AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND TREZORERIA

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND TREZORERIA

I.     Prezentarea cadrului legislativ si normativ privind trezoreria

IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar (Tratamente si analize contabile privind trezoreria intreprinderii)

Legea nr. 82/1991, legea contabilitatii, republicata in 2008.

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008.

OMFP 1752/2005 – Reglementarile contabile conforme cu directivele europene

Codul Fiscal al Romaniei

Codul de Procedura Fiscala

Norme de aplicare ale Codului Fiscal

II.  Prezentarea obiectivelor privind auditul financiar contabil

Potrivit normei IAS 7, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte fluxurile de trezorerie ale exercitiului clasificate in activitati de exploatare, de investitii si de finantare.

Prezentarea fluxurilor de trezorerie, aferente activitatilor de exploatare folosind una din cele doua metode

a)     Metoda directa

b)    Metoda indirecta

Fluxul de trezorerie la activitatile de exploatare trebuie sa cuprinda activitatile de baza ale intreprinderii si care definesc obiectul de activitate pentru realizarea caruia aceasta s-a constituit.

In cazul folosirii metodei directe a fluxurilor de trezorerie, incasarile si platile de exploatare trebuie prezentate in marime bruta, altfel spus nu trebuie sa se compenseze incasarile si platile din aceeasi categorie si chiar din categorii diferite.

Prezentarea fluxurilor de numerar privind activitatea de investitii care consta in achizitia sau productia proprie de active imobilizate necorporale si corporale dar si in achizitia de active financiare din perspectiva detinerii pe termen lung (imobilizari financiare) sau pe termen scurt (investitii pe termen scurt).

Prezentarea fluxurilor de numerar privind activitatea de finantare care consta intr-o serie de activitati prin care intreprinderea isi procura sursele de finantare necesare realizarii ciclurilor de exploatare si de investitii (emisiuni de actiuni, de obligatiuni, primire de credite de la banci, rambursari de credite, plati din contracte de leasing financiar la locatar etc.).

Prezentarea elementelor specifice trezoreriei conform IAS 7

a)     Numerar/Lichiditati – se refera la fondurile disponibile si la depozitele la vedere;

b)     Echivalente de numerar/lichiditati – sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.

Verificarea fluxurilor in monede straine

Verificarea daca fluxurile de trezorerie in monede straine au fost convertite la cursul zilei platii sau incasarii, existand posibilitatea utilizarii unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade;

Verificarea daca lichiditatile si echivalentele de lichiditati in monede straine, existente la sfarsitul exercitiului, au fost convertite la cursul de inchidere.

Fluxurile de trezorerie care provin din dobanzi si dividende incasate, trebuie sa fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile platite. Norma IAS 7 solicita totodata ca acestea sa fie delimitate, pe cat posibil, pe cele trei categorii de activitati, iar apartenenta lor la una sau alta trebuie sa fie mentinuta de la un exercitiu la altul.

Determinarea corelatiei dintre soldul initial, variatia trezoreriei si soldul final al acestui indicator in situatiile financiare.

Verificarea soldului casei atat faptic (cat exista in realitate) cat si scriptic (cat arata soldul din registrul de casa).

Trebuie sa se verifice, pe baza extraselor de cont, cecurile neincasate/soldurile debitoare si viramentele nedecontate, pentru a se identifica eventualele inregistrari artificiale. De exemplu, pot exista anumite inregistrari doar in contabilitatea companiei, nu si in cea a bancii.

Trebuie sa se verifice daca incasarile si platile in numerar au fost facute numai pe baza de documente justificative (chitante, dispozitii de plata, etc.).

Verificarea daca firma a platit/incasat o factura mai mare de 5000 ron in numerar in aceeasi zi sau in zile diferite.

Trebuie sa se verifice daca contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate s-a tinut distinct in lei si in valuta.

Verificarea daca pentru virarea sumelor dintr-un cont de trezorerie in altul s-a utilizat contul 581 ”Viramente interne”.

III.         Sistemul de documente primare si fluxul lor informational

Extras de cont incasari

plati  Ordin de plata

Alte mijloace de decontare CEC

Bilet la ordin

Cambie

Jurnal de banca

Registru de casa incasari Chitanta

plati

Dispozitie de plata

Dispozitie de incasare

Registru jurnal

Balanta de verificare

Situatia fluxurilor de trezorerie

Bilant contabil

IV.      Prezentarea monografiei contabile

Societatea achizitioneaza 1000 actiuni la un cost de achizitie de 4 lei/actiune. Se achita imediat cu numerar suma de 1600 lei, restul achitandu-se ulterior prin cont bancar. Se revand 400 de actiuni la un pret de 4,20 lei/actiune:

a)         Se achizitioneaza actiunile:

b)         Se achita diferenta de bani ramasa:

c)         Vanzare actiuni:

d)         Incasarea actiunilor vandute:

Entitatea constituie un depozit pe 6 luni in suma de 2400 lei, cu o rata a dobanzii de 8% pe an.

a)         Achizitionarea certificatului de depozit

b)     Inregistrarea dobanzii:

c)     Lichidarea depozitului si incasarea dobanzii:

In anul N, societatea efectueaza o plata catre un furnizor in suma de 2000€, la un curs de 1€=3,5 lei, datoria fiind inregistrata la un curs de 1€=3,45 lei si o vanzare de marfuri in afara Comunitatii pentru suma de 15000€ la un curs de 1€=3,52 lei, costul marfurilor vandute fiind de 47000 lei. Incasarea clientului are loc in anul N+1 la un curs valutar de 1€=3,6 lei. Soldul initial al contului 5124 este de 3000€, respective 10500 lei. La 31 decembrie anul N: 1€=3,48 lei.

Operatiunile in cursul exercitiului N:

a)Plata furnizorului:

b)Vanzare marfuri:

c)Concomitent se descarca gestiunea de marfurile vandute

Operatiuni la 31.12.N:

a)         Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente creantelor neincasate:

b)        Calculul si inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta:

Operatiunile in cursul exercitiului N+1:

Entitatea participa cu lei la o licitatie valutara in vederea achizitionarii a 5000 €. Cursul de schimb valutar stabilit de banca comerciala pentru licitatie este de 1€=3,4 lei. Comisionul perceput entitatii pentru aceasta tranzactie este de 240 lei:

a)Participarea cu lei la licitatie:

b)Achizitia de valuta:

Obs!

Operatiunile de achizitie nu genereaza diferente de curs valutar.

Entitatea achizitioneza tichetele de masa cu o valoare totala nominala de 2000 lei, costul imprimatelor fiind de 100 lei + TVA 19%. Tichetele de masa sunt distribuite salariatilor. La sfarsitul lunii, salariatii restituie tichetele de masa cu valoarea totala nominala de 200 lei care sunt returnate catre entitatile emitente.

a)Achizitionarea tichetelor de masa de la entitatile emitente:

b)Plata facturii furnizorului:

c)Distribuirea tichetelor de masa salariatilor si includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:

d)Restituirea de catre salariati a tichetelor de masa nefolosite (la valoarea nominala):

e)Returnarea catre entitatea emitenta a tichetelor de masa nefolosite pe baza facturii (la valoarea nominala)

f)Incasarea valorii facturii privind tichetele de masa returnate:

Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 200 lei achitate cu numerar. Ulterior, timbrele se utilizeaza conform condicii de expeditie a corespondentei:

a)Achizitionarea timbrelor postale:

b)Consumul timbrelor postale:

Se acorda unui salariat suma de 1000 lei pentru plecarea in delegatie. La intoarcere, salariatul justifica suma de 900 lei cu acte si diferenta o restituie la casierie.

a)Acordare avans pentru plecarea in delegatie:

b)Restituire diferenta la casierie, la intoarcerea din delegatie:

In data de 15.11.N s-au ridicat de la banca bani pentru plata salariilor in suma de 2300 lei:

a)Ridicare numerar de la banca:

b)Plata salariilor:

Entitatea achizitioneaza la 1.09.N un echipament tehnologic in valoare de 20000€, fara TVA la un curs de 1€=3,42 lei. Plata furnizorului se va face la 3.02.N+1 in lei, reprezentand cei 20000€ la cursul valutar de 1€=3,45. La 31 decembrie 1€=3,44 lei. Ambele entitati sunt persoane juridice romane.

a)        La data de 1.09.N se inregistreza achizitia echipamentului tehnologic:

b)        La 31 decembrie se evalueaza datoria angajata in lei, a carei decontare se va face in functie de evolutia cursului valutar:

c)        La data de 3.02.N+1 se plateste datoria in lei, in functie de cursul de schimb valutar valabil la data platii, respectiv 1€=3,45 lei.

Inregistrarea facturii privind diferentele financiare nefavorabile:

Plata datoriei catre furnizor:

Entitatea primeste la inceputul lunii un credit bancar pentru o luna in suma de 2000€, cu o dobanda de 6% pe an, la un curs de 1€=3,5 lei. La sfarsitul lunii se calculeaza si se achita dobanda si se ramburseaza creditul, la un curs valutar de 1€=3,4 lei.

a)Primirea creditului bancar:

b)Se achita dobanda:

c)Rambursare credit:

Calculul fluxurilor de trezorerie

METODA DIRECTA

METODA INDIRECTA – Calcul flux net de trezorerie din activitatile de exploatare

V.   Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil

PROCEDEUL 1. Studiul general prealabil – scrisoarea de angajament

Scrisoare de angajament

Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf:

Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii SC LEADER SRL la data de 31.12.2009, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de numerar pentru exercitiul financiar care se incheie la aceasta data. Suntem incantati sa va confirmam acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care il vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.

Noi ne vom desfasura activitatea de audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele standarde cer ca noi sa planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obtine un grad satisfacator de certificare ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii din situatiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite si a estimarilor semnificative efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite.

Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare, estimam ca va putem oferi o scrisoare separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern care ne atrage atentia.

Va reamintim ca responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor financiare, incluzand prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii. Aceasta include mentinerea inregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor contabile si supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua in legatura cu auditul.

Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca aceasta ne va pune la dispozitie orice inregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi necesare in efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi platit pe masura ce ne desfasuram activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaza in functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile necesare.

Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand va fi incheiata, schimbata sau inlocuita.

Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata ca scrisoarea este conforma cu intelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea noastra in auditul situatiilor financiare.

Data: 15.11.2009

PROCEDEUL 2. Controlul documentar contabil

Controlul documentar contabil este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si eficientei operatiilor si a activitatii economice prin examinarea documentelor primare si centralizatoare a inregistrarilor din evidenta tehnic-operativa si contabila, a situatiilor contabile, a bilantului.

1.Control cronologic presupune verificarea documentelor in ordinea intocmirii inregistrarii si indosarierii documentelor fara o grupare sau o sistematizare prealabila.

Exemplu: Verificam chitantele taiate de societate. Acestea trebuie sa fie taiate in ordine cronologica si in ordinea datei emiterii.

2.Control invers cronologic presupune exercitarea controlului pornind de la sfarsitul perioadei pana la inceputul perioadei supusa controlului. Verificarea invers cronologica este folosita cand este nevoie sa se stabileasca momentul care a generat o anumita abatere sau atunci cand au fost efectuate omisiuni de inregistrari sau greseli de inregistrare.

Exemplu: Verificam registrul de casa in ordinea inversa datei tinerii registrului de catre firma pentru a descoperi anumite greseli de calcul, porniri in ziua urmatoare cu sold gresit datorita copierii gresite a soldului din ziua precedenta sau neinregistrarii/omisiunii unor plati sau incasari in registrul de casa, etc.

3.Control sistematic presupune gruparea documentelor pe probleme (pe operatiuni de casa, de banca) si verificarea cronologica a documentelor care au legatura cu problema supusa controlului.

Exemplu: Verificam corelatii intre documente:

Incasarea sau plata unei facturi prin chitanta trebuie sa apara in Registrul de casa.

Incasarea sau plata unei facturi prin ordin de plata trebuie sa apara in Jurnalul de banca.

Sumele inscrise in Registrul Jurnal trebuie sa se regaseasca si in Balanta de verificare.

4.Control reciproc consta in corectarea si confruntarea la aceeasi unitate a unor documente cu continut identic insa diferite ca forma pentru aceleasi operatii sau diferite, insa legate reciproc.

Exemplu: Verificam daca in Tabloul fluxurilor de trezorerie apar incasarile si platile din
Registrul de casa si Jurnalul de banca.

5.Control incrucisat consta in verificarea si confruntarea tuturor documentelor existente la societatea controlata cu cele de la clientii societatii controlate cu care s-au facut decontari sau de la care s-au primit / s-au livrat produse, marfuri, materiale si alte valori materiale.

Exemplu: Analizam chitantele emise de societate cu chitantele primite de client de la ea astfel incat sa controlam daca numerele, data chitantelor sunt identice si sumele de pe chitante sunt lafel si nu sunt modificate intentionat pentru a se stinge scriptic din datorii de catre clientul societatii.

6.Analiza contabila se verifica daca inregistrarile contabile au fost realizat corect.

Exemplu:

a)     Se transfera 500 ron din contul bancar in casierie.

500 (Gresit)

581 = 5121 500 (Corect)

500

b)     Se incaseaza cash o factura de 6000 ron.

6000 (Gresit)

5311 = 401 5000 (Corect)

5121 = 401 1000

7.Calcul matematic

Exemplu: Se verifica daca clientul care a platit o factura in rate a achitat-o in totalitate.

Total factura = 3000 lei

Plata 1 = 700 lei

Plata 2 = 800 lei

Plata 3 = 500 lei

Plata 4 = 1000 lei

PROCEDEUL 3. Controlul total si controlul prin sondaj

Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilete si pe intreaga perioada supusa controlului.

Controlul prin sondaj

Exemplu 1

a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.

Nr. facturi de vanzare = 2250 buc

b)Se ordoneaza facturile de vanzare in ordinea descrescatoare a valorii acestora.

c)Se determina esantionul statistic.

Esantion = 2250 * 10% = 225 facturi

d)Se determina topul esantionului = 225 facturi *80% = 180 facturi

Vom lua primele 180 de facturi cu valorile cele mai mari.

e)Determinarea segmentului aleator = 225 facturi – 180 facturi = 45 facturi (pe acestea le vom alege aleator din restul facturilor de 2250-180=2070 facturi)

Exemplu 2

a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.

Nr. chitante emise = 1100 buc

b)Se ordoneaza chitantele emise in ordinea descrescatoare a valorii acestora.

c)Se determina esantionul statistic.

Esantion = 1100 * 10% = 110 chitante

d)Se determina topul esantionului = 110 facturi *80% = 88 chitante

Vom lua primele 88 de chitante cu valorile cele mai mari.

e)Determinarea segmentului aleator = 110 chitante – 88 chitante = 22 chitante (pe acestea le vom alege aleator din restul chitantelor de 1100-88=1012 chitante)

OBS! Se va verifica daca s-au incasat cash facturi mai mari de 5000 ron sau daca o factura mai mare de 5000 ron s-a incasat in numerar in zile diferite.

De exemplu legea spune ca daca avem o factura de vanzare de 8000 ron ea trebuie incasata fie toata suma prin banca, fie achitata 5000 ron si restul prin banca, respectiv 3000 ron. Nu e corect sa incasam cash pe 21.11.2009 suma de 4000 ron si pe 11.12.2009 suma de 4000 ron.

Se va verifica daca societatea care a emis chitantele a notat pe chitante si codul unic de inregistrare si nr. de inregistrare la Registrul Comertului al clientilor.

PROCEDEUL 4. Controlul faptic

Inventarierea = Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric. Procedeu contabil de constatare faptica, la anumite perioade de timp, a elementelor patrimoniale, in vederea compararii cu datele scriptice inscrise in contabilitate, pentru determinarea minusurilor si a plusurilor din gestiune si stabilirea eventualei raspunderi gestionare. Operatiune efectuata de regula la sfarsitul anului in scopul stabilirii situatiei reale a activelor si a obligatiilor unitatii.

Exemplu: Se verifica daca soldul scriptic (cat arata soldul din registrul de casa tinut de catre societate zilnic) corespunde cu soldul faptic (adica banii care exista in realitate in casieria unitatii).

PROCEDEUL 5. Confirmarea externa

Se verifica soldurile creantelor pe care le avem noi in contabilitate cu soldurile datoriilor din contabilitatea clientilor. Daca se constata diferente trebuie sa se realizeze nota explicativa cu privire la operatiile din care au rezultat diferente.

VI.          Prezentarea riscului general de audit

1.Riscul de control

Exemplu: Modalitatea de activitate nu permite accesul la sursele informationale. Presupunem un risc de control la societatea auditata de 9%.

2.Riscul inerent

Exemplu: Activitatea intreprinderii are un grad de complexitate ridicat, ceea ce nu permite realizarea unui control total. Presupunem un risc intern la societatea auditata de 10%.

3.Riscul de nedetectare

Exemplu: Aplicand tehnica sondajului pot exista erori ce nu vor fi depistate. Presupunem un risc de nedetectare la societatea auditata de 7%.

Calculam riscul general de audit:

RA = Rc * Ri * Rn = 9%*10%*7% = 0,063%

Societatea se afla in limitele normale ale riscului, nefiind necesar un esantion mai mare de luat in calcul la sondaj.

VII.       Prezentarea probelor de audit

Probe de audit – totalitatea erorilor, inexactitatilor, iregularitatilor, fraudelor ce pot fi intalnite dupa aplicarea procedeelor si tehnicilor de control.

A.    PROBE CUANTIFICABILE:

S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea soldului clientului respectiv in programul contabil.

S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe proprie raspundere si a depus-o la Administratie.

S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.

S-a constatat pe baza extraselor de cont ca societatea a inregistrat artificial in contabilitate o plata de 600 ron pe data de 23.01.2009 catre un furnizor.

S-a constatat ca s-a efectuat plata cash a facturii nr. 580/12.05.2009 a furnizorului ALKA SA in valoare de 200 ron fara sa existe document justificativ.

S-a constatat ca lichiditatile si echivalentele de lichiditati in euro, existente la sfarsitul exercitiului, au fost convertite la cursul de 1€=4,3ron, cursul de inchidere anuntat de BNR fiind de 1€=4,2ron. Lichiditatile si echivalentele de lichiditati in euro ale societatii au fost de 850€ si trebuiau convertite la suma de 3570 ron ci nu la suma de 3655 ron. Diferenta este de 85 ron.

S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu este corecta.

B.    PROBE NECUANTIFICABILE

S-a constatat inregistrarea in contabilitate a unei chitante xeroxate nr. 334/02.04.2009 de la furnizorul SDC COMPUTERS SRL prin care s-a achitat un calculator, chitanta originala lipsind.

S-a constatat ca incasarile si platile cash efectuate in lei si valuta nu s-au tinut distinct in registru de casa in lei, respectiv in registru de casa in valuta.

S-a constatat ca societatea a emis chitanta nr. 501 pe data de 12.08.2009 si chitanta nr. 502 pe data de 10.08.2009.

S-a constatat ca s-a sarit peste emiterea chitantei nr. 534. Mentionez faptul ca aceste chitante sunt emise de un program de facturi si nu mai avem voie sa anulam chitante. Daca se greseste o chitanta ea se poate reface daca mai este posibil. Mentionez ca societatea nu taie chitante din chitantier, unde se pot anula chitante fara nici o problema, acestea ramanand in cotorul chitantierului ca dovada.

VIII.    Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul de semnificatie

Se presupune o cifra de afaceri de 20000 ron.

Se vor verifica pragul de semnificatie pentru probele cuantificabile descoperite.

P= Eroare/CA = . %

1500/20000*100 = 7,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5% si astfel influenteaza situatiile finaciare.

6000/20000*100 = 30% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5% si astfel influenteaza situatiile finaciare.

1840/20000*100 = 9,2% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5% si astfel influenteaza situatiile finaciare.

600/20000*100 = 3% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

200/20000*100 = 1% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

85/20000*100 = 0,425% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

2500/20000*100 = 12,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5% si astfel influenteaza situatiile finaciare.

IX.          Exprimarea opiniei de audit

S-a emis o opinie de audit cu rezerve, argumentata prin urmatoarele probe:

S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea soldului clientului respectiv in programul contabil.

S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe proprie raspundere si a depus-o la Administratie.

S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.

S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu este corecta.

X.   Prezentarea raportului de audit

RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT

Destinar: ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR SC LEADER S.R.L.

RAPORT CU PRIVIRE LA SITUATIILE FINANCIARE SI LA TREZORERIA SOCIETATII

1. Am auditat situatiile financiare ale S.C. LEADER S.R.L., care cuprind bilantul la data de 31.12.2009, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar aferente, situatia modificarilor capitalului propriu, pentru anul incheiat, precum si o sinteza a politicilor contabile semnificative si notele explicative.

RESPONSABILITATEA CONDUCERII PENTRU SITUATIILE FINANCIARE

2. Conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul MF nr: 3055/2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile contabile descrise in notele la situatiile financiare.

Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela de situatii financiare care sa nu contina denaturarii semnifivcative datorate fie fraudei, fie erorii; selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate; elaborarea unor estimari contabile si rezonabile in circumstantele date.

RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

3. Responsabilitatea noastra este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie asupra acestor situatii financiare. Noi am efectuat auditul in conformitate cu Stadardele Internationale de Audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Aceste standarde cer ca noi sa respectam cerintele etice ale Camerei si sa planificam si sa realizam auditul in vederea obtineri unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative .

4. Un audit consta in efectuarea de proceduri necesare pentru obtinerea probelor de audit referitoare la sume si alte informatii publicate in situatiile financiar. Procedurile selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor ca situatiile financiare sa prezinte denaturari semnificative datorate fie fraudei, fie erorii. In evaluarea acestor riscuri, auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale societatii pentru a stabili procedurile de audit relevante in circumstantele date, dar nu si in scopul exprimarii unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societatii. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite si responsabilitatea estimarilor contabile elaborate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii situatiilor financiare luate in ansamblul lor.

5. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

BAZELE OPINIEI CU REZERVE

S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea soldului clientului respectiv in programul contabil.

S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe proprie raspundere si a depus-o la Administratie.

S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.

S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu este corecta.

OPINIA AUDITORULUI

.In opinia noastra, cu exceptia efectelor aspectelor prezentate la punctul 6,7,8,9 situatiile financiare au fost intocmite de o maniera adecvata, in toate aspectele semnificative, in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile contabile descrise in notele la situatiile financiare.

Raport asupra conformitatii raportului administratorilor cu situatiile financiare

In concordanta cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009, art 263, punctul 2, noi am citit raportul administratorilor atasat situatiilor financiare. Raportul administratorilor nu face parte din situatiile financiare. In raportul administratorilor, noi nu am identificat informatii financiare care sa fie in mod semnificativ neconcordante cu informatiile prezentate in situatiile financiare alaturate.