LUCRARE - SINTEZA LA O SOCIETATE COMERCIALA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZARE CONTABILITATE INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE - SINTEZA

I . LUCRARE - SINTEZA LA O SOCIETATE COMERCIALA

SC "REGINA " SRL care are ca obiect comercializarea produselor nealimentare ca :  - confectii, tricotaje, lenjerie, imbracaminte.

Societatea are sediul social in BUCURESTI.

Punctul de lucru in magazinul Bucur Obor.

Societatea comerciala aplica Reglementarile contabile simplificate amortizate cu directivele europene.

Capitalul societatii este integral privat si a fost depus integral de catre asociatii de achizitie marfa sunt din Romania.

Vanzarea marfurilor achizitionate sunt vandute in magazinul Bucur Obor unde societatea a achizitionat un spatiu pentru vanzare marfa.

Societatea are angajati cu contracte de munca ca vanzatori.

Societatea comercila utilizeaza ca metoda de amortizare a imobilizarilor corporale metoda liniara, iar ca metoda de evidenta a stocului metoda inventarului permanent.

Contabilitatea analitica a stocurilor este organizata dupa metoda cantitativ valorica.

Comercializarea marfurilor la sfarsitul zilei este trecuta in raportul de gestiune , suma incasata se depune la caseria unitatii si se consemneaza in Registrul de casa conform monetarului.

Marfurile de la magazinul propriu de desfacere cu amanuntul sunt comercializate la pretul cu amanuntul.

Evolutia de ansamblu a economiei mondiale, scoate in evidenta ca, peste tot in lume, comertul, in general, si comertul cu amanuntul, in special, a devenit, in mod progresiv, un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscand profunde mutatii pe toate planurile: metode de vanzare, forme de distributie, repartitie geografica a managementului intreprinderilor. De asemenea, se constata ca respectiva activitate - comertul cu amanuntul - ca ultima veriga a lantului care duce pe producator spre consumatori, este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant, dovedind insa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.

In cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comertului cu amanuntul, ca veriga intermediara in fluxul relatiilor producator - consumator. Cunoasterea multiplelor aspecte pe care le ridica ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activitati, ofera atat orientarea , cat si instrumentul de actiune de care au nevoie intreprinderile din domeniul circulatiei marfurilor.

Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate.

Referitor la fenomenele generate de insusi sistemul de distributie al marfurilor, de subliniat ca acestea pot fi grupate, la randul lor in:

fenomene de ordin managerial;

fenomene de ordin material;

fenomene de ordin comercial.

Aspectele de ordin managerial au in vedere penetrarea si extinderea continua, in cadrul comertului cu amanuntul, a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a noi sisteme de aprovizionare, precum si influenta puternica a informaticii de activitate manageriala.

Pe plan material, fenomenele se refera la:

imbunatatirea sistemelor si mijloacelor de transport;

mecanizarea si automatizarea manipularii de marfuri;

aparitia de noi materiale si tipuri de ambalare a marfurilor, care permit tehnologii moderne de prezentare si etalare a marfurilor si chiar de vanzare a produselor.

Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenta au in vedere trecerea la aplicarea pe scara larga a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piata si de motivatie, in vederea cunoasterii si atragerii clientilor, perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor, utilizarea design-ului si merchandising-ului.

Economia moderna a generat insa noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinandu-l ca fata si alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa in preocuparile sale ti realizarea unor servicii care sa conduca la imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si implicit la cresterea gradului de satisfactie a acestora. Este vorba atat de servicii pe care le pot realiza insasi comerciantii cu amanuntul, cum ar fi cele de consulting, ajustajul unor produse, cat si de o serie de servicii ce sunt asigurate impreuna cu alte unitati de specialitate cum sunt cele privind asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorului, instalarea si garantie postcumparare, asistenta sociala, diverse servicii personale.

Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenta au in vedere trecerea la aplicarea pe scara larga a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piata si de motivatie, in vederea cunoasterii si atragerii clientilor, perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor, utilizarea design-ului si merchandising-ului.

Operatiile economice care fac obiectul inregistrarii in contabilitate sunt limitate la nivelul unei luni calendaristice.Pentru intelegerea metodologiei de inregistrare in contabilitate, operatiile sunt prezente pentru un interval de timp din luna de referinta pe zile calendaristice , iar pentru un alt interval de timp in mod cumulat.

II. ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A UNITATII

III . BILANTUL CONTABIL

Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.

Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le indeplineste:

functia de generalizare a datelor contabilitatii;

functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;

Functia previzionala.

1) Functia de generalizare a datelor in ciclul contabil de prelucrare a informatiilor izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale.

Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.

Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare. in acest scop, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioadele urmatoare se fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a rezultatelor din perioada considerata baza de raportare.

Bilantul contabil are in componenta sa documente si situatii de sinteza economica sau de control fiscal, cuprinzand urmatoarele elemente:

A)   Bilantul propriu-zis;

B)    Contul de "Profit si pierdere" ( respectiv contul de exercitiu in cazul institutiilor publice );

C)   Anexa la bilant;

D)   Raportul de gestiune.

Avand acelasi scop, de informare asupra situatiei patrimoniului, a situatiei financiare a unitatii patrimoniale si a rezultatelor obtinute, aceste parti constitutive formeaza un tot unitar.

Pentru intocmirea si prezentarea completului bilantier, Ministerul Finantelor, prin Colegiul Consultativ al Contabilitatii, elaboreaza modele de situatii privind bilantul si celelalte componente pentru regii autonome, societati comerciale si institutii publice. Pentru societatile bancare, modelele si normele metodologice se elaboreaza de Banca Nationala cu avizul Ministerului Finantelor.

La intocmirea bilantului contabil, se au in vedere urmatoarele reguli:

posturile de bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;

nu sunt admise compensari intre conturile ce se inscriu in bilant si respectiv intre conturile de venituri si cheltuieli din contul de "Profit si pierdere".

in practica se cunosc doua scheme de bilant, una sub forma de tablou cu doua parti: partea stanga, activul, si partea dreapta, pasivUl numita si schema orizontala de bilant, si modelul sub forma listei verticale sau schema bilantului vertical. Bilantul sub forma de tablou cu doua parti pune in evidenta egalitatea intre resurse si utilizari, iar modelul de bilant sub forma listei verticale ordoneaza structurile patrimoniale in active, datorii, capitaluri, rezerve si alte componente ale situatiei nete, finalitatea fiind prezentarea situatiei nete a patrimoniului.

1) Bilantul propriu-zis poate fi alcatuit in doua variante sau sisteme, in functie de gruparea intreprinderilor in intreprinderi mici , mijlocii si intreprinderi mari, grupare ce se face in functie de praguri fiscale ( care au in vedere valoarea activului bilantului, cifra de afaceri si numarul mediu de salariati ).

Bilant contabil in sistem simplificat, in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, care presupune o schema de bilant mai redusa.

Bilant contabil in sistem de baza prevazut sa fie utilizat de intreprinderi mari, acesta cuprinzand posturi si indicatori completi privind activitatea si rezultatele intreprinderii.

Bilantul unitatilor patrimoniale care desfasoara activitati economice cuprinde toate elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatie si respectiv provenienta lor. activul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:

Activele imobilizate ( imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari financiare );

Activele circulante ( stocuri, creante, titluri de plasament, disponibilitati si alte valori );

Conturile de regularizare si asimilare-activ ( cheltuielile inregistrate in avans, diferente de conversie-activ si alte elemente tranzitorii si de regularizat, de activ );

Primele de rambursare a obligatiunilor.

Capitalul social subscris nevarsat se inscrie distinct in grupa activelor circulante ale bilantului.

Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:

Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exercitiului, fondurile proprii, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate );

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

Datoriile ( imprumuturi si datorii asimilate, furnizori si conturi asimilate, datorii in legatura cu personalul, datorii fata de bugetul statului, datorii privind asigurarile sociale, creditori si alte datorii.

Conturile de regularizare si asimilare-pasiv ( veniturile inregistrate in avans, diferentele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii si de regularizat de pasiv ).

2) Contul de "Profit si pierdere" reprezinta o recapitulatie a veniturilor si a cheltuielilor, dupa cum urmeaza:

Venituri din exploatare;

Cheltuielile activitatii de exploatare;

Rezultatul activitatii de exploatare;

Venituri financiare;

Cheltuieli financiare;

Rezultatul activitatii financiare;

Venituri exceptionale;

Cheltuieli exceptionale;

Rezultatul operatiunilor exceptionale;

Venituri totale;

Cheltuieli totale;

Rezultatul brut al exercitiului;

Impozitul pe profit; Rezultatul net al exercitiului.

Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un moment dat , indicand si marimea rezultatului .Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare contabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii.Acest instrument este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere.

In aceasta optica,inteprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avand la baza:

- valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite genericVENITURI;

- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete, denumite cheltuieli.Aceasta reprezinta, in fapt, renumerarea factorilor de productie

Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o marime valorica pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.

In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului.Astfel, profitul poate fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe cand pierderea este o saracie, fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric.

In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).

Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:

-sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)

-sub forma de lista(schema verticala)

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.

Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul exercitiului.

Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului.

Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.

Profitul brut , exprima acel profit care nu este influentat de veniturile neimpozabile , cheltuieli nedeductibile si alte sume nedeductibile.

PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE - CHELTUIELI TOTALE

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile,serviciilor presate si lucrarilor prestate , inclusiv din castiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora.

PROFIT PROFIT DEDUCERI CHELTUIELI

IMPOZABIL = BRUT - FISCALE + NEDEDUCTIBILE

FISCAL

Profitul impozabil ( fiscal)se supune impozitarii cu cota de impozit pe profit care este de 16 %. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit pe profit asupra profitului fiscal impozabil.

IMPOZITUL PE PROFIT = PROFITUL IMPOZABIL X COTA DE IMPOZIT PROFIT

( 16 % )

Din profitul impozabil, scazand impozitul pe profit se obtine profitul fiscal net. Pentru a se calcula profitul contabil net ,adica profitul ce trebuie repartizat se scade din profitul contabil brut, impozitul pe profit determinat.

PROFIT NET =PROFIT BRUT - IMPOZIT PE PROFIT

IV. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

VENITURILE, potrivit legii,contabiltatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor , care se grupeaza astfel:

1. Venituri de exploatare,care se grupeaza astfel:

-venituri din vanzare produselor ,marfurilor,lucrarilor executate si serviciile prestate.

701 - venituri din vavnzarea de produse finite

-veniturile din productia stocata, reprezentand variatia in plus (crestere) sau minus (reducere) intre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productiei in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs , neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

Veniturile din productia stocata se inscriu ,alaturi de celelalte venituri .in contul de profit si pierderi , cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor);

711 - venituri din productia stocata

-veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitatea patrimoniala pentru ea insasi , care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale,

721 - venituri din productia de imobilizari necorporale

722 -- venituri din productia de imobilizaru corporale

- venituri din subventii de exploatare , reprezentand subventii primite pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor , precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea patrimoniala din partea statului ,a colectivitatilor publice sau altor unitati patrimoniale,

741 - venituri cu subventii de exploatare

-alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare,

754 - venituri din creante reactivate

758 - alte venituri din exploatare

- veniturile realizate in avans , reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate , nu se considera venituri ale exercitiului, acestea se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct , care se reflecta in bilant,

2. Veniturile financiare,cuprinzind : venituri din participatii,

762 - venituri din alte imobilizari financiare,

763 - venituri din creante imobilizate ,

764 - venituri din titluri de plasament ,

765 - venituri din diferente de curs valutar,

venituri din dobanzi,

768 - venituri din sconturi obtinute si alte venituri financiare,

3. Venituri exceptionale , reprezentand acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala ,curenta a unitatii patrimoniale si se refera fie la operatii de exploatare fie la operatii de capital , com sunt: despagubiri si penalitati incasate,

7721 - venituri din cedarea activelor,

7727 - cotele- parti de subventii pentru investitii,virate la rezultatul exercitiului,

alte venituri exceptionale ( donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri)

4.Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.

781 - venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

786 - venituri financiare din provizioane

787 - venituri exceptionale din provizioane

CHELTUIELILE unitatii patrimoniale reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit,pentru:

consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea patrimoniala,

cheltuieli de intretinere si reparatii

cheltuieli cu personalul,

cheltuieli cu remuneratiile personalului

executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitatea patrimoniala,

alte cheltuieli de exploatare

cheltuieli exceptionale.

cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune

In cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercitilui se cuprind, de asemenea:

amortizarile si provizioanele constituite,

cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe felul de cheltuieli, dupa natura lor:

1. Cheltuieli de exploatare, care cuprind:

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul, ambalaje, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat , furajele si alte materiale consumabile ,costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achizitie al materialelor nestocate, trcute direct asupra cheltuielilor , costul de achizitie al energiei si apei consumate si costul marfurilor vandute,

cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti ( intrtinere si reparatii)

- redevente

- locatii de gestiune si chirii

- chetuieli cu alte servicii executate de terti :

- colaboratori,

- comisioane,

- cheltuieli de protocol,

- reclama si publicitate,

- transportul de bunuri personale si altele.

cheltuieli cu impozitele , taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala ( impozitul suplimentar pe salarii, impozitul pe cladiri ,taxa asupra mijloacelor de transport si altele.)

cheltuieli cu personalul ( salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala , contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimoniala).

2. Cheltuieli financiare , care cuprind:

- pierderi din creante

- pierderile din vazarea titlurilor de plasament

- diferentele nefavorabile de curs valutar

- dobanzile curente aferente imprumuturilor primite

- sconturile acordate clientilor si altele.

3. Cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala ,curenta a unitatii patrimoniale si se refera fie la operatii de gestiune

-despagubiri,

-amenzi,

-perisabilitati si lipsuri de inventar,

- donatii si subventii acordate,

- donatiile facute in scopuri umanitare,

- sprijinirea activitatilor sociale,

- culturale si sportive,

- pierderi din debitori diversi,

fie la operatii de capital - valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli exceptionale.

4. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele , grupate in functie de natura cheltuielilor , prevazute la aliniatele 1,2,3, dupa caz , cuprinzind:amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale,

5. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli , provizioanele privind deprecierea imobilizarilor, provizioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie, provizioanele pentru deprecierea creantelor si provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor , provizioanele reglementate,

6. Cheltuieli cu impozitul pe profit calculat potrivit legii.

Contabiliatea de gestiune este destinata, in principal , pentru inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii , faze de fabricatie, decontarea productiei , precum si calculul costului de productie al produselor fabricate , lucrarilor executate si serviciilor prestate , inclusiv al productiei in curs.

V.REGISTRELE DE CONTABILITATE

Principalele registre ce se folosesc in contabilitate sunt:

registrul-jurnal ,

registrul - inventar,

cartea mare.

REGISTRUL-JURNAL este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin articole contabile,in mod cronologic,operatiile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate.

Operatiile de aceeas natura, privind acelasi loc de activitate,pot fi recapitulate intr-un document centralizator, care sta la baza inregistrarii in registrul - jurnal.

Registrul- jurnal poate fi prezentat sub forma unui registru- jurnal general sau sub forma unui registru- jurnal auxiliare pentru operatii patrimoniale de aceeasi natura.

REGISTRUL- INVENTAR esteun document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv , grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale.

Elementele patrimoniale inscrise in registrul- inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.

REGISTRUL " CARTEA MARE " este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente , inregistrarile efectuate in registrul- jurnal,stabilindu-se situatia fiecarui cont , respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulaje creditoare si solduri finale.

Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare.

Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub forma de registre, foi volante, fise, documente informatice.

Inscrierea datelor in documentele justificative si in registrele contabile se face manual sau cu mijloace de prelucrare automata ,astfel incat acestea sa fie lizibile, nefiind admise stersaturi,razaturi, modificari sau alte asemenea procedee precum si lasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in acestea.

Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor patrimoniale se intocmeste lunar balanta de verificare.

BALANTA DE VERIFICARE este un document contabil care serveste pentru intocmirea bilantului contabil.

Cu ajutorul balantei de verificare corelatiile dintre egalitatile generale de dubla inregistrare a operatiilor patrimoniale in contabilitate , respectv concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul -jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta.

Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice; pentru conturile analitice se poate intocmi numai situatia soldurilor.

Balanta de verificare ale conturilor sintetice pot fi:

-balanta de verificare cu o egalitate,

- balanta de verificare cu doua egalitati,

- balanta de verificare cu trei egalitati,

- balanta de verificare cu patru egalitati,ele pot fi intocmite intr-o singura varianta sau in doua variante.

1) baltanta de verificare cu o singura egalitate se prezinta in doua variante:fie ca balanta a soldurilor, fie ca balanta a sumelor.

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

Sau

Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

2) balanta de verificare a conturilor cu doua egalitati , cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare sio doua coloane pentru soldurile finale ,debitoare si creditoare.

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

3) balanta de verificare a conturilor cu tri egalitati care se caracterizeaza prin separaea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante :

- balanta tabelara,

- balanta de verificare sah

Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare

Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah , intocmit dupa principiul matriceal.Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati , cu deosebire ca aceste trei egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor perechi , ci la intretaierea randurilor cu coloanele , in care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente.

4) balanta de verificare a conturilor cu patru egalitati, aceasta este o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu sume precedente.

Totalul sumelor debitoare din balanta = Totalul sumelor creditoare din balanta

(perioada ) precedenta  ( perioada ) precedenta

Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente = Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente

Totalul sumelor debitoare la = Totalul sumelor creditoare la

data intocmirii balantei data intocmirii balantei

Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

Debitoare creditoare

Prin intermediul balantei de verificare analitice se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile lor analitice.

VI. INREGISTRARILE CONTABILE

Incasar din vanzare 411

Creditare societate 455

-------------

Total incasari 5311

PLATI PRIN CASA

Plati avans 461

Alimentare cont 5121

Achitat telefon 626

Servicii reclame 623

Rechizite 601

Restituire credite 455

Achitat chirie 612

Achitat obligatii locative 605

----- ----- ------

Total 5311

DECONTARI CU SALARIATII

Evidenta salarii 641 421

EVIDENTA OBLIGATII SALARIATILOR CATRE BUGETUL STATULUI

421

Cota 9,5 4311

Cota 6,5 431

Somaj 437

Impozit 444

EVIDENTA OBLIGATIILE ANGAJATORULUI LA BUGETUL DE STAT DE CATRE ANGAJATOR

ANGAJATORUL 645

Cota 22% 4311

Cota 3% somaj 437

Cota 7% 4311

Evidenta salarii 641 421

EvidentaI.T.M.B 622 428

PLATI PRIN BANCA

Comision 627

0,5% si 22% 4311

0,5% si 7% 4311

4311

Somaj 437

Impozit 444

Comision i.t.m.b 428

Plati furnizori 401

T.V.A 4426

Virat chirie 612

Virat obligatii sociale 605

----- ----- ---------

5121

INCASARI PRIN BANCA

Alimentare cont 5311

Incasat debitori 401

Incasat dobinda 766

----- ----- ----

5121

EVIDENTE MARFA ACHIZITIONATA

Evidentele  401

Marfa achizitionata 371

T.V.A marfa achizitionata 4426

EVIDENTIERE ADAOS

371

Adaos 378

T.V.A 4428

MARFA VINDUTA

411

Venituri 707

T.V.A la marfa vinduta 4427

INREG. CHELTUIELI

Marfa 371

Cheltuieli ca marfa 607

Adaos 3781

T.V.A 4428

INREG. T.V.A CAND AI DE RECUPERAT

Inreg. Decont T.V.A 4426

T.V.A la vinzare 4427

T.V.A de recuperat 4424

INREG. T.V.A CAND AI DE PLATIT

4427

T.V.A la achizitie 4426

T.V.A de virat 4423

Plata efectuata T.V.A 5121 4423

CONT CHELTUIELI

601- cheltuieli cu materiale consumabile

622 -cheltuieli privind comisioanele si onorariile

623-cheltuieli de protocol,reclama , publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancaren si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
641. Cheltuieli cu salariile personalului
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune