2 (fig.1.f).

Fig.1. Sisteme de referinta

Coordonatele pentru localizarea unui punct fata de aceste sisteme de referinta pot fi: doua marimi liniare ori o marime liniara si cealalta unghiulara (dar totdeauna doua marimi).

Linia de referinta (LR) reprezinta o linie fizica existenta la locul accidentului sau trasata in mod expres pe campul accidentului pentru executarea masuratorilor necesare localizarii elementelor de evidenta. Linia de referinta nu trebuie sa fie neaparat dreapta, poate fi si marginea unui drum curb.

Punctul de referinta (PR) reprezinta un punct pe linia de referinta care constituie originea masuratorilor in lungul liniei Punct de referinta poate fi si un punct in afara liniei de referinta de la care se masoara distantele pana la fiecare punct de localizat.

Obisnuit se folosesc doua metode de masurare: metoda coordonatelor liniare ; metoda triangulatiei;

1.1. Metoda coordonatelor

Localizarea unui punct de pe scena accidentului prin metoda coordonatelor se face cu ajutorul a doua marimi liniare :

- distanta de-a lungul liniei de referinta de la punctul de referinta pana la locul de pe linia de referinta situat cel mai aproape de punctul de localizat;

- distanta cea mai mica de la linia de referinta la punctul de localizat.

Fig.2. Localizarea unui vehicul prin metoda coordonatelor

Fig.3 - Localizarea unui vehicul prin metoda coordonatelor

cand linia de referinta este curba.

1.2. Metoda triangulatiei

Orice punct de pe aria accidentului poate fi pe deplin localizat prin metoda triangulatiei daca se cunosc distantele de la el pana la doua puncte din planul arie.

Fig.4. Localizarea unui vehicul prin metoda triangulatiei

1.4. Stabilirea liniilor si punctelor de referinta

Sursa cea mai potrivira pentru fixarea liniilor si punctelor de referinta o constituie elementele geometrice ale drumului. Poate fi linie de referinta:

- marcajul longitudinal lateral de delimitare a partii carosabile de acostament (fig.6) acolo unde marginea carosabilului nu este marginea suprafetei pavate. Linia de referinta este axa marcajului;

- marginea pavajului daca nu exista marcaj longitudinal. Cand margine pavajului este neregulata, linia de referinta se alege linia medie a marginii (fig. 7.);

- bordura trotuarului acolo unde se uneste cu marginea carosabilului daca nu se afla marcaj de delimitare a partii carosabile in alta parte;

- marginea dreapta a rigolei ori a santului acolo unde se uneste taluzul cu acostamentul sau cu partea carosabila cand drumul nu este pavat;

- extensia imaginara a marginii carosabilului (fig.8) in intersectii acolo unde marginea naturala a drumului nu mai continua rectiliniu. Daca raza de curbura a marginii drumului este mare ea poate fi aleasa linie de referinta (fig.3);

Fig.6. Linie de referinta este axa benzii de delimitare a partii carosabile

Fig. 7. Linia de referinta este linia medie a marginei pavajului

Fig.8. Linia de referinta este extensia marginii drumului

Fig.9. Linii si puncte de referinta in curba

- parapetul, balustrada ori grilajul de protectie de pe marginea drumului, acolo unde exista.

- liniile de cale ferata ori de tramvai indeosebi cand urmele si indiciile unui accident rutier sunt rasfirate de-a lungul linilor respective;

La alegerea liniilor de referinta trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte:

- sa fie usor de recunoscut si de descris;

- sa se afle in vecinatatea majoritatii punctelor care trebuie localizate;

- necesita un numar mic de traversari a liniei de trafic pentru executarea masuratorilor;

- este situata intr-o pozitie convenabila fata de reperul de localizare pentru a fi identificata cu usurinta.

Punctul de referinta constituie originea masuratorilor si trebuie raportat la un reper definit, permanent cu pozitie nemodificabila, usor de identificat si gasit. In cazul folosirii metodei coordonatelor liniare de localizare punctul de referinta se alege pe linia de referinta. Atunci cand reperul de localizare se afla pe linia de referinta el constituie si punct de referinta.

Reperul pentru localizarea unui punct de referinta poate fi:

- o borna kilometrica ori hectometrica situata pe margine drumului;

- punctul de intersectie a prelungirilor marginilor a doua drumuri (fig.8. fig.10) ori intersectia prelungirii unei margini a unui drum curb cu cealalta margine a drumului respectiv (fig.9);

Fig.10. Reper de localizare punctul de intersectie a marginilor drumurilor

- un stalp ori un copac situat in apropierea liniei de referinta;

- un indicator rutier ori marginea unui marcaj transversal (trecere pentru pietoni, oprire la intersectie s.a.);

- o cutie postala situata la marginea drumului in apropiere liniei de referinta;

- sfarsitul unei balustrade, a unui grilaj, parapet ori un cap de pod sau podet (fig.13);

- coltul unei cladiri sau marginea unei caii de acces la un imobil;

- sfarsitul unui refugiu sau a unei insulite de separare a sensurilor de circulatie;

- un hidrant situat in vecinatatea drumului;

- o sina de cale ferata sau de tramvai care intersecteaza linia de referinta.

In cazul unui drum curb punctul de referinta se poate alege la capatul portiunii drepte a marginii carosabilului (fig.11) acolo unde incepe curba.

Fig.11. Puncte de referinta pe un drum curb

Fig.12. Punct de referinta conventional

Cand se foloseste metoda triangulatiei de localizare a urmelor sunt necesare doua puncte de referinta.

Fig.1 Puncte de referinta pentru metoda triangulatiei

Exemple de descriere a elementelor sistemului de referinta din fig.3 este: linia de referinta LR se afla pe marginea nordica a drumului national DN 59 iar punctul de referinta PR este situat la sud de reperul de localizare RL pe linia de referinta LR. Prescurtat aceasta descriere se prezinta astfel:

LR = marginea N, DN 59

PR la S de RL pe LR

Intr-o astfel de descriere intotdeauna ordinea de notare este intai LR si apoi PR. Pentru situatia reprezentata in fig.8 a se scrie:

LR = marginea E Olt

PR x marginilor N Mures, E Olt

In aceste descrieri simbolul '=' inseamna 'se afla' iar simbolul '' inseamna 'intersectie' (PR este intersectia intre marginea nordica a str. Mures cu marginea estica a str. Olt).

Cand se foloseste metoda triangulatiei de localizare se descriu trei elemente : pozitia PR1, pozitia PR2 si distanta de la PR1 la PR2 sub forma (fig.13):

PR1 = coltul E parapet N

PR2 = marginea N, DN 59

18,0 m PR1 - PR2

2. Schita locului accidentului

Pentru a consemna intr-un mod clar si concis starea de fapt de la fata locului dupa producerea accidentului se intocmesc:

- schita ariei accidentului care sa prezinte traseul partii carosabile cu rezultatele accidentului;

- tabele cu inregistrarea masuratorilor facute pentru localizarea punctelor caracteristice.

Schita locului accidentului trebuie sa cuprinda urmatoarele:

A. Toate imprejurimile (vecinatatile) nemodificabile importante pentru desfasurarea accidentului precum: dispunerea strazilor, particularitatile constructive ale drumului si spatiului lateral, constructiile si plantatiile alaturate drumului, configuratia caii de rulare (rampa, panta, rambleu, debleu), mijloacele de iluminare a drumului (daca lumina este relevanta pentru accident), mijloace de semnalizare si dirijare a circulatiei rutiere s.a.

B. Toate imprejurimile modificabile ocazional existente in zona si in timpul producerii accidentului precum: vehicule parcate, suprafete pe carosabil cu aderenta modificata (mazga, zapada, gheata, polei, ulei, balti cu apa s.a.), gramezi de material antiderapant, criblura pe carosabil, santier in lucru s.a.

C. Toate 'urmele de contact' situate pe calea de rulare si pe suprafetele limitrofe produse de vehiculele si persoanele implicate in accident si toate 'urmele de situatie' (pozitiile finale ale vehiculelor, persoanelor, obiectelor cazute etc.).

Pasii care se parcurg pentru executarea schitei sunt (fig.14)::

1.Stabilirea punctelor ce localizate. Pentru situatia ilustrata in fig. 14 se considera ca trebuie sa se localizeze :

- autoturismul DACIA 1310 prin doua puncte D1 roata dreapta fata si D2 coltul nedeformat de pe partea dreapta spate ;

- autoturismul VW prin doua puncte W1 si W2 colturile nedeformate de pe partea dreapta ;

- urmele de glisare trasate de rotile autoturismului VW prin patru puncte A;A;Asi A4 pentru rotile din stanga si prin patru puncte B;B;B3 si B4 pentru rotile din dreapta ;

2. Trasarea pe schita a directiei nordului ( a in fig.14) ;

Trasarea marginilor carosabilului (b in fig.14) ;

4. Consemnarea denumirii drumului (c in fig.14) ;

5. Trasarea marginilor drumului lateral si racordarea acestora cu marginile drumului principal ( d in fig.14);

6. Consemnarea denumirii drumului lateral (e in fig.14) ;

7. Trasarea marcajul central care separa sensurile de circulatie ( f in fig.14) ;

8. Trasarea acostamentelor drumului (g in fig.14) ;

9. Trasarea pozitiilor finale ale autovehiculelor ( h in fig.14 );

10. Trasarea urmelor de franare (i in fig.14) ;

11. Se indica sensul de deplasare ( j in fig.14) ;

12. Se decide asupra metodei de masurare a coordonatelor punctelor de localizat (k in fig.14 );

1 Se stabilesc reperul de localizare RL, linia de referinta LR si punctul de referinta PR pe in apropiere reperului de localizare (m in fig.14) ;

14. Se noteaza intr-un colt datele de identificare ale LR, PR si ale altor urme ori obiecte marcate pe aria accidentului (legenda), pozitia n in fig.14 ;

15. Pe schita trebuie sa se consemneze datele de identificare a accidentului. Astfel in partea superioara a reprezentarii grafice se trec urmatoarele :

Fig.14. Fazele de executare a schitei

a. denumirea drumului pe care s-a produs accidentul ;

b. locul pe drum unde s-a produs accidentul. Daca acesta este o intersectie se indica drumul cu care s-a intersectat, daca nu se indica distanta pana la primul indicator sau alt reper fix recunoscut ( pod, borna, cale ferata, tunel s.a.) ;

c. localizarea geografica a zonei unde s-a produs accidentul (localitate, judet) ;

d. cand s-a produs accidentul : ora, ziua, luna, anul.

Dupa acestea schita este pregatita pentru inregistrarea masuratorilor.

In final, in josul paginii, se consemneaza :

- numele celui care a facut schita si masuratorile;

- numele asistentilor (martorilor);

-        data la care s-au executat acestea.

-       

Efectuarea si inregisrarea masuratorilor

1.Masuratori de baza

La locul accidentului se fac masuratori pentru a consemna, pozitiile finale ale vehiculelor si persoanelor implicate situate in afara vehiculelor, ale urmelor si indiciilor consecinte ale accidentului. Fiecare masuratoare se consemneaza imediat dupa efectuarea ei. Datele se inscriu pe campul schitei daca sunt putine la numar. Atunci cand pe aria accidentului sunt mai mult de sase puncte de localizat, este bine, sa se intocmeasca un tabel cu rezultatele masuratorilor. Tabelul poate fi trasat langa schita, ori pe o alta foaie. In cazul folosirii metodei de masurare prin coordonate liniare tabelul cuprinde urmatoarele coloane (tabelul 1) : denumirea marcajului, simbolul marcajului, punctul de referinta de la care se fac masuratorile, distanta si directia de-a lungul liniei de referinta, distanta si directia de la linia de referinta la punctul ce se localizeaza, latimea urmei, unghiul fata de linia de referinta. Deasupra tabelului se inscriu datele de identificate a sistemului de referinta.

Tabelul 1 Coordonatele punctelor caracteristice pentru situatia din figura 14.

RL = V marginea V, DN 59

LR = marginea V, DN 59

PR la E de RL pe LR

Denumirea

marcajului

Simbol

Punct de referinta

Distanta [m]

Latimea

[m]

Unghiul

[grad]

Pe LR

catre

De la LR

catre

1

2

3

4

5

6

7

Autoturismul Dacia

- roata dreapta fata

- colt dreapta spate

D1

1

22,15 N

0,80 V

D2

1

25,55 N

1,30 V

Autoturismul VW

- colt dreapta fata

- colt dreapta spate

W1

1

22,10 N

1,20 E

0,15

W2

1

22,10 N

5,40 E

Urme de glisare ale autoturismului VW

A1

1

15,40 S

3,00 E

A2

1

3,20 S

2,65 E

A3

1

3,30 N

2,50 E

A4

1

20,40 N

1,75 E

B1

1

11,00 S

7,30 E

0,15

B2

1

3,80 S

4,00 E

B3

1

7,20 N

3,90 E

B4

1

20,50 N

3,05 E

In cazul folosirii metodei triangulatiei se fac masuratori fata de doua puncte de referinta bine definite pe aria accidentului fara a fi necesara indicarea directiei de masurare. Rezultatele masuratorile se inscriu intr-un tabel liniat in prealabil. Tabelul cuprinde urmatoarele coloane :

denumirea marcajului, simbolul punctului, distanta pana la PR1 si distanta pana la PR2. Legarea sistemului de referinta de drum se face cu ajutorul a trei masuratori aditionale :

- distanta cea mai mica de la PR1 la una dintre marginile drumului ;

- distanta cea mai mica de la PR2 la aceiasi margine a drumului ;

- distanta dintre PR1 si PR2.

Pentru exemplificare se considera situatia ilustrata in fig. 15 unde trebuie localizate doua vehicule care in urma coliziunii au ajuns in pozitii finale in afara carosabilului .

Fig.15. Localizarea a doua vehicule prin metoda triangulatiei

Tabelul 2 Coordonatele punctelor caracteristice pentru situatia din fig.15

PR1 = stalpul 234 la sud de DN 59

PR2 = stalpul 235 la sud de DN 59

50,0 m PR1 - PR2

Denumirea marcajului

Simbol

Distanta pana la [m]

Observatii

PR1

PR2

1

2

3

4

5

Autoturismul Ford :

-        coltul dreapta spate

-        coltul dreapta fata

F1

26,30

44,20

F2

27,04

38,50

Autoturismul Audi:

-        coltul dreapta fata

-        coltul dreapta spate

A1

44,60

11,30

A2

48,60

5,70

Marginea S, DN 59

4,20

9,40

Daca tabelul este separat de schita el trebuie completat cu datele de identificare a accidentului (denumirea drumului, locul pe drum unde s-a produs accidentul, localizarea geografica a locului, data - h,z,l,a.) si cu datele referitoare la efectuarea masuratorilor (numele executantului, ale asistentilor, data).

2. Masuratori speciale

In general urmele de pneuri sunt consemnate prin coordonatele a doua puncte origine si capat. In cazul urmelor de deviere este necesara stabilirea curburii lor. Pentru inregistrarea corecta a formei curbelor descrise de pneuri pe carosabil se localizeaza puncte intermediare situate pe toata lungimea urmelor la distante de la 3,0 la 6,0 m intre ele. Fiecare punct se localizeaza fata de sistemul de referinta prin doua coordonate exp. fig.16.

Fig.16. Localizarea urmelor curbe

Tabelul 3 Coordonatele punctelor caracteristice pentru situatia din fig.16

RL = coltul S parapet E

LR = marginea E, DN 59

PR la V de RL pe LR

Denumirea marcajului

Simbol

Punct de referinta

Distanta [m]

Lati-mea

[m]

Unghi.

[grad]

Pe LR

catre

De la LR catre

1

2

3

4

5

6

7

Autoturismul C:

- coltul dreapta fata

- coltul dreapta spate

C1

1

16,60 N

0,20 E

C2

1

20,80 N

2,20 V

Autovehiculul T:

- coltul dreapta fata

- roata dreapta spate

T1

1

16,20 S

3,60 V

T2

1

12,10 S

4,20 V

Urme de derapare autov. C :

-urma roata dreapta spate:

- originea urmei

- intersectia cu marginea drum. - pozitia la angaj. maxim

- capatul urmei

- urma roata dreapta fata :

- originea urmei

- capatul urmei



A1

1

16,70 S

0,30 E

A2

1

7,40 S

0,00

A3

1

5,00 N

1,50 V

A4

1

10,50 N

0,60 V

B1

1

11,26 S

3,90 V

B2

1

7,30 N

3,90 V

Autovehiculul T : - originea urmei roata dreapta spate

G

1

4,50 N

0,10 V

Perimetrul ariei materialului depus

D1

1

12,20 N

4,10 V

D2

1

10,40 N

4,80V

D3

1

7,60 N

4,60 V

D4

1

9,80 N

3,80 V

Pentru localizarea unor puncte intermediare ale urmelor de derapare lasate de rotile autovehiculului C s-au marcat pe linia de referinta puncte echidistante catre nord N1 , N2 N3 si catre sud S1, S2, S3, S4, S5. Distanta dintre doua puncte este de 3,0 m. In dreptul acestor puncte de pe linia de referinta s-au localizat puncte pe cele trei urme de pneuri. Pentru consemnarea acestor puncte intermediare s-a trasat un tabel separat de cel care cuprinde punctele caracteristice (tabelul 4).

Tabelul 4 Coordonatele punctelor intermediare

Marcajul

Cota pe linia

Distanta fata de LR [m] si sensul

Observatii

de referinta

Curba A

Curba B

Curba G

1

2

3

4

5

6

N1

3,0

1,1 V

2,1 V

6,3 V

N2

6,0

1,1 V

3,3 V

-

N3

9,0

0,7 V

-

-

P.R.

0

0,6 V

1,4 V

6,1 V

S1

3,0

0,3 V

0,9 V

5,9 V

S2

6,0

0,1 V

0,4 V

5,5 V

S3

9,0

0,2 E

0,2 V

5,0 V

S4

12,0

0,3 E

-

-

S5

15,0

0,4 E

-

-

Urmele curbe pot fi asimilate cu niste arce de cerc. Raza de curbura a cercului respectiv se determina masurand mai intai distanta intre punctele extreme (fig.17) ale urmei (coarda AB) si sageata la mijlocul coardei.

Fig.17 Determinarea razei de curbura

Rezultatele masuratorilor se consemneaza pe aria schitei ori sub tabelul cu datele masuratorilor. Inscrierea lor se face in urmatoarea ordine: lungimea coardei apoi sageata la mijlocul arcului. Astfel pentru situatia ilustrata in fig.16 unde sunt patru segmente de curbe diferite se noteaza:

Caracteristicile urmelor:

Urma GT2 = 16,80 m; h1 = 0,42 m.

Urma A1A3 =21,40 m; h2 = 0,54 m

Urma A3A4 = 5,60 m; h3 = 0,22 m

Urma B1 B2 =18,70 m; h4 = 0,90 m

Masuratori aditionale

Se fac masuratori aditionale in legatura cu: distanta intre obiecte; elementele geometrice ale drumului; caracteristicile ale urmelor lasate de pneuri; caracteristicile ale stricaciunilor produse caii de rulare; masuratori pe verticala; masuratori ale elementelor care au obstructionat campul vizual.

Necesitatea efectuarii acestor masuratori este importanta pentru ca:

- reda direct si distinct unele caracteristici ale urmelor pneurilor lasate pe carosabil;

- reda detalii despre dimensiunile deteriorarilor provocate de accident pe drum;

- ajuta la intocmirea unui plan de situatii a locului accidentului;

- constituie un mijloc de verificare a masuratorilor facute pentru localizarea punctelor caracteristice;

- inregistreaza distante semnificative pe verticala ale elementelor de evidenta datorate accidentului.

1. Distanta intre obiecte

Distanta intre doua elemente de evidenta a accidentului reprezinta distanta cea mai mica intre doua parti ale lor (deformate ori nedeformate) invecinate si nu distanta intre punctele lor de localizare sau intre centrele de masa exemplul fig.18. Masuratorile facute sunt inscrise in tabelul 5.

Fig.18. Distanta intre obiectele implicate in accident

Tabelul 5. Coordonatele punctelor caracteristice pentru situatia din fig.18

LR = marginea V Siret

PR x marginilor V Siret, S Putna

Denumirea marcajului

Simbol

Punct de referinta

Distanta [m]

Latimea

[m]

Unghi

[grad]

Pe LR

catre

De la LR

catre

1

2

3

4

5

6

7

Autoturismul Dacia

-        colt dreapta fata

-        colt dreapta spate

D1

1

2,90 N

1,40 E

D2

1

1,70 S

4,40 E

Motocicleta

-        roata fata

-        roata spate

M1

1

6,00 S

5,10 V

M2

1

5,70 S

3,80 V

Corpul victimei

B

1

1,20 S

3,80 V

D la B = 3,30 m; B la M = 2,80 m; D la M = 7,30 m.

2. Elemente geometrice ale drumului

Se masoare unele dimensiuni ale drumului precum: latimea partii carosabile; latimea acostamentelor, trotuarelor; latimea benzilor de circulatie s.a. Aceste date se inregistreaza, uzual, pe schita locului accidentului.

Caracteristici ale urmelor lasate de pneuri

Consemnarea, uzuala, numai a datelor de localizare a punctelor extreme (origine si sfarsit)nu este suficienta. Cand se cerceteaza locul accidentului trebuie sa se stabileasca urmatoarele caracteristici ale urmelor:

- tipul urmei lasata de fiecare pneu;

- originea si capatul fiecarui segment de urma;

- distanta pe care fiecare roata a lasat urma vizibila;

- identificarea rotii care a trasat urma si stabilirea sensului de deplasare

Fig.22. Urme de glisare cu lungimi diferite

Calitatea urmelor lasate de pneuri este evidentiata, in general, de configuratia dungilor pe care le contin. Cand dungile sunt paralele cu directia urmei, inseamna ca roata nu a alunecat lateral si urma este tipica de glisare. Cand dungile sunt oblice ori transversale inseamna ca roata a alunecat lateral iar urma este de deviere. . Dungile oblice si transversale (care indica alunecarea laterala a pneului) vor fi consemnate prin indicarea unghiului de inclinare a lor fata de directia principala a urmei (fig.23).

Fig.2 Dungi pe urma de deviere

4. Deteriorari ale caii de rulare

Deteriorarile produse carosabilului ca urmare a actiunii agresive a unor parti metalice tari ale vehiculului, deformate in timpul producerii accidentului (scobituri, cioplituri, zgarieturi, razuiri etc.) se localizeaza, in general, printr-un singur punct amplasat in mijlocul urmei respective. Acesta se noteaza cu o litera pe schita. Pentru indicarea trasaturilor specifice ale acestor urme se executa o mica schita care arata configuratia lor. In schita de detaliu a urmei sau a grupului de urme (fig.24) daca sunt mai multe, se marcheaza fiecare cu cate o cifra 1;2;3; s.a.m.d. pentru identificare. Se intocmeste un tabel in care se trec in ordine: lungimea, latimea, adancimea, unghiul format cu directia axei drumului.

Fig.24. Urme de deteriorare a carosabilului in accident

Tabelul 6 Caracteristicile urmelor de deteriorare a carosabilului

Denumirea deteriorarii

Simbol

Lungime [mm]

Latime [mm]

Adancime [mm]

Scobitura ingusta (slit)

1

153

13

1,6

Razuire

2

275

13

0

Razuire

3

381

8

0

Zgarietura

4

127

25

0

Scobitura ingusta

5

178

19

6

Razuire

6

104

3

0

Cioplitura

7

254

38

3,5

5. Masuratori referitoare la urme si indicii care nu sunt in planul carosabilului

Uneori la scena unui accident rutier trebuie facute masuratori pentru localizarea unor urme ori indicii situate la inaltimi diferite de planul caii de rulare, de exemplu:

- inaltimea urmelor de lovire produse de vehicul pe un panou, grilaj, balustrada, pod, pasarela, copac, stalp, constructie s.a.;

- inaltimea obstacolelor care au ecranat temporar campul vizual al persoanelor implicate in accident;

- diferenta de nivel intre punctele de decolare si de aterizare cand vehiculului s-a deplasat in zbor.

Urmele de coliziune inalte se inregistreaza, de regula, prin doua cote: distanta de la sol pana la partea cea mai de jos a urmei si distanta de la sol pana la partea cea mai de sus a ei. Masuratorile facute se noteaza pe schita ariei accidentului langa punctul de localizare a obiectului lovit de vehicul.



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




UTILIZAREA SISTEMULUI AUTOMAT DE IDENTIFICARE A LOR IN INVESTIGAREA DACTILOSCOPICA
Depistarea traficantilor de droguri
Trasaturi de personalitate ale magistratului / celui care efectueaza ancheta penala
Organizarea si desfasurarea testarii la poligraf
EXAMINAREA LOCULUI ACCIDENTULUI
URMELE DE DINTI
DETALII CARACTERISTICE ALE DESENELOR PAPILARE
STUDIUL CRIMINALITATII
Tehnici de identificare a cadavrelor
CONTRABANDA IN LEGISLATIA STATULUI FRANCEZ












loading...