Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
» Interventia fortelor de politie - vulnerabilitati si modalitati de optimizare


Interventia fortelor de politie - vulnerabilitati si modalitati de optimizare




INTERVENTIA FORTELOR DE POLITIE - VULNERABILITATI SI MODALITATI DE OPTIMIZARE

                        De-a lungul timpului, Politia Romana s-a confruntat cu o serie de acuzatii aduse de romi sau organizatii ale romilor privind tratamente discriminatorii sau abuzive aplicate de unii politisti in interactiunile de diverse tipuri cu romii. Inainte de a admite ca fondate asemenea acuzatii sau de a le respinge, un pas important facut de institutie, ce reflecta o schimbare de mentalitate la nivel managerial, a fost acela de a analiza cu atentie cazurile reclamate pentru a constata cu obiectivitate veridicitatea celor reclamate. Aceasta a insemnat inclusiv recunoasterea faptului ca pot exista anumite vulnerabilitati ale sistemului politienesc ce pot produce, in anumite conditii, situatii de incalcare a drepturilor omului.



Astfel, ceea ce ar fi putut fi o prima vulnerabilitate – convingerea in infailibilitatea normelor si dispozitiilor interne de reglementare a formelor de interventie si relationare politist – cetatean sau in programele de masuri cu caracter instructiv sau sanctionator pentru a evita aparitia cazurilor de abuz s-a putut transforma intr-o lectie invatata. Lectia a constat in faptul ca s-a admis ca intotdeauna este loc de mai bine, iar complexitatea si dinamismul relatiilor sociale va pune intotdeauna la incercare sistemele institutionale de reglementare a acestora, obligandu-le sa-si reconsidere permanent pozitia pentru a se putea perfectiona.

Pentru un studiu pertinent asupra situatiilor de potentiala incalcare a drepturilor omului de catre politisti s-a procedat la o analiza a normelor interne ce reglementeaza tipurile de interventie politieneasca, au fost intervievati ofiteri din conducerea principalelor directii ale Politiei care sunt abilitate sa desfasoare activitati ce presupun contact frecvent cu cetatenii (cercetarea infractiunilor, mentinerea ordinii publice, interventiile in cazuri conflictuale, cercetarea reclamatiilor privind comportamentul politistilor, administrarea aresturilor). De asemenea, au fost luate in considerare cazurile reclamate de organizatia Romani Criss, pentru a putea avea o perspectiva cat mai completa asupra problematicii.

Din cazurile prezentate de organizatia Romani Criss si din interviurile cu ofiterii de politie, a reiesit ca situatiile in care este pusa mai frecvent sub semnul intrebarii corectitudinea comportamentului politistilor fata de cetatenii de etnie rroma sunt urmatoarele:

  1. Interventia fortelor de politie pentru prinderea unor persoane care au incalcat legea
  2. Interventia fortelor de politie la solicitarea legala a unor autoritati sau pentru punerea in aplicare a unor mandate de aducere, perchezitie si de executare a unei hotarari judecatoresti
  3. Comportamentul fata de persoanele cercetate
  4. Comunicarea demersurilor intreprinse de politie pentru analiza reclamatiilor depuse de reprezentantii romi

Aceste situatii vor fi analizate pe baza unui model care va lua in considerare urmatoarele aspecte:

-        normele interne care reglementeaza tipul de activitate analizat, in ceea ce priveste corespondenta acestor prevederi cu reglementarile generale privind protectia drepturilor omului

-        organizarea si responsabilitatea modului de indeplinire a acestor activitati (managementul actiunii)

-        probleme frecvente intalnite in practica, ce pun in dificultate standardele de eficienta si corectitudine dorite si posibilitatea ca aceste dificultati sa conduca spre excesul de forta din partea politistilor, cum ar fi: mentalitati si comportamente gresite ale politistilor si romilor, pregatire neadecvata a actiunii, transmitere neadecvata a dispozitiilor, lacune de reglementare interne sau legislative, lipsuri in analiza cazurilor de actiuni nereusite sau puse sub semnul intrebarii in ceea ce priveste corectitudinea politistilor participanti etc.

-        recomandari privind depasirea dificultatilor mentionate

Interventiile politistilor pentru mentinerea ordinii publice sunt reglementate in „Manualul de bune practici de interventie pentru politistul de ordine publica” aparut in 2006. Acest manual stabileste regulile generale pentru toate tipurile de interventie, reguli ce pun in evidenta interesul politiei pentru asigurarea respectarii drepturilor cetatenilor:

-        respectarea drepturilor constitutionale ale persoanei si a legii

-        respectarea principiului impartialitatii si al nediscriminarii

-        justificarea legala a tuturor actiunilor

-        respectarea in interventie a principiilor proportionalitatii si gradualitatii

-        ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura

-        respectarea regulilor de politete

-        pastrarea unei tinute corespunzatoare, autocontrolul gesturilor si a mimicii, a felului de a discuta, precum si ignorarea intentionata a unor observatii ironice

-        ascultarea cu atentie, rabdare si calm a relatarilor persoanelor implicate si ale altora, tratarea cu mult tact a victimelor infractiunilor

-        folosirea mijloacelor si a procedeelor de imobilizare si autoaparare se va face numai in conditiile legii si daca situatia o impune

A.             Interventia fortelor de politie pentru prinderea unor persoane care au incalcat legea

Aspectele referitoare la prinderea persoanelor care au incalcat legea sunt prevazute, de asemenea, in „Manualul de bune practici”, fiecare situatie avand reglementarea specifica.

Prinderea infractorilor se realizeaza fie in locuinta acestora sau a altor persoane, fie in spatiul public, in cazul prinderii in flagrant sau a unor actiuni uzuale ale politiei (razii, pande, patrulari, controale etc.).

Astfel, cele mai frecvente situatii de interventie pentru prinderea infractorilor sunt reglementate in:

Art. 14 alin. 1 „intrarea in incinta locuintelor si institutiilor se face cu respectarea prevederilor legale in sensul evitarii savarsirii actiunii de violare de domiciliu.

Art. 15 ”politistii pot intra in locuinta unei persoane fizice in urmatoarele situatii:

a.           pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti constand in:

-        punerea in executare a unui mandat de arestare

-        punerea in executare a unui mandat de executare a unei pedepse

-        executarea unei perchezitii domiciliare, dispusa de judecator in conditiile si formele prevazute de lege

-        executarea altor hotarari judecatoresti (evacuare, masuri de siguranta, executare silita)

b.               pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane:

-        la solicitarea persoanei care ocupa locuinta in calitate de proprietar sau chirias





-        cand solicitarea vine din partea altor persoane, a vecinilor ori la solicitarea conducerii unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau a conducatorilor mijloacelor de transport romanesti, in caz de pericol iminent

-        cand este sesizata o situatie de urgenta, pericol de explozie, incendiu si nu raspunde nimeni din locuinta.

c.                pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice

d.               pentru prevenirea raspandirii unei epidemii

In cazul prinderii infractorilor in spatiul public, cand se folosesc imobilizarea, interceptarea, conducerea la sediul politiei, reglementarile acestor actiuni sunt si ele astfel formulate in Manual incat sa evidentieze principiile ce asigura respectarea drepturilor omului.

Modul in care politistii respecta prevederile acestui manual sunt, conform art. 73, supuse periodic unei analize a situatiilor de folosire a fortei fizice si a mijloacelor din dotare, inclusiv a celor in care s-a actionat cu forte organizate.

Interventia fortelor speciale pentru prinderea persoanelor ce incalca legea este reglementata printr-o dispozitie a inspectorului general al politiei romane. Astfel, in art. 3 al Dispozitiei 290/2003 cu privire la principiile generale de actiune a formatiunilor speciale de interventie se prevede ca „acestea trebuie:

-        sa aiba toate aprobarile necesare pentru desfasurarea actiunilor respective

-        sa manifeste o conduita ferma, civilizata si corecta in cazul interpelarii unei persoane

-        sa-si decline identitatea si calitatea de politist, precum si scopul interpelarii

-        daca intalnesc persoane care desfasoara acte de tulburare a ordinii publice pentru oprirea carora este necesara folosirea fortei, sa mentioneze si sa someze in prealabil iminenta folosire a fortei din dotare, lasand, insa, timp necesar pentru incetarea actiunilor de catre cei implicati in savarsirea actelor ilegale, conform actelor normative in vigoare

-        avertizarea si somatia nu sunt obligatorii in cazul in care asupra politistilor sau altor persoane se exercita violente ori acestea se afla in pericol iminent

-        sa actioneze fara sa discrimineze persoanele in functie de rasa, cetatenie, sex, religie, apartenenta politica, statul social, precum sub orice alta forma.

Dintre actiunile politiei pentru prinderea infractorilor, cele care se dovedesc a fi mai problematice sunt cele pentru perchezitii sau prinderea unor infractori periculosi (urmariti general sau local) cand se apeleaza, de regula, la fortele speciale de interventie.

Pentru astfel de actiuni trebuie sa se respecte urmatoarele reguli prevazute in art. 4 al Dispozitiei 290/2003:

-        ofiterul de politie de la formatiunea care a solicitat sprijinul este numit seful misiunii, fiind direct raspunzator pentru corectitudinea adresei, identificarea persoanei in atentie, precum si pentru legalitatea actiunii

-        seful sau alt specialist al formatiunii de interventie va trebui sa efectueze in prealabil o recunoastere a zonei in care  se va desfasura actiunea pentru a obtine toate informatiile necesare efectuarii

-        inainte de inceperea actiunii, toate fortele participante se vor intruni pentru a fi instruite cu privire la scopul, locul, durata actiunii, masurile de protectie, de recunoastere a persoanelor implicate, stabilirea modalitatilor de asigurare a perimetrului, echipele de cercetare, interventie si de rezerva si orice altceva ce ar contribui la buna desfasurare a activitatii;

-        la locul actiunii, politistii care au initiat activitatea au obligatia de a se legitima si prezenta autorizatiile de care dispun, in special in cazul perchezitiilor si mandatelor;

-        in cazul perchezitiilor si mandatelor, daca dupa legitimare si prezentarea autorizatiilor nu se permite accesul, existand pericolul distrugerii de probe, se va recurge imediat la intrarea fortata in spatiul respectiv;

-        pe tot timpul desfasurarii perchezitiei, in spatiul respectiv vor ramane numai cadrele formatiunii de interventie necesare pentru mentinerea ordinii. Acestia nu vor participa la activitatea de perchezitie propriu-zisa.

Interventiile pentru prinderea unor urmariti general sau local sau pentru punere in executare a unor hotarari judecatoresti au un grad de dificultate sporit atunci cand se desfasoara in comunitatile de romi.

Motivul principal este acela ca membrii acestor comunitati se solidarizeaza deseori fata de actiunile autoritatilor, ingreunand in acest fel finalizarea interventiei politiei.

Modul de manifestare a acestei solidaritati este caracterizat prin prezenta masiva (inclusiv a femeilor, minorilor) la locul interventiei, prin incercari de intimidare si exercitare de presiuni verbale si fizice asupra reprezentantilor autoritatilor (de ex. amenintari cu automutilare, suicid, amenintari la adresa politistilor si a familiilor acestora) inclusiv exercitarea de violente pentru a impiedica finalizarea misiunii.

In aceste conditii, stresul suplimentar care afecteaza politistii participanti la misiune poate conduce la depasirea nivelului de forta adecvat situatiei si stabilit initial la pregatirea actiunii.

Sunt numeroase astfel de cazuri in care politia a reusit sa gestioneze situatiile de criza generate de comportamentul descris, dar si situatii exceptionale in care politistii nu au mai putut actiona conform planului de interventie, luand decizii sub presiunea evenimentelor, interpretabile atat din punct de vedere institutional cat si al comunitatii respective.

Astfel, unul dintre cazurile care exemplifica cele descrise mai sus este cel din 5.12.2002 din localitatea Buhusi, judetul Bacau cand s-a intervenit pentru prinderea unor urmariti general in cartierul Orbic, locuit preponderent de persoane apartinand minoritatii rome.

Dupa constituirea dispozitivului de incercuire a casei unde existau indicii ca se ascund persoanele urmarite, au fost somate, prin voce tare, persoanele care se aflau in pod sa coboare, insa nu s-a primit nici un raspuns, situatie care a impus ca un lucrator de politie sa urce in podul casei pentru a se convinge daca persoanele urmarite se afla acolo. La coborare acesta a afirmat ca persoanele urmarite se aflau in pod, in numar de 2 sau 3. S-a somat iar, si vazandu-se ca nu se primeste nici un raspuns, s-a folosit butelia de gaz iritant lacrimogen, moment in care persoane adunate in jurul locuintei au inceput sa se manifeste violent, prin amenintari si aruncarea cu diferite obiecte asupra lucratorilor de politie aflati in curtea locuintei, in incercarea de a-i determina pe cei urmariti sa coboare. In timp ce urcau spre casa incercuita si ceilalti lucratori de politie care se retrasesera in strada dupa primele verificari, la o distanta de circa 20-30 de metri de locuinta s-a desprins din grupul persoanelor adunate in strada, un cetatean care avea in mana un par si prin surprindere a lovit un agent de politie care s-a dezechilibrat si a cazut, fiind nevoie de interventia altor colegi pentru a fi salvat.

Intrucat luptatorul D.P.I.R.  continua sa fie lovit de persoanele care il inconjurau, s-a apropiat de locul respectiv un coleg care la randul lui a fost lovit de persoanele respective, reusind in cele din urma sa avertizeze prin focuri de arma persoanele care il agresau, somatii care nu au avut nici un efect, astfel ca a fost necesara folosirea armamentului din dotare, fiind impuscat un rrom care se afla in spatele politistului si il tinea de gat. Ulterior s-a stabilit ca agresorul politistului era tatal unuia dintre urmariti.

Avand in vedere situatia creata prin impuscarea acelui cetatean, cat si a faptului ca la locul respectiv s-au adunat mai multe persoane (femei, copii, etc.) care strigau ca cel cazut este mort si continuau sa arunce cu diferite obiecte catre lucratorii de politie din dispozitiv, s-a facut un nou apel catre lucratorii de politie aflati in alte locuri sa intervina, si totodata s-a cerut sprijin si unitatii de jandarmi.

In aceste conditii, fortele de ordine si-au continuat activitatea pentru prinderea urmaritilor generali, folosindu-se toate mijloacele prevazute de lege (negociere, gaze iritant lacrimogene, focuri de avertisment). Cele 3 persoane aflate in podul locuintei au continuat sa riposteze, iar la un moment dat au incendiat podul locuintei si cu topoarele pe care le aveau asupra lor au inceput sa ameninte cu moartea pe cei care vroiau sa patrunda in podul locuintei.




La un moment dat au sarit din podul locuintei 2 persoane  cu toporul asupra lor si s-au repezit catre comandantul fortelor speciale, aflat la o distanta de circa 3 m de prispa locuintei de unde sarisera cei doi, si care pentru a se apara a folosit arma si a tras asupra lui, dar intrucat acestia continuau deplasarea, din spatele comandantul a executat foc cu pistolul din dotare si un politist, dupa care cei doi au cazut, unul decedand, iar altul fiind ranit.

In timpul operatiunii de capturare a celor 3 urmariti general, a patruns prin spatele locuintei, un minor, care fara a fi sesizat de lucratorii de politie, s-a postat in spatele unui paravan confectionat din P.F.L. , prin care a patruns un cartus si i-a produs o rana impuscata, nepenetranta.

Unitatea de jandarmi solicitata in sprijin pentru desfasurarea in conditii de siguranta a operatiunii de capturare a celor urmariti general s-a deplasat la locul indicat si a actionat intr-un dispozitiv pentru crearea unui culoar de evacuare a celor ramasi, cat si a lucratorilor de politie care au desfasurat activitati de capturare. Cu aceasta ocazie grupuri de cetateni din cartierul Orbic – locuit in mare majoritate de cetateni de etnie rroma, s-au manifestat ostil fata de organele de ordine, aruncand cu diferite obiecte asupra lor si producandu-le diferite leziuni.

Dupa cum se poate observa, in acest caz actiunea politiei de a prinde cele trei persoane date in urmarire generala pentru infractiunile de furt si talharie a fost obstructionata de membrii comunitatii respective care in functie de modul in care s-au solidarizat se pot imparti in doua categorii: rudele celor vizati de politie care s-au manifestat violent si au exercitat agresiuni directe asupra politistilor si alti membri ai comunitatii (reprezentati mai ales de femei si copii) care, constituiti intr-un grup de presiune , s-au manifestat, de asemenea, violent. Aceste manifestari au dat posibilitatea nefericita de a exista victime din aceste categorii de agresori dar si din cadrul fortelor de politie.

Cazul este emblematic si pentru faptul ca a aparut intr-o comunitate in care existau acumulari de nemultumiri legate de infractiuni repetate ale unor grupuri de infractori din acest cartier, care inarmate cu corpuri contondente patrundeau pe proprietatile cetatenilor din comunele invecinate, sustragand bunuri. Acestia actionau atat ziua, cat si noaptea, la vedere, fara sa fie inhibati ca sunt recunoscuti de partile vatamate sau de alte persoane, orientandu-se cu preponderenta spre comiterea furturilor de cabaline, a furturilor de produse agricole de pe camp si a taierilor ilegale si sustragerii de material lemnos. Daca erau surprinsi de proprietari, acestia recurgeau la intimidari si la diferite acte de violenta pentru a-si asigura scaparea.

Cazul a devenit interpretabil tocmai datorita existentei acestor victime conjuncturale, fiind reclamat de catre organizatiile de romi ca folosire nejustificata a armelor de foc desi solutia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau pe acest caz a fost neinceperea urmaririi penale fata de politistii participanti la actiunea organizata in cartierul Orbic. In motivarea rezolutiei s-a retinut ca “impuscarea mortala a celor doua persoane si vatamarea corporala a altora s-a facut in conditii de legitima aparare”, rezolutie confirmata si de Procurorul General al Parchetului respectiv.

Ca urmare a analizei interne a acestui caz, dar si a altor situatii asemanatoare, s-a ajuns la concluzia ca politistii au nevoie de recomandari clare pentru a actiona adecvat in cazul in care interventiile lor sunt ingreunate de grupuri de sustinatori ai persoanelor vizate de actiunea politiei sau chiar de simpli curiosi. Astfel, in Manualul de bune practici de interventie au fost inserate anumite reguli:

- se va stabili o limita pana la care persoanelor respective sa li se permita accesul. Aceasta se poate realiza prin folosirea unor indicatoare care sa delimiteze zona interzisa accesului;

- se va folosi un ton autoritar, dar fara a se adresa cuvinte jignitoare sau amenintari;

- cand printre curiosi se afla persoane recalcitrante, care se manifesta agresiv fata de masurile care se iau, acestea vor fi avertizate, scoase din multime, izolate, dupa care impotriva lor se vor lua masurile legale.

Text Box: Ÿ	pe langa somatia legala ce trebuie folosita, consideram necesar ca in cazurile in care grupuri de persoane aflate la momentul interventiei politiei pentru prinderea unor infractori cunoscuti ca deosebit de violenti si periculosi, care ar putea pune politistii in situatia de a folosi armamentul din dotare, sa fie avertizate explicit de riscul la care se expun daca se va folosi armamentul din dotare;
Ÿ	fortele de ordine participante la actiune sa poarte elemente de identificare inscriptionate pe echipament, astfel incat sa fie eliminata confuzia in cazul unor reclamatii ulterioare, dar si pentru responsabilizarea acestora in modul de interventie;
Ÿ	la finalul actiunii sa se realizeze o evaluare si din punct de vedere al respectarii drepturilor omului, eventual a incalcarii acestora si a situatiilor ce ar fi putut duce la aceasta, astfel incat evaluarea sa cuprinda nu numai eficienta actiunii, ci si comportamentul politistilor;
            - Recomandari:

B.   Interventia fortelor de politie la solicitarea legala a unor autoritati sau pentru punerea in aplicare a unor mandate de aducere, perchezitie si de executare a unei hotarari judecatoresti

Aceste activitati sunt reglementate atat in Codul de procedura penala care confera cadrul general de actiune cat si in normele interne. Astfel, in art. 15 din Manualul de bune practici de interventie pentru politistul de ordine publica se prevede ca politistul poate intra in locuinta unei persoane fizice sau in incinta agentilor economici pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti. De asemenea, in art. 16 sunt prevazute regulile tactice ce trebuie respectate in cadrul acestei actiuni:

-        politistul trebuie sa efectueze o documentare ce va viza: gradul de periculozitate al persoanei in cauza, care sunt caracteristicile locuintei, ce persoane pot fi prezente in locuinta si orice alte date ce pot fi necesare pentru a preintampina un atac, opunere sau fuga.

-        in cazul unor infractori periculosi sau cand sunt mai multi infractori care se gasesc in locuinta sau in incinta institutiilor, actiunea se va desfasura cu forte marite.

In situatiile in care se hotaraste sa se intervina cu forte sporite, actiunea va fi organizata respectand prevederile art.4 din Dispozitia nr. 290/2003 care au fost descrise in sectiunea anterioara.

In cazul solicitarii interventiei politiei din partea altor autoritati decat cea judecatoreasca, aceasta se face pe baza unei cereri scrise care este analizata din punct de vedere al legalitatii si temeiniciei motivelor de catre seful unitatii de politie careia i-a fost adresata solicitarea. In general, este vorba de sesizarea unor infractiuni repetate de furt de energie electrica, material lemnos, metale feroase si neferoase, produse petroliere etc.

                        Acest gen de interventie ridica unele probleme atunci cand se desfasoara in comunitatile de romi deoarece exista aceeasi tendinta de solidarizare in fata autoritatilor evidentiata in capitolul anterior. Solidarizarea manifestata de romi este mult mai puternica in astfel de situatii deoarece, pe fondul unui nivel de trai sub pragul de saracie, numerosi membri ai comunitatii participa la savarsirea acestor infractiuni de furt.

                        Datorita specificitatii acestui mod de savarsire a infractiunii (asociere si repetabilitate), interventia politiei este ingreunata prin prisma identificarii autorilor si probarii faptelor, desi existenta prejudiciilor acestor infractiuni este evidenta.

                        In majoritatea situatiilor, actiunile politiei nu sunt contestate sub aspectul legalitatii si a modului de interventie, dar au existat si cazuri de exceptie.

                        La solicitarea S.C. Electrica SA, Politia Municipiului Salonta a organizat o actiune in comuna Gepiu, jud. Bihor, in vederea constatarii furturilor de energie electrica comise de cetatenii de etnie rroma ca urmare a bransarilor ilegale la reteaua de distributie. La actiune au participat un numar de 16 politisti si 4 lucratori ai S.C. Electrica SA. S-a participat cu aceste efective deoarece, in urma documentarii, a rezultat ca mai multe familii sunt bransate ilegal si pentru a se evita ascunderea probelor, fuga autorilor si o eventuala reactie violenta.

                        Actiunea a fost organizata de Serviciul de Ordine Publica al Politiei Municipiul Salonta, in acest sens fiind intocmit un plan de actiune care prevedea si participarea fortelor speciale ale politiei.

Cu aceasta ocazie au fost depistate 10 familii care furau energie electrica, iar improvizatiile prin care acestia se aprovizionau  au fost deconectate de la retea. Tot in cursul acestei actiuni a fost prinsa o persoana din Gepiu condamnata la 4,2 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de furt calificat.

Reprezentantii familiilor care s-au racordat ilegal la energie electrica au fost condusi la sediul postului de politie, impreuna cu persoana condamnata care a fost dusa incatusata, asa cum prevede legea.

Reprezentantii politiei sustin ca asupra acestor persoane nu s-a folosit forta, ei deplasandu-se la postul de politie pentru efectuarea actelor premergatoare pentru furt de energie.

Ca urmare a executarii actiunii au fost constatate 10 infractiuni de furt, de energie electrica fiind confirmata inceperea urmaririi penale de catre parchet. De asemenea, s-au aplicat amenzi contraventionale si a fost incarcerata persoana respectiva.

Modul in care s-a actionat in acest caz a fost contestat de  presedintele Fundatiei „Ruhama”. Mentionam faptul ca a fost sesizat parchetul, care nu a dat inca o solutie si de asemenea, este in curs de desfasurare o ancheta interna a structurii specializate din cadrul I.G.P.R care a audiat toate persoanele implicate, precum si martorii acestor evenimente, urmand sa se pronunte asupra corectitudinii interventiei.

Text Box: Ÿ	in astfel de situatii, consideram ca este necesar ca alaturi de politie sa fie invitati sa participe la actiune un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Rromi, precum si consilierul local pe probleme de rromi. In acest fel se va lua la cunostinta de situatia de fapt si de drept a persoanelor in cauza si se va putea propune o rezolvare in plan social a problemelor lor. De asemenea, va reprezenta si o practica ce se va putea aplica si in alte comunitati cu probleme identice. Participarea acestor reprezentati va insemna si responsabilizarea lor fata de problemele rromilor, identificarea de solutii de sprijin pentru a nu se mai recurge la fapte de incalcare a legii de catre acestia pe considerente socio-economice;
Ÿ	eliminarea din prevederile dispozitiilor interne, ce reglementeaza interventia politistilor, a sintagmelor de maxima generalitate, care creeaza confuzie si lasa loc interpretarilor. (Ex: „ …orice alte date ce pot fi necesare pentru a preintampina un atac, opunere sau fuga” - art. 16 din Manualul de bune practici);
Ÿ	discutarea acestui caz in cadrul Comitetului Consultativ din I.G.P.R pentru problemele rromilor si evidentierea aspectelor negative si pozitive in cadrul unei note de informare ce va fi transmisa subunitatilor de politie

                        Recomandari:



C.        Comportamentul fata de persoanele cercetate

Comportamentul abuziv fata de persoanele cercetate este interzis prin legislatia penala a Romaniei. Astfel, potrivit art. 266 alin 1 din Codul Penal „intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functionar public in exercitarea atributiilor de serviciu se pedepseste cu inchisoare”. De asemenea, alin 2 al aceluiasi articol prevede tot pedeapsa cu inchisoarea pentru „lovirea sau alte acte de violenta savarsite de catre un functionar public in exercitarea atributiilor de serviciu”

Codul Penal prevede ca infractiuni si arestarea nelegala si cercetarea abuziva, astfel: „retinerea sau arestarea nelegala ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative, in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale se pedepseste cu inchisoarea.” (alin 1); „intrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente impotriva unei persoane aflate in curs de urmarire penala ori de judecata, pentru obtinerea de declaratii se pedepseste cu inchisoarea.” (alin. 2). Tot cu inchisoare se sanctioneaza si „intrebuintarea de promisiuni amenintari sau violenta fata de un martor, expert sau interpret” (alin. 3).

De asemenea, in viitorul Cod Penal este prevazuta ca infractiune si ingaduirea retinerii sau arestarii nelegale: „fapta persoanei care, luand cunostinta in orice mod despre vreo retinere sau arestare nelegala, nu ia masurile legale de indata, dar nu mai tarziu de sase ore, desi aceasta era o indatorire inerenta functiei sale, se pedepseste cu inchisoarea.” (art. 345)

Tortura este un alt comportament interzis de legislatia penala romaneasca. Astfel, „fapta prin care se provoaca, cu intentie, unei persoane, o durere intensa sau suferinte puternice, fizice ori psihice, cu scopul de a obtine de la acea persoana sau de la o persoana terta, informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis, ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei, ori asupra unei terte persoane sau pentru alt motiv bazat pe o forma de discriminare oricare ar fi ea, atunci cand o asemenea durere sau astfel de suferinta sunt provocate de catre un agent al autoritatii publice sau de catre orice alta persoana care actioneaza cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimtamantul expres sau tacit al unor asemenea persoane se pedepseste cu inchisoarea” (art. 267¹).

                        Dispozitiile interne sunt astfel formulate incat sa se asigure respectarea normelor legale descrise de Codul Penal.

Text Box: Ÿ	revizuirea tuturor dispozitiilor ce reglementeaza activitati de cercetare a persoanelor care au incalcat normele legale si inserarea in continutul lor a unor prevederi referitoare la respectarea demnitatii persoanelor, a principiului tratamentului egal si stabilirea clara a procedurilor de urmat in astfel de cazuri. De asemenea, coroborarea lor cu prevederile legislatiei anti – discriminare;
Ÿ	in cadrul Consiliului Consultativ sa se faca propunerea initierii unui grup de lucru format din experti de la formatiunile operative si a unor experti ai societatii civile pentru elaborarea prevederilor mai sus amintite;
Ÿ	realizarea unei publicatii anuale care sa cuprinda descrierea cazurilor in care politia a intervenit, problematica aparuta, punctele de vedere exprimate fata de modul de interventie si propuneri pentru elaborarea unei proceduri unitare de urmat in astfel de cazuri ce urmeaza a fi transmisa unitatilor teritoriale;
Ÿ	operationalizarea Compartimentelor de combatere a discriminarii din structura de investigatii criminale ce vor avea in atentie si cazurile de discriminare etnica.

Recomandari:

D.   Comunicarea demersurilor intreprinse de politie pentru analiza reclamatiilor depuse de reprezentantii romi

                        Asa cum am precizat deja in capitolul referitor la legislatie, cazurile sesizate de comportament ilegal sau neconform cu normele deontologice ale Politiei sunt examinate pe baza a doua proceduri distincte, in functie de caracterul abaterii: disciplinar sau penal.

                        In cazul abaterilor cu caracter disciplinar, opereaza prevederile Ordinului M.A.I. Nr.400/29.10.2004, care cuprinde prevederi referitoare la tipurile de abateri disciplinare, la modalitatea de constituire a comisiilor de anchetare a acestor cazuri, precum si la modalitatile de sanctionare a acestor abateri.

                        Sanctiunile pentru abaterile disciplinare ale politistului sunt aplicate gradual, in functie de gravitatea abaterii si circumstantele producerii acesteia, precum si de aprecierea comportamentelor anterioare ale politistului anchetat disciplinar. Aceste sanctiuni pot merge de la mustrarea scrisa pana la destituirea din politie.

                        De asemenea, am evidentiat deja ca procedura cercetarii prealabile in cazul abaterilor disciplinare cuprinde prevederi care sa limiteze posibilitatea unei anchete partinitoare, existand prevederi exprese cu privire la calitatea ofiterilor desemnati sa efectueze cercetarea prealabila.

                        In ceea ce priveste faptele de natura penala ale politistilor, normativul intern al institutiei dispune de o procedura de cercetare penala a personalului din structurile M.A.I. descrisa in cuprinsul Ordinului M.A.I. Nr. 264/10.06.2004. Potrivit acestui Ordin, „cercetarea faptelor cu caracter penal, comise de angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor, se efectueaza de catre: a)procuror sau procuror militar, potrivit competentei; b)organe de cercetare penala speciale; c)organe de cercetare ale politiei judiciare.” Cercetarea efectuata de organele de cercetare penala speciale si de organele de cercetare ale politiei judiciare se desfasoara sub supravegherea procurorului.

                        In toate situatiile de reclamatii ale cetatenilor deci, implicit si ale romilor, se comunica petentului raspunsul cu privire la solicitarile sale, de cele mai multe ori comunicandu-se solutia.

                        Comunicarea demersurilor aduce in discutie si modul de in care Politia realizeaza informarea cetatenilor cu privire la modul de interventie in cazul unor evenimente.

                        Astfel, in general, comunicatele de presa date de Politie fata de evenimente sesizate atat de catre romi dar si intens mediatizate, mai ales la nivel local, contin o formula standard de genul „politia a actionat cu fermitate” sau „in limita competentelor”, „conform cu atributiile” care sunt sintagme seci de maxima generalitate si care nu dau informatii despre motivatia actiunii respective.

                        Maniera aceasta de a comunica este total in defavoarea institutiei, neevidentiind efortul depus de politisti pentru rezolvarea cazului. De cele mai multe ori justificarea acestei abordari in comunicatele de presa este aceea ca in cazul respectiv ancheta este in desfasurate si, din pacate, nici la finalizarea ei nu se revine cu un comunicat in care sa fie facuta publica solutia propusa.

                        Relevant in acest sens, este unul dintre ultimele cazuri, Gepiu, mai 2006, in care politia, fiindu-i solicitata in aceeasi zi un punct de vedere, reprezentantii acesteia, s-au grabit sa raspunda in aceeasi termeni categorici, inainte de a incheia o analiza completa a interventiei si neavand astfel posibilitatea sa evidentieze specificul cazului respectiv.

                        O astfel de abordare dauneaza ideii de transparenta institutionala, conducand la reactii negative din partea publicului larg, care este lipsit de informatii, creeaza frustrari pentru romii implicati si pentru reprezentantii organizatilor care le reprezinta drepturile si chiar si pentru politistii care au actionat deoarece nu le sunt evidentiate eforturile depuse, riscurile la care au fost supusi si legalitatea interventiei.

                        Recomandari:

Text Box: Ÿ	realizarea unor standarde pentru redactarea comunicatelor de presa ale politiei in astfel de cazuri;
Ÿ	organizarea de catre politie a unor mese rotunde, dezbateri cu participarea expertilor si reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale cu privire la problemele reclamate, numarul reclamatiilor primite, continutul acestora si modul lor de solutionare. La aceste dezbateri este necesara prezenta reprezentantilor conducerii structurilor centrale si locale de politie.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGERE
Incunostiintarea organului judiciar competent sa efectueze cercetarea la fata locului
Primele masuri luate in vedere in investigarea furtului si a talhariei
ORGANELE CARE EFECTUEAZA CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA SI EXPERTIZA (DACTILOSCOPICA) URMELOR DE MAINI
CRIMINOLOGIA REACTIEI SOCIALE
FURTUL SIMPLU SI FURTUL CALIFICAT (ANALIZA COMPARATIVA)
URMELE OLFACTIVE
CYBERTERORISMUL
CONTRABANDA IN LEGISLATIA STATULUI ITALIAN
TIMPUL CAT SE POATE CONSERVA O URMA