Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
» Dresajul de disciplinizare al cainelui de identificare odorologica


Dresajul de disciplinizare al cainelui de identificare odorologica


DRESAJUL DE DISCIPLINIZARE AL CAINELUI DE IDENTIFICARE ODOROLOGICA

______________________________________________________________________

CUPRINS:

Capitolul 1

PRINCIPIILE PROCESULUI DE DRESAJ



*     Principiul controlului

*     Principiul asocierii excitantilor

*     Principiul darii corecte a comenzilor

*     Principiul repetarii comenzilor

*     Principiul recompensarii cainelui

*     Principiul corectarii cainelui

Capitolul 2

METODE DE DRESAJ FOLOSITE IN PREGATIREA CAINILOR

*     Metoda imitatiei (alelomimetica)

*     Metoda mecanica

*     Metoda stimulativa

*     Metoda combinata

Capitolul 3

EXERCITIILE DRESAJULUI DE DISCIPLINIZARE

*     Mersul alaturi de conductor

*     Pozitia asezat

*     Pozitia culcat

*     Intoarcerile din miscare

*     Lasarea in pozitie si chemarea cainelui la conductor

Capitolul 4

EVALUAREA DRESAJULUI DE DISCIPLINIZARE

*     Exercitii evaluate

*     Desfasurarea evaluarii

*     Greseli depunctate cu ocazia evaluarii dresajului de disciplinizare


      

Capitolul 1

PRINCIPIILE PROCESULUI DE DRESAJ

______________________________________________________________________

Pentru desfasurarea in bune conditii a procesului de dresaj, se impune ca acesta sa respecte anumite principii teoretice. Aceastea trebuie sa se constituie in reguli, care sa jaloneze proiectarea intregului proces de formare.

Dupa stabilirea principiilor de dresaj, ele trebuie respectate cat mai fidel atat de instructori, cat si de conductori, altfel, obiectivele operationale nu pot fi indeplinite optim, iar rezultatele obtinute pot fi contradictorii.

Dresajul unui caine nu reprezinta o problema care poate fi rezolvata cu ajutorul unei formule matematice. Pentru realizarea obiectivelor, principiile de dresaj trebuie sa ia in considerare caracteristicile temperamentale individuale ale fiecarui caine, tehnologia de dresaj aplicata variind in consecinta.

Conductorul este avantajat atunci cand stie la ce sa se astepte din partea unui caine, atunci cand prevede reactiile acestuia la aplicarea stimulilor. Experienta proprie si gradul ridicat de atentie ii va permite sa anticipeze orice miscare a cainelui si il va ajuta sa decida fie sa forteze nota, fie sa-si modifice pretentiile. Cunoasterea comportamentului cainelui nu este un lucru usor, putand fi realizata numai printr-un studiu teoretic aprofundat al tuturor materiilor chinologice, urmat de o punere in practica exacta si corecta a acestora, astfel incat conductorul sa fie in masura sa exploateze la maxim potentialul cainelui.

Pentru realizarea unui dresaj optim, trebuie respectate urmatoarele principii:

1.1. PRINCIPIUL CONTROLULUI

Autocontolul conductorului, precum si detinerea controlului asupra cainelui reprezinta un factor ce influenteaza pregnant dresajul cainilor. Autocontrolul presupune din partea fiecarui conductor o cenzurare a pornirilor, o stapanire completa a manifestarilor proprii. Un conductor care isi pierde cumpatul in timpul sedintelor de dresaj va pierde si controlul asupra cainelui. Iesirile nervoase, mustrarile grave, urletele de amenintare, smuciturile de lesa sau repetarile nesfarsite ale comenzilor nu fac altceva decat sa deruteze animalul (Fig. 1).

Scopul dresajului nu consta in mustrarea ori pedepsirea continua a cainelui pentru greselile comise, ci in intelegerea manifestarilor acestuia.

Atunci cand un caine nu reuseste sa raspunda pozitiv unei comenzi, exista posibilitatea ca acesta sa nu o fi invatat corect. De aceea, inca de la inceputul dresajului, unui caine nu trebuie niciodata sa i se permita sa ignore o comanda sau sa nu o execute corect. El trebuie sa invete sa asocieze comanda cu actiunea sa si niciodata nu trebuie sa i se lase impresia ca s-ar putea sustrage de la executarea comenzii. Mai mult, cainele trebuie sa invete ca trebuie sa execute comanda oricat timp i-ar lua sa faca acest lucru. Delasarea conductorului, chiar si pentru o singura data, poate crea cainelui impresia ca dificultatea in mentinerea continuitatii si calitatii dresajul poate fi tratata cu usurinta.

Conductorul trebuie sa manifeste rabdare, pana cand fiecare exercitiu ajunge la finalitatea dorita. Un caine poate percepe orice schimbare in atitudinea conductorului sau. Daca se intampla acest lucru, animalul poate deveni greu de controlat. Dresajul canin presupune timp suficient si multa intelegere. Rabdarea este o cerinta majora in dresaj, dar, in acelasi timp, trebuie imbinata cu fermitatea. In momentul in care un caine realizeaza ce trebuie sa execute, acestuia trebuie sa i se ceara si sa i se obtina imediat supunerea. Va rezulta un caine precis si dornic de lucru.

Sedintele de dresaj trebuie sa fie placute, astfel incat, atat conductorul, cat si cainele, sa-si doreasca sa invete lucruri noi. Odata realizata aceasta atmosfera placuta, cainelui va incepe sa lucreze cu placere, iar un caine care munceste cu placere este un caine care si invata repede. Este usor sa fie fortat un caine pentru a deveni supus, insa nu poate fi fortat sa-i si placa acest lucru.

1.2. PRINCIPIUL ASOCIERII EXCITANTILOR

Scopul final al dresajului este acela ca animalul sa reactioneze in acelasi mod de fiecare data cand aude o comanda sau vede un semn din partea conductorului (va lua, de exemplu, pozitia asezat atunci cand conductorul ridica bratul drept, cu palma orientata inainte, ca in Fig. 2). Pentru a obtine acest grad de raspuns din partea cainelui, conductorul trebuie sa fie ferm in comenzi si atitudine. Daca, de fiecare data, va interveni o schimbare in tonul comenzii sau o modificare semnificativa a atitudinii conductorului, cainele nu va mai intelege nimic. In consecinta, conductorul va adopta acelasi tip de comportament chiar din ziua in care primeste cainele. Fermitatea in comanda si actiune are de o importanta deosebita in dresaj.

Principiul asocierii in dresajul odorologic presupune unele amendamente. Un caine invata foarte repede sa asocieze anumite intamplari cu anumite lucruri, sunete sau oameni. Daca un anumit exercitiu are loc prea des intr-o singura locatie, cainele va anticipa ceea ce i se cere si controlul acestuia va avea de suferit. Din acest motiv dresajul trebuie efectuat intr-o varietate de locatii si terenuri, astfel ca, in mintea cainelui, niciun exercitiu sa nu fie asociat cu o anumita zona.

1.3. PRINCIPIUL DARII CORECTE A COMENZILOR

Comenzile trebuie date in asa fel incat acestea sa aiba o semnificatie anume pentru caine. Ele vor fi date ferm si clar, tinand cont de faptul ca nu intensitatea vocii influenteaza cainele, ci tonul si modulatia ei.

Cu exceptia comenzilor de interdictie, si a doua comenzi de executie, „sezi” si  „culcat”, cu cat conductorul vorbeste mai incet cu atat mai bine, deoarece cainele este mult mai atent la ceea ce spune acesta. Comenzile nu trebuie repetate odata ce conductorul isi da seama ca animalul a inteles ce are de facut, altfel, cainele va face asocieri nedorite. Daca a dat o comanda gresita, conductorul nu va incerca sa o corecteze, acest lucru dezorientand animalul. Cainele va fi lasat sa execute comanda, iar, ulterior i se va da comanda pe care conductorul intentiona sa o dea anterior.

De fiecare data cand cainele executa corect comanda, acesta va fi recompensat.

1.4. PRINCIPIUL REPETARII COMENZILOR

La inceputul dresajului, un caine nu este constient de ceea ce se asteapta de la el si nici nu stie sa asocieze cuvintele cu actiunile cerute. Dupa cum se stie, dezvoltarea fiziologica a unui caine adult a fost evaluata ca fiind relativ acceasi cu cea a unui copil de aproximativ 9 ani, astfel incat, este normal ca acesta sa nu stie imediat ce trebuie sa faca atunci cand este invatat un lucru nou. O anumita comanda, urmata de aceeasi reactie de raspuns, va trebui repetata de un numar de ori pentru ca animalul sa o inteleaga cu adevarat si, astfel, sa raspunda de fiecare data la fel solicitarii respective. Repetarea comenzilor joaca un rol important in dresajul corect al unui caine - este esential ca animalul sa fie facut sa execute comanda de mai multe ori pana cand raspunsul va aparea fara intarziere. Bineinteles ca aceasta repetare este mult mai importanta in dresajul unui caine decat in educarea unui copil.

Chiar daca acest principiu este determinant in dresaj, in munca cu cainele, este esential sa se evite aparitia plictiselii, atat la om cat si la caine, ca urmarea a repetarii aceluiasi exercitiu, aceleiasi comenzi. De exemplu, dupa repetarea exercitiului „pozitia asezat” si, deci, a comenzii „sezi”, este indicat fie sa se ia o pauza, fie sa se introduca un alt exercitiu, respectiv o noua comanda.

In invatarea exercitiilor noi, se aplica formula comanda / actiune / corectie. Aceasta inseamna ca, odata ce cainele este ajutat, de exemplu, sa ia pozitia corecta si acesta se conformeaza, „ajutorul” trebuie sa inceteze. In fazele de inceput, unui caine nu trebuie sa i se permita, de exemplu, sa ia o pozitie gresita - asezat intr-o parte (Fig. 3) sau culcat in loc de asezat. Cainele trebuie corectat chiar in momentul cand incepe sa faca ceva gresit, fara sa i se permita sa continue miscarea. Exercitiul se va relua de la inceput, avandu-se grija ca greseala sa nu se mai repete.

Daca se doreste obtinerea unui dresaj stimulativ, recompensarea executarii corecte a exercitiilor este esentiala si la fel de importanta ca si principiul aplicat.

1.5. PRINCIPIUL RECOMPENSARII CAINELUI

De fiecare data cand cainele executa cu succes un exercitiu sau cand duce la bun sfarsit actiunea dorita, oricat de simpla ar fi aceasta, trebuie recompensat. Recompensele, de tipul incurajarilor sau mangaierilor, vor fi acordate cainelui chiar si atunci cand acesta intampina dificultati in executarea comenzii, dar pe care o indeplineste in cele din urma.

Recompensele se pot acorda in mai multe feluri. Joaca cu mingea (Fig. 4, a) sau obiectul preferat la sfarsitul fiecarei sedinte de dresaj este un lucru ce trebuie sa aiba loc frecvent. Aceasta joaca trebuie privita cu mare atentie, avand o importanta deosebita in recompensarea cainelui dupa cel mai mic succes inregistrat. Intensitatea ei variaza in functie de fiecare exemplar in parte. Recompensele mai pot fi sub forma incurajarilor verbale, a mangaierilor (Fig. 4, b) ori a combinatiei intre cele doua. Un alt tip de recompensa placuta cainilor este acordarea de bucatele mici de hrana (Fig. 4, c). Inainte sa acorde recompensa, conductorul trebuie sa hotarasca tipul recompensei si masura in care ea va fi acordata cainelui.

Prin recompensare, cainele realizeaza ca a facut ce trebuia si, la repetarea comenzii, va reactiona imediat, stiind ca, dupa o noua executie corecta, va fi recompensat.

Daca, la un moment dat, dupa un anumit exercitiu, cainele nu merita recompensa, se va imagina un exercitiu simplu, a carui comanda cainele o cunoaste si executa bine, astfel incat, dupa efectuarea actiunii, animalul sa poata fi recompensat, in concordanta cu una din regulile de baza ale dresajului, care spune ca fiecare sedinta trebuie sa se incheie in mod placut pentru caine.

1.6. PRINCIPIUL CORECTARII CAINELUI

Spre deosebire de oameni, cainii nu au o gandire abstracta si nu au discernamant in ceea ce priveste binele si raul. Neavand aceste doua concepte, strict umane, singurele mijloace prin care un caine poate fi invatat sa faca ceva sunt prin recompensarea si corectarea acestuia, in functie de situatie. Daca un caine executa incorect un exercitiu, acesta nu va ramane necorectat. Insa, conductorul trebuie sa corecteze cainele fara sa-si piarda cumpatul, ci sa-l ajute sa efectueze corect acel exercitiul si apoi sa-l recompenseze.

Un conductor bun nu va recurge niciodata in dresaj la corectii de tipul pedepselor fizice. O simpla admonestare, folosind comanda „nu”, si neacordarea recompensei sunt, de cele mai multe ori, suficiente. Cand nu este de ajuns, corectarea cainelui va fi mai severa - de exemplu, comanda de interzicere, asociata cu smucitura de lesa.

Este de la sine inteles ca aceasta corectare a cainelui trebuie sa fie in concordanta cu comportamentul si tipul de sistem nervos al fiecarui exemplar canin, si, mai ales, sa fie data la timp. Cainele nu poate asocia comportamentul incorect cu pedeapsa respectiva decat daca timpul scurs intre acestea este destul de scurt; corectarea animalului se va face imediat ce acesta greseste.

Cainele nu va fi niciodata pedepsit pentru faptul ca invata greu sau pentru ca nu poate intelege ceea ce incearca sa-l invete conductorul. Actiunile de acest gen nu fac altceva decat sa distruga dresajul.

De asemenea, cainele nu va fi lovit, sub nicio forma, cu mana sau lesa (Fig. 5). El trebuie sa invete sa se simta in siguranta in preajma conductorului si sa considere mainile acestuia un simbol al afectiunii si nu un instrument de corectie. In aceeasi masura, lovirea cainelui cu lesa nu va face altceva decat sa provoace animalului teama fata de aceasta si o diminuare a efectului ei atunci cand este folosita corect.


Capitolul 2

METODE DE DRESAJ FOLOSITE IN PREGATIREA CAINILOR

______________________________________________________________________

2.1. METODA IMITATIEI (ALELOMIMETICA)

In cadrul acestei metode, principalul stimul este insasi prezenta in apropiere a unui alt cuplu chinotehnic.

Procedeul este specific perioadei de predresaj, fazei de inceput a dresajului de disciplinizare si unor etape ale celui de specializare si consta in a mentine ca simplu „spectator” catelul (cainele) neinitiat sa asiste la executarea unor exercitii de dresaj de catre caini dresati.




Pornind de la curiozitatea si atractia naturala a cainelui fata de miscarile si actiunile celorlalti, se produce o stimulare a sistemului nervos central al acestuia pentru executarea unor exercitii similare.

In acest mod, cateii se pot obisnui usor cu diferiti excitanti din mediu, incep sa se manifeste agresiv, devin interesati pentru cautarea si aportarea de obiecte, incep sa latre la comanda, incep sa capete incredere si se indeparteaza de conductor, urmand pilda exemplarelor dresate, etc.

Tot prin aceasta metoda, unora dintre exemplare li se poate dezvolta agresivitatea (Fig. 6, a) sau pasiunea pentru aport si cautare (Fig. 6, b), ca si componente ale diferitelor exercitii de dresaj.

2.2. METODA MECANICA

In cadrul acestei metode, excitantii neconditionali folositi sunt cei mecanici (fizici) si constau in apasari cu mana pe crupa sau greaban (Fig. 7, a), smucituri sau trageri de lesa (Fig. 7, b), etc.

Este o metoda care da rezultate imediate in dresaj, dar a carei aplicare exclusiva si excesiva duce la slabirea si chiar stergerea atasamentului fata de conductor, ceea ce reprezinta un mare impediment in dresaj.

2.3. METODA STIMULATIVA

In cadrul acestei metode, este folosit drept excitant neconditional obiectul preferat (minge, baton, butucel, etc.) sau hrana ca stimul / recompensa acordat cainelui, in timpul sau dupa executarea corecta a unui exercitiu ori pentru a-l determina sa execute o anumita miscare (plecarea din pozitie la chemarea conductorului; schimbarea pozitiei; eliberarea butucelului de aport; luarea pozitiei asezat in fata conductorului - Fig. 8, a, trecerea peste obstacole - Fig. 8, b, etc.).

In dresaj, treptat, acordarea unui obiect sau a hranei poate fi inlocuita cu mangaiere, acordarea liberului, cuvantul „bravo”.

2.4. METODA COMBINATA

Consta in imbinarea metodei stimulative cu metoda mecanica, proportia fiecareia fiind determinata de tipul de sistem nervos al cainelui. Este metoda de baza a formarii reflexelor conditionate la cainii de serviciu sau la cei utilitari. In acest caz, excitantul mecanic determina executarea neconditionata a comenzilor, iar excitantul stimulativ determina executarea din placere a acestora sau poate fi aplicat ca recompensa dupa executarea corecta a unui exercitiu prin folosirea excitantilor mecanici (Fig. 9).

Utilizarea excitantilor neconditionali in cadrul metodei combinate va fi bine tolerata, prin tact si profesionalism, mai ales in ceea ce priveste proportia optima suportabila intr-un anumit moment, astfel incat sa nu fie bruscat animalul, dar nici sa nu i se permita sa abandoneze exercitiul. Ca si in cazul procedeului stimulativ, recompensa prin acordarea unui obiect preferat sau a  hranei va fi asociata cu mangaierea cainelui, recompensa verbala „bravo”, urmate de acordarea liberului. In timp, recompensele initiale se vor rari sau, unde situatia impune, pot fi excluse, fiind suplinite de celelalte recompense mentionate.


Capitolul 3

EXERCITIILE DRESAJULUI DE DISCIPLINIZARE

______________________________________________________________________

3.1. MERSUL ALATURI DE CONDUCTOR

èExcitanti asociati pentru formarea deprinderii:

- excitanti neconditionali:

- mecanici: smucitura de lesa, corectarea cu mana a pozitiei corpului;

- stimulativi: obiect preferat, hrana;

- excitanti conditionali:

- comanda vocala: „pas”;

- semn: bataie cu mana stanga pe coapsa.

èDescrierea exercitiului:

Cainele merge alaturi de conductor in partea stanga, cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang, cat mai aproape de acesta (Fig. 10).

èFormarea deprinderii:

a) Mersul alaturi de conductor cu cainele in lesa

Exercitiul incepe dupa ce cainele este „deconectat” in urma unei scurte plimbari. Conductorul se plaseaza in partea dreapta a cainelui, cu genunchiul piciorului stang la nivelul pieptului animalului, prinde lesa cu mana dreapta si o tine prin fata corpului usor curbata. Dupa ce intinde mana dreapta pe langa corp, pronunta numele cainelui, da comanda „pas”, smuceste de lesa lateral spre dreapta si efectueaza o lovitura cu palma mainii stangi pe coapsa piciorului (Fig. 11), incepand deplasarea si incercand sa pastreze pozitia cainelui cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang. Pe timpul deplasarii, cainele este mentinut langa stapan si prin stimularea cu o bucatica mica de hrana sau cu un obiect preferat (minge, jucarie, etc.), pe care conductorul il tine in mana stanga si pe care i-l ofera la terminarea exercitiului. Este usor de observat ce metoda s-a folosit pentru formarea acestei deprinderi: atunci cand s-a folosit numai metoda mecanica, animalul merge privind inainte, iar atunci cand s-a utilizat numai metoda stimulativa, cainele este mereu atent la stapan (Fig. 12).

La incercarea cainelui de a-l depasi sau de a se deplasa lateral, se repeta comanda „pas”, o bataie pe coapsa, concomitent cu o smucitura de lesa.

La ramanerea in urma, conductorul incurajeaza cainele prin cuvantul „bravo”, il atinge usor cu mana stanga pe cap, stimulandu-l. Daca tendinta de ramanere in urma persista, conductorul sporeste ritmul de mers pana la alergare, insistand pe pastrarea pozitiei corecte a cainelui fata de piciorul stang.

Odata cu revenirea cainelui in pozitia corecta, acesta este mangaiat cu mana stanga si recompensat prin cuvantul „bravo”.

Pe timpul deplasarii, se va evita darea comenzii pe ton amenintator, smucitura brusca a lesei, calcarea cainelui pe membre sau lovirea sa.

Este indicat in perioada de formare a deprinderii ca, in mod intentionat, conductorul sa alterneze ritmul lent de deplasare cu pasul vioi si alergarea (Fig. 13), corectand permanent pozitia cainelui prin incurajare cand ramane in urma si usoara smucitura de lesa si incurajare prin cuvantul „bravo” cand are tendinta sa-si depaseasca stapanul.

Pentru formarea rapida a deprinderii, este indicat ca deplasarea cu cainele alaturi sa se faca schimband permanent directia de deplasare care, implicit, inseamna schimbarea pozitiei cainelui fata de picior si, de aici, necesitatea interventiei conductorului pentru corectare.

Schimbarile de directie, la inceput, se vor efectua numai prin ocolire, evitandu-se intoarcerile directe.

Exercitiul dureaza circa 3 minute, dupa care se ia o pauza, in timpul careia, conductorul se joaca cu cainele, ii ofera obiectul preferat ori ii acorda liber in lesa sau fara. Incetarea lucrului trebuie facuta numai dupa o executie corecta a miscarii din partea cainelui. Imediat dupa terminarea exercitiului si inainte de acordarea liberului, cainele este recompensat cu hrana, mangaiat si incurajat prin cuvantul „bravo”.

b) Mersul alaturi de conductor cu cainele liber (Fig. 14)

Exercitiul se executa dupa formarea deprinderii cainelui de a merge in lesa alaturi de conductor.

Pentru inceput, conductorul se deplaseaza cu cainele in lesa, dar slabeste progresiv lesa si, daca in aceste conditii, animalul se deplaseaza corect, cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang, lesa este lasata pe sol si se contiuna deplasarea.

Atunci cand cainele incearca sa-si depaseasca conductorul, acesta da comanda „pas” si calca pe lesa, efectul rezultat fiind similar unei smucituri de lesa. Cand incearca sa ramana in urma, conductorul prinde lesa cu mana dreapta, da comanda „pas”, concomitent cu o bataie cu palma pe coapsa piciorului stang, executa smucituri usoare repetate spre dreapta si intensifica ritmul deplasarii, lasand apoi usor lesa pe sol.

Atunci cand cainele, la comanda, se deplaseaza corect alaturi de conductor, isi schimba viteza de deplasare si directia de mers odata cu acesta, corectandu-si singur pozitia fata de piciorul stang al conductorului, poate fi eliminata complet lesa.

Este indicat ca formarea reflexului cainelui sa se realizeze prin schimbari succesive ale ritmului de mers si ale directiei de deplasare.

Pentru formarea deprinderii cainelui de a merge alaturi de conductor la comanda prin semn, se porneste de la mersul alaturi cu cainele liber. Conductorul se deplaseaza cu cainele plasat in partea stanga, da comanda prin voce „pas” si, concomitent, loveste cu palma mainii stangi coapsa piciorului. Treptat, din dresaj, se elimina comanda prin voce, cainele efectuand deplasarea alaturi de conductor la comanda prin semn, care, astfel, substituie comanda prin voce.

Deprinderea se considera formata atunci cand cainele merge liber, cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang al conductorului si se supune comenzilor date prin voce sau semn, indiferent de viteza sau directia de deplasare a conductorului.

3.2. POZITIA ASEZAT

èExcitanti asociati pentru formarea deprinderii:

- excitanti neconditionali:

- mecanici: smucitura de lesa, apasare cu palma pe crupa, corectarea cu mana a pozitiei corpului;

- stimulativi: obiect preferat, hrana;

- excitanti conditionali:

- comanda vocala: „sezi”;

- semn: ridicarea mainii drepte mai sus de inaltimea umarului, intinsa, cu palma orientata inainte.

èDescrierea exercitiului:

La comanda conductorului, cainele se aseaza langa piciorul stang al acestuia, cu pieptul la nivelul genunchiului (Fig. 15).

èFormarea deprinderii:

a) Pozitia asezat cu oprirea conductorului

Conductorul, avand cainele alaturi in partea stanga, prinde lesa cu mana dreapta, pune cealalta mana pe crupa cainelui, da comanda „sezi”, concomitent cu smucitura lesei in sus si apasarea cu mana stanga pe crupa animalului (Fig. 16). O alta metoda consta in folosirea ca stimulent a mingii, jucariei preferate sau a unei bucati mici de hrana, atunci cand cainele se afla alaturi de conductor (Fig. 17, a, b) sau in fata sa (Fig. 17, c, d). Stimulentul se tine astfel incat sa determine animalul sa ia pozitia dorita, dupa care, se asteapta cateva secunde si se acorda cainelui, ca recompensa, stimulentul folosit (Fig. 18).

Metoda stimulativa formeaza, treptat, cainelui reflexul de a privi in permanenta catre conductor, comportament usor de remarcat in teren (Fig. 19).

Exercitiul se executa foarte bine din miscare. Cand isi propune sa il execute, conductorul pregateste cainele printr-o smucitura usoara de lesa si da comanda prin voce „pas”. Animalul, instinctiv, ia o pozitie corecta alaturi de piciorul stang al conductorului, devenind atent. Imediat, conductorul da comanda „sezi” si, printr-o miscare energica, apasa cu mana stanga crupa cainelui si smuceste in sus de lesa cu mana dreapta, oprindu-se. Este indicat ca animalul sa fie in permanenta corectat, pozitia sa fata de conductor fiind cea paralela fata de talpa piciorului stang. Este interzis ca stapanul sa isi corecteze pozitia dupa pozitia cainelui.

Aceste miscari se repeta de cateva ori, dupa care se acorda o pauza cainelui. Exercitiul se executa alternativ cu alte exercitii de disciplinizare, pentru eliminarea riscului aparitiei asocierilor nedorite. Treptat, se elimina apasarea cu mana pe crupa si, apoi, smucitura de lesa. Cand cainele efectueaza corect acest exercitiu in lesa, aceasta poate fi indepartata la randul ei, pozitia asezat executandu-se cu cainele liber, numai la comanda vocala.

Atunci cand stadiul de dresaj al cainelui este mai avansat, se poate lucra la semn, prin ridicarea mainii drepte intinse inainte, mai sus de inaltimea umarului (Fig. 20) ori din miscare la chemarea cainelui la conductor din repaus si oprirea acestuia in fata conductorului la 1-2 pasi in pozitia asezat (Fig. 21).

Este important de retinut ca trecerea la comanda prin semn se face numai atunci cand cainele reactioneaza prompt, de fiecare data, la comanda vocala.

b) Pozitia asezat, executata din miscare, fara oprirea conductorului

Atunci cand cainele executa corect pozitia asezat liber, la comanda prin voce si semn, odata cu oprirea conductorului, se poate trece la executarea pozitiei din miscare fara oprirea acestuia (Fig. 22).

Pe timpul deplasarii, conductorul da comanda „sezi” si isi continua deplasarea, urmarind atent daca animalul executa miscarea. Daca acesta are tendinta de a se ridica, conductorul se intoarce, repeta pe un ton ridicat comanda, il repune in pozitia asezat in locul initial, reia mersul alaturi si da din nou comanda sezi, fara sa se opreasca. Se indeparteaza 5-10 metri de caine, dupa care, se intoarce la acesta, urmarindu-i in permanenta comportamentul. Daca reactioneaza in sensul dorit, este recompensat si i se da liber.

Ulterior, dupa indepartarea conductorului, cainele poate fi chemat la acesta, continuandu-se cu alte exercitii.

Este indicat ca, in perioada de formare a reflexului, distanta fata de caine sa fie crescuta progresiv si, totodata, conductorul sa revina, din cand in cand, la cainele lasat in pozitie, sa-i acorde liber sau sa execute din acel moment alte exercitii.

3.3. POZITIA CULCAT

èExcitanti asociati pentru formarea deprinderii:

- excitanti neconditionali:

- mecanici: smucitura de lesa, apasare cu palma pe greaban, corectarea cu mana a pozitiei corpului;

- stimulativi: obiect preferat, hrana;

- excitanti conditionali:

- comanda vocala: „culcat”;

- semn: aplecarea corpului cu ducerea bratului drept inainte si in jos, cu palma orientata spre pamant.

èDescrierea exercitiului:

La comanda conductorului, cainele ia pozitia culcat langa piciorul stang al acestuia, cu membrele anterioare intinse inainte, crupa paralela cu solul, capul ridicat si privirea inainte sau catre conductor (Fig. 23).

èFormarea deprinderii:

a) Pozitia culcat, cu oprirea conductorului




Conductorul, avand cainele alaturi in partea stanga si lesa in mana dreapta, da comanda „culcat”, fandeaza, smucind de lesa catre inainte si apasand cu mana stanga pe greabanul cainelui, pana ce acesta isi fixeaza corpul pe sol cu picioarele anterioare intinse si capul ridicat (Fig. 24). Cainele este tinut in aceasta pozitie cateva secunde; daca incearca sa se ridice sau sa-si schimbe pozitia, se repeta comanda „culcat” pe un ton mai grav, urmata de folosirea excitantilor mecanici pentru corectarea pozitiei corpului animalului.

Exercitiul este indicat sa se execute din miscare, pentru a se evita reactia de opozitie a animalul, care poate opune rezistenta cand este apasat pe greaban, asa cum se poate intampla atunci cand se afla in pozitie statica. Pe timpul deplasarii, conductorul pregateste cainele prin comanda „pas” si o smucitura usoara de lesa, moment in care cainele isi corecteaza pozitia fata de piciorul conductorului si devine atent. Atunci, conductorul da comanda „culcat”, concomitent cu apasarea pe greaban si smucirea lesei catre inainte, fixandu-l pe pamant, dupa care ii corecteaza pozitia.

Exercitiul se combina cu mersul alaturi de conductor, pozitia asezat, intoarceri si altele. Atunci cand cainele executa pozitia repede si la prima comanda, se elimina excitantii mecanici. Este indicat, insa, ca pozitia animalului fata de conductor sa fie corectata permanent.

O alta metoda de formare a deprinderii consta in folosirea excitantilor stimulativi, a hranei sau a unui obiect preferat. Conductorul arata cu mana dreapta stimulentul cainelui, da comanda „culcat”, se apleaca si duce imediat mana spre sol, la circa 1 m in fata cainelui, determinandu-l sa urmeaza stimulentul si sa se culce, in incercarea de a intra in posesia lui (Fig. 25). Conductorul ajuta cainele sa ia pozitia dorita apasandu-l usor cu mana stanga pe greaban; dupa ce acesta este intins pe sol, ii corecteaza pozitia si ii ofera stimulentul ca recompensa. Dupa mai multe repetari, comanda „culcat” + stimulent, cainele va reactiona tot mai prompt, fara a mai fi nevoie de aplecarea conductorului, care, insa, urmareste atent executarea pozitiei de catre caine, intervenind cu corectari de cate ori este nevoie. Folosind aceasta metoda pentru invatarea pozitiei culcat, cainele isi va mentine in permanenta privirea indreptata catre stapan, in asteptarea recompensei (Fig. 26).

Cand cainele executa exercitiul in lesa corect, la prima comanda, fara sa opuna rezistenta si fara sa-si schimbe pozitia comandata, se poate trece la executarea fara lesa a exercitiului si, ulterior, la folosirea semnului. Acesta consta in aplecarea corpului, cu ducerea bratului drept inainte si in jos, cu palma orientata spre pamant. Semnul se foloseste in special cand cainele se afla fata in fata cu conductorul (Fig. 27, a), dar si cand se afla alaturi de acesta (Fig. 27, b).

b) Pozitia culcat, executata din miscare, fara oprirea conductorului

Atunci cand cainele executa corect pozitia culcat liber, la comanda prin voce si semn, se poate trece la executarea pozitiei din miscare fara oprirea conductorului.

Pe timpul deplasarii, conductorul da comanda „culcat” si isi continua miscarea, urmarind atent daca animalul executa (Fig. 28). Daca acesta are tendinta de a se ridica, de a-si schimba pozitia sau nu executa corect pozitia, conductorul se intoarce, repeta pe un ton ridicat comanda, il fixeaza in aceasta pozitie in acelasi loc si se indeparteaza 5-10 metri. Dupa scurt timp se intoarce la el, il recompenseaza, ii acorda liber si se joaca cu el. Cand cainelui i s-a format reflexul de a ramane in pozitia culcat la comanda, fara oprirea conductorului, se poate trece la chemarea cainelui la conductor sau se poate lega miscarea cu executarea altui exercitiu. Este indicat ca, ulterior, distanta fata de caine sa fie crescuta progresiv.

Cand cainele executa corect din mers pozitia culcat la comanda, fara oprirea conductorului, se poate trece la executarea acestei pozitii la comanda din alergare, distanta fata de caine putand sa creasca in functie de scopul urmarit.

Este indicat ca, la revenirea cainelui la conductor sau la revenirea conductorului la caine, cand se executa alternativ odata cu schimbarea pozitiei cainelui, acesta sa fie mangaiat si recompensat, chiar daca se continua antrenamentul ori se acorda liber cainelui.

3.4. INTOARCERI

èExcitanti asociati pentru formarea deprinderii:

- excitanti neconditionali:

- mecanici: smucitura de lesa, corectarea cu mana a pozitiei corpului;

- stimulativi: obiect preferat, hrana;

- excitanti conditionali:

- comanda vocala: „pas”;

- semn: bataie cu mana stanga pe coapsa.

èDescrierea exercitiului:

La intoarcerile din miscare ale conductorului la dreapta, stanga sau stanga imprejur, cainele il insoteste si se plaseaza permanent in partea stanga, cu pieptul la nivelul genunchiului stang al acestuia.

èFormarea deprinderii:

a) Intoarcerile din miscare cu cainele in lesa la comanda prin voce si semn

Exercitiul incepe a fi executat atunci cand cainele este atasat de conductor si merge corect in lesa langa acesta.

1. Intoarcerile la dreapta cu cainele in lesa. Conductorul executa mersul alaturi cu cainele in lesa, iar atunci cand isi propune sa efectueze o intoarcere la dreapta, da comanda „pas”, concomitent cu o usoara smucitura de lesa (pentru atentionarea cainelui). In acelasi timp, scurteaza lesa, apropiind cainele de picior, dupa care executa intoarcerea la dreapta (Fig. 29). Daca animalul ramane in urma, il incurajeaza, comanda „pas” si executa lovituri cu palma pe coapsa piciorului stang. Daca il depaseste, executa o usoara smucitura de lesa, dupa care il mangaie cu mana stanga, incurajandu-l prin cuvantul „bravo”.

Este indicat ca pentru formarea rapida a acestei deprinderi, sa se porneasca din mersul alaturi de conductor prin executarea exercitiului in cercuri concentrice spre dreapta, reducandu-se, treptat, in timp, diametrul acestora, pana ce cainele s-a obisnuit ca, indiferent de ritmul de deplasare, sa fie permanent cu pieptul la nivelul genunchiului stang al conductorului.

Trebuie mentionat ca, la fel ca in cazul celorlalte exercitii de disciplinizare prezentate, si intoarcerile pot fi invatate utilizand metoda stimulativa.

Exercitiul se considera realizat cand conductorul executa din miscare o intoarcere la dreapta de 90°, iar cainele vine rapid langa piciorul stang al acestuia, continuand deplasarea odata cu conductorul, cu pieptul la nivelul genunchiului stang.

2. Intoarcerile la stanga din miscare cu cainele in lesa (Fig. 30). Intoarcerea la stanga din miscare cu cainele in lesa prezinta o oarecare doza de dificultate si este indicat a se efectua atunci cand cainele executa bine mersul in lesa alaturi de conductor si intoarcerea la dreapta din miscare.

Se incepe prin deplasarea conductorului cu cainele alaturi spre stanga intr-un cerc cu diametrul de circa 10 metri, corectandu-se permanent pozitia cainelui prin comanda „pas” si usoare smucituri de lesa. Se schimba permanent ritmul de mers si, atunci cand animalul se adapteaza ritmului de deplasare al conductorului, se trece la micsorarea diametrului cercului, pana ce, din miscare, se executa o intoarcere la stanga de 90°, iar cainele se plaseaza permanent cu pieptul la nivelul genunchiului stang al conductorului.

Intoarcerea la stanga din miscare trebuie sa fie precedata de comanda „pas” si o usoara smucitura de lesa pentru atentionarea si corectarea pozitiei cainelui.

3. Intoarcerea la stanga imprejur din miscare cu cainele in lesa. Ca si exercitiul prezentat anterior, acesta se executa atunci cand s-a realizat atasamentul cainelui fata de conductor si acesta executa corect mersul alaturi.

Conductorul se deplaseaza catre inainte cu cainele alaturi, avand lesa in mana dreapta. Atunci cand isi propune sa execute exercitiul, da comanda „pas”, concomitent cu o usoara smucitura de lesa pentru atentionarea si apropierea cainelui de piciorul sau. Executa apoi intoarcerea la stanga imprejur, trecand lesa in mana stanga prin spatele corpului si din nou in mana dreapta prin fata sa, dupa care, da comanda „pas”, executa o smucitura de lesa pentru corectarea pozitiei cainelui, concomitent cu batai cu palma stanga pe coapsa piciorului stang si incurajarea cainelui prin cuvantul „bravo” (Fig. 31).

Exercitiul se repeta alternativ cu intoarcerile la dreapta sau la stanga din mers, corectandu-se permanent pozitia cainelui prin scurtarea lesei si a timpului de executare a intoacerii, astfel incat intoarcerea la stanga imprejur sa fie executata rapid si cainele sa ajunga cat mai repede in stanga conductorului. Cand intoarcerea la stanga imprejur se executa corect din miscare, se poate trece la executarea acesteia de pe loc.

b) Intoarcerile din miscare cu cainele liber

Exercitiul incepe a fi executat atunci cand cainele executa intoarcerile la stanga, la dreapta sau la stanga imprejur fara sa mai fie constrans prin smucituri de lesa si isi corecteaza permanent pozitia la comanda prin voce sau semn a conductorului.

Pe timpul executarii intoarcerilor din miscare cu cainele liber, comenzile vor fi ferme, suficient de puternice, iar semnul va fi executat astfel incat conductorul sa aiba in permanenta cainele sub control.

3.5. LASAREA IN POZITIE SI CHEMAREA CAINELUI LA

       CONDUCTOR

èExcitanti asociati pentru formarea deprinderii:

- excitanti neconditionali:

- mecanici: smucitura de lesa, tragere de lesa, tragere de zgarda, corectarea cu mana a pozitiei corpului, apasare cu palma;

- stimulativi: obiect preferat, hrana;

- excitanti conditionali:

- comenzi vocale: pentru lasarea in pozitie - „sezi” sau „culcat”; pentru chemarea cainelui - „aici”; pentru asezarea in fata conductorului - „sezi”; pentru revenirea in pozitia de baza - „pas” + „sezi”;

- semne: pentru lasarea in pozitie, asezarea in fata conductorului si asezare dupa revenirea in pozitia de baza - ridicarea mainii drepte mai sus de inaltimea umarului, intinsa, cu palma orientata inainte; pentru chemarea cainelui - ridicarea mainii stangi lateral pana la inaltimea umarului si coborarea brusca, cu bataie pe coapsa; pentru revenirea in pozitia de baza: bataie cu mana stanga pe coapsa.

èDescrierea exercitiului:

La comanda conductorului „sezi” (Fig. 32, a) sau „culcat”, cainele ramane in pozitia respectiva si isi urmareste atent conductorul (Fig. 32, b), care se deplaseaza la o distanta de circa 20 m, oprindu-se cu fata catre caine. Dupa cateva momente, da comanda „aici” si ridicarea mainii stangi lateral pana la nivelul umarului si coborarea brusca cu bataie pe coapsa (Fig. 32, c). Cainele porneste in viteza cea mai mare spre conductor, se opreste la 1-2 pasi fata de acesta iar, la comanda „sezi” (sau ridicarea mainii drepte mai sus de inaltimea umarului, intinsa, cu palma orientata inainte), ia pozitia asezat (Fig. 32, d). Dupa cateva secunde, conductorul cheama cainele in pozitia de baza prin comanda „pas” + lovitura cu mana stanga pe coapsa (Fig. 32, e), dupa care ii cere sa se aseze in stanga sa, cu pieptul la nivelul genunchiului (Fig. 32, f). Cainele poate reveni in pozitia de baza fie direct prin intoarcere la stanga, fie ocolind conductorul prin partea dreapta a acestuia.

èFormarea deprinderii:

Exercitiul incepe sa fie executat numai atunci cand cainele executa corect mersul alaturi de conductor si pozitiile asezat si culcat.

Pentru inceput, acest exercitiu complex se incepe cu lasarea cainelui in pozitie fara chemare. Astfel, conductorul, aflandu-se cu cainele in mers alaturi, da comanda „sezi” si se opreste cu cainele in pozitia de baza. Fara vreo comanda, incepe sa se deplaseze in fata cainelui si se intoarce catre acesta. Daca animalul incearca sa-l urmeze, revine cu el in pozitia initiala, repeta comanda pe un ton mai grav si se indeparteaza de caine, dand o noua comanda „sezi”. Dupa 1-2 pasi se intoarce si se pozitioneaza cu fata catre caine, la lungimea lesei. Ramane in aceasta pozitie cateva secunde, timp in care observa reactia animalului; daca observa ca vrea sa-si schimbe pozitia, intervine cu comanda „sezi”. Revine, apoi, la caine pe acelasi traseu in pozitia de plecare, dupa care acorda ii liber si il recompenseaza. Progresiv, folosindu-se o lesa cu lungime mai mare si apoi o sfoara, se mareste distanta fata de caine (Fig. 33). Cand se executa corect lasarea in pozitie in aceste conditii, se poate trece la scoaterea lesei si efectuarea exercitiului cu cainele liber (Fig. 34).

Dupa ce a fost absolvita aceasta prima etapa, se poate incepe partea a doua exercitiului si anume chemarea cainelui la conductor. Pentru aceasta, conductorul, avand cainele in pozitia de baza, da comanda „pas” si incepe deplasarea. Inainte cu cativa pasi de locul unde si-a propus sa lase cainele in pozitie, executa o smucitura usoara de lesa, concomitent cu comanda „pas” pentru a corecta pozitia cainelui si pentru a-l atentiona, apoi da comanda „sezi” sau „culcat”, continuandu-si deplasarea si observand manifestarile cainelui. Cand constata ca animalul are tendinta de a-si schimba pozitia comandata, de a parasi locul sau de a-si urma conductorul, revine la caine, repeta comanda pe un ton ridicat, executa o smucitura a zgarzii cainelui, repune cainele in locul unde a fost initial lasat si de departeaza, repetand comanda „sezi” sau „culcat” ori de cate ori observa incercarea de schimbare a pozitiei cainelui.

Distanta pana la care se departeaza conductorul se mareste progresiv, iar atunci cand cainele sta linistit la prima comanda si nu isi schimba pozitia, se poate trece la deplasarea atat in fata cat si in spatele cainelui. Functie de modul in care se manifesta cainele pe timpul executarii exercitiului, durata lasarii in pozitie creste progresiv.

Chemarea la conductor se executa prin comanda „aici”, concomitent cu ridicarea mainii stangii la nivelul umarului si coborarea brusca cu bataie pe coapsa. Pentru a atentiona cainele inaintea chemarii, este indicat ca stapanul sa ii strige intai numele. In conditiile in care cainele este lasat la o distanta mai mare si nu este atent, se poate repeta comanda.

Daca in urma chemarii cainele se deplaseaza incet, conductorul il poate incuraja prin cuvantul „bravo”. Cand cainele s-a apropiat la o distanta de 1-2 pasi de conductor, acesta da comanda „sezi”, concomitent cu ridicarea mainii drepte intinse inainte, mai sus se inaltimea umarului, cu palma orientata inainte. Daca nu ia pozitia asezat, conductorul merge si il pune in pozitie, repetand comanda „sezi” pe un ton ridicat, concomitent cu o smucitura a zgarzii, dupa care se deplaseaza in fata acestuia pe locul initial, repetand comanda pana ce cainele se linisteste. Dupa un scurt interval de timp, conductorul da comanda „pas”, concomitent cu lovirea coapsei piciorului stang cu palma, astfel incat cainele sa vina in pozitia de baza, fie ocolindu-l prin dreapta, fie direct prin stanga si sa se aseze in stanga conductorului, cu pieptul la nivelul genunchiului acestuia. In continuare, se acorda liber cainelui, dupa care se trece la executarea altor exercitii.

Este indicat sa nu se abuzeze cu executarea acestui exercitiu complex si, totodata, sa nu fie executat dupa probe de agresivitate sau alte probe dificile.

Cand exercitiul este executat corect la prima comanda, cand cainele este atent, nu isi schimba pozitia, nu isi paraseste locul, se poate trece la executarea prin semn a exercitiului si, ulterior, la schimbarea prin semn a pozitiilor de la distanta.

Este indicat ca in cadrul programului de pregatire, exercitiul sa se finalizeze alternativ prin chemarea cainelui la conductor sau deplasarea conductorului la caine, pentru a preveni realizarea unor asocieri nedorite.


Capitolul 4

EVALUAREA DRESAJULUI DE DISCIPLINIZARE

______________________________________________________________________

Evaluarea dresajului de disciplinizare se face, in conditii normale, pe un teren neutru, in mod individual, pentru fiecare caine.

Conductorul isi incepe evolutia din pozitia de baza, cu cainele in lesa. Fiecare exercitiu este apreciat cu note intre 1 si 10.

Fiecare exercitiu incepe si se termina in pozitia de baza. Evaluatorul da semnalul de incepere a fiecarui exercitiu; in privinta celorlalte miscari (intoarceri, opriri, schimbari de ritm, etc.), acestea se fac fara a fi necesare indicatiile evaluatorului. Conductorului ii este permis sa se consulte cu evaluatorul inainte de fiecare exercitiu.

In oricare parte a exercitiilor, daca animalul isi paraseste conductorul, este permis sa se repete acea parte a exercitiului. Daca acesta isi paraseste conductorul inca o data, participarea la exercitiul respectiv se incheie si va fi punctat cu nota minima.

Cand este chemat, cainele poate trece la picior in stanga conductorului fie direct, fie ocolindu-l prin dreapta.

4.1. EXERCITII EVALUATE

Evaluarea disciplinizarii cainelui cuprinde urmatoarele probe:

- mersul alaturi de conductor;

- pozitia asezat, din miscare, cu oprirea conductorului;

- pozitia culcat, din miscare, cu oprirea conductorului;

- intoarcerile din miscare;



- lasarea in pozitie, cu chemarea cainelui la conductor.

4.2. DESFASURAREA EVALUARII

Aflat in pozitia de plecare (S), la semnalul evaluatorului, conductorul elibereaza cainele din lesa, pe care o va pune pe umar, in jurul taliei sau in buzunar si porneste spre zona 4, unde, intra intr-un grup de 4-5 persoane aflat in miscare, il depaseste, se intoarce, intra din nou in grup si pune cainele in pozitia asezat. La semnalul evaluatorului, porneste spre punctul S, unde se opreste cu cainele in pozitia asezat.

Apoi, la semnalul evaluatorului, parcurge latura 1. La ajungerea in punctul A, face o intoarcere la stanga imprejur si continua deplasarea, parcurgand latura 1, 2 si 3. In punctul D, executa o intoarcere la stanga imprejur din miscare. In dreptul punctului C, executa cu cainele pozitia asezat, dupa care se indreapta in punctul S, unde se opreste, cu cainele in pozitia asezat (Fig. 35).

Cainele trebuie sa-si urmeze conductorul vioi, deplasandu-se in stanga acestuia, fara a-l depasi, fara a ramane in urma sau deplasa in lateral. Comenzi pot fi date doar la inceputul exercitiului, cand se executa pozitia asezat (in aceasta situatie, conductorul nu trebuie sa se miste sau sa corecteze cainele daca acesta nu s-a asezat corect), cand se schimba directia sau ritmul de mers. Cand conductorul se opreste, cainele trebuie sa se aseze rapid la comanda. Este considerata greseala daca animalul se misca prea incet sau prea repede ori merge prea departe de conductor, la fel si daca stapanul este ezitant in miscari sau intoarceri.

Evaluare continua tot din pozitia de baza, din punctul S. Conductorul se deplaseaza cu cainele la pas pe latura 1, executand in dreptul punctului B, la comanda, pozitia asezat. Dupa cateva secunde, conductorul isi continua deplasarea, singur, pana in punctul A, se intoarce la stanga imprejur si se opreste cu fata spre caine. La semnalul evaluatorului, se intoarce la caine, se aseaza in dreapta acestuia, se intoarce la stanga imprejur cu acesta, se deplaseaza in punctul S, se intoarce la stanga imprejur si se opreste in acest punct, cu cainele asezat (Fig. 36).

Apoi, conductorul si cainele pornesc, din pozitia de baza, pe latura 1, iar in dreptul punctului B, la comanda, pune cainele in pozitia culcat. Il lasa in aceasta pozitie, continuandu-si deplasarea pana in punctul A, unde, se intoarce cu fata spre caine si se opreste. La semnalul evaluatorului, cheama cainele. Acesta vine rapid si se aseaza in fata conductorului, dupa care, la comanda, este chemat in stanga acestuia. Conductorul, impreuna cu cainele, porneste inspre punctul S, unde, se opreste cu cainele in pozitia asezat (Fig. 37).

4.3. GRESELI DEPUNCTATE CU OCAZIA EVALUARII DRESAJULUI

       DE DISCIPLINIZARE

Vor fi considerate greseli si se vor depuncta conform grilei urmatoarele aspecte:

- orice influenta facuta cu lesa, mana, piciorul, etc.;

- orice comanda suplimentara;

- pe timpul deplasarii, cainele ramane in urma, merge mai repede sau prea departat de conductor;

- ezitarea si oprirea conductorului pe timpul intoarcerilor;

-  oprirea cainelui pe timpul intoarcerilor;

- asezarea prea lenta a cainelui;

- in cazul pozitiilor asezat si culcat, dupa darea comenzii, cainele mai face cativa pasi, dar nu mai mult de 2 m;

- cainele ia alta pozitie decat cea comandata;

- cainele se aseaza sau se culca inaintea darii comenzii;

- cainele se aseaza sau se culca lent;

- cainele se ridica sau merge spre conductor pe timpul cat este lasat in pozitie;

- cainele nu se aseaza sau se aseaza in fata conductorului departe de acesta;

- cainele nu se apropie de conductor dupa chemare.

Exercitiile sunt evaluate cu nota minima atunci cand:

- cainele se teme de persoanele din grup sau le ataca;

- cainele isi continua deplasarea mai mult de 2 m dupa darea comenzii asezat sau culcat;

- cainele nu vine la chemarea conductorului, dupa ce este lasat in pozitie.


BIBLIOGRAFIE:

*       ASAN, I. - 1999, Dresajul cainelui utilitar, Ed. Constant, Sibiu

*       ASAN, I. - 1999, Caracterizarea generala a urmelor de miros ce prezinta interes operativ pentru politie si pot fi prelucrate cu ajutorul cainelui de serviciu - Lucrare de absolvire curs postuniversitar, Bucuresti

*       ASAN, I. - 2002, Dresajul cainelui - siguranta si eficienta, Ed. Artprint, Bucuresti

*       BUD, I. - 1993, Totul despre caine, Ed. Pro Media, Cluj-Napoca

*       BUD, I. - 1995, Ciobanescul german (Cainele lup) - crestere, educatie, dresaj, Ed. Ceres, Bucuresti

*       BUD. I. - 1998, Mic tratat de chinologie, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca

*       BIELFELD, H. - 1998, Catalog chinologic - Caini de rasa - origine, mod de viata, ingrijire, Ed. Aquila ’93, Oradea

*       FOGLE, B. - 1996, Encyclopédie pratique des chiens, Ed. Sélection du Reader’s Digest, Paris

*       GANIVET, A. - 2000, Totul despre cel mai fidel prieten al omului, Ed. Lucman, Bucuresti

*       ISAC, GH.P. - 2004, Criminalistica - Identificarea persoanelor prin metodele odorologiei judiciare, Ed. Alma Mater, Sibiu

*       ISAC, GH.P. - 2004, Criminalistica - Note de curs - sinteze, Ed. Alma Mater, Sibiu

*       ISAC, GH.P., ASAN, I., MALAESCU, I., TATARUCA, S.C. - 2004, Chinotehnie, Vol. 4, Cainele de urmarire, Ed. Alma Mater, Sibiu

*       IVANA, F. I., IVANA, S. - 1997, Cainele - mica enciclopedie, Ed. Venus, Bucuresti

*       KOLB, E. - 1981, Despre viata si comportamentul animalelor domestice, Bucuresti

*       MALAESCU, I. - 1996, Urmele de miros uman - Lucrare de diploma, Sibiu

*       NICOLESCU, R. - 1994, Pledoarie pentru caine

*       PETRESCU, D. - 1985, Igiena animalelor domestice

*       SZINAK, J., VERESS, I. - 1998, Ghid Canin, Ed. Unikom-Har s.r.l., Miercurea-Ciuc

*       TATARUCA, S.C. - 2007, Contributii la formarea si perfectionarea reflexelor conditionate la cainele de serviciu, in scopul prelucrarii urmelor de miros uman, de stupefiante si de explozivi - Teza de Doctorat, Cluj-Napoca

*       TOMPA, M., SAMOILESCU, A. - 1993, Cum crestem cainele de rasa

*       VON ENDE, R. - 1954, Dresajul cainelui pe baza invataturilor lui I.P.Pavlov

*       *   *   *   *   * - Ordinul M.I. nr. S/230/10.06.1992, modificat prin O.M.I. 460/1995, 503/1995, S/502/2003, 359/2003, Dispozitia nr. 561182/2001 privind echiparea efectivelor M.A.I.

*       *   *   *   *   * - Instructiunile M.A.I. 636/09.05.2005 privind producerea si folosirea animalelor de serviciu in structurile Ministerului Administratiei si Internelor

*       *   *   *   *   * - O.M.I. nr. S/440/05.05.2003 privind hranirea efectivelor M.I. in timp de pace

*       *   *   *   *   * - 1976, Ghidul conductorului cainelui de serviciu

*       *   *   *   *   * - 1977, Manualul privind dresajul, antrenamentul, folosirea si ingrijirea cainilor de serviciu

*       *   *   *   *   * - 1996, Sherley’s Dog Book, Bosch & Keuning, Baarn, Olanda

*       *   *   *   *   * - 1999, Police Dog Training And Care Manual, Lancashire Constabulary

*       *   *   *   *   * - 1997-2005, Colectiv - Lectii

*       *   *   *   *   * - Revista „Cainele Meu”






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




OBTINEREA IMPRESINILOR DIGITALE DE LA CADRAVRE
MODIFICAREA INTENTIONATA A SCRISULUI
TIPURILE, SUBTIPURILE SI VARIETATILE DESENELOR PAPILARE
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FURTURILE DIN AUTOVEHICULE
O PRIVIRE IN VIITOR: TENDINTELE INVESTIGATIEI CRIMINALISTICE LA NIVEL EUROPEAN
Probleme de clarificat in investigarea infractiunilor informatice
Urmele formate prin folosirea armelor de foc
URMELE OLFACTIVE
Modurile de actiune in atacurile informatice
Pregatirea ascultarii invinuitului sau inculpatului