Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII


CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII




Contabilitatea decontarilor cu tertii

1. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII - Cumpararile de bunuri si servicii, pentru necesitatile entitatii, genereaza datorii catre furnizori, stingerea lor facandu-se in perioadele urmatoare.

1.1. Contabilitatea datoriilor din cumparari pe credit comercial - La baza inregistrarii datoriilor sta factura furnizorului si documentele de receptie specifice fiecarei categorii de active cumparate (nota de receptie si constatare de diferente pentru bunuri de natura stocurilor si procesul-verbal de receptie pentru imobilizari corporale).




In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile in factura furnizorilor, datoriile se impart in:

datorii fata de furnizorii interni unde evaluarea se face in lei;

datorii fata de furnizorii externi care sunt exprimate valoric in devize si pentru inregistrarea lor in contabilitate este necesara transformarea in moneda nationala „leul”.

1.1.1. Contabilitatea datoriilor CATRE furnizorii interni

I. Operatiuni privind crearea datoriilor FATA DE FURNIZORI

a. In cazul in care evidenta stocurilor se tine prin metoda inventarului permanent, la costuri de achizitie, pentru reflectarea datoriilor contul 401 „Furnizori” se crediteaza, pe baza facturilor, in corespondenta cu conturile de stocuri provenite din cumparari si cu contul 4426 „T.V.A. deductibila”, astfel:

Furnizori

Materii prime

Materiale consumabile

Materiale de natura obiectelor de inventar

Animale si pasari

Marfuri

Ambalaje

T.V.A. deductibila

b. Daca stocurile se inregistreaza, utilizand metoda inventarului permanent si preturile de factura sau prestabilite (standard), iar pentru aprovizionare s-au efectuat si alte cheltuieli auxiliare, cum ar fi: transport, incarcare-descarcare, comisioane de intermediere etc., contul 401 „Furnizori” se crediteaza si in corespondenta cu conturile de diferente de pret aferente fiecarei categorii de stocuri, deschise separat pentru:

inregistrarea cheltuielilor de transport-aprovizionare, in cazul utilizarii la inregistrare a pretului de factura;

inregistrarea diferentelor de pret nefavorabile, in cazul utilizarii preturilor prestabilite.

Exemplu Se cumpara materii prime la pret de factura, in valoare de 20.000.000 lei. Transportul s-a facut de furnizor, care a inscris in factura suma de 600.000 lei. Cota de T.V.A.–19%

Furnizori

Materii prime

Diferente de pret la materii prime si materiale

600.000

T.V.A. deductibila

3.91000

c. In cazul in care evidenta stocurilor se tine prin metoda inventarului intermitent, contul 401 „Furnizori” se crediteaza in corespondenta cu conturile de cheltuieli, aferente fiecarei categorii de stocuri si cu contul care reflecta T.V.A. deductibila, astfel:

Furnizori

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli cu materialele consumabile

Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar

Cheltuieli cu marfurile

Cheltuieli cu ambalajele

T.V.A. deductibila

c.      Exista unele cumparari, care prin natura lor sunt nestocabile (rechizite de birou, materiale de curatenie si bunuri aprovizionate in cantitati foarte mici, precum si serviciile efectuate de terti, consumul de energie si apa, gaze, taxe de posta si telecomunicatii, reparatii etc.), care se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli adecvate, in corespondenta cu contul de furnizori, astfel:

Furnizori

Cheltuieli privind materialele nestocate

Cheltuieli privind energia si apa

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

Cheltuieli cu studiile si cercetarile

Cheltuieli cu transportul de bunuri

si  personal

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

T.V.A. deductibila

II. Operatiuni privind stingerea datoriilor FATA DE FURNIZORI

A. Lichidarea si micsorarea datoriilor fata de furnizori

Inregistrarea micsorarii sau lichidarii datoriilor fata de furnizori, se face in contul 401 „Furnizori” diferentiat, in functie de caile pe care se produc, din care exemplificam:

a. retinerea avansului acordat anterior, din datoria totala prevazuta in factura:

acordarea avansului, pe baza extrasului de cont bancar:

Furnizori – debitori

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in valuta

regularizarea avansului la data primirii bunurilor, lucrarilor sau serviciilor, pe baza facturii:

Furnizori

Furnizori - debitori

b. plata efectiva a datoriilor, care se poate face in diferite moduri: in numerar, din conturile de disponibilitati deschise la banci, acreditive, din avansuri de trezorerie sau din imprumuturi, astfel:

Furnizori

Conturi curente la banci

Casa

Acreditive

Avansuri de trezorerie

Credite bancare pe termen lung

c. biletele la ordin emise si acceptate de furnizori, ca modalitate de a plati datoriile prin efecte de comert:

Furnizori

Efecte de platit

d. refuzul de plata, in cazul restituirii de bunuri, care se inregistreaza prin stornarea formulei contabile prin care s-au reflectat cumpararile.

Exemplu: Se cumpara materii prime de 2.000.000 lei cu T.V.A.-19%. Ulterior receptiei facute, s-a constatat ca materiile prime aprovizionate nu corespund parametrilor calitativi, prevazuti in contract si din acest motiv se restituie furnizorului.

inregistrarea aprovizionarii pe baza facturii si a notei de receptie si constatare de diferente:

Furnizori

Materii prime

T.V.A. deductibila

380.000

inregistrarea restituirii bunurilor, pe baza facturii de stornare (in rosu), emisa de furnizor, la sesizarea refuzului de plata a cumparatorului, pe motivul calitatii necorespunzatoare a materiilor prime:

Furnizori

- rosu

Materii prime

- rosu

T.V.A. deductibila

380.000 - rosu

B. Reducerile de pret acordate de furnizori

In relatiile comerciale dintre entitati economice se practica trei feluri de reduceri de preturi respectiv: rabatul, remiza si risturnul.

Rabatul – reprezinta o reducere pe care o acorda furnizorul clientului sau, pentru calitatea inferioara a bunurilor livrate.

Remiza – reprezinta o reducere pe care o acorda furnizorul pentru consideratie fata de un client permanent, pentru o comanda de marime deosebita sau pentru consideratii fata de profesia cumparatorului.

Risturnul – reprezinta o reducere ce se acorda pentru depasirea unui plafon valoric al cumpararilor, stabilit prin contract si se calculeaza la totalul cumpararilor pe timp de un an.

Reducerile nu se acorda automat. Ele trebuie sa fie convenite intre parti si stipulate in contractele comerciale incheiate intre furnizori si clienti.

Rabatul si remiza se acorda, de regula odata cu efectuarea livrarilor si in cazul acestor reduceri nu intervin inregistrari specifice, deoarece bunurile livrate vor fi inscrise in factura cu valoarea redusa.

In practica comerciala sunt si situatii in care rabatul si remiza se acorda ulterior livrarilor, fapt ce necesita inregistrari specifice, privind rectificarea datoriei fata de furnizori, prin diminuarea costului de achizitie al bunurilor cumparate. De asemenea este necesara rectificarea taxei pe valoarea adaugata, proportional cu reducerea acordata.

Exemplu: Se cumpara marfuri la pret de factura, in valoare de 100.000.000 lei, pentru care furnizorul acorda ulterior o remiza de 10%.

Inregistrarea operatiunilor:

a. receptia marfurilor cumparate, pe baza facturii si a notei de receptie si constatare de diferente:

Furnizori

119.000.000

Marfuri

100.000.000

T.V.A. deductibila

19.000.000

b. reflectarea reducerii (remizei) primite de client, pe baza facturii in rosu:

Furnizori

- rosu

Marfuri

- rosu

T.V.A. deductibila

1.900.000 - rosu

Daca bunurile aprovizionate au iesit din gestiune pana la data acordarii reducerilor (rabat sau remiza) si nu mai este posibila rectificarea contului acestora, se procedeaza la stornarea contului de cheltuieli in care au fost incluse bunurile, dupa natura lor. In acest sens exemplificam:

c. inregistrarea remizei pentru cumpararea marfurilor, in cazul in care reducerea a fost acordata la o data ulterioara vanzarii marfurilor, pe baza facturii in rosu:

Furnizori

- rosu

Cheltuieli privind marfurile

- rosu

T.V.A. deductibila

1.000.000 - rosu

Risturnul reprezinta o reducere care se acorda, de regula, la sfarsitul anului, pentru intreaga cantitate de bunuri cumparate in decurs de un an si pentru inregistrarea sa in evidenta contabila, se procedeaza identic cu reflectarea rabatului sau remizei, ce au fost acordate ulterior iesirii din gestiune a bunurilor aprovizionate (stornarea cheltuielilor in care au fost reflectate sortimentele de bunuri cumparate, dupa natura lor).

In cazul in care evidenta stocurilor se tine prin metoda inventarului intermitent, care presupune trecerea directa pe cheltuieli a bunurilor aprovizionate, pentru inregistrarea reducerilor de orice fel primite (rabat, remiza, risturn), respectiv, pentru rectificarea datoriei fata de furnizor si a taxei pe valoarea adaugata proportional, se storneaza conturile de cheltuieli in care au fost inregistrate cumpararile.

Rezulta ca in cazul evidentei stocurilor prin metoda inventarului intermitent,, reducerile de orice fel se inregistreaza prin acelasi tip de formule contabile, specifice utilizarii metodei inventarului permanent, cand bunurile au iesit deja din gestiune.

C. Reducerile financiare acordate de furnizori

Reducerile financiare primite de client, cu ocazia achitarii datoriei, poarta denumirea de sconturi

In cazul in care clientul achita inainte de termenul scadent datoria din cumparari pe credit, poate sa beneficieze de un scont, daca este prevazut in contract.

Scontul de care beneficiaza clientul rezulta dintr-o afacere financiara, deci va reprezenta un venit financiar.

Exemplu: In contractul dintre un client si furnizorul sau s-a stipulat ca, in cazul in care se cumpara loturi de marfa de cel putin 100.000.000 lei si plata facturii se face in cel mult 10 zile, furnizorul acorda un scont de 5% clientului.

Pentru marfurile cumparate, in valoare de 110.000.000 lei cu T.V.A. , clientul a achitat factura furnizorului in 7 zile si astfel, beneficiaza de scontul de 5%.

Inregistrarile contabile sunt:

a. receptia marfurilor si reflectarea datoriei catre furnizor din cumparari pe credit, in baza facturii si a notei de receptie si constatare de diferente:

Furnizori

130.900.000

Marfuri

110.000.000

T.V.A. deductibila

20.900.000

b. inregistrarea scontului de 5% din valoarea totala a facturii, conform contractului, cu care se reduce datoria fata de furnizor, care pentru client reprezinta un venit financiar:

Furnizori

Venituri din sconturi obtinute

6.545.000

c. achitarea datoriei catre furnizor (ramasa dupa deducerea scontului acordat), in baza ordinului de plata si a extrasului de cont bancar:

Furnizori

Conturi la banci in lei

CONTABILITATEA DATORIILOR CATRE FURNIZORII EXTERNI

Se tine tot cu ajutorul contului 401 „Furnizori”, dezvoltat in analitice distincte pe fiecare furnizor extern. Corespondenta contabila a contului 401 „Furnizori”, pentru operatiunile efectuate cu furnizorii externi, este in general, aceeasi ca si in cazul furnizorilor interni, cu deosebirea ca apar diferentele de curs valutar. In cazul furnizorilor externi, datoria se inregistreaza pe baza facturilor primite de la acestia, in care bunurile si serviciile sunt exprimate in devize.

In contabilitatea entitatilor economice, evaluarea si inregistrarea bunurilor aprovizionate de la furnizorii externi, se face in moneda nationala „leul”, conform prevederilor legii contabilitatii . Astfel, devizele se transforma in lei, pe baza cursului valutar de la data primirii bunurilor.

Cursul valutar poate oscila de la o zi la alta si de aceea, la data achitarii datoriilor pot aparea diferente de curs favorabile sau nefavorabile. Aceste diferente se inregistreaza ca venituri financiare sau cheltuieli financiare, dupa caz.

La inchiderea exercitiului financiar, in vederea reflectarii fidele a patrimoniului, toate datoriile in valuta sunt inventariate si evaluate pe baza cursului valutar al ultimei zile din an. Din compararea valorilor evaluate la cursul de la sfarsitul exercitiului financiar cu valorile contabile ale datoriilor de la data inregistrarii lor, apar diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar, care se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Operatiuni privind datoriile catre furnizorii externi

a. inregistrarea aprovizionarii de bunuri din import si achitarea datoriilor catre furnizorii externi.

Exemplu: Se cumpara marfuri de la un furnizor extern in valoare de 10.000 $ la un curs de 30.000 lei/$. La data platii datoriei de 10.000 cursul era de 29.000 lei/$;

in baza facturii externe (invoice) si a notei de receptie si constatare de diferente, se inregistreaza receptia marfurilor cumparate, astfel:

Marfuri

Furnizori

la data achitarii datoriei catre furnizorul extern, se realizeaza o diferenta de curs valutar favorabila, fata de data inregistrarii receptiei marfurilor, de 1.000 lei/$, deci in total un venit financiar de 10.000.000 lei – operatiuni care se inregistreaza astfel:

Furnizori

Conturi la banci in valuta

Venituri din diferente de curs valutar

daca la data achitarii datoriei cursul valutar ar fi fost de 30.500 lei/$, rezulta o diferenta de curs nefavorabila de 500 lei/$, deci o cheltuiala financiara totala de 5.000.000 lei.

In acest caz reflectarea contabila a achitarii datoriei si a diferentei nefavorabile de curs valutar se face, astfel:

Conturi la banci in valuta

Furnizori

Cheltuieli din diferente de curs valutar

5.000.000

b. inregistrarea diferentelor de curs la finele exercitiului financiar, urmare inventarierii si evaluarii datoriilor in devize la cursul valutar de la 31 decembrie.

b1. Plecand de la exemplul anterior, presupunand ca pana la sfarsitul anului (inchiderea exercitiului) datoria de 10.000 $ nu a fost achitata, iar cursul la acea data era de 30.600 lei/$, rezulta datoria totala evaluata la cursul de la 31 decembrie este de 306.000.000 lei. In comparatie cu valoarea contabila a aceleiasi datorii de 300.000.000 lei rezulta o diferenta nefavorabila de 6.000.000 lei.

Actualizarea datoriei catre furnizorul extern se efectueaza prin inregistrarea diferentei nefavorabile de curs valutar, astfel:

Cheltuieli din diferente de curs valutar

Furnizori

In acest fel, datoria fata de furnizor va fi inscrisa in bilant la valoarea de 306.000.000 lei.

b2. Presupunand ca la inchiderea exercitiului financiar cursul era de 29.400 lei/$, ar fi rezultat o diferenta favorabila de curs valutar de 6.000.000 lei[10.000 $ x (30.000 lei/$ - 29.400 lei/$)], aferenta datoriei catre furnizorul extern.

Diferentele favorabile de curs valutar se inregistreaza astfel:

Furnizori

Venituri din diferente de curs valutar

CONTABILITATEA DATORIILOR CATRE FURNIZORII DE IMOBILIZARI

Contabilitatea datoriilor din cumparari de imobilizari pe credit comercial se tine cu ajutorul contului 404 „Furnizori de imobilizari” care se crediteaza in corespondenta cu conturile din clasa 2 „Imobilizari”, din grupa 20 „Imobilizari necorporale”, grupa 21 „Imobilizari corporale” si respectiv grupa 23 „Imobilizari in curs”, in functie de natura imobilizarilor cumparate, la care se adauga si contul 4426 „T.V.A. deductibila”.

Aceste inregistrari se fac pe baza facturilor si a altor documente specifice imobilizarilor (proces-verbal de receptie), din care rezulta cumpararea.

Prin stingerea datoriilor se intelege ca, in debitul acestui cont se inregistreaza diminuarea acestora fata de furnizori, ca urmare a platilor facute, in corespondenta cu diversele conturi de trezorerie, in functie de modalitatile de plata, precum si ca urmare a biletelor la ordin emise de client si acceptate de furnizor, potrivit formulei contabile:

Furnizori de imobilizari

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in lei

Casa in lei

Acreditive

Avansuri de trezorerie

Efecte de platit pentru imobilizari

Cumpararile de imobilizari se pot face si de la furnizori externi, pe baza facturii in care valoarea este exprimata in devize. Si in aceste cazuri, pentru inregistrarea cumpararilor de imobilizari, se procedeaza similar cu reflectarea contabila a aprovizionarilor de bunuri si servicii pe credit comercial de la furnizorii externi, prezentata anterior.

1.2. Contabilitatea datoriilor din cumparari pe credit cambial

In practica afacerilor este cunoscut si conceptul de efecte comerciale, in care sunt cuprinse, in general, cambiile. Acestea pot lua forma concreta de trata si bilet la ordin.

Forma de cambie cea mai adecvata si mai utilizata in relatiile de creditare, rezultate din procesul de vanzare-cumparare, o constituie biletul la ordin.

Biletul la ordin reprezinta un angajament al clientului fata de furnizor, prin care se obliga sa achite neconditionat o datorie din cumparari la o scadenta (data) anume.

In fapt, biletul la ordin reprezinta un instrument de amanare a platii unei datorii, respectiv un instrument de creditare. In situatia in care clientul nu dispune de lichiditati pentru achitarea datoriei, poate sa-si ia angajamentul fata de furnizor de a plati datoria la o data ulterioara, caz in care emite un bilet la ordin. Acesta va deveni un instrument financiar daca este acceptat de furnizor.

Efectele comerciale se clasifica in:

efecte de platit, adica bilete la ordin emise de client;

efecte de primit, adica bilete la ordin acceptate de furnizor;

efecte de incasat, adica biletele la ordin primite si care urmeaza sa fie incasate la scadenta sau inaintea acesteia.

Creditul cambial reprezinta deci, un credit care are la baza o cambie (bilet la ordin sau trata), de unde i se trage si denumirea.

Operatiuni privind cumpararile pe credit cambial

a. inregistrarea biletelor la ordin emise pentru cumparari si acceptate de furnizori:

in cazul datoriilor din cumparari de bunuri si servicii:

Furnizori

Efecte de platit

in cazul datoriilor din cumparari de imobilizari:

Furnizori de imobilizari

Efecte de platit pentru imobilizari

In prealabil, au fost inregistrate receptiile bunurilor, cu reflectarea datoriilor catre furnizori. Exemplificam, in acest sens, aprovizionarile cu materiile prime si mijloace de transport:

Furnizori

Materii prime

T.V.A. deductibila

Furnizori de imobilizari

Mijloace de transport

T.V.A. deductibila

Prin inregistrarile de mai sus, creditul comercial a fost transformat in credit cambial, adica un credit care are la baza o forma a cambiei.

b. inregistrarea onorarii biletelor la ordin, respectiv plata la scadenta a datoriilor din disponibilitatile banesti din conturile deschise la banci, astfel:

Conturi la banci in lei

Efecte de platit

Efecte de platit pentru imobilizari

1.3. Contabilitatea datoriilor neexigibile din cumparari pe credit

In activitatea entitatilor economice se intalnesc situatii in care unele bunuri pot sa soseasca de la furnizori fara factura, iar unele servicii si consumuri de utilitati (energia electrica, termica, gazele naturale, prestatiile telefonice etc.) se factureaza, de regula, cu un decalaj de o luna. In aceste cazuri, bunurile si utilitatile consumate se receptioneaza si se evalueaza pe baza datelor din contracte sau a documentelor insotitoare si se inregistreaza in contabilitate ca o datorie neexigibila.

Operatiuni privind datoriile neexigibile

a Inregistrarea receptiei bunurilor primite fara factura, cu reflectarea datoriilor neexigibile

Exemplu Se achizitioneaza, fara intocmirea facturii, un lot de materii prime de la un furnizor platitor de T.V.A., care au fost evaluate la valoarea de 20.000.000 lei.

Pe baza datelor din avizul de insotire a marfii, materiile prime receptionate sunt inregistrate, astfel:

Furnizori – facturi nesosite

Materii prime

T.V.A. neexigibila

Din acest exemplu rezulta ca datorita neprimirii facturii, devine neexigibila nu numai datoria fata de furnizor, ci si taxa pe valoarea adaugata aferenta valorii materiilor prime receptionate.

b. Inregistrarea datoriilor exigibile la data sosirii facturii:

Dupa primirea facturii in perioada urmatoare, datoria neexigibila se transforma in datorie exigibila si in acelasi timp T.V.A. neexigibila devine T.V.A. deductibila, efectuandu-se urmatoarele inregistrari:

Furnizori – facturi nesosite

Furnizori

T.V.A. deductibila

T.V.A. neexigibila

c. Inregistrarea datoriilor neexigibile din consumuri de utilitati si servicii

Datorita faptului ca anumite consumuri de utilitati (energie electrica si termica, apa etc.) si prestari de servicii (unele reparatii, serviciile de telecomunicatie, transporturi etc.) sunt facturate cu intarziere (cel putin o luna), acestea se evalueaza dupa anumite criterii (media lunara a consumurilor anterioare, devize partiale etc.) si se includ in conturile corespunzatoare de cheltuieli, concomitent cu reflectarea datoriilor neexigibile fata de furnizori si a T.V.A. neexigibila, astfel:

Furnizori – facturi nesosite

Cheltuieli privind energia si apa

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

T.V.A. neexigibila

1. Contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor

In practica comerciala sunt cazuri cand, prin contractele incheiate, clientul acorda furnizorului avansuri banesti in vederea livrarii unor bunuri sau prestari de servicii si in aceste situatii avansul acordat constituie o creanta fata de furnizor, adica acesta devine debitor.

Operatiuni privind avansurile acordate

1. Inregistrarea avansurilor acordate furnizorilor

Potrivit reglementarilor legale, odata cu avansul acordat, clientul suporta si T.V.A. deductibila si se inregistreaza pe baza facturii intocmita de furnizor in maxim cinci zile de la data primirii avansului.

Exemplu Potrivit contractului se acorda, prin banca, unui furnizor de tuburi de azbociment un avans de 20.000.000 lei, in vederea producerii lotului comandat si livrarii ulterioare catre client:

Conturi la banci in lei

Furnizori – debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor

T.V.A. deductibila

3.193.277

Regularizarea avansurilor acordate furnizorilor

Dupa primirea materialelor, pe baza facturii finale, se inregistreaza datoria totala fata de furnizor, inclusiv T.V.A., iar avansul acordat anterior, cu T.V.A. corespunzatoare se retine din datoria totala, fiind consemnate, in rosu, in factura finala.

Plecand de la exemplul dat, la receptia tuburilor de azbociment, a caror valoare fara T.V.A. este de 70.000.000 lei, se fac urmatoarele inregistrari:

a. inregistrarea receptiei bunurilor pe baza facturii si a notei de receptie si constatare de diferente:

Furnizori

83.300.000

Materiale consumabile

70.000.000

T.V.A. deductibila

13.300.000

b. regularizarea avansului:

Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor

16.806.723

Furnizori

20.000.000

T.V.A. deductibila

2. Contabilitatea decontarilor cu clientii

2.1. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial

Vanzarile pe credit comercial se pot face atat partenerilor interni cat si celor externi. La baza inregistrarilor, in ambele cazuri, stau facturile emise, cu deosebirea ca in cele privind clientii externi evaluarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate se face in devize. De asemenea in facturile privind clientii externi nu se inscrie taxa pe valoarea adaugata.

1. Operatiuni privind livrarile la clienti interni - Principalele operatiuni, ce se reflecta cu ajutorul contului 4111 „Clienti”, privind vanzarile de bunuri si servicii clientilor interni sunt:

1. Constituirea drepturilor de creanta se face prin debitarea contului 4111 ”Clienti” unde se inregistreaza vanzarea bunurilor, lucrarile executate si serviciile prestate, in corespondenta cu diverse conturi de venituri, in functie de natura vanzarilor, precum si cu contul privind T.V.A. colectata aferenta, astfel:

Clienti

Venituri din vanzarea produselor finite

Venituri din vanzarea semifabricatelor

Venituri din vanzarea produselor reziduale

Venituri din lucrari executate si servicii prestate

Venituri din studii si cercetari

Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri din activitati diverse

T.V.A. colectata

In cazul vanzarii de bunuri de natura stocurilor, daca evidenta acestora se tine prin utilizarea metodei inventarului permanent, concomitent cu livrarile se inregistreaza si descarcarea gestiunii cu valoarea la pret de inregistrare a bunurilor vandute.

2. Refuzurile de plata ale clientilor, datorate calitatii necorespunzatoare a bunurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate sau din alte cauze obiective, acceptate, presupune anularea creantei sau diminuarea acesteia (in cazul refuzurilor partiale) prin stornarea formulei contabile privind livrarile (prezentata anterior), pe baza facturii „in rosu”, astfel:

Clienti

IN ROSU

Venituri din vanzarea produselor finite

IN ROSU

Venituri din activitati diverse

IN ROSU

T.V.A. colectata

IN ROSU

3. Reducerile de pret acordate clientilor (rabat, remiza, risturn) ulterior livrarilor, se inregistreaza asemanator refuzurilor de plata, dar numai cu valoarea acestor reduceri si T.V.A. colectata aferenta.

Sconturile acordate clientilor, conform clauzelor contractuale, pentru achitarea facturilor inainte de termen, reprezinta pentru furnizor o cheltuiala financiara.

Exemplu: Se incaseaza inainte de termen o creanta de 45.000.000 lei, pentru care, conform contractului, se acorda un scont de 6%.

Inregistrarea scontului acordat, in suma totala de 2.700.000 lei, se face astfel:

Cheltuieli privind sconturile acordate

Clienti

5. Alte operatiuni, in creditul contului 4111 ”Clienti” se inregistreaza diverse operatiuni, din care exemplificam:

a. regularizarea creantei, constituita pe baza facturii de vanzare, cu avansul incasat anterior de la client:

Clienti – creditori

Clienti

T.V.A. colectata

IN ROSU

b. incasarea de la client a facturilor de livrari de bunuri si servicii, prin casa sau prin banca:

Clienti

Casa in lei

Casa in valuta

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in valuta

c. inregistrarea cecurilor primite de la clienti:

Clienti

Cecuri de incasat

Efecte de incasat

d inregistrarea creantelor neincasate in termen de la clientii deveniti incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu:

Clienti incerti sau in litigiu

Clienti

2. Operatiuni privind livrarile la clienti externi - Se inregistreaza, ca si in cazul livrarilor la intern, in debitul contului clienti, in corespondenta cu conturile de venituri din vanzari, dar numai dupa ce, in prealabil, s-a facut transformarea devizelor in lei, pe baza cursului valutar de la data exportului (trecut in declaratia vamala de export).

Pana la data incasarii efective a creantelor, cursul valutar poate sa scada sau sa creasca si din aceasta cauza inregistrarile se fac diferit, astfel:

a. daca la data incasarii cursul valutar a crescut, creste si valoarea creantei evaluata in lei fata de data inregistrarii, iar abaterea pozitiva se va inregistra ca venit din diferenta de curs valutar, astfel:

Conturi la banci in valuta

Clienti

Venituri din diferente de curs valutar

b. daca cursul valutar al devizelor a scazut la data incasarii creantei, se realizeaza o pierdere din diferenta de curs valutar, ce se va inregistra astfel:

Clienti

Conturi la banci in devize

Cheltuieli din diferente de curs valutar

La finele exercitiului financiar creantele in devize se evalueaza la cursul valutar de la 31 decembrie. Diferentele favorabile se inregistreaza in debitul contului 4111 „Clienti” in corespondenta cu contul 765 „Venituri din diferente de curs valutar” iar diferentele nefavorabile se reflecta in creditul contului clienti, in corespondenta cu contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.

2.2. Contabilitatea creantelor din vanzArI de bunuri si servicii pe credit cambial - Pe baza intelegerii dintre furnizor si client, unele vanzari se fac si pe credit cambial, ceea ce presupune ca incasarea bunurilor livrate sa aiba loc la o data ulterioara, pentru care furnizorul accepta un bilet la ordin, emis de catre client.

Operatiuni privind vanzarea pe credit cambial

a. reflectarea acordului de acceptare a unui viitor bilet la ordin:

Efecte de primit de la clienti

Clienti

Prin aceasta formula contabila, creanta din vanzari pe credit comercial se transforma in creanta din vanzarea pe credit cambial.

b. inregistrarea primirii biletului la ordin:

Efecte de incasat

Efecte de primit de la clienti

c. incasarea la scadenta a valorii biletului la ordin:

Conturi la banci in lei

Efecte de incasat

2.3. CONTABILITATEA CREANTELOR NEEXIGIBILE - Exista situatii in care, pentru unele vanzari nu se intocmeste factura la data livrarii bunurilor, efectuarii lucrarilor sau prestarii serviciilor. In astfel de situatii se regasesc livrarile de energie de orice fel, de apa, servicii telefonice etc., care se factureaza cu un decalaj de pana la 30 zile. Acestea sunt creante neexigibile la data livrarii. Ele devin exigibile odata cu intocmirea facturii si comunicarea ei clientului.

Creantele neexigibile se reflecta in evidenta contabila, in vederea calcularii rezultatului financiar la diverse perioade si mai ales la inchiderea exercitiului si intocmirea bilantului contabil cand, pentru acoperirea cheltuielilor, este necesara inregistrarea veniturilor obtinute din astfel de livrari.

Creantele neexigibile se inregistreaza in contabilitate, cu conditia ca acestea sa fie precis evaluabile. Totodata se calculeaza si se inregistreaza si taxa pe valoarea adaugata, care din moment ce creanta este neexigibila si taxa pe valoarea adaugata este tot neexigibila.

Operatiuni privind creantele neexigibile

a. inregistrarea creantelor neexigibile, presupune si reflectarea veniturilor din vanzari, ce se inregistreaza in conturi diferite, in functie de natura livrarilor, astfel:

Clienti – facturi de intocmit

Venituri din vanzarea produselor finite

Venituri din activitati diverse

T.V.A. neexigibila

b. inregistrarea creantelor devenite exigibile, in urma intocmirii facturii si a comunicarii acesteia catre client, fapt ce face ca si T.V.A. neexigibila sa devina exigibila:

Clienti

Clienti – facturi de intocmit

T.V.A. neexigibila

T.V.A. colectata

2.4 Contabilitatea avansurilor primite de la clienti - In vederea livrarii unor bunuri sau prestarea unor servicii furnizorul poate beneficia, pe baza unor intelegeri cu clientul, de avansuri banesti si in aceste cazuri furnizorul devine dator fata de client.

Operatiuni privind avansurile primite de la clienti

a. inregistrarea avansului incasat, cu reflectarea T.V.A. colectata, pentru care s-a intocmit factura, conform normelor legale:

Clienti

Clienti-creditori

T.V.A. colectata

Concomitent, se reflecta si intrarea sumelor de bani in contul de disponibil sau in casierie, reprezentand avansuri primite, pe baza extraselor de cont si a chitantelor, astfel:

Clienti

Conturi la banci in lei

Casa in lei

b. regularizarea avansurilor primite:

Dupa ce livrarea bunurilor sau serviciilor a avut loc si a fost inregistrata creanta totala din livrari, aceasta se diminueaza cu valoarea avansului si a T.V.A. incasata anterior, pe baza celor inscrise in factura finala de vanzare care cuprinde si factura de avans in rosu:

Clienti - creditori

In rosu

Clienti

In rosu

T.V.A. colectata

In rosu

3. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

3.1. CONTABILITATEA DATORILOR SI CREANTELOR FATA DE PERSONAL

DATORIILE ENTITATII ECONOMICE FATA DE PERSONAL

Datoriile fata de personal se clasifica in functie de sursele din care se platesc, astfel:

Datorii fata de personal care se suporta de entitatea economica din fondul de salarii.

Salariile brute, datorate personalului pentru luna care se incheie, se inregistreaza pe baza centralizatoarelor statelor de salarii cu, astfel:

Cheltuieli cu salariile personalului

Personal –salarii datorate

Datorii fata de personal suportate din contributia entitatii economice la asigurarile sociale, precum si cele care, potrivit legii, se suporta de entitatea economica pentru protectia sociala asa cum este cazul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, ce se suporta de entitate pe primele 7, 12 sau 17 zile in functie de numarul de salariati.

Pe baza statelor de plata a ajutoarelor, intocmite pe baza certificatelor de concediu medical, eliberate de unitatile de sanatate abilitate, se inregistreaza datoriile pentru ajutoare materiale, astfel:

Personal – ajutoare materiale datorate

Contributia entitatii economice la asigurarile sociale

Alte cheltuieli privind asigurarile

si protectia sociala

Datorii fata de personal pentru participarea la profit

Pe baza listelor de plata se efectueaza inregistrarea primelor cuvenite personalului, reprezentand participarea la profit, astfel:

Rezultatul reportat

Prime reprezentand participarea personalului la profit

Datoriile fata de personal privind salariile si alte drepturi neridicate in termen

Daca salariatii sau imputernicitii acestora nu se prezinta la termenul de plata sa-si ridice drepturile, dupa un anumit numar de zile (de regula 3 zile), statele de plata sau listele de plata, dupa caz, se depun la compartimentul de contabilitate cu mentiunea „neridicat” in rubrica de semnatura, in baza carora se efectueaza urmatoarea inregistrare

Drepturi de personal neridicate

Personal – salarii datorate

Personal – ajutoare materiale datorate

Prime reprezentand participarea personalului la profit

Avansuri acordate personalului

CREANTELE FATA DE PERSONAL - In cursul lunii, personalul poate beneficia de avansuri chenzinale in contul muncii prestate, care reprezinta drepturi de creanta ale entitatii economice fata de salariati pana la decontarea (retinerea) acestora.

Pe baza listelor de plata a avansurilor se face inregistrarea:

Avansuri acordate personalului

Casa in lei

DATORIILE PERSONALULUI FATA DE TERTI - Datoriile personalului, reprezentand: chirii, rate pentru cumparari de bunuri si rambursarea imprumuturilor, precum si alte popriri datorate tertilor, se retin din salarii sau alte drepturi cuvenite personalului si se vireaza in contul tertilor.

Potrivit normelor legale, din salariile cuvenite angajatilor se retin urmatoarele obligatii ale acestora pentru: - contributia individuala de asigurari sociale;- contributia pentru asigurarile sociale de sanatate;- contributia la fondul de somaj;- impozitul pe venitul din salarii.

De asemenea, din salariile individuale se retin avansurile chenzinale acordate.

Inregistrarea tuturor retinerilor datorate de personal, se face la finele fiecarei luni, pe baza statelor de plata:

Personal – salarii datorate

Retineri din salarii datorate tertilor

Contributia personalului la asigurarile sociale

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia personalului la fondul de somaj

Impozitul pe venituri de natura salariilor

Avansuri acordate personalului

In mod similar se inregistreaza datoriile personalului retinute din drepturile cuvenite din ajutoarele materiale si din primele reprezentand participarea personalului la profit.

ALTE DATORII SI CREANTE IN LEGATURA CU PERSONALUL - In afara datoriilor si creantelor prezentate anterior, raporturile entitatii economice cu salariatii sai mai pot genera:

datorii ale entitatii economice fata de personal, provenite din concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului, garantiile gestionare retinute personalului cu sarcini de gestiune, alte ajutoare materiale datorate;

creante ale entitatii economice fata de personal, izvorate din acordarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie, a echipamentului de lucru etc.

Principalele operatiuni din categoria altor datorii si creante in legatura cu personalul se inregistreaza astfel:

a. concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar:

Cheltuieli cu salariile personalului

Alte datorii in legatura cu personalul

b. garantiile gestionare retinute personalului cu sarcini de gestiune:

Personal – salarii datorate

Alte datorii in legatura cu personalul

c. cota-parte din echipamentul de lucru suportata de personal:

Alte creante in legatura cu personalul

Alte venituri din exploatare

T.V.A. colectata

d. contravaloarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie acordate personalului:

Alte creante in legatura cu personalul

Bilete de tratament si odihna

Tichete si bilete de calatorie

ACHITAREA DREPTURILOR NETE CUVENITE PERSONALULUI - Dupa deducerea din salariul brut sau a altor drepturi brute cuvenite personalului a impozitului pe venit, a contributiilor si altor retineri, datorate de salariati si inscrise in stat sau alt document de plata, ceea ce ramane reprezinta restul de plata.

Achitarea in numerar a restului de plata din state sau liste de plata, se inregistreaza astfel:

Casa in lei

Personal – salarii datorate

Personal – ajutoare materiale datorate

Prime reprezentand participarea personalului la profit

Alte datorii in legatura cu personalul

Sumele nete neridicate de personal la termenul de plata, reprezentand salarii si alte drepturi de personal, se inregistreaza, astfel:

Drepturi de personal neridicate

Personal – salarii datorate

Personal – ajutoare materiale datorate

Prime reprezentand participarea personalului la profit

3.2. Contabilitatea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia sociala

contributiile la asigurarile sociale - In cadrul datoriilor privind contributiile la asigurarile sociale, se delimiteaza doua categorii, astfel:- contributia entitatii economice si a personalului la asigurarile sociale; - contributia angajatorului si angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate.

1. Contributiile entitatii economice la asigurarile sociale si de sanatate

a. Contributia entitatii economice la asigurarile sociale – ponderea cea mai mare in totalul datoriilor privind asigurarea sociala o reprezinta procentul contributiilor entitatii economice (prevazute anual de legea bugetului asigurarilor sociale, in functie de conditiile de lucru specifice ramurii de activitate), care se aplica la salariile lunare brute (fondul de salarii), cuvenite angajatilor cu contract de munca si se suporta din cheltuielile entitatii economice.

Contributia la asigurarile sociale se inregistreaza, pe baza centralizatorului de fond salarii, lunar, astfel:

Contributia entitatii economice la asigurarile sociale

Contributia entitatii economice la asigurarile sociale

Din contributia entitatii economice la asigurarile sociale se suporta ajutoarele materiale datorate salariatilor, pentru incapacitate temporara de munca sau pentru alte scopuri (indemnizatii de maternitate, indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav si pentru cresterea copilului pana la 2 ani) si se inregistreaza astfel:

Contributia entitatii economice la asigurarile sociale

Personal – ajutoare materiale datorate

b. Contributia entitatii economice la asigurarile de sanatate se constituie prin aplicarea cotei de 7% la totalul lunar al fondului de salarii brute si se inregistreaza astfel:

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

2. Contributiile angajatilor la asigurarile sociale si de sanatate

a. Contributia personalului la asigurarile sociale este in procent de 9,5% din salariul lunar brut al fiecarui angajat. Suma totala lunara, datorata de asigurati, se inregistreaza astfel:

Contributia personalului la asigurarile sociale

Personal –salarii datorate

Personal – ajutoare materiale datorate

b. Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate, este in procent de 6,5% din salariul lunar brut al fiecarui angajat. Suma centralizata pentru toti salariatii se inregistreaza astfel:

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

Personal – remuneratii datorate

Personal – ajutoare materiale datorate

CONTRIBUTIILE LA FONDUL DE SOMAJ - Fondul de ajutor de somaj se constituie din contributiile entitatii economice si ale personalului.

1. Contributia entitatii economice la fondul de somaj este in procent de 2,5% din fondul de salarii brute si se inregistreaza astfel:

Contributia entitatii economice pentru ajutorul de somaj

Contributia entitatii economice la fondul de somaj

2. Contributia personalului la fondul de somaj in procent de 1% din salariul tarifar al fiecarui angajat, iar suma totala lunara se inregistreaza astfel:

Contributia personalului la fondul de somaj

Personal – salarii datorate

Personal – ajutoare materiale datorate

Toate contributiile datorate de entitatea economica si personal, pentru asigurarile sociale si de sanatate si pentru fondul de somaj, se inregistreaza pe baza centralizatorului statelor de salarii, urmare efectuarii unor calcule.

ACHITAREA CONTRIBUTIILOR PRIVIND ASIGURAREA SI PROTECTIA SOCIALA - Datoriile privind asigurarile si protectia sociala, se achita pe destinatiile legale, odata cu plata salariilor, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare pentru luna expirata.

Inregistrarea viramentelor (platilor) se face pe baza extraselor de cont si a ordinelor de plata, astfel:

Conturi la banci in lei

Contributia entitatii economice la asigurarile sociale

Contributia personalului la asigurarile sociale

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia entitatii economice la fondul de somaj

Contributia personalului la fondul

de somaj

Pentru neachitarea acestor datorii pana la termenele prevazute de lege, se calculeaza dobanzi si penalitati, care se suporta de entitatea economica, iar nedecontarea (plata) contributiilor retinute de la angajati, atrage raspunderea penala a persoanelor vinovate.

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL DE STAT SI FONDURILE SPECIALE - Rezultatele activitatilor desfasurate si unele categorii de bunuri din patrimoniul entitatilor economice, genereaza datorii fata de bugetul statului, cum sunt: impozitul pe profit / venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, accizele, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si mijloace auto, precum si alte impozite si taxe.

Din relatiile cu bugetul statului pot sa apara si unele creante, ce provin din subventiile de primit si din varsaminte efectuate in plus la unele impozite si taxe.

1. Contabilitatea TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA - Pentru determinarea taxei pe valoarea adaugata datorate bugetului de stat, s-a recurs la un artificiu contabil si de calcul, potrivit caruia taxa pe valoarea adaugata, cuprinsa in facturile furnizorilor, se inregistreaza intr-un cont distinct, purtand denumirea de taxa pe valoarea adaugata deductibila iar taxa pe valoarea adaugata la valoarea totala a bunurilor si serviciilor livrate, evaluate la pret de vanzare, se inregistreaza de asemenea intr-un cont distinct, denumit taxa pe valoarea adaugata colectata.

Lunar sau trimestrial, se face diferenta intre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata deductibila obtinandu-se, dupa caz, taxa pe valoarea adaugata de plata, care este TAXA aferenta valorii adaugate de entitatea economica sau taxa pe valoare adaugata de recuperat.

Pentru a intelege mecanismul de inregistrare in evidenta contabila a taxei pe valoare adaugata, precum si cele doua situatii care pot sa apara in cazul platitorilor de taxa pe valoarea adaugata, respectiv T.V.A. de plata la bugetul statului si T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, prezentam urmatoarele exemple pentru:

1. Cazul in care, din activitatea desfasurata in luna / trimestru, rezulta T.V.A. de plata

a. Se cumpara materii prime de 30.000.000 lei, T.V.A. 19%

Receptia materiilor prime se inregistreaza pe baza facturii furnizorului si a notei de receptie si constatare de diferente :

Furnizori

Materii prime

T.V.A. deductibila

5.700.000

b. Din materiile prime aprovizionate si date in consum in procesul de productie, au fost obtinute produse finite, ce s-au livrat in totalitate clientilor. Valoarea de factura a fost de 50.000.000 lei, cu T.V.A. 19%.

Pe baza facturii se inregistreaza vanzarile astfel:

Clienti

Venituri din vanzarea produselor finite

T.V.A. colectata

9.500.000

c. La finele lunii, pe baza datelor inregistrate in jurnalul de cumparari si jurnalul de vanzari, puse de acord cu cele inregistrate in cursul lunii in conturile de T.V.A., se intocmeste decontul de T.V.A. din care rezulta T.V.A. de plata, deoarece T.V.A. colectata este mai mare decat T.V.A. deductibila.

Se procedeaza la inchiderea (soldarea) conturilor de T.V.A. deductibila si T.V.A. colectata, prin urmatoarea inregistrare:

T.V.A. colectata

T.V.A. deductibila

T.V.A. de plata

d. Suma de 3.800.000 lei, reprezentand T.V.A. de plata, se vireaza la bugetul statului pana la data de 25 ale lunii urmatoare lunii pentru care s-a intocmit decontul de T.V.A.

Plata se va inregistra pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont, astfel:

T.V.A. de plata

Conturi la banci in lei

2. Cazul in care, din activitatea desfasurata in luna, rezulta T.V.A. de recuperat:

a. Plecand de la exemplul anterior, sa presupunem ca din produsele finite fabricate s-au vandut clientilor numai jumatate, la o valoare facturata de 25.000.000 lei, cu T.V.A. 19%.

Pe baza facturii se inregistreaza vanzarea produselor finite, astfel:

Clienti

Venituri din vanzarea produselor finite

T.V.A. colectata

750.000

b. Comparand T.V.A. deductibila, aferenta materiilor prime aprovizionate, de 5.700.000 lei, cu T.V.A. colectata, aferenta vanzarilor de produse finite, de 750.000 lei, se constata ca ne aflam in situatia de T.V.A. de recuperat, in suma de 950.000 lei.




La finele lunii se inregistreaza operatiunea de inchidere a conturilor, astfel:

T.V.A. deductibila

T.V.A. colectata

T.V.A. de recuperat

950.000

c. T.V.A. de recuperat, in suma de 950.000 lei, se compenseaza cu T.V.A. de plata in lunile urmatoare.

Compensarea TVA de recuperat din perioadele anterioare cu TVA de plata din perioada curenta, se inregistreaza astfel:

T.V.A. de plata

T.V.A. de recuperat

d. In caz ca nu se opteaza pentru compensare,  se solicita, prin cerere adresata organelor fiscale, rambursarea de la buget a TVA de recuperat.

Dupa efectuarea verificarilor, aprobarea rambursarii si virarea sumelor in contul entitatii economice de la trezoreria statului, pe baza extrasului de cont se efectueaza inregistrarea:

Conturi la banci in lei

T.V.A. de recuperat

2. CONTABILITATEA ImpozitulUI pe profit / VENIT - Cheltuielile si veniturile realizate de entitatea economica se inchid lunar prin contul 121 „Profit si pierdere” si astfel se determina rezultatul contabil cumulat la perioada. In cazul in care, din activitatile desfasurate, entitatea economica realizeaza profit, trimestrial (si lunar bancile) se calculeaza impozitul pe profit / venit, datorat bugetului statului si se inregistreaza prin formula contabila:

Cheltuieli cu impozitul pe profit / venit

Impozitul pe profit / venit

Determinarea impozitului pe profit se face prin aplicarea procentelor prevazute de lege asupra profitului impozabil obtinut la sfarsitul fiecarei luni, in cazul bancilor si al trimestrului, in cazul celorlalte entitati economice, cumulat de la inceputul anului. La finele fiecarei luni/trimestru se inregistreaza ca datorie fata de buget, diferenta dintre impozitul calculat la acea data si impozitul deja inregistrat la sfarsitul lunii/trimestrului precedent. In situatia in care impozitul calculat la finele lunii/trimestrului este mai mic fata de cel din luna/trimestrului precedent, diferenta de impozit se storneaza astfel:

Cheltuieli cu impozitul pe profit / venit

Impozitul pe profit / venit

IN ROSU

Daca datoria fata de buget la sfarsitul lunii precedente a fost achitata, prin stornare contul 441 „Impozit pe profit / venit” va avea sold debitor, ceea ce reprezinta o creanta fata de buget, care se recupereaza pe calea compensarii cu datorii, ce se vor inregistra in lunile urmatoare sau prin restituire de la buget, in baza cererii depuse la organele fiscale. Datoria fata de buget, reprezentand impozitul pe profit / venit, inregistrata la finele fiecarei luni/trimestru, se achitata pana la data de 25 a lunii urmatoare lunii/trimestrului expirat, operatiune ce se inregistreaza astfel:

Impozitul pe profit / venit

Conturi la banci in lei

3. CONTABILITATEA ImpozitulUI PE VENITURI DIN salarii - Impozitul pe venituri de natura salariilor se calculeaza si se retine in cotele prevazute de lege, din castigurile realizate din salarii, ajutoare materiale si din primele reprezentand participarea personalului la profit si se inregistreaza astfel:

Impozitul pe venituri de natura salariilor

Personal – salarii datorate

Personal – ajutoare materiale datorate

Prime reprezentand participarea personalului la profit

Drepturile si impozitul retinut de la colaboratorii entitatii economice, care potrivit normelor sunt asimilati ca furnizori de prestatii, se inregistreaza, pe baza contractelor civile de prestari servicii si a listelor de plata, astfel:

Cheltuieli cu colaboratorii

Furnizori

Furnizori

Impozitul pe venituri de natura salariilor

Impozitul pe venituri de natura salariilor datorat se vireaza la bugetul, de regula, la data achitarii drepturilor de personal, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata si se inregistreaza astfel:

Impozitul pe venituri de natura salariilor

Conturi la banci in lei

Casa in lei

CONTABILITATEA altOR impozite, taxe si varsaminte asimilate - Datoriile din alte impozite, taxe si varsaminte asimilate cuprind: accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si gazele naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri, terenuri si mijloace de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, varsaminte din profitul net al regiilor publice si alte impozite si taxe care se datoreaza potrivit legii fie bugetului de stat, fie bugetelor locale.

Operatiuni privind alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

a. Impozitul pe dividende se retine din dividendele de plata cuvenite actionarilor sau asociatilor, in procentul prevazut de lege si se inregistreaza astfel:

Dividende de plata

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

b. Datoriile regiilor publice de a varsa anumite cote din profitul net obtinut, se inregistreaza astfel:

Rezultatul reportat

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

c. Toate celelalte datorii din impozite, taxe si alte varsaminte asimilate, care nu se incadreaza in impozitele si taxele nominalizate si prezentate anterior, se includ in cheltuielile entitatii economice prin inregistrarea:

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

d. Platile efectuate la buget, reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate, se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie, astfel:

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Conturi la banci in lei

Casa in lei

5. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN SUBVENTII - Entitatile economice, dar mai ales regiile autonome, pot primi din partea statului sume nerambursabile, cunoscute sub denumirea de subventii guvernamentale.

Subventiile pot fi acordate pentru investitii, pentru acoperirea diferentelor de pret la bunuri si servicii, livrate mai ales populatiei, pentru acoperirea rezultatelor financiare nefavorabile (pierderilor) sau pentru alte scopuri.

Acordarea subventiilor, presupune reflectarea in contabilitatea beneficiarilor a sumelor de primit (a creantei) si apoi stingerea creantei prin incasarea sumelor in cauza.

Operatiuni privind subventiile guvernamentale

a. Inregistrarea sumelor de primit, alocate de la buget pentru investitii:

Subventii guvernamentale

Subventii guvernamentale pentru investitii

b. Sumele de primit pentru subventionarea diferentelor de pret si alte activitati de exploatare, precum si cele pentru acoperirea pierderilor din calamitati, se inregistreaza astfel:

Subventii guvernamentale

Venituri din subventii de exploatare

aferente cifrei de afaceri

Venituri din subventii aferente altor venituri

Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare

c. Incasarea efectiva de la buget a tuturor categoriilor de subventii, se inregistreaza astfel:

Conturi la banci in lei

Subventii guvernamentale

6. CONTABILITATEA FONDURILOR SPECIALE, TAXELOR SI VARSAMINTELOR ASIMILATE - Entitatile economice datoreaza anumitor organisme publice diverse sume, cunoscute generic sub denumirea de fonduri speciale, care se constituie fie in baza legii bugetului de stat, sau in baza altor reglementari legale cu destinatii precise.

Fondurile speciale si alte contributii datorate organismelor publice care le gestioneaza, se constituie de catre entitatile economice platitoare pe seama cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate si se inregistreaza astfel:

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate

Achitarea fondurilor si a altor contributii speciale, pe destinatiile prevazute de lege, in functie de modalitatea de plata, se inregistreaza prin urmatoarea formula contabila:

Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate

Conturi la banci in lei

Casa in lei

7. CONTABILITATEA ALTOR datorii si creante CU BUGETUL STATULUI - Pe langa datoriile privind impozitele si taxele fiscale, din raporturile entitatii economice cu bugetul statului pot aparea si alte datorii, cum sunt: amenzile, dobanzile si penalitatile, drepturile salariale neridicate in termenul de prescriptie de 3 ani catre salariatii entitatilor economice finantate de stat (regiile autonome) sau alte datorii de acest fel, iar pe de alta parte, pot aparea creante fata de stat din diverse operatiuni

Operatiuni privind alte datorii si creante cu bugetul statului

a. Amenzile, dobanzile si penalitatile datorate statului, precum si drepturile salariale neridicate si prescrise, se inregistreaza astfel:

Alte datorii fata de bugetul statului

Despagubiri, amenzi si penalitati

Drepturi de personal neridicate

b. Achitarea acestor datorii se inregistreaza, in functie de modalitatea in care se face plata, astfel:

Alte datorii fata de bugetul statului

Conturi la banci in lei

Casa in lei

c. Sumele cuvenite entitatii economice, de la buget (creante), altele decat impozitele, taxele si subventiile, provin, in principal, din plata in plus a altor datorii decat cele nominalizate (exemplu: anularea in justitie a unor procese-verbale de contraventie si implicit, restituirea amenzilor deja platite), se inregistreaza astfel:

Alte creante privind bugetul statului

Venituri din despagubiri, amenzi

si penalitati

d. Incasarea altor drepturi (creante), cuvenite de la bugetul statului, se inregistreaza astfel:

Conturi la banci in lei

Alte creante privind bugetul statului

5. Contabilitatea  decontariLOR IN CADRUL GRUPULUI SI CU ASOCIATII - Grupul reprezinta un ansamblu de societati comerciale, constituit in vederea coordonarii activitatii lor si este format, de regula dintr-o societate mama si mai multe societati fiice, controlate de aceasta, denumite entitati afiliate.

Entitatile afiliate isi pot acorda reciproc ajutoare materiale si financiare, cu titlu rambursabil, iar din aceste relatii se nasc datorii si creante.

DECONTARILE IN CADRUL SI DIN AFARA GRUPULUI

Operatiuni privind decontarile intre entitatile afiliate si cu cele legate de interese de participare

1. Inregistrari la entitatea economica  care acorda valorile materiale si banesti

a. Inregistrarea creantelor din bunurile materiale de natura stocurilor acordate entitatilor afiliate :

Decontari intre entitatile afiliate

Materii prime

Materiale consumabile

Materiale de natura obiectelor de inventar

Semifabricate

Animale si pasari

Marfuri

Ambalaje

In situatia in care evidenta bunurilor materiale de natura stocurilor se tine la preturi prestabilite, se transfera societatilor din cadrul grupului si diferentele de pret aferente, astfel:

Decontari intre entitatile afiliate

Diferente de pret la materii prime si materiale

Diferente de pret la produse

Diferente de pret la animale si pasari

Diferente de pret la marfuri

Diferente de pret la ambalaje

b. Inregistrarea creantelor din imobilizarile financiare cedate entitatilor afiliate si celor legate de interese de participare:

Venituri din imobilizari financiare cedate

Decontari intre entitatile afiliate

Decontari privind interesele de participare

c. Inregistrarea creantelor provenind din cedari de valori banesti, in lei si devize, catre entitatile afiliate din cadrul grupului si celor legate de interese de participare:

Decontari intre entitatile afiliate

(Decontari privind interesele de participare)

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in valuta

d. Inregistrarea creantelor fata de entitatile afiliate si fata de cele legate de interese de participare, provenite din:

dividendele de incasat pentru imobilizari financiare detinute la entitatile afiliate:

Decontari intre entitatile afiliate

Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate

dividendele de incasat pentru imobilizarile financiare detinute la entitatile legate de interese de participare

Decontari privind interesele de participare

Venituri din interese de participare

dobanzile cuvenite pentru imprumuturile acordate entitatilor afiliate si celor legate de interese de participare:

Venituri din dobanzi

Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare

e. Incasarea sumelor, in lei si valuta, reprezentand creantele fata de entitatile afiliate si fata de cele legate de interese de participare, se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie, in functie de modalitatea de decontare. Exemplificam cazul incasarilor prin virament bancar, astfel:

Conturi la banci in lei

(Conturi la banci in valuta)

Decontari intre entitatile afiliate

Decontari privind interesele de participare

Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare

f. Daca creantele sunt in devize, iar la data incasarii cursul valutar este nefavorabil (cursul a scazut fata de cel de la data inregistrarii creantei), diferenta se inregistreaza ca o cheltuiala financiara, astfel:

Decontari intre entitatile afiliate

Conturi la banci in valuta

(Decontari privind interesele de participare)

Cheltuieli din diferente de curs valutar

Daca cursul valutar la data incasarii este favorabil (cursul a crescut fata de cel de la data inregistrarii creantei), diferenta se inregistreaza ca un venit financiar, astfel:

Conturi la banci in valuta

Decontari intre entitatile afiliate

(Decontari privind interesele de participare)

Venituri din diferente de curs valutar

g. In cazul in care entitatile afiliate sau cele legate de interese de participare, care au primit imprumuturi, sunt declarate insolvabile sau in faliment si nu se mai recupereaza creantele, acestea se scot din evidenta pe seama cheltuielilor financiare, astfel:

Alte cheltuieli financiare

Decontari intre entitatile afiliate

Decontari privind interesele de participare

Inregistrari la entitatea economica care primeste valori materiale si banesti

a. Inregistrarea primirii bunurilor materiale de natura stocurilor de la entitatile afiliate:

Decontari intre entitatile afiliate

Materii prime

Materiale consumabile

Materiale de natura obiectelor de inventar

Semifabricate

Animale si pasari

Marfuri

Ambalaje

Daca la entitatea afiliata, care acorda bunurile, evidenta stocurilor se tine la preturi prestabilite, la predarea si respectiv primirea bunurilor, se preiau si diferentele de pret aferente, care se inregistreaza astfel:

Decontari intre entitatile afiliate

Diferente de pret la materii prime si materiale

Diferente de pret la produse

Diferente de pret la animale si pasari

Diferente de pret la marfuri

Diferente de pret la ambalaje

b. Datoriile entitatii economice, reprezentand imprumuturile, in lei si valuta,  primite de la alte entitati afiliate si de la cele legate de interese de participare, se inregistreaza astfel:

Conturi la banci in lei

(Conturi la banci in valuta)

Decontari intre entitatile afiliate

Decontari privind interesele de participare

c. Achitarea datoriilor catre entitatile afiliate si cele legate de interese de participare, se inregistreaza, astfel:

Conturi la banci in lei

Decontari intre entitatile afiliate

(Conturi la banci in valuta)

Decontari privind interesele de participare

d. Daca datoriile sunt in devize, diferentele de curs valutar de la data lichidarii (achitarii) lor, se inregistreaza astfel:

diferentele nefavorabile (cursul a crescut fata de data inregistrarii datoriei):

Conturi la banci in valuta

Decontari intre entitatile afiliate

(Decontari privind interesele de participare)

Cheltuieli din diferente de curs valutar

diferentele favorabile (cursul a scazut fata de data inregistrarii datoriei):

Decontari intre entitatile afiliate

(Decontari privind interesele de participare)

Conturi la banci in valuta

Venituri din diferente de curs valutar

e. Inregistrarea dobanzilor datorate pentru imprumuturi angajate de la entitati afiliate si de la cele legate de interese de participare:

Cheltuieli privind dobanzile

Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare

f. Inregistrarea platii dobanzilor datorate entitatilor afiliate si cele legate de interese de participare, se face in corespondenta cu conturile de la banci, in lei sau devize, dupa caz, astfel:

Conturi la banci in lei

Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

(Conturi la banci in valuta)

Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare

5.2. DECONTARILE  CU ASOCIATII SAU ACTIONARII - In functie de natura relatiilor ce apar intre entitatea economica si investitorii sai, rezulta: - datorii din sumele lasate temporar de actionari/asociati la dispozitia entitatii economice, pentru finantarea activitatii; - creante si datorii din operatii asupra capitalului; - datorii din dividendele de plata.

1. Operatiuni privind datoriile fata de  actionari sau asociati

a. Datoriile entitatii economice, provenind din sumele depuse de actionari/asociati, in lei sau valuta, la dispozitia acesteia si din dividendele neridicate, lasate in conturi curente, se inregistreaza astfel:

Actionari / asociati – conturi curente

Conturi curente la banci

Casa

Dividende de plata

b. Restituirea sumelor, in lei sau devize, catre actionari/asociati se poate face in numerar sau prin virament si se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie, astfel:

Actionari/asociati – conturi curente

Conturi curente la banci

Casa

c. Dobanzile cuvenite actionarilor sau asociatilor, pentru sumele lasate temporar de la dispozitia entitatii economice, se inregistreaza pe cheltuieli financiare, astfel:

Cheltuieli privind dobanzile

Actionari/asociati – dobanzi la conturi curente

d. Dobanzile achitate asociatilor sau actionarilor, in numerar sau prin virament, se reflecta in contabilitate prin inregistrarea:

Actionari/asociati - dobanzi conturi curente

Conturi curente la banci

Casa

2. Operatiuni privind decontarile cu asociatii sau actionarii privind capitalul

a. Creantele entitatii economice din capitalul subscris in natura si/sau in numerar de actionari/asociati, precum si din primele stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii sau noi aporturi la capital,  se inregistreaza astfel:

Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

Capital subscris nevarsat

Prime de capital

b. Aportul adus si pus efectiv la dispozitia societatii (varsat) de asociati sau actionari, se inregistreaza in corespondenta cu conturile de imobilizari necorporale, corporale, financiare, cu conturile  de stocuri si de trezorerie, dupa caz, astfel:

Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare

Alte imobilizari necorporale

Terenuri si amenajari de terenuri

Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Imobilizari corporale in curs de executie

Actiuni detinute la entitatile afiliate

Creante imobilizate

Materii prime

Ambalaje

c. Datoriile fata de actionari sau asociati, stabilite cu ocazia iesirii lor din societate si a retragerii capitalului, se inregistreaza prin diminuarea capitalului social subscris varsat, astfel:

Capital subscris varsat

Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

d. Bunurile retrase sau sumele achitate actionarilor/asociatilor la iesirea lor din entitatea economica, se inregistreaza:

Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare

Alte imobilizari necorporale

Terenuri si amenajari de terenuri

Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Imobilizari corporale in curs de executie

Materii prime

Ambalaje

Conturi la banci

Casa

3. Operatiuni privind repartizarea si decontarea dividendelor

a. Repartizarea dividendelor din profitul net, realizat in exercitiul expirat, se inregistreaza astfel:

Rezultatul reportat

Dividende de plata

b. Retinerea   impozitului pe dividende, prevazut de lege, se inregistreaza astfel:

Dividende de plata

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

c. Dividendele nete ramase, dupa retinerea impozitului, fie se achita asociatilor, fie se lasa temporar la dispozitia entitatii economice, operatiuni ce se inregistreaza astfel:

Dividende de plata

Casa in lei

Conturi la banci in lei

Actionari/asociati – conturi curente

5.3. DECONTARILE DIN OPERATIUNI IN PARTICIPATIE - In practica afacerilor doua sau mai multe entitati economice pot sa se asocieze in vederea realizarii unor activitati in comun, cum ar fi: constructia unor obiective, desfacerea unor marfuri pe piata interna si externa, productia de bunuri sau prestari de servicii. La asemenea asocieri pot participa si persoane fizice, care au calitatea de comerciant.

In astfel de cazuri, ia nastere o asociatie in participatie care nu are personalitate juridica si ca atare, nu poate avea legaturi directe cu tertii (clienti, furnizori), nu are cont la banca, nu are cod de inregistrare fiscala si relatii cu organele fiscale etc.

Fiecare dintre entitatile economice, care infiinteaza asociatia, participa cu anumite cote de active patrimoniale sau de activitati la realizarea obiectivelor propuse, asa cum se stabileste prin contract, iar rezultatele financiare se impart intre asociati, in functie de cota procentuala de participatie a fiecaruia.

La organizarea contabilitatii operatiunilor realizate in coparticipatie trebuie sa se tina seama de prevederile reglementarilor contabile, potrivit carora cheltuielile si veniturile ocazionate de operatiile asociatiilor in participatie se inregistreaza separat de catre un asociat conform prevederilor din contractul de asociere. La finele fiecarei luni se transmit, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile coparticipantilor, in functie de cotele de participare prevazute in contract.

Conform acestor prevederi contabilitatea asociatiei in participatie se conduce in mod distinct de catre unul din coparticipantii la asociere, care inregistreaza operatiunile curente (cumparari, vanzari etc.), face decontarea impozitelor si taxelor cu bugetul statului si transmite coparticipantilor cheltuielile si veniturile ce le revin.

Operatiuni privind decontarile in participatie

Asociatia in participatie, avand contabilitate distincta, functioneaza ca si o entitate economica, numai ca veniturile si cheltuielile din operatiunile in participatie (rezultate din desfasurarea activitatilor in comun) nu se inchid prin contul 121 „Profit si pierderi” ci se transmit coparticipantilor pe baza de decont lunar, in cotele prevazute in contract si pentru care in contabilitatea asociatiei se fac urmatoarele inregistrari:

1. In contabilitatea asociatiei

a. Incasarea de la coparticipanti a sumelor reprezentand cotele de participare, conform contractelor si a celor datorate de acestia pentru acoperirea pierderilor din operatiuni in participare:

Decontari din operatii in participatie - pasiv

Conturi curente la banci

Casa

b. Transmiterea catre coparticipanti a veniturilor si cheltuielilor realizate din operatiuni in participatie:

transmiterea tuturor categoriilor de venituri:

Decontari din operatii in participatie - pasiv

Venituri din vanzarea produselor finite

Venituri financiare din ajustari pentru pierderi de valoare

transmiterea tuturor categoriilor de cheltuieli:

Decontari din operatii in participatie - pasiv

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele

c. Sumele achitate de asociatie coparticipantilor, reprezentand profitul realizat din operatiuni in participatie:

Decontari din operatii in participatie - pasiv

Conturi curente la banci

Casa

In contabilitatea coparticipantilor

a. Inregistrarea platii catre asociatie a sumelor reprezentand cota de participare si cele datorate pentru acoperirea pierderilor:

Decontari din operatii in participatie - activ

Conturi curente la banci

Casa

b. Inregistrarea primirii de la asociatie a tuturor categoriilor de venituri si cheltuieli, realizate din operatiuni in participatie:

Decontari din operatii in participatie - activ

 

Venituri din vanzarea produselor finite

 

 

Venituri financiare din ajustari pentru pierderi de valoare

 

 

Decontari din operatii in participatie - activ

 

Cheltuieli cu materiile prime

 

 

Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele

c. Inregistrarea incasarii de la asociere a sumelor reprezentand profitul realizat de asociatie din operatiuni in participatie:

Decontari din operatii in participatie - activ

Conturi curente la banci

Casa

6. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU DEBITORII SI CREDITORII DIVERSI

6.1. DECONTARILE CU DEBITORII DIVERSI - Elementul bilantier debitori diversi se concretizeaza in creantele entitatii economice, constituite din diverse alte relatii, decat cele prezentate anterior, cum ar fi: din imputatii, din vanzarea de imobilizari si de titluri de plasament, din emisiunea de obligatiuni, din concesiuni, din dividendele de incasat pentru titlurile de plasament detinute, din reactivarea de debite, precum si din diverse alte operatiuni.

Operatiuni privind debitorii diversi

a. Inregistrarea creantelor din imputatii, reprezentand lipsa la inventar sau bunuri degradate din vina unor persoane, la care se adauga si taxa pe valoarea adaugata:

Debitori diversi

Alte venituri din exploatare

T.V.A. colectata

b. Creantele din cedarea (vanzarea) activelor:

Debitori diversi

Venituri din cedarea activelor si alte operatii de capital

T.V.A. colectata

c. Vanzarea titlurilor de plasament, cu reflectarea diferentelor favorabile dintre pretul de cesiune (mai mare) si valoarea contabila (mai mica) a titlurilor:

Debitori diversi

Actiuni proprii detinute pe termen scurt

Obligatiuni emise si rascumparate

Obligatiuni

Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate

d. Imprumuturile obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor emise:

Debitori diversi

Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

e. Sumele datorate de terti, conform contractelor incheiate, pentru concesiuni, locatii de gestiune, licente, brevete si alte drepturi similare:

Debitori diversi

Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

a.     Dividendele de incasat aferente altor titluri imobilizate si titlurilor de plasament detinute la alte entitati, altele decat entitatile afiliate si cele legate de interese de participare:

Debitori diversi

Venituri din imobilizari financiare

Venituri din investitii financiare pe termen scurt

g. Incasarea datoriilor, cu reflectarea eventualelor sconturi acordate:

Debitori diversi

Conturi la banci in lei

Casa in lei

Cheltuieli privind sconturile acordate

h. Scoaterea din evidenta a creantelor, ca urmare a insolvabilitatii debitorilor, reprezinta o pierdere pentru entitatea economica si se inregistreaza astfel:

Pierderi din creante si debitori diversi

Debitori diversi

In cazul creantelor „debitorilor diversi” exprimate in devize, la data incasarii se determina diferentele de curs valutar fata de data inregistrarii si se reflecta ca venituri financiare (favorabile) sau cheltuieli financiare (nefavorabile), dupa caz.

La finele exercitiului financiar creantele „debitori diversi” se evalueaza la cursul valutar de la 31 decembrie, iar diferentele favorabile/nefavorabile de curs valutar rezultate, se inregistreaza ca venituri/cheltuieli financiare, dupa caz.

6.2. DECONTARILE CU CREDITORII DIVERSI - Elementul bilantier creditori diversi constituie datorii ale entitatii economice, altele decat cele fata de furnizori, fata de personal si din alte operatiuni curente.

Operatiuni privind creditorii diversi

a. Achizitionarea titlurilor de plasament, cu plata ulterioara:

Creditori diversi

Actiuni proprii detinute pe termen scurt

Obligatiuni emise si rascumparate

Obligatiuni

Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

b. Sumele incasate in numerar sau prin banca, dar necuvenite entitatii economice

Creditori diversi

Conturi la banci in lei

Casa in lei

c. Achitarea creditorilor in corespondenta cu conturile de trezorerie:

Creditori diversi

Casa in lei

Conturi la banci in lei

Atat la data platii cat si la sfarsitul exercitiului financiar, pentru datoriile „creditori diversi” exprimate in devize, se procedeaza la calcularea, evaluarea si inregistrarea, ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz, a diferentelor de curs valutar, stabilite fata de cursul de la data inregistrarii lor.

7. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE REGULARIZARE SI ASIMILATE - In activitatea entitatilor economice pot sa apara unele operatiuni economice care se inregistreaza temporar in anumite conturi, iar la date ulterioare se repartizeaza in alte conturi (regularizarea acestora), cu respectarea principiilor contabilitatii.

In acest sens, exemplificam faptul ca in cursul exercitiului financiar pot sa apara unele cheltuieli si venituri, care privesc exercitiile viitoare si pentru respectarea principiului independentei exercitiului, este necesara separarea lor de cheltuielile si veniturile exercitiului in curs.

Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta unor astfel de operatii, poarta denumirea de conturi de regularizare si sunt prevazute in grupa 47 „Conturi de regularizare si asimilate” din planul de conturi general.

7.1. CHELTUIELILE INREGISTRATE IN AVANS - In categoria cheltuielilor inregistrate in avans, numite si cheltuieli anticipate, sunt cuprinse acele cheltuieli care se efectueaza in cursul unei perioade/exercitiu financiar, dar care, in mod rational, afecteaza costurile perioadei/exercitiului urmator, cum sunt: chiriile sau locatiile de gestiune achitate anticipat, platile pentru abonamentele la publicatii, decontarea anticipata a primelor de asigurare pentru bunuri si salariati sau alte asemenea cheltuieli care se esaloneaza pe mai multe perioade.

Operatiuni privind cheltuielile inregistrate in avans

a. Cheltuielile de aceasta natura, se inregistreaza in corespondenta cu conturile de datorii sau in corespondenta cu conturile de trezorerie, in cazul in care se cunoaste ca astfel de cheltuieli privesc perioadele urmatoare, astfel:

in cazul serviciilor facturate, a caror plata se face ulterior:

Furnizori

Cheltuieli inregistrate in avans

T.V.A. deductibila

in cazul in care plata se face direct, prin virament sau in numerar:

Conturi la banci in lei

Cheltuieli inregistrate in avans

(Casa in lei)

T.V.A. deductibila

b. Cheltuielile constatate la inchiderea exercitiului, ca fiind aferente exercitiilor viitoare, se storneaza pe baza inventarului efectuat si se inregistreaza in cheltuieli in avans, astfel:

Cheltuieli inregistrate in avans

IN ROSU

Cheltuieli privind energia si apa

IN ROSU

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

IN ROSU

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

IN ROSU

Alte cheltuieli de exploatare

IN ROSU

Cheltuieli privind dobanzile

IN ROSU

Alte cheltuieli financiare

IN ROSU

c. Regularizarea cheltuielilor inregistrate in avans, repartizate in perioadele urmatoare, pe baza de scadentar, asupra conturilor corespunzatoare de cheltuieli, se contabilizeaza astfel:

Cheltuieli inregistrate in avans

Cheltuieli privind energia si apa

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu dobanzile

Alte cheltuieli financiare

7.2. VENITURILE INREGISTRATE IN AVANS - Veniturile inregistrate in avans constau din incasarile efectuate, in vederea prestarii unor servicii ulterioare catre terti sau din venituri aferente exercitiilor urmatoare, cum sunt: chirii, abonamente, prime de asigurare, locatii de gestiune etc. si veniturile din vanzarea de locuinte cu plata in rate.

Operatiuni privind veniturile inregistrate in avans

a. Inregistrarea sumelor incasate cu anticipatie:

Venituri inregistrate in avans

Casa in lei

Conturi la banci in lei

b. Inregistrarea repartizarii veniturilor realizate in avans, la veniturile perioadei sau exercitiului curent:

Venituri inregistrate in avans

Venituri din lucrari executate si servicii prestate

Venituri din studii si cercetari

Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

Venituri din activitati diverse

7.3. DECONTARILE DIN OPERATIUNI IN CURS DE CLARIFICARE - In activitatea entitatilor economice pot exista operatiuni, pentru care, la data inregistrarii lor, unul din conturile corespondente nu poate fi stabilit cu exactitate, fie din lipsa unor documente, fie din cauza descrierii ambigue a operatiilor economice in documente.

In acest sens, exemplificam faptul ca in extrasele de cont primite de la banca pot figura incasari si plati, pentru care nu sunt anexate documente, pe baza carora sa se poata stabili de la cine s-au incasat sumele sau cui si in ce scop s-au facut platile, spre a fi inregistrate  in conturile corespunzatoare.

Reflectarea contabila a operatiunilor in curs de clarificare

a. Inregistrarea temporara a acelor plati, efectuate prin banca sau numerar, pentru care in momentul analizei contabile nu se pot determina cu precizie conturile corespondente:

Decontari din operatii in curs de clarificare

Conturi la banci in lei

Casa in lei

b. Dupa clarificare, sumele se restituie, in cazul in care au fost incasate necuvenit, sau se inregistreaza, in cu conturile de cheltuieli, in functie de scopul platii, astfel:

Decontari din operatii in curs de clarificare

Conturi la banci in lei

Casa in lei

Cheltuieli cu materiile prime

Alte cheltuieli de exploatare

8. CONTABILITATEA DECONTARILOR  IN CADRUL ENTITATII ECONOMICE - Decontarile interne reprezinta relatiile reciproce dintre structurile organizatorice ale unei entitati economice, privind transmiteri de elemente patrimoniale si mai ales de mijloace banesti si stocuri si se clasifica in:

decontari intre entitate si subunitatile sale cu contabilitate proprie, dar fara personalitate juridica;

decontari intre subunitatile aceleiasi entitati cu contabilitate proprie, dar fara personalitate juridica.

Operatiunile de decontare dintre entitate si subunitati

Transferul de bunuri si sume de bani de la entitatea economica catre subentitatea sa constituie o creanta si se inregistreaza in corespondenta cu diverse conturi de stocuri si trezorerie, astfel:

a. in contabilitatea entitatii economice:

Decontari intre entitatea economica si subunitati

Stocuri de materii si materiale

Produse

Marfuri

Ambalaje

Conturi curente la banci

Casa

b. in contabilitatea subentitatii, primirea bunurilor de natura stocurilor si a sumelor de bani, in numerar sau prin virament de la entitatea economica constituie o datorie si se inregistreaza prin formula contabila inversa, astfel:

Decontari intre entitatea economica si subunitati

Stocuri de materii prime si materiale

Produse

Marfuri

Ambalaje

Conturi curente la banci

Casa

Lichidarea creantelor si datoriilor dintre entitatea economica si subunitatile sale se realizeaza prin restituirea bunurilor sau prin incasarile si platile ce se fac in acest scop, in corespondenta cu conturile de trezorerie.

Inregistrarile din contabilitatea subunitatilor, a bunurilor si sumelor transferate intre ele, ca si lichidarea creantelor si datoriilor reciproce, sunt similare celor dintre entitatea economica si subunitati, numai ca se utilizeaza contul 482 „Decontari intre subunitati”.

9. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR Pot face obiectul ajustarilor urmatoarele creante:

clientii, cand apare riscul de a nu se incasa, ca urmare a insolvabilitatii acestora;

creantele aparute, in principal, in cadrul decontarilor dintre entitatile afiliate, cele legate de interese de participare si cele din operatiuni de participatie cu asociatii, care se depreciaza prin insolvabilitatea sau falimentul acestora;

debitorii diversi, cand devin insolvabili, au disparut sau din alte cauze.

Rolul ajustarilor pentru deprecierea creantelor este acela de a diminua sau a inlatura, in exercitiile urmatoare, impactul pierderilor provocate de eventualele deprecieri ireversibile, care ar putea conduce la dezechilibre financiare. Deci, ajustarile pentru deprecierea creantelor, reprezinta rezerve constituite in baza principiului prudentei, pentru acoperirea unei pierderi viitoare, probabile.

Operatiuni privind ajustarile pentru deprecierea creantelor

a. Constituirea in exercitiul curent si suplimentarea in exercitiile urmatoare a ajustarilor:

pentru deprecierea creantelor - clienti:

Cheltuieli de explotare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

Ajustari pentru deprecierea creantelor – clienti

pentru deprecierea creantelor din ajutoare acordate entitatilor afiliate sau asociatilor:

Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor circulante

Ajustari pentru deprecierea creantelor – decontari intre entitatile afiliate si cu asociatii

pentru deprecierea debitorilor:

Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

Ajustari pentru deprecierea creantelor – debitori diversi

b. Anularea sau diminuarea ajustarilor:

pentru deprecierea creantelor - clienti:

Ajustari pentru deprecierea creantelor – clienti

Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante

pentru deprecierea creantelor dintre entitatile afiliate sau cu asociatii:

Ajustari pentru deprecierea creantelor – decontari intre entitatile afiliate si cu asociatii

Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante

pentru deprecierea debitorilor:

Ajustari pentru deprecierea creantelor – debitori diversi

Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




Documentele contabile de sinteza si raportare
Clasificarea stocurilor
Documentele justificative
LUCRARE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - CALCULUL,CONTABILITATEA DREPTURILOR SALARIALE SI A RETINERILOR GENERATE DE ACESTEA
REFLECTAREA IN CONTABILITATE A OPERATIUNILOR PRIVIND TREZORERIA LA S.C. ATALDOC S.R.L.
Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale - Tehnician in Activitati Financiare si Contabile - Studiul de calitate , distributie, prom
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR NECORPORALE
Organizarea contabilitatii stocurilor
ANALIZA FINANCIAR-CONTABILA A FIRMEI SC ILPANDEL S.R.L.
IMAGINEA FIDELA IN CONTABILITATE



loading...