PROEICT Proiecte de contabilitate si informatica - BILANTUL SI POZITIA FINANCIARA A INTREPRINDERII - APLICATIE LA SC COSMIVIO COM SRL SANGEORZ BAI

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MAGENAMENT

Specializarea : CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Disciplina: Proiecte de contabilitate si informatica

BILANTUL SI POZITIA FINANCIARA A INTREPRINDERII

APLICATIE LA SC COSMIVIO COM SRL SANGEORZ BAI

CUPRINS

CAPITOLUL 1

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND BILANTUL CONTABIL

BILANTUL - PROCEDEU SPECIFIC AL METODEI CONTABILITATII

Termenul "bilant" este de origine latina si deriva din cuvantul "bilanx" care semnifica o "balanta cu doua talere".

Inca de la prima definitie data bilantului "de cantar al averii in corelatie cu sursele sale de dobandire" acesta a constituit obiectul unor preocupari permanente practice si teoretice.

In Dictionarul explicativ al limbii romane, bilantul ca instrument contabil este definit ca "un tablou contabil al activului si pasivului unei intreprinderi sau al unei activitati financiare pentru o anumita perioada de timp".

Bilantul reprezinta un procedeu specific al metodei care se prezinta sub forna unui tablou ce evidentiaza in expresie valorica la un moment dat, mijloacele economice, sursele economice si rezultatele obtinute de o societate (profit sau pierdere).

De asemenea bilantul poate fi definit ca un instrument specific contabil folosit pentru prezentarea generalizata, in expresie valorica, a situatiei economico-financiare si a rezultatului activitatii unei societati.

Bilantul ca instrument contabil este definit ca "un tablou contabil al activului si pasivului unei unitati sau al unei activitati financiare pentru o anumita perioada timp".

Bilantul contabil trebuie sa asigure imagine fidela, clara si completa a patrimoniului la un moment dat.

1.2. ROLUL SI IMPORTANTA BILANTULUI

Bilantul reprezinta un instrument de mare importanta in procesul conducerii, fiind necesar atat pentru fundamentarea deciziilor privind alocarea, finantarea, utilizarea si recuperarea fondurilor, organizarea controlului asupra realizarii deciziilor luate, precum si pentru stabilirea unor drepturi si obligatii, a unor raspunderi si cointeresari provenite din activitatea de gospodarie si dezvoltare a patrimoniului.

Bilantul apare ca instrument contabil reflectand patrimoniului unitatii si rezultatele activitatii desfasurate in cursul unui exercitiu financiar si este tabloul contabil al activului si pasivului societatii.

Ca instrument de lucru, bilantul contabil este un document de sinteza cu ajutorul caruia se prezinta intr­-o structura dorita sau impusa de reglementarile contabile, activele si pasivele patrimoniale. Fiind un complet de documente si situatii de sinteza, bilantul contabil trebuie sa reflecte in toate circumstantele o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situtiei financiare si a rezultatelor obtinute de societate.

Importanta pe care o prezinta bilantul in mod sintetizat se poate reliefa prin urmatoarele aspecte mai importante

este un mijloc de cunoastere, control si analiza a activitatii societatii de catre consiliul de administratie, adunarile generale ale actionarilor sau asociatiilor, de organele fiscale, etc

datele pe care le contine si care se refera la prezentarea indicatorilor efectivi privind exercitiile curent si precedent, asigura analiza evolutiei acestora de la un an la altul

informatiile pe care le ofera stau la baza fundamentarii a numeroaselor decizii privind activitatea curenta si indeosebi cea de perspectiva

constituie un factor mobilizator pentru imbunatatirea continutului si organizarii evidentei contabile, care trebuie sa asigure datele necesare, exacte si la timp in vederea elaborarii sale in mod corespunzator si la termenele prevazute.

Bilantul constituie reflectarea realitatii privind elementele de activ si de pasiv existente la dispozitia societatii. In acest scop, operatiile au fost inregistrate corect si la timp pe baza documentelor justificative in care au fost consemnate.

O alta conditie necesara pentru indeplinirea rolului sau si totodata pentru aprecierea corecta si comparativa si pentru realizarea centralizarii la Directiile Generale ale Finantelor Publice o constituie faptul ca bilantul contabil trebuie sa prezinte datele dupa un sistem unitar, dupa acelasi norme metodologice.

Calitatea bilantului contabil se apreciaza de asemenea prin caracterul sau simplu si clar, acesta fiind un deziderat necesar pentru analiza activitatii fiecarei societati de catre cei interesati.

Informatiile si indicatorii din bilant sunt prezentati simplu si clar in vederea analizei lor cu usurinta in scopul documentarii necesare pentru elaborarea prevederilor pentru urmatorii ani.

Bilantul poate fi de mai multe feluri si anume:

a)      Dupa statutul juridic al unitatii bilantul poate fi:

bilant initial intocmit in momentul infiintarii unei unitati patrimoniale;

bilant curent intocmit in cursul desfasurarii activitatii unitatii la termenele prevazute de legislatia in vigoare;

bilant final intocmit in momentul incetarii activitatii unitatii patrimoniale.

b)      Dupa marimea unitatii bilantul contabil curent poate fi:

bilant contabil in sistem simplificat presupune o schema mai redusa de bilant si e intocmit de unitatile mici si mijlocii;

bilant contabil in sistem de baza cuprinde posturi si indicatori completi in ceea ce priveste activitatea si rezultatele unitatii si e intocmit de unitatile patrimoniale mari.

c)      In functie de reglementarile legale

bilant comercial se intocmeste dupa normele activitatii gestionare tinand seama de averea consumata, cea inlocuita si estimarea acesteia la invetar;

bilant fiscal serveste ca baza pentru impozitarea veniturilor si se intocmeste conform dispozitiilor fiscale.

d)      Dupa sfera de cuprindere bilanturile pot fi:

bilanturile primare pot fi considerate bilanturile unitatatilor patrimoniale si se intocmesc exclusiv pe baza datelor din conturi;

bilanturi centralizatoare pot fi considerate bilanturile care se intocmesc prin prelucrarea succvesiva si centralizarea datelor din bilanturile primare la nivelul organenelor centrale, pe ramuri si pe ansamblul economiei.[1]

TEORII PRIVIND BILANTUL CONTABIL

La inceput notiunile de activ si de pasiv au avut o semnificatie juridica, ele reprezentand cele 2 structuri distincte si totodata unitare de evaluare a patrimoniului. In tari ca Italia, Germania, Franta, Anglia au aparut o serie de teorii cu privire la bilant, cum sunt: teoria dinamica, teoria statica, teoria organica, teoria endinamica, teoria realista, teoria pagatorica, teoria bilantului aur, teoria previzionala, teoria unitara, teoria calculului rentabilitatii. Acestea au avut o mare influenta asupra teoriei si practicii bilantului.

1.4. DOCUMENTE DE SINTEZA ELEBORATE DE AGENTII ECONOMICI

Situatiile financiare anuale simplificate trebuie elaborate astfel incat sa rezulte ca:

reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a unitatii patrimoniale;

reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu numai forma legala a acestora;

sunt impartiale;

sunt prudente;

prezinta toate aspectele seminificative ce au avut loc in cursul exercitiului cu privire la existenta si miscarea elementelor patrimoniale.[2]

Situatiile financiare contabile trebuie sa raspunda cerintei de aprezenta o imagine fidela a patrimoniului, rezultatelor financiare si a fluxurilor de trezorerie.

In cadrul situtiilor financiare anuale simplificate va fi evidentiat tratamentul contabil prevazut de reglementarile sau standardele internationale si impactul financiar al eventualelor abateri de la standarde si reglementari asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii, activelor, obligatiilor si asupra fluxurilor de trezorerie ale unitatii.

Bilantul contabil are in componenta sa documente si situatii de sinteza economica sau de control fiscal cuprinzand urmatoarele piese constitutive:

bilantul propriu-zis;

contul de profit si pierderi;

contul de executie bugetara (numai in cazul institutiilor publice);

situatia fluxurilor de trezorerie;

politici contabile si note explicative.

Avand acelasi scop de informare asupra situatiei patrimoniale a situatiei financiare a unitatii patrimoniale si a rezultatelor obtinute aceste parti formeaza un tot unitar.

BILANTUL PROPRIU-ZIS

Bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele patrimoniale, sursele de constituire ale acestora, precum si rezultatul activitatii unui agent economic la un moment dat.

In practica economica se cunosc 2 scheme de bilant:

a)      una sub forma de tablou cu 2 parti - partea stanga (numita activ) si partea dreapta (numita pasiv) cunoscuta sub numele schema orizontala de bilant.

b)      modelul sub forma listei verticale sau schema verticala de bilant.

Bilantul sub forma de tablou pune in evidenta egalitatea existenta intre resurse si utilizari, iar modelulde bilant sub forma listei verticale ordoneaza structurile patrimoniale in active, datorii, capitaluri, rezerve si alte componente ale situatiei nete, finalitatea fiind prezentarea situatiei nete a patrimoniului.

Prezentarea bilantului nu poate fi singura inspirata din imaginea contabila a fiecarei unitati. Ea presupune o codificare foarte precisa si o ordine riguroasa care sunt precizate din planul contabil.

In interiorul partii stangi a bilantului seinscrie ceea ce unitatea poseda, deci activul sau, planul contabil descriind compartimente care cuprind diferitele elemente ale patrimoniului.

In partea dreapta a bilantului se inscrie pasivul sau, rubricile de pasiv fiind prezentate in ordinea cresterii exigibilitatii.

Bilantul propriu-zis, la firma de referinta s-a intocmit pe baza modelului listei verticale, respectandu-se codificarea si urmarireaconturilor utilizate in activitate. Acesta cuprinde elementele de patrimoniu cu descrierea valorilor.

1.4.2.CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI

In general bilantul contabil este considerat a fi documentul de sinteza contabila sau contul annual care descrie situatia patrimoniala si echilibrul financiar, indicand totodata si marimea rezultatului economico-financiar global. Bilantul contabil nu explica provenienta rezultatului economico-financiar si in consecinta cauzele care au generat performantele activitatii unui agent economic. Din aceste considerente s-a impus necesitatea elaborarii si publicitatii unui alt document de sinteza contabila sau cont annual, intitulat "cont de profit sau pierdere" a carui ecucatie bilantiera fundamentala poate fi prezentata in 2 versiuni:

a)      REZULTAT = VENITURI - CHELTUIELI

b)      VENITURI = CHELTUIELI +/- REZULTAT

Rezultatul poate fi o marime denumita profit sau beneficiu, atunci cand veniturile suntmai mari decat cheltuielile sau o marime valorica negativa, denumita pierdere atunci cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile; profitul si pierderea sunt recunoscute si sub denumirea de rezultat beneficiar, respectiv rezultat deficitar.

Rezultatul economico-financiar (profit sau pierdere) mai poate fi calculat si dupa urmatoarea relatie bilantiera:

REZULTAT =CAPITALURI PROPRII - CAPITALURI PROPRII

(aferente exercitiului "N") (aferente exercitiului "N-1")

Ecuatiile bilantiere derivate dintre venituri, cheltuieli si rezultatl financiar sunt generate de conceptia care sta la baza recunoasterii rezultatului exercitiului, in raport de care se pot institui 2 tipuri de relatii bilantiere si anume:

I.            Relatii bilantiere bazate pe concomitenta inregistrarii veniturilor si rezultatelor economico-financiare, care in functie de momentul ales, in acest scop, pot fi:

a)      in momentul vanzarii, cand ecuatia derivata a contului de profit sau pierdere este:

R ­= PV - CPV

in care: R = rezultatul economico-financiar (profit sau pierdere) PV = productia vanduta in preturi negociate de livrare CPV = costul productiei vandute

b)      in momentul incasarii, cand ecuatia derivata a contului de profit sau pierdere este:

R = PVI - CPVI

in care pe langa notatiile anterioare intervin:

PVI = productia marfa vanduta si incasata

CPVI = costul de productie vanduta si incasata

c) in momentul productiei cand ecuatia derivata a contului de profit sau pierdere este:

R = PG - CPG in care pe langa notatiile anterioare intervin:

PG = productia globala evaluata in pretul de vanzare CPG =costul productiei globale

II Relatii balantiere bazate pe discordanta dintre momentul inregistrarii veniturilor sau cel putin a unei parti a acestora si momentul inregistrarii rezultatului economico-financiar.Cea mai cunoscuta derivata a ecuatiei bilantiere fundamentale a contului de profit sau pierdere, de acest tip, este:

R = CPS + PVI - CPG

in care pe langa notatiile anterioare intervin:

CPS = costul productiei stocate

Aceasta derivata a ecuatiei balantiere fundamentale a contului deprofit sau pierdere ofera avantajul ca surprinde intregul efort productiv si/sau comercial al unui exercitiu financiar, dar are dezavantajul generat de o evaluare eterogena a productiei fabricate.

Unitatea de care discutam a utilizat metoda:

REZULTAT = VENIT - CHELTUIELI

(inclusiv contul 691 - cheltuieli cu impozitul pe venit)

informatii privind modul in ca

1.4.3.POLITICILE CONTABILE SI NOTELE EXPLICATIVE

Prin politici contabile se intelege ansamblul de principii, baze, conventii, reguli si practici specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate.

In notele explicative, fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare anuale simplificate, poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formularul adoptat, daca aceasta detaliere conduce la prezentarea unei informatii elocvente pentru utilizatorii de informatii. In notele explicative, fiecare element din contul de profit si pierdere poatr fi dezvoltat cu orice element de venit sau cheltuiala, care nu este prevazut in formularul cerut.

Structura bilantului si a contului de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul.

Pentru fiecare post prezentat in bilant sau in contul de profit si pierdere valoarea corespunzatoare pentru exercitiul financiar precedent se prezinta intr-o coloana separata.

In situatia in care valorile corespunzatoare exercitiului financiar curent si precedent inscrise in bilant si in contul de profit si pierdere nu sunt comparabile, cele aferente exercitiului precedent pot fi recalculate si prezentate corespunzator in notele explicative. In acest scop, trebuie prezentate rezultatele recalcularii, motivele pentru care a fost facuta si modalitatea de efectuare a acesteia.

1.5. FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL

Bilantul contabil indeplineste o functie tehnico-contabila si comunica cu multiple valente in urmatoarele actiuni:

Introduce in contabilitate elementele patrimoniale si controlul inregistrarii operatiilor contabile.

Stabileste mecanismul de functionare a conturilor.

Conturile reprezinta baza, iar egalitatea dintre activ si pasiv constituie cheia sistemului contabilitatii cu inregistrare in partida dubla.

Generalizarea datelor contabilitatii.

Generalizarea datelor prin bilant se realizeaza la nivel de societate prin concentrarea si gruparea elementelor contabilitatii.

Functiile bilantului sunt:

I.            Functia de reflectare - consta in aceea ca bilantul constituie un sistem de indicatori economico-financiari cu caracter rezultativ prin care se consolideaza, reprezentand informatiile referitoare la alocarea si finantarea, productia si reproductia capitalurilor distincte din punct de vedere patrimonial.

II.         Functia de control si analiza se manifesta in:

procesul de urmarire si interpretare a modului de realizare a obiectivelor programate privind angajarea si utilizarea capitalurilor delimitate patrimonial;

determinarea abaterilor de la indicatorii economico-financiari prevazuti;

stabilirea masurilor necesare precum si a deciziilor corespunzatoare pentru imbunatatirea activitatii de gospodarie.

III Functia bilantului de instrument de echilibru economico-financiar se manifesta in cunoasterea, dirijarea si stapanirea relatiilor bilantiere dintre activ si pasiv, cheltuieli si venituri.

IV Functia de decontare a patrimoniului se realizeaza la sfarsitul perioadei de gestiune, de regula, la inchiderea exercitilui financiar. In acest scop bilantul este folosit ca instrument de justificare a recuperarii cheltuielilor din venituri sau finantarilor destinate in acest sens, precum si de stabilire a raspunderilor si cointeresarilor materiale privind asigurarea relatiei de conservare si crestere a patrimoniului.

Bilantul prin intocmire reprezinta elementele patrimoniale si de decontare pe baza inregistrarilor contabile cronologice si care reflecta functiile de analiza, control si echilibru economico-financiar cu dirijarea relatiilor bilantiere dintre activ si pasiv, respectiv cheltuieli si venituri.

1.6. PATRIMONIUL OBIECT AL MODELARII BILANTIERE

Contabilitatea trebuie sa urmareasca 2 grupe sau categorii de probleme:

a)      descrierea, evaluarea si justificarea patrimoniului;

b)      calculul si explicarea rezultatelor activitatilor.

Contabilitatea are ca obiectiv principal conservarea in scris a drepturilor dobandite si a angajamentelor contractate prin recapitulari periodice si prin compararea drepturilor si obligatiilor societatii, facandu-se in acest scop evaluarea patrimoniului.

Pe plan secundar, contabilitatea trebuie sa asigure compararea valorica a patrimoniului la 2 date sau momente diferite, ceea ce permite cunoasterea si analiza in dinamica a acumularilor sau rezultatelor obtinute, fapt ce denota ca cel de al II - lea obiectiv al contabilitatii este grefat pe primul.

Patrimoniul nu se poate concepe fara o relatie de participare a persoanei juridice prin care se personifica dreptul de proprietate si elementele patrimoniale asupra carora se exercita acest drept.

Valoarea patrimoniului net a unui agent economic rezulta din compararea bunurilor sale economice cu datoriile sale, iar centralizarea si sintetizarea datelor se realizeaza cu ajutorul bilantului.

Prin compararea rezultatelor din anii 2002 - 2003 s-a aratat ca desi rezultatul financiar este mic, acesta este progresiv si respecta conceptia juridica si economica pentru obtinerea profitului net, care nu afecteaza capitalul social.

In definirea activului si pasivului s-a creat in plan metodologic posibilitatea de a pune in evidenta modul de valorificare a patrimoniului. Activul bilantier cuprinde bunurile economice sau mijloacele de care dispune unitatea. Altfel spus, activul indica utilizarea capitalurilor ca bunuri de folosinta indelungata, stocuri, creante, disponibilitati si alte valori. Deci, activul evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice.[6]

Pasivul bilantier cuprinde sursele de finantare a bunurilor economice indicand originea capitalurilor. Prin componenta sa pasivul bilantier delimiteaza clasificarea surselor de finatare, in functie de modul de constituire (finantare proprie, finatare straina) si exigibilitatea lor.[7]

Activul prin elementele sale componente formeaza baza materiala, iar ppasivul caracterizeaza in expresie valorica felul relatiilor economice privind gestiunea bazei materiale.

In acest context, s-a recurs la structura activului si pasivului corespunzator circuitului valorilor si dependentei lor social-economice.

Activul cuprinde:

a)      active imobilizate: imobilizari necorporale,imobizari corporale

imobilizari financiare.

b)      active circulante: stocuri ,creante, investitii financiare pe termen

scurt, casa si conturi la banci

c)      cheltuieli in avans.

Pasivul este structurat astfel:

a)      capitaluri proprii care imbraca urmatoarele forme: capital social si

rezerve

b)      imprumuturi pe termen scurt (furnizori, creditori, fond rulaj asociati).

Bilantul, furnizand o imagine clara a patrimoniului la un moment dat, pentru perioada de 01.01.2006 - 31.12.2006, este un instrument de analiza financiara deoarece permite compararea elementelor de activ cu cele de pasiv si reliefarea situatiei nete la rezultatul exercitiului respectiv.

Realizarea stabilitatii activelor imobilizate si circulante a condus la mentinerea in situatie favorabila a structurii pasivului, nediminuand capitalul subscris sau fondul de rezerva (activul furnizeaza imaginea clara a patrimoniului si permite compararea cu pasivul, ceea ce a condus la obtinerea rezultatului financiar favorabil la finele anului 2006).

1.7. INFORMATIILE FURNIZATE DE BILANTUL CONTABIL

Prin sistemul sau de conturi, contabilitatea furnizeaza un sistem de informatii corelat si verificat promovand rigozitatea, exactitatea si obiectivitatea in reflectarea fenomenelor economico-financiare.

In cadrul sistemului informational economic, informatiile utilizate de subsistemul informational contabil au un rol deosebit de important deoarece informatia contabila este exacta, completa si neintrerupta, ea caracterizand marimea si fluxurile valorice care iau nastere in cadrul procesului reproductiei si prin intermediul carora se exercita functia financiar-contabila a societatii.

Miscarile intre 2 conturi de bilant nu antreneaza nici o variatie a rezultatului, deoarece ele nu modifica valoarea globala a patrimoniului societatii.Miscarile intre conturile de bilant au la baza operatiuni inregistrate in prealabil in conturi de rezultat sau operatiuni de investitii sau finantare.

Transformarile provocate de operatiunile din contul de rezultat au corespondent in operatiuni ce contribuie la rezultatul exercitiului de operatiuni ce au contribuit la rezultatul exercitiilor anterioare.

Bilantul contabil constituie sursa cea mai importanta pentru asociatul unic asupra rezultatelor societatii. Conturile de bilant inregistreaza si anumite operatii care nu au incidenta asupra rezultatelor. Rolul conturilor de patrimoniul in dispozitivul contabil este de a articula, deci toate fluxurile desfasurate la nivelul societatii.

Pentru a interpreta informatiile contabile ce stau la baza managementului financiar trebuie explicate relatiile existente intre contul de bilant si contul de rezultat. Primordiale sunt miscarile dintre conturile de bilant si conturile de gestiune, aparute ca urmare a operatiilor ce produc efecte asupra rezultatelor, astfel incat toate operatiile inregistrate in contul de rezultat se vor regasi si in conturile de bilant modificand astfel valoarea patrimoniului societatii.

Operatiile care afecteaza conturile amintite pot fi externe si interne. Dintre acestea numai primele pot degaja un surplus monetar, iar disocierea intre surplusul monetar si variatia disponibilitatii unei perioade se traduce contabil prin miscari intre conturile de bilant.

Operatiile externe inregistrate in conturile de rezultat exprima schimburile societatii cu ceilalti agenti economici. Este si cazul vanzarilor catre clienti si a cumpararilor de la furnizori.

In categoria operatiunilor interne sunt cuprinse corectiile de evaluare a elementelor patrimoniale asa cum este cazul amortismentului care consta de fapt in deprecierea activelor fizice.

Cealalta categorie de operatiuni, cele interne, care nu implica relatiile cu tertii nu au efect asupra constituirii unui surplus monetar.

CAPITOLUL 2

ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

PE BAZA DE BILANT

2.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

Analiza structurii patrimoniale are ca obiective:

stabilirea si evaluarea raportului dintre diferite elemente patrimoniale;

evidentierea principalelor calificative in situatia mijloacelor si a surselor generate de schimbari interne si interactiunea cu mediul economico-social;

aprecierea starii patrimoniale si financiare;

fundamentarea politicii financiare si strategiei financiare.

Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca regula generala ca raport intre un post sau grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferitele componente de activ respectiv de pasiv si nevelul total al grupelor din care fac parte. Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal.

2.1.1. ANALIZELE RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI

Aceste rate reflecta aspecte privind patrimoniul economic al unitatii, apartenenta sectoriala, natura activitatii si mai putin aspecte de politica financiara. Ele evidentiaza in marimi relative modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilantier in functie de rolul si destinatia lor in procesul productiv, precum si in functie de durata utilizarii acestor mijloace economice.

Cele mai utilizate rate de structura in analiza situatiei financiare sunt:

a)      rata activelor imobilizate (r_ai), care masoara gradul de investire a capitalului si se calculeaza ca raport intre nivelul total al activelor imobilizate (Ai) si nivelul total al bilantului (AT).

Pentru dezvoltarea analizei se pot utiliza rate complementare ale activelor imobilizate dupa cum urmeaza:

rata imobilizarilor necorporale (r_in);

rata imobilizarilor corporale (r_ic);

rata imobilizarilor financiare (r_if).

Pentru aceste rate complementare avem relatia r_in + r_ic + r_if = r_ai.

b)      rata activelor circulante(r_ac), exprima in marimi relative nivelul capitalului imobilizat in procesul de exploatare. Intre rata activelor imobilzate si activele circulante exista relatia: rAi + rAc = 100.

Pentru dezvoltarea analizei se pot utiliza rate complementare ale activelor circulante, dupa cum urmeaza:

rata stocurilor(r_st);

Cresterea stocurilor este justificata atunci cand este determinata de sporirea volumului de activitate, respectiv este nejustificata atunci cand duce la formarea de stocuri fara miscare sau cu miscare lenta.

rata creantelor(r_cr);

Creantele pot fi:

pe termen scurt, cu durata mai mica de 10 zile;

pe termen mediu, cu durata de 10 - 30 zile;

pe termen lung, cu durata de peste 30 zile.

Nivelul considerat normal este de maxim 30 zile.

rata disponibilitatilor banesti(r_db).

Nivelul considerat normal este 1,5 - 2%.

Pentru aceste rate complementare se formeaza relatia:

(r_st)+(r_cr)+(r_db)=rAc.

Referitor la societatea in discutie, putem spune ca patrimoniul economic a fost pastrat si in anul 2006 cu respectarea duratei de utilizare a mijloacelor economice, motiv pentru care:

rata imobilizarilor corporale, necorporale, financiare si respectiv rata stocurilor a crescut cu 8,31% fata de anul 2005;

nu s-au format stocuri fara miscare sau cu miscare lenta, unitatea prin natura activitatii nu necesita stocuri mari;

rata creantelor si disponibilitatilor banesti sunt considerate la nivel normal, incadrandu-se in termenul maxim de 30 de zile.

2.1.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a unitatii, prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si a gradului de indatorare.

Ratele de structura ale pasivului evidentiaza modul de structurare al surselor de finantare in functie de provenienta si de gradul de exigibilitate ale acestora. Prin nivelul acestor rate se poate identifica la un moment dat existenta sau inexistenta unei structuri financiare adecvate pentru unitatea analizata, rezultat al politicii financiare promovata de managerul acesteia.

Cele mai utilizate rate in acest caz sunt:

a)      rata stabilitatii financiare (rs_f);

Aceasta rata reflecta ponderarea capitalurilor permanente (Cpm) in totalul resurselor de finantare. Aceste capitaluri permanente sunt formate din capitalul propriu si capitalul imprumutat cu durata mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc si surse stabile de finantare.

Stabilitatea financiara a unitatii este cu atat mai mare cu cat nivelul ratei este mai aproape de 100.

Rata stabilitatii financiare pentru unitatea noastra reflecta in totalitate capitalurile permanente si proprii fara utiliazarea altor surse imprumutate.

b)      rata autonomiei financiare (r_af);

Autonomia financiara pune in evidenta masura in care sursele de finantare apartin proprietarului. Cu cat sursele proprii detin o pondere importanta in totalul surselor de finantare cu atat autonomia financiara este mai ridicata.

Se poate vorbi de doua tipuri de autonomie financiara, si anume:

autonomie financiara globala (r_afg), cand sursele proprii se compara cu totalul surselor de finantare;

autonomie financiara la termen (r_aft), cand sursele proprii se compara doar cu sursele permanente sau stabile de finantare.

a)      Rata autonomie financiare globale (r_afg) se calculeaza ca raport intre capitalul propriu (Cpr) si pasivul total (PT) si reflecta ponderea surselor proprii in totalul surselor de finantare.

Aceasta rata are o importanta deosebita pentru institutiile financiare in cazul in care unitatea solicita un imprumut, in acest caz evaluarea se face in felul urmator:

cand r_afg > 66,7% inseamna ca autonomia financiara globala este ridicata si unitatea poate beneficia de credit;

cand r_afg = 30 - 50% se poate obtine creditul, dar creste riscul lui;

canr r_afg < 30% unitatea nu prexinta garantii pentru a obtine creditul.

b)      Rata autonomiei financiare la termen (r_aft) se calculeaza ca raport intre capitalul propriu (Cpr) si capitalul permanent (Cpm) si reflecta ponderea surselor proprii in totalul surselor permanente de finantare.

Se poate afirma ca nivelul ratei are o mare importanta pentru deciziile viitoare de politica financiara pe care managerul firmei urmeaza sa le ia. O forma de apreciere a gradului de autonomie financiara la termen este atunci cand se compara capitalul propriu cu imprumuturile pe termen mediu si lung.

In acest caz se considera ca autonomia financiara este asigurata cand capitalul propriu este cel putin egal cu datoriile pe termen mediu si lung, respectiv r_aft >/= 100%.

In cazul nostru rata autonomiei financiare a fost asigurata efectiv de proprietarul societatii asigurandu-se o autonomie globala.

c)      rata de indatorare

Exprima in marimi relative nivelul datoriilor pe care le are unitatea in raport, fie cu totalul surselor de finantare, fie doar cu sursele proprii.

In practica se utilizeaza 2 principale rate de indatorare:

rata indatorarii globale (r_ig), compara ansamblul datoriilor (Dt) pe care le are unitatea fata de creditorii sai, indiferent daca sunt de natura financiara sa nu, cu totalul surselor de finantare (PT). Nivelul de indatorare maxim acceptat, la un grad de risc suportabil este de 66%.

rata indatorarii la termen (r_it), compara datoriile financiare pe termen mediu sau lung (Itml) cu sursele permanente de finantare (Cpm) sau cu sursele proprii de finantare (Cpr).

Cele 2 rate de indatorare sunt complementare ratelor autonomiei financiare la termen.

2.1.3. ANALIZA RATELOR DE FINANTARE

Ratele de finantare se construiesc pe baza posturilor de activ si de pasiv si a informatiilor din contul de profit si pierderi.

a)      rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente (r_fasp) se calculeaza ca raport intre capitalul permanent si activele imobilizate. Aceasta rata exprima gradul in care activele imobilizate sunt finantate din capitaluri permanente, putand fi mai mare sau egala cu 1.

Tendinta ratei de finantare a activelor imobilizate din surse permanente poate fi urmarita prin compararea ei in perioada curenta cu activele de baza.

b)      rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu (r_facp)masoara proportia in care capitalul propriu participa la finantarea activelor imobilizate. Se calculeaza ca raport intre capitalul propriu si activele imobilizate nete.

Si in acest caz tendinta ratei de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu poate fi urmarita prin compararea ei in perioada curenta cu perioada de baza.

Ratele de finantare reprezinta raportul ideal intre capitalul permanent si activele imobilizate, in cazul nostru comparativ cu perioada precedenta fiind de 1,05%.

c)      rata de finatare a necesarului de fond de rulment (r_fNFR) masoara proportia in care NFR este acoperit pe seama resurselor permanente (fondul de rulment).

Tendinta ratei de finantare a NFR arata, in timp, daca creste sau scade participarea FR la finantarea NFR.

Pentru o buna semnificatie aceste rate de finantare se calculeaza pe baza bilantului functional.

Aceasta rata este masurata prin tendinta de acoperire a platilor pe termen scurt, in firma noastra.

2.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza financiara evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar avand ca obiective:

echilibrul pe termen lung, cand se compara capitalul permanent cu activele imobilizate (fondul; de rulment);

echilibrul curent, cand se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt (nevoia de fond de rulment);

echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (trezoreria).

Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a doua relatii de principiu:

A.     ACTIVUL IMOBILIZAT (Ai) = CAPITAL PERMANE (Cpm);

B.     ACTIVELE CIRCULANTE (Ac) = DATORII PE TERMEN SCURT (Dt)

Aceasta inseamna ca activele stabile (cu lichiditate peste un an) sunt finantate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de 1 an); activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub 1 an) trebuie finantate din datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an).

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza in principal, pe seama urmatoarelor elemente: - activul net contabil;

- fondul de rulment;

- nevoia de fond de rulment;

- trezoreria.

2.2.1. ANALIZA ACTIVULUI NET CONTABIL

Activul net contabil masoara averea neta a actionarilor si se calculeaza ca diferenta dintre activul total si datoriile totale angajate de unitate:

ANC = Ai - Dt

Activul net contabil reprezinta principala evaluare contabila a unitatii, putand avea valoare pozitiva (ANC > 0) sau valoare negativa (ANC < 0).

Situatia neta si evolutia sa este punctul de pornire pentru analiza echilibrului financiar.

Modalitatea echilibrului curent a impus utilizarea fondului de rulment, in cazul firmei luate in discutie. Principiul de analiza a echilibrului financiar a respectat relatia intre activul net contabil si fondul de rulment.

2.2.2. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

Acesta reprezinta valoarea absoluta a surselor permanente utilizate pentru finantarea activelor circulante sau partea surselor stabile alocate finantarii activlor ciclice.

Formele sub care se gaseste fondul de rulment sunt in functie de apartenenta capitalului si anume:

fondul de rulment propriu apreciaza cuantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante:

FRP = Cpr - Ai sau FRP = FR - Dtml

fondul de rulment strain pune in evidenta participarea impumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante:

FRS = FR -FRP = Dtml

Pentru analiza fondului de rulment retinem 2 marimi:- marimea minima necesara a fondului de rulment pentru realizarea echilibrului financiar este datorata de nivelul mediu al fluctuatiilor nevoii de fond de rulment;

marimea optima a fondului de rulment este cea care mentine echilibrul financiar al unitatii la cel mai mic cost al procurararii capitalurilor.

Marimea optima ar trebui sa reprezinte 1/3 din cifra de afaceri.

Pentru realizarea echilibrului financiar al unitatii pe termen lung pe langa determinarea FR in marimi absolute trebuie luate in considerare si durata medie de realizare a activelor (gradul de lichiditate al activelor), respectiv durata medie de achitare a obligatiilor (gradul de exigibilitate al pasivelor).

La societatea noastra, fondul de rulment propriu a fost utilizat ca fiind exclusiv de finantare a necesarului de acoperire, fara a fi nevoie de alte finantari externe sau bancare.

Fondul de rulment utilizat pe termen scurt nu depaseste 1/3 din cifra de afaceri, avand un nivel minim.

2.2.3. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Necesarul de fond de rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice care trebuie finantate din fondul de rulment, respectiv activele circulante (cu termen de lichiditate sub 1 an) care urmeaza sa fie finantate din surse stabilite (cu exigibilitate mai mare de 1 an).

Relatia de calcul a necesarului de fond de rulment este:

NFR = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE

Necesarul de fond de rulment permite urmarirea echilibrului curent prin compararea necesitatilor de finantare a ciclului de finantare cu datoriile aferente exploatarii.

Marimea optima a NFR stabilita in practica, pe baza raportului dintre NFR si CA (cifra de afaceri) nu trebuie sa depaseasca o rata de 10 - 15%.

2.2.4. ANALIZA TREZORERIEI

Aceasta nu este altceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt care sa compare o marime relativ constanta (FR) cu o marime fluctuanta (NFR).

Trezoreria se poate determina in 2 modalitati:

a)      ca diferenta intre FR si NFR;

b)      ca diferenta intre trezoreria de activ si cea de pasiv.

Trezoreia de activ cuprinde disponibilitatile banesti din conturi si casa, precum si plasamnetele pe termen scurt, iar trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente si soldul creditor al bancii.

2.3. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR

Gestiunea resurselor umane, materiale si financiare trebuie sa asigure: - realizarea integrala si la termen al obiectului de activitate;

obtinerea unor produse sau servicii de calitate superioara, competitive pe piata;

valorificarea superioara si fructificarea ridicata a potentialului resurselor exprimata sintetic prin cresterea veniturilor obtinute de unitate sau prin reducerea consumului specific de resurse pe unitatea de venit.

Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza de rotatie a lor, prin care se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare si comercializare.

Analiza ratelor de gestiune presupune:

determinarea nivelului pe elemente si pe total;

aprecierea evolutiei acestora in raport cu baza de comparatie selectionata si care poate fi: prebederile din BVC, realizarile din perioada de baza, realizarile medii pe ramura sau realizarile de varf de ramura, realizarile principalilor concurenti;

identificarea si aprecierea factorilor care au determinat nivelul si evolutia ratelor de gestiune;

alcatuirea portofoliului de masuri menite sa corecteze deficientele din perioada analizata si sa determine evolutia progresiv pozitiva a ratelor de gestiune.

Analiza ratelor de gestiune necesita detalierea lor pe elemente de activ sau de pasiv, care permit gruparea lor in:

rate de gestiune a capitalurilor;

rate de gestiune a stocurilor;

rate de gestiune a creantelor si datoriilor.

Pentru realizarea la temen a obiectivului de activitate al firmei noastre, prin buna gestionare a resurselor proprii s-a obtinut parcurgerea tuturor fazelor de exploatare cu respectarea tuturor prevederilor BVC realizate in anul 2008.

2.3.1. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE A CAPITALURILOR

Aceste rate se apreciaza pe baza vitezei de rotatie a capitalurilor cand se calculeaza urmatorii indicatori:

a)      viteza de rotatie a activului

Acest indicator reflecta randamentul utilizarii si nivelul de organizare.

Factorii care explica si masurile pentru imbunatatirea nivelului acestei rate vizeaza:

optimizarea structurii activului in acord cu obiectul de activitate;

valorificarea superioara a imobilizarilor fixe;

fructificarea resurselor materiale si cresterea gradului lor de lichiditate;

cresterea cifrei de afaceri.

b)      viteza de rotatie a imobilizarilor;

Acest indicator se mai numeste si indicator de intensitate a capitalului. Pentru calculul acestei rate se va folosi valoarea neta a imobilizarilor fixe influentata de calculul amortizarii.

Factorii si masurile de influentare a nivelului si evolutiei acestei rate se refera la:

optimizarea structurii imobilizarilor fixe, in sensul cresterii ponderii imobilizarilor fixe active;

reducerea consumului specific de imobilizari fixe la 1 leu cifra de afaceri.

c)      viteza de rotatie a activelor circulante materiale

Exprima numarul de rotatii efectuate de activele circulante materiale prin cifra de afaceri.

Factorii si masurile de influentare a nivelului si evolutiei acestei rate sunt:

optimizarea structurii activelor circulante materiale;

gospodarirea si gestionarea eficienta a stocurilor materiale;

optimizarea marimii stocurilor;

cresterea gradului de lichiditate a activelor circulante.

d)      viteza de rotatie a capitalului propriu

Acest indicator arata numarul de refolosiri a capitalului propriu intr-o perioada de gestiune. Factorii si masurile de influentare a acestei rate vizeaza cresterea gradului de valorificare acapitalului propriu.

e)      viteza de rotatie a capitalului permanent

Indicatorii de baza ai vitezei de rotatie a capitalului propriu, din firma noastra, prin optimizarea structurii activului in concordanta cu obiectul de activitate, a condus la reducerea consumului specific de imobilizari, iar prin optimizarea structurii activelor circulante s-a obtinut o gospodarire eficienta a stocurilor de materiale.

2.3.2. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE A STOCURILOR

Rata de gestiune a stocurilor (viteza de rotatie) arata rapiditatea cu care stocurile trec peste toate stadiile pana se reintorc in forma baneasca initiala.

Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai ridicata, cu atat eficienta folosirii lor este mai ridicata deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari.

Gestiunea stocurilor se urmareste cu ajutorul ratei de gestiune exprimata prin:

numarul de rotatii intr-o anumita peroada;

durata in zile a unei rotatii.

Rata de gestiune a stocurilor se determina ca raport intre cifra de afaceri si stocul mediu, respectiv raportul invers inmultit cu timpul.

In cadrul stocului mediu se include:

stocul de materii prime si materiale;

stocul de productie in curs;

stocul de produse finite.

2.3.3. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE A CLIENTILOR SI FURNIZORILOR

Pentru realizarea echilibrului financiar unitatea trebuie sa actioneze atat asupra vitezei de rotatie a stocurilor cat si asupra creditului comercial. Creditul comercial se regaseste sub 2 forme: creditul clienti si creditul furnizori.

a)      rata de gestiune a clientilor(viteza de rotatie a creantelor) ne arata in cate zile unitatea isi incaseaza contravaloarea marfii de la clienti, putandu-se aprecia fie prin numarul de rotatii a creditului clienti, fie prin durata de incasare, in zile, a creditului.

Urmarirea gestiunii clientilor cu ajutorul celei de a doua forme este cea mai folosita in practica si exprima decalajul mediu de zile de la data facturarii produselor si pana la data incasarii contavalorii lor.

b) rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotatie a furnizorilor) ne arata in cate zile agentul economic isi achita obligatiile sale fata de furnizori, exprimandu-se prin numarul de rotatii a creditului furnizor sau durata in zule a unei rotatii.

Creditele furnizori constituie o parte importanta a datoriilor pe termen scurt, ele finantand un procentaj mai mare sau mai mic al stocurilor, in functie de sectorul de activitate.

2.4. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Starea de profitabilitate a unei unitati este confirmata de obtinerea unor venituri superioare cheltuielilor de exploatare si comercializare, respectiv de obtinerea de profit.

Masurarea rentabilitatii se realizeaza printr-un sistem de rate de rentabilitate (raport intre rezultate si capitaluri) si de rate de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri).

Principalele rate de rentabilitate sunt:

rata de rentabilitate economica;

rata de rentabilitate financiara.

Rentabilitatea unitatii la care ne referim a fost asigurata prin raportul intre rezultate si capitaluri, respectand marja dintre rezultat si cifra de afaceri.

2.4.1. ANALIZA RATEI DE RENTABILITATE ECONOMICA (R_e)

Acest indicator se calculeaza ca raport intre profitul brut (Pb) sau excedentul brut de exploatare (EBE) si capitalurile investite (Cinv). Capitalurile investite sunt suma activelor fixe brute cu NFR si disponibilitati banesti.

Rata de rentabilitate economica se exprima si sub alte forme, din care mentionam:

r_e = Pb sau EBE / Active totale nete;

r_e = Pb sau EBE / Capital social;

r_e = Pb sau EBE / Capital permanent.

Profitul brut, in cazul nostru, a fost pastrat in unitate dupa plata impozitului aferent.

2.4.2. ANALIZA RATEI DE RENTABILITATE FINANCIARA

Se calculeaza ca raport intre profitul net (Pn) si capitalul propriu (Cpr).

Rata de rentabilitate financiarareprezinta capacitatea unitatilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea de exploatare si comercializare. De asemenea ea este expresia sintetica a intereselor finale ale actionarilor exprimate prin rata de remunerare a investitiei facute de actionari in procurarea activelor sau a reinvestirii profitului rezultat.

Masurile de sporire a rentabilitatii financiare:

cresterea cifrei de afaceri;

sporirea profitului net;

modificarea capitalului investit intr-o prportie mai mica decat cifra de afaceri;

modificarea capitalului propriu intr-o proprotie mai mica decat capitalul investit.

In cazul nostru, raportul dintre profitul net si capitalul propriu nu a fost diminuat. Este expresia sintetica a masurilor de sporire a rentabilitatii financiare prin cresterea cifrei de afaceri si sporirea profitului net.

2.5. ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE SI SOLVABILITATE

2.5.1. ANALIZA RATEI DE LICHIDITATE

Lichiditatea masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile la scadenta. Gradul de lichiditate apare ca o rezultanta a activitatii desfasurata de firma ce caracterizeaza situatia financiara a unitatii la un moment dat.

Ratele de lichiditate arata masura in care activele circulante, activele circulante fara stocuri si disponibilitatile acopera datoriile pe termen scurt .

Lichiditatea poate fi:

lichiditate curenta;

lichiditate rapida;

lichiditate foarte rapida;

lichiditate imediata.

rata lichiditatii curenta (l_c) reflecta capacitatea unitatii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor circulante in lichiditati.

Aceasta rata se exprima ca raport intre activele circulante medii si pasivele circulante medii. L_c = AC/PC

Marimea optima a lichiditatii curente, in functie de natura activitatii, este cuprinsa intre 1,2 - 2, limita minima a sa fiind 1.

Daca l_c > 1,2 =>situatia unitatii este buna;

Daca l_c = 1 =>situatia unitatii este delicata;

Daca l_c < 1 =>situatia unitatii este riscanta.

Rata lichiditatii rapide este cuprinsa intre 0,6 - 1, fiind influentata de corelatia dintre activele circulante care pot fi transformate rapid in lichiditati.

Aceasta rata se determina ca raport dintre activele circulante lichide si pasivele circulante: L_r = Acl/PC

Marimea optima a lichiditatii rapide este cuprinsa intre 0,6 - 1, fiind influentata de corelatia dintre viteza de rotatie a creantelor si cea a furnizorilor.

Rata lichiditatii foarte rapide (l_fr) refleca capacitatea unitatii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente, calculandu-se cu relatia:

L_fr = Dp / CP

Marimea optima a lichiditatii foarte rapida este cuprinsa intre 0,3 - 0,6.

Rata lichiditatii imediate (l_i) reflecta capacitatea unitatii de a-si plati obligatiile pe termen scurt din disponibilitati, calculandu-se ca raport intre disponibilitati si obligatii pe termen scurt:

L_i = D / PC

Marimea optima a acestei lichiditati este cuprinsa intre 0,2 - 0,3.

Unitatea luata in discutie asigura prin ratele de lichiditate a disponibilitatilor stabilirea posibilitatii de decontare imediata.

2.5.2 ANALIZA RATEI DE SOLVABILITATE

Solvabilitatea reprezinta aptitudinea unitatii de a face fata scadentelor.

In functie de timp exista o solvabilitate pe termen scurt si o solvabilitate pe termen mediu si lung.

In functie de nivelul la care se copnsidera obligatiile pe termen mediu si lung exista 3 rate de solvabilitate:

solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung (creditele pe termen lung + acordul actionarilor), determinandu-se cu relatia:  SP = (CS/ITML+CS) x 100

Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este cuprins intre 40 - 60%, limita minima fiind considerata 30%.

solvabilitatea generala (Sg) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti, in cazul falimentului, din activele totale, calculandu-se cu relatia: Sg = (PN + A - D) / (R_C + D_C)

unde:

R_C = Rata de rambursare a creditului pe termen mediu si lung;

D_C = dobanda scadenta aferenta creditului.

Marja de siguranta a rambursarii creditului este optima daca gradul de acoperire a serviciului datoriei este 3.

Unitatea este solvabila si la o marime a gradului de acoperire a serviciului datoriei este de 2, sau riscul aparitiei unor perturbatii majore poate conduce la incapacitatea de plata.

Unitatea despre care discutam are asigurata solvabilitatea pe termen scurt (imediat) fara a se impune alte masuri.

CAPITOLUL 3

DATE GENERALE PRIVIND S.C. "COSMIVIO COM " S.R.L.

3.1.1 MODUL DE CONSTITUIRE AL S.C. COSMIVIO COM S.R.L.

Societatea comerciala "COSMIVIO COM" - SRL este persoana juridica romana avand forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu asociat unic, ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatul unic raspunde numai pana la concurenta capitalului social subscris.

Societatea se constituie, se organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei din Romania si in conformitate cu prevederile actului constitutiv.Societatea a luat fiinta ca urmare a Sentintei civile nr.14704/08.10.1997.Pe toate actele si pe inscrisurile societatii se mentioneaza denumirea, sediul, urmate de mentiunea Societate cu raspundere limitata (S.R.L.), capitalul social si numarul de inmatriculare la Registrul Comertului.

Societatea comerciala COSMIVIO COM S.R.L. are sediul in oras Singeorz bai,str Cormaia nr.129, judetul Bistrita - Nasaud, avand ca numar de inregistrare la Registrul Comertului: J06/473/09.10.1997 si Codul Unic de Inregistrare: 9871105, atribut fiscal RO.Sediul societatii poate fi schimbat in orice alt loc din Romania prin hotararea asociatului unic.

Societatea poate infiinta sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, in tara si strainatate prin hotararea asociatului unic.Durata de functionare a societatii este nelimitata, incepand cu data inmatricularii la Registrul Comertului.

3.1.2. CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social total subscris si varsat este de 200 lei impartit in 20 de parti sociale, fiecare in valoare de 10 lei, care apartine in intregime asociatului unic, aport exclusiv in numerar, care s-a depus la banca pe numele si la dispozitia societatii in termenul prevazut de 30 de zile de la inmatricularea la Registrul Comertului.

3.1.3. PROFILUL S.C. COSMIVIO COM S.R.L.

Scopul societatii este prestarea si realizarea unor activitati economice - conform - obiectului de activitate - pentru promovarea si punerea in aplicare a initiativei particulare precum si realizarea de profit.

Societatea are ca obiect de activitate comert cu amanuntul in magazine nespecilizate cu vanzare predominanta de produse alimentare,bauturi si tutun.Pentru functionarea societatii se vor respecta prevederile legale care conditioneaza desfasurarea activitatiilor dupa obtinerea avizelor legale de la organele competente.

3.1.4. ACTIVITATEA S.C. COSMIVIO COM S.R.L.

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an.Primul exercitiu incepe la data constituirii societatii si se incheie la 31 decembrie a aceluiasi an, astfel S.C. COSMIVIO COM S.R.L. SINGEORZ BAI si-a inceput activitatea la data de 08.10.1997 (data inregistrarii la Registrul Comertului).Controlul activitatii societatii este exercitat de asociatul unic al acesteia, in persoana domnului Cotut Mircea Viorel.

Societatea tine evidenta contabila privind operatiunile societatii si intocmeste la sfarsitul fiecarui exercitiu economico-financiar bilantul si contul de profit si pierderi.Profitul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de asociatul unic.

3.1.5. MODUL DE ORGANIZARE AL S.C. COSMIVIO COM S.R.L.

S.C. COSMIVIO COM S.R.L. Singeorz Bai este organizata pe trei compartimente, astfel:

compartimentul tehnic, care se ocupa de buna functionare a mijloacelor de transport, a masinilor si a utilajelor existente in dotarea societatii;

compartimentul comercial, care se ocupa de intocmirea de contracte pentru aprovizionarea cu materie prima de la furnizori si desfacerea de produse finite la diversi clienti;

compartimentul financiar-contabil, care se ocupa de inregistrarea in ordine cronologica a documentelor care fac obiectul de activitate al societatii, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991.

Incadrarea salariatilor la societatea comerciala s-a facut pe baza de contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si a regimului de asigurari sociale.

3.1.6. MODUL DE CONDUCERE AL S.C. COSMIVIO COM S.R.L.

Administrarea S.C. COSMIVIO COM S.R.L. Singeorz Bai se face de catre asociatul unic al acesteia, in persoana domnului Cotut Mircea Viorel.

Dreptul de a reprezenta societatea comerciala apartine asociatului unic. In calitatea de administrator, asociatul unic are dreptul de a reprezenta societatea, poate transmite acest drept si la alte persoane pe baza de procura speciala.In calitate de administrator, asociatului unic ii revin obligatiile prevazute de Legea nr.30/1990 - privind societatile comerciale, respecticv de varsamintele efectuate, realitatea dividendelor platite, existenta registrelor cerute de lege si tinerea corecta a evidentei contabile, de asemenea ii revine obligatia sa aprobe bilantul si sa stabileasca repartizarea profitului net.

SE CONSTITUE O SOCIETATE COMERCIALA,SE ADUCE CA APORT IN NATURA UN SPATIU DE PRODUCTIE, UTILAJE ,UN MIJLOC DE TRANSPORT AUTO, OBIECTE DE INVENTAR SI UN NUMERAR IN CONTUL DESCHIS LA BANCA

a) subscrierea capitalului:

456 = 1011 60.000 "decontari cu asociatii "capitalul subscris nevarsat

privind capitalul"

b) aportul in natura si numerar:

% = 456 60.000

"decontari cu asociatii 40.000

"constructii" privind capitalul"

2131 1.400

"echipamente tehnologice"

213 10.600

"mijloace de transport"

303 800

"obiecte de inventar"

5121 6.800

"conturi la banci in lei"

5311

"casa in lei" 400

c) trecerea de la capitalul subscris nevarsat la capitalul subscris varsat

1011 = 1012 60.000

"capital subscris nevarsat" "capital subscris varsat"

3.2.2. PENTRU CONSTITUIREA FIRMEI SE IMPRUMUTA DE LA TERTI:

a) acordarea imprumutului:

5311 = 462 10.000

"casa in lei" "creditori diversi"

b) acordarea avansului:

542 = 5311 10.000

"avansuri de trezorerie" = "casa in lei "

c) decontarea avansului:

% = 542 10.000

201 "avansuri de trezorerie" 1.000

"cheltuieli de constituire"

4426 190

"TVA deductibila"

5311 8.810

"casa in lei"

d) ridicarea numerarului din banca:

581 = 5121 500

"viramente interne" "conturi la banci in lei"

5311 = 581 500

"casa in lei" "viramente interne"

e) plata creditorilor:

462 = 5311 8.000

"creditori diversi"  "casa in lei"

3.2.3. SUPORTAREA PE CHELTUIELI A AMORTIZARII CHELTUIELILOR DE CONSTITUIRE

6811 = 2801 1.000

"cheltuieli de exploatare "amortizarea cheltuielilor

privind amortizarea imobilizarilor" de constituire"

3.2.4. SE RIDICA O SUMA DE BANI DIN DISPONIBILUL DE LA BANCA;

581 = 5121 200

"viramente interne" "conturi la banci in lei"

5311 = 581 200

"casa in lei " "viramente interne"

3.3.INREGISTRARI PRIVIND APROVIZIONAREA

3.3.1.SE APROVIZIONEAZA CU MATERII PRIME:

a)      receptia materiilor prime 

% = 401 1.190

"furnizori" 1.000

"materii prime"

4426 190

"TVA deductibila"

b)      plata furnizorilor de materii prime prin caserie

= 5311 1.190

"furnizori" "casa in lei"

3.3.2. SE CUMPARA MATERIALE AUXILIARE SI SE ACHITA FURNIZORUL DIN DISPONIBILUL DE LA BANCA:

a)      receptia materialelor auxiliare:

"furnizori " 40

"materiale auxiliare"

4426 8

"TVA deductibila"

b)      plata furnizorului:

= 5121 48

"furnizori" "conturi la banci in lei"

3.3..3. SE CUMPARA BONURI VALORICE PENTRU BENZINA.PLATA SE EFECTUEAZA DIN CONTUL CURENT.

a)achizitionarea bonurilor valorice:

% = 401 595

"furnizori" 500

"alte valori"

4426 95

"TVAdeductibila"

b)plata furnizorului:

"furnizori" "conturi la banci in lei"

c)      aprovizionarea cu carburanti:

"combustibil" "alte valori"

d)      consumul carburantului:

"cheltuieli privind "combustibili"

combustibilii"

3.4.INREGISTRREA CHELTIELILOR DE PRODUCTIE

3.4.1. SE CONSUMA INTR-O LUNA MATERII SI MATERIALE AUXILIARE:

601 = 301 500

"cheltuieli cu materii prime" "materii prime"

6021 = 3021 40

"cheltuieli cu materiale auxiliare" "materiale auxiliare"

3.4..2. SE RIDICA DE LA BANCA PENTRU PLATA CHENZINEI I SI SE ACHITA SUMA SALARIATILOR

a)      ridicarea numerarului:

581 = 5121 300

"viramente interne" "conturi la banci in lei"

5311 = 581 300

"casa in lei" "viramente interne"

b)      plata chenzinei I :

425 = 5311 300

"avansuri acordate pers." "casa in lei"

3.4.3. SE INREGISTREZA PLATA PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI APA PRECUM SI A ABONAMENTULUI TELEFONIC.PLATA SE FACE DIN CONTUL CURENT.

a)inregistrarea facturilor primite:

% = 401 440

605 "furnizori" 310

"cheltuieli privind energia si apa"

626 60

"cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii"

4426 70

"TVA deductibila"

c)      plata furnizorilor:

401 = 5121 440

"furnizori" "conturi la banci in lei"

3.4.4. SE ACORDA UN AVANS PENTRU DEPLASARI .LA DECONTARE SE JUSTIFICA SUMA IAR RESTUL SE DEPUNE LA CASIERIE.

a)      ridicarea avansului:

542 = 5311 200

"avansuri de trzorerie" "casa in lei"

b)      decontarea avansului

% = 542 200

625 "avansuri de trezorerie" 100

"cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari"

4426 19

"TVA deductibila"

5311 81

"casa in lei"

3.4.5. SE INREGISTREAZA STATUL DE PLATA AL SALARIATIILOR, CHELTUIELI CU CAS(20,3%), FOND DE SOMAJ (0,5%), COMISIONUL DATORAT I.T.M.(0.75%), CASS (5,2%),FOND SPECIAL(0.438%), CONCEDII SI INDEMNIZATII(0.85%), FOND DE GARANTARE(0.25%).

a)      cheltuielile cu salariile:

641 = 421 1.990

"cheltuieli cu remuneratiile "personal - remuneratii datorate"
personalului"

b)      contributia la asigurarile sociale:

"cheltuieli privind contributia "contributia unitatii la asigurarile

unitatii la asigurai sociale" sociale"

c)      contributia unitatii la fondul de somaj:

6452 = 4371 10

"cheltuieli privind contributia "contributia unitatii la fondul de

unitatii la fondul de somaj" somaj"

d)      contributia la fondul de accidente:

635 = 447 9

"cheltuieli cu alte impozite, "fonduri sociale - taxe si

Taxe si varsaminte assimilate" varsaminte assimilate"

e)      comisionul pentru ITM:

622 = 462 15

"cheltuieli privind comisioanele "creditori diversi"

si onorariile"

f)contributia unitatii la fondul de asigurari sociale de sanatate:

6451 = 4313 103

"cheltuieli privind contributia "contributia la fondul de asigurar

unitatii la asigurarile sociale" sociale de sanatate datorata de angaj.

g)      fond garantare:

"contributia unitatii la somaj" "fond de garantare"

h)      concedii si indemnizatii:

6451 = 4315 17

"cheltuieli privind contrib. "fond sanatate"

unitatii la asig. sociale"

3.4.6. SE INREGISTREAZA RETINERILE DE PE STATUL DE PLATA:

avansul

impozitul pe salarii

rate

pensie suplimentara 10,5%

fond de somaj 0,5%

fond de sanatate 5,5%

3.5.SE RIDICA NUMERALUL DE LA BANCA SI SE PLATESC SALARIILE, MAI PUTIN SUMA NERIDICATA IN TERMEN.

a)inregistrarea retinerilor:

421 = % 800

"personal-remuneratii datorate"

425 300

"avansuri datorate personalului"

427 100

"retineri din remuneratiile

datorate tertilor"

4312 209

"contributia personalului pentru

pensia suplimentara"

4372 10

"contributia personalului la fondul

de somaj

4314 109

"contributia personalului la fondul

de sanatate"

444 72

"impozitul pe salarii"

b)ridicarea numerarului :

"viramente interne" "conturi la banca in lei"

5311 = 581 800

"casa in lei" "viramente interne"

c)      plata salariilor:

421 = % 1.190

"personal - remuneratii datorate" 5311 976 "casa in lei"

426 214

"drepturi de personal neridicate"

3.6. SE VIREAZA DIN CONTUL DE DISPONIBIL OBLIGATIILE PRIVIND IMPOZITUL SI ALTE VARSAMINTE DATORATE BUGETULUI,ALTOR ORGANISME PUBLICE SI TERTILOR.

% = 5121 1.063

427 = "conturi la banci" 100

"retineri din remuneratii datorate tertilor"

4311 404

"contributia unitatii la asigurarile sociale"

4312 209

"contributia personalului la asigurari sociale

4313 103

"contributia unitatii la asigurari sociale

de sanatate"

4314 109

"contributia personalului la fondul de sanatate

4371 10

"contributia unitatii la fondul de somaj"

4372 10

'contributia personalului la fondul de somaj"

4315 17

"contrib. unitatii la concedii si indem.

444 72

"impozit pe salarii"

447 9

"fonduri speciale-taxe si varsaminte assimilate

462 15

"creditori diversi"

4373 5

"fond de garantare" 

3.7. INREGISTRAREA PRODUTIEI REALIZATE,VANZAREA SI INCASAREA ACESTEIA

3.7.1. SE OBTIN PRODUSE FINITE, LA COST DE PRODUCTIE, PRODUCTIE NETERMINATA SI PRODUSE REZIDUALE.

% = 711 1.700

331 "venituri din productia stocata" 400

"produse in curs de executie"

345 1.000

"produse finite"

346 300

"produse reziduale"

3.7.2. SE FACTUREAZA LA INTERN SI SE INCASEAZA IN CONTUL DISPONIBIL PRODUSE FINITE,

`a) facturarea la intern:

4111 = % 897

"clienti" 701 754

"venituri din vanzarea prod finite"

4427 143

"TVA colectata"

b)descarcarea gestiuni de produse finite:

711 = 345 754

"venit din prod stocata" "produse finite"

d)incasarea de la clientul

5121 = 411 897

"conturi la banci in lei" "clienti"

3.8. INCHIDEREA CONTURILOR DE TVA

"TVA deductibila" 143

"TVA colectata"

4424 429

"TVA de recuperate"

3.9 INCHIDEREA CONTURILOR DE CHELTUIELI SI VENITURI SI STABILIREA REZULTATULUI FINANCIAR

3.9.1. decontarea cheltuielilor

121 = % 4.894

"profit si pierdere

601 500

cheltuieli cu materii prime"

6021 40

"cheltuieli cu materialele

Auxiliare

6022 300

"cheltuieli privind combustibilii"

605 310

"cheltuieli privind energia si apa"

622 15

"cheltuieli privind comisioanele si onorariile

625 100

"cheltuieli cu deplasari , detasari si

Transferari"

626 60

"cheltuieli postale si taxe de comunicatii"

635 10

"cheltuieli cu alte impozite , taxe si

Varsaminte assimilate"

641 1.990

"cheltuieli cu remuneratiile personalului"

6451 524

"cheltuieli privind contributia unitatii la

Asigurarile sociale"

6452 45

"cheltuieli privind contributia unitatii

Pentru ajutorul de somaj"

6811 1.000

" cheltuieli privind amortizarea

3.9.2. DECONTAREA VENITURILOR REALIZATE

% = 121 1.700

701 = " profit si pierdere" 754

"venituri din vanzarea produselor

Finite"

711 946

"venituri din productia stocata"

3.9.3. CONSTITUIREA FONDULUI DE REZERVA (exemplu fara valori)

129 = 1061

"repartizarea profitului" "reserve legale"

3.9.4. inregistrarea obligatiilor si plata impozitului pe profit

691 = 441

"cheltuieli cu impozitul pe profit" "impozit pe profit"

441 = 5121

"impozitul pe profit" "conturi la banci in lei"

121 = 691

"profit si pierder' "cheltuieli cu impozitul pe profit"

3.9.5. a) constituirea rezervei statutare

129 = 1063

"repartizarea profitului ` "reserve statutare"

b)constituirea dreptului de dividende:

" repartizarea profitului" " dividende de plata"

c)ridicarea numerarului

581 = 5121

"viramente interne" "conturi la banci in lei"

"casa In lei" "viramente interne"

d)plata dividendelor

457 = 5311

"dividende de plata" "casa in lei"

e)plata impozitului pe dividende

446 = 5121

"alte impozite, taxe si "conturi la banci in lei"

Varsaminte assimilate"

CONCLUZII SI PROPUNERI

La societatea "COSMIVIO COM" SRL, analiza indicatorilor economico-financiari pe baza bilantului se prezinta astfel:

Destinatia economica a capitalului fiind constanta nu a impus majorarea sau diminuarea. Societatea comerciala avand o capacitate structurala in crestere lenta nu se impune modificarea structurii activului ca urmare a schimbarilor conjuncturale.

Referitor la rata activelor imobilizate, putem spune ca se impune calculul raportului, intrucat capitalul nu a fost reinvestit; rata este 0, fiind in raport cu anul 2007.

Rata stocurilor societatii, care are un ciclu de exploatare care nu necesita sporirea stocului de materiale, este de 2,86% fata de anul 2007.

Cu privire la rata creantelor, observam ca societatea are un nivel normal de maxim 30 zile, iar rata disponibilitatilor banesti este de 0,82% fata de anul 2007, acesta fiind un nivel normal.

Rata activelor circulante in anul 2008 fata de anul 2007 este de 1,79%.

Societatea isi desfasoara activitatea prin autonomie financiara fara a apela la credite bancare sau alte forme de finantare. Capitalul propriu s-a mentinut la aceeasi valoare, determinand caracterul stabil al sursei de finantare.

Rata autonomiei financiare este la nivelul normal de finantare din surse proprii, avand un caracter permanent si mentine structura pe tot parcursul anului 2008, fiind asigurata cu capitalul propriu.

Societatea are datorii care se acopera la termen din surse proprii.

Echilibrul financiar a fost realizat la aceasta unitate aplicandu-se urmatoarele:

surse proprii;

obligatii de plata pe termen scurt;

activ imobilizat stabil;

activ circulant stabil.

Nivelul ratei de rentabilitate asigura pastrarea valorii capitalului propriu si nu este influentat de rata de inflatie, deoarece nu se utilizeaza alte resurse de finantare.

Societatea are o situatie financiara bazata pe utilizarea disponibilitatilor financiare proprii, activele circulante, stocurile si disponibilitatile acopera datoriile pe termen scurt.

BIBLIOGRAFIE

1.Marin Dumitru,,Gestiunea financiara a intreprinderii" Ed Fundatia Romania de maine

2.Cicilia Ionescu ,,Contabilitate.Bazele teorieisi practicii contabile"

3.Gheorghe Manolescu,,Finantele intreprinderii"

4.Ungureanu Carmen,,Bazele contabilitatii"Ed BREN 2005

5.Dumitru Cotlet, Oana Cercel, Oana Gheorghescu, "Bilantul contabil", Editura Waldpress, Timisoara, 2002;

6.Horia Cristea, Radu Carceie, Alexandru Buglea, Violeta Sacui, "Evaluarea intreprinderii", Editura Marineasa, Timisoara, 2000;

7.Maria Moraru, Marian Moraru, "Bazele contabilitatii", Editura Ionescu, Caransebes, 2002;

8.Victor Munteanu, "Teoria si bazele contabilitatii", Editura Luminalex, Bucuresti, 2000;

9.***, Ordinul ministrului finantelor publice (O.M.F.P.) nr. 94 / 29.01.2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 85 / 20.02.2001;

10.***, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306 / 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate armonizate cu Directivele europene, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 279 / 25.04.2002;

11.***Reglementarile contabile conforme cu directivele a IV-a si a VII-a C.E.E. aprobate prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr1752/2005.

12.***Codul fiscal nr.571/2003,Monitorul Oficial al Romaniei, nr927decembrie 2003