Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» ANALIZA REZULTATELOR LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI


ANALIZA REZULTATELOR LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI




ANALIZA REZULTATELOR LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI

1. DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCITIULUI FINANCIAR

In conditiile actuale, contabilitatea se indreapta spre conducerea profitabila a intreprinderii in conditiile asigurarii de lichiditati si cvasilichiditati, purtand denumirea de contabilitatea rezultatului.




Contabilitatea ne reda informatii privind profitul care este utilizat ca masura a rezultatelor, iar elementele direct legate de masurarea profitului sunt veniturile si cheltuielile.

Din punct de vedere al textelor reglementare, rezultatul se determina prin diferenta dintre anumite venituri si anumite cheltuieli.

Din punct de vedere al diferitelor principii contabile putem constata ca agrearea prudentei si a costurilor istorice conduce la un rezultat, iar practicarea unei contabilitati de inflatie conduce la un alt rezultat cu totul diferit. La nivelul unei intreprinderi se poate discuta despre trei rezultate: unul calculat de contabilitatea de gestiune pentru masurarea corecta a performantelor intreprinderii, compartimentelor, functiilor si produselor acesteia, si altele doua calculate de contabilitatea financiara: rezultatul financiar si rezultatul fiscal.

Rezultatul exercitiului, respectiv profitul sau pierderea, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor[1].

Deci, rezultatul poate fi definit ca diferenta intre venitul total al intreprinderii si costul total, pornindu-se de la faptul ca orice activitate este simultan consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Consumul de resurse este definit in plan valoric prin structura cheltuieli , dupa cum 'produsul' obtinut este delimitat prin structura de venituri. Cele doua structuri trebuie analizate prin prisma raporturilor patrimoniale deoarece consumul de resurse si rezultatul creat ca efect determina modificari in masa patrimoniului.

Astfel, rezultatul se defineste prin prisma diferentei intre veniturile din livrarea (vanzarea) bunurilor mobile si a bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate, inclusiv castigurile din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un exercitiu financiar.

Cadrul conceptual IASC privind elaborarea si prezentarea situatiilor financiare arata ca: 'Informatiile despre rezultatele unei intreprinderi, in special profitabilitatea acesteia sunt necesare pentru evaluarea modificarilor potentiale de resurse economice pe care intreprinderea le va putea contola in viitor. Informatiile despre variabilitatea rezultatelor sunt importante in acesta privinta. Informatiile despre rezultate sunt utile in a anticipa capacitatea intreprindeii de a genera fluxuri de lichiditati cu resursele existente. Sunt utile si pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care intreprinderea poate utiliza noi resurse'.

Rezultatul exercitiului concretizat in profit sau pierdere, caracterizeaza toate locurile activitatii economice (de productie, distributie si prestari de servicii) si financiare ale intreprinderii. 

In legatura cu aceste aspecte “Legea contabilitatii” face precizari foarte clare:

- art.16:”Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor”;

- art.18:”Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor”;

- art.19:” (1)In contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar.

(2)Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii,

potrivit legii’’.

Printr-o interpretare globala a prevederilor legii, se intelege, ca: “rezultatul exercitiului” se calculeaza lunar; segmentul de gestiune la capatul caruia se determina profitul sau pierderea, il reprezinta luna gestionara, subintelegandu-se firesc cumularea si sintetizarea veniturilor si cheltuielilor trimestrial si din trimestru in trimestru, pana la generalizarea datelor la finele anului, prin bilant.

Decontarea veniturilor la finele fiecarei perioade se face prin compararea cheltuielilor cu veniturile, ca atare, este firesc sa acceptam ca ele se pot finaliza fie in profit fie in pierdere. Aceasta decontare se face prin intermediul contului 121 ’’Profit si pierdere’’ cont bifunctional, de calcul economic care in aceasta prima etapa, se crediteaza cu veniturile dobandite si delimitate in conturile din clasa 7 ‘’Conturi de venituri‘’ si se debiteaza cu cheltuielile generale de obtinere a acestora, delimitate si colectate in conturile din clasa 6 ‘’Conturi de cheltuieli‘’ (retinand totusi exceptia unor venituri in functie de soldul lor). In final contul 121 ‘’Profit si pierdere‘’ consemneaza rezultatul exercitiului dat de soldul lui :

n     creditor = profit

n     debitor = pierdere

Rezultatul curent reprezinta soldul activitatii curente, normale a intreprinderii, si anume al activitatii de exploatare si al celei financiare.

Rezultatul exceptional este aferent acelor operatiuni efectuate de intreprindere care nu sunt legate de activitatea sa curenta, normala.

REZULTATUL EXERCITIULUI cuprinde:

A. Rezultatul curent format din: a. rezultatul din exploatare:

- venituri din exploatare

- cheltuieli pentru exploatare

REZULTATUL EXPLOATARII

I

----- ----- --------------I----- ----- --------- ----- -----

I I

I I

VENITURI DIN EXPLOATARE

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE

- Venituri din activitatea de baza

- Cheltuieli aferente activitatii de baza

- Alte venituri din exploatare

- Alte cheltuieli pentru exploatare

b. rezultatul financiar:

- venituri financiare

- cheltuieli financiare

REZULTATUL FINANCIAR

I

----- ----- ------I----- ----- --------

I I

I I

VENITURI FINANCIARE

CHELTUIELI FINANCIARE

- Venituri din participatii 

- Pierderi din creante legate de participatii

- Venituri din creante imobilizate

- Pierderi din creante imobilizate

- Venituri din diferente de curs valutar

- Diferente nefavorabile de curs valutar

- Venituri din dobanzi

- Dobanzi platite

- Alte venituri financiare

- Alte cheltuieli financiare

B. Rezultatul exceptional:

- venituri exceptionale

- cheltuieli exceptionale

REZULTATUL EXCEPTIONAL

I

----- ----- --------I----- ----- ---------

I I

I I

VENITURI EXCEPTIONALE

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

- din operatiuni de gestiune

- din operatiuni de gestiune

- din operatiuni de capital

- din operatiuni de capital

C. Impozitul pe profit.

Rezultatul care se constituie prin efectuarea comparatiei dintre venituri si cheltuieli trebuie sa fie acelasi cu cel obtinut prin compararea capitalurilor proprii ale unei intreprinderi la doua momente distincte, si anume:

Capitaluri proprii _ Capitaluri proprii Rezultat

aferente exercitiului N aferente exercitiului N-1 ¯

Legatura intre bilant si contul de profit si pierdere se realizeaza prin intermediul rezultatului economic, ceea ce scoate in evidenta si mai pregnant, puternicele interdependente intre documentele contabile de sinteza si anume:

Variatia capitalurilor Rezultat Venituri -

proprii ale exercitiului = (Bilant si = Cheltuieli

(Bilant contul de rezultate) (Cont de rezultate)

Putem trage concluzia ca bilantul ne permite cunoasterea situatiei financiare a patrimoniului, in timp ce contul de profit si pierdere reda situatia economica datorita continutului sau economic.  Aceasta definitie se nuanteaza si se structureaza in raport de naturile de venituri si cheltuieli, respectiv functiile intreprinderii delimitate ca segmente comparabile la nivelul carora se asociaza venitul cu costul corespondent.

Avand in vedere relatia venituri totale - costuri totale aceasta are o determinare structurala si in consecinta ea trebuie diferentiata si analizata prin prisma activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.

In acest fel, rezultatul unui exercitiu este generat de operatiuni ale activitatii curente si normale a intreprinderii, clasificate la randul lor in operatiuni de exploatare si operatiuni financiare, operatiuni exceptionale care nu fac parte direct din activitatea normala, precum si elemente favorabile si nefavorabile de origine anterioara care conduc la corectarea rezultatului.

Pentru stabilirea rezultatului exercitiului se procedeaza in primul rand, la inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri. Inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri se realizeaza prin intermediul contului 121 'Profit si pierdere' care poate avea sold debitor reprezentand pierdere sau sold creditor reprezentand profit, relatiile dintre conturi fiind urmatoarele:

a) inchiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare,

4814 = % 11.671.275.018,61

30506.702,50

49.145.948,00

657.930.990,71

356.347.060,94

582.156.086,30

506.183.496,06

3.611.715.733,98

56.109.425,00

50403.912,00

1.381.662.854,00

179.453.627,00

66.200.000,00

70.000.000,00

3.29669.771,00

3.077.400.461,00

3.878.100,00

7.606.900,00

109.172.428.96

36.923.841,00

829.777.900,00

346.34737,00

260.061.628,00

–33.545.953,00

–13617.350,00

260.757.027,00

25.87728,00

309.203.880,00

206.135.921,00

156.233.710,00

850.700,00

31.745.854,00

40.688.633,00

6.693.456.545,00

689.762.111,00

3.701.230.194,00

1.342.157.163,00

10.337.496.007,00

31418.813,00

721.475.720,00

515.339.803,00

645807 338.492.933,81

41.681.006.682,00

297.537.551,14

-93.716.811.351,00

-2.335.133.423,00

48.559.709,00

671802 69650.000,00

671804 11.877.600,00

671805 29.221.005,00

671807 6411.280,35

671808 38.919.650,95

190.465,00

5.976.527.656,00

40.822.006,00

23.246.447,00

b) inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare,

% = 4814 13.053.308.513,00

7011 16.356.220.422,00

7012 570.279.022,00

7017 21.482.392,00

691.146.805,00

706 949.776,00

261.562.732,00

758 10.326.518,00

2.002.422,00

190.465,00

161.788.243,00

Asa cum am mai mentionat Sucursala PETROM Pitesti inchide conturile de venituri si prin contul 4814, neutilizand contul 121 decat la nivel de S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti.

1.1. REZULTATUL CONTABIL – BAZA DE CALCUL A REZULTATULUI FISCAL

Formula generala de calcul a rezultatului contabil inainte de impozitare este:[2]

Rezultatul Veniturile din livrarea bunurilor mobile, Cheltuielile angajate

contabil = a bunurilor imobiliare pentru care s-a pentru realizarea

transferat dreptul de proprietate, veniturilor

servicii prestate si lucrari executate,

inclusiv din castiguri de orice natura

Pentru faptul ca nu putem sa nu avem contabilitatea conectata la fiscalitate, putem spune ca decat prin contabilitate putem realiza calculul si evidenta. Astfel, contul 121 'Profit si pierdere', fara inregistrarea cheltuielilor si veniturilor aferente lunii decembrie, arata astfel:

121 'Profit si pierdere'

h Cheltuielile cumulate pana la 30

noiembrie, inclusiv cheltuielile cu

impozitul pe profit

h Veniturile cumulate pana la 30

noiembrie

h Soldul creditor - Profit net

h Sold debitor - Pierdere neta

Contul 121 'Profit si pierdere', la inchiderea exercitiului financiar incorporeaza cheltuielile pe luna decembrie, inclusiv impozitul calculat pe luna decembrie sI veniturile realizate pe aceeasi luna. Marimea impozitui pe profit pe luna decembrie este, astfel, egala cu impozitul calculat pe luna noiembrie.

Formula de calcul a rezultatului contabil inainte de impozitare, tinand cont de faptul ca in componenta cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ si cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat (platit) in cursul exercitiului, este urmatoarea:

Rezultatul Veniturile Cheltuielile Cheltuielile cu impozitul

contabil = ( realizate corespondente ) + pe profit calculat si

inainte de  veniturilor evidentiat in cursul

impozitare realizate exercitiului

Dupa determinarea rezultatului contabil, in situatia in care soldul contului de profit si pierdere este creditor, are loc impozitarea profitului. Pentru impozitarea profitului, avand in vedere respectarea principiilor impunerii fiscale, trebuie facut distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal, si anume:

- rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar care figureaza in contul 121 'Profit si pierdere' inainte de impozitare.

- rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).

Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit stabileste, din punct de vedere fiscal, ca masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:

Profitul Veniturile Cheltuielile Cheltuielile Deducerile

Impozabil = realizate corespondente + nedeductibile fiscale

veniturilor

realizate

sau

Profitul Rezultatul Cheltuielile Deducerile

impozabil = contabil + nedeductibile fiscale

Profitul impozabil anual se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile anului fiscal corectata cu o serie de elemente nedeductibile si deductibile din punct de vedere fiscal.

Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile.

Pentru determinarea rezultatului fiscal (impozabil), la inchiderea exercitiului se procedeaza la corectarea rezultatului exercitiului cu o serie de elemente deductibile si nedeductibile astfel:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Elemente nedeductibile - Elemente deductibile

fiscal fiscal

Impozitul pe profit se calculeaza tinand cont de realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale fapt pentru care trebuie facuta distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

Cheltuieli

Rezultatul impozabil = Venituri - corespondente + Cheltuieli - Deduceri

realizate venituri realizate nedeductibile fiscale

La stabilirea rezultatului fiscal trebuie sa se tina seama de cheltuielile deductibile si nedeductibile.

Contabilizarea impozitului pe profit se realizeaza cu ajutorul contului 441 'Impozit pe profit'. Este un cont bifunctional, soldul sau creditor reflecta sumele de virat la bugetul statului iar cel creditor reflecta sumele deja virate.

Inregistrarea impozitului de plata se face prin formula contabila:

691 = 441

Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

Decontarea cu bugetul statului a impozitului pe profit se realizeaza prin inregistrarea:

441 = 5121

Impozit pe profit Conturi curente la banci

Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit stabileste, din punct de vedere fiscal, ca masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:

Profitul Veniturile Cheltuielile Cheltuielile Deducerile

impozabil = realizate corespondente + nedeductibile fiscale

veniturilor

realizate

sau

Profitul Rezultatul Cheltuielile Deducerile

impozabil = contabil + nedeductibile fiscale

Cheltuielile sunt deductibile din punct de vedere fiscal numai daca sunt aferente realizarii veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.

In categoria cheltuielilor nedeductibile (pentru care nu se admit deduceri) se includ:

impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat din strainatate;

amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine, neimputabile suportate pe cheltuieli;

cheltuielile pentru protocol, reclama si publicitate, care depasesc limitele prevazute de legea bugetara anuala

sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor peste limitele legale;

cheltuielile de sponsorizare care depasesc limitele cotei legale prevazute;

alte cheltuieli nedeductibile fiscal si din care se scad o serie de sume deductibile din punct de vedere fiscal potrivit prevederilor legale si care se refera la:

sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor legale in limita a 5% din profitul contabil anual pana ce acestea vor atinge 20% din capitalul social;

pierderi din anii precedenti;

venituri din provizioanele pentru care nu s-a admis deducerea;

alte sume deductibile legal.

Deducerile fiscale sunt:

dividendele primite de la alta persoana juridica romana;

sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita a 5% din profitul contabil anual, pana cand acesta va atinge 20% din capitalul social;

veniturile din provizioane pentru care nu s-au admis deduceri;

alte elemente stabilite prin normele legale.

Determinat astfel, profitul impozabil se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului. De aceea si limitele cheltuielilor deductibile se aplica lunar pentru ca la finele anului fiscal sa se incadreze in prevederile dispozitiilor legale care sunt in vigoare la data respectiva

Impozitul lunar datorat se calculeaza astfel:

Impozitul datorat Impozitul pe profit Impozitul aferent

pe luna in curs  = calculat asupra profitului profitului impozabil cumulat

impozabil calculat de la pana la sfarsitul lunii

inceputul anului  precedente

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator. Inainte de aceasta data se depune la organele fiscale 'Declaratia de impunere' care cuprinde calculul impozitului pe profit.

Calculul rezultatului fiscal, implicit impozitarea profitului care sta la baza declaratiei de impunere ce se depune la organele fiscale, se face dupa urmatorul model:

hVenituri din exploatare, financiare si exceptionale

) Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare (inclusiv cheltuielile privind

impozitul pe profit), financiare si exceptionale

(=) Rezultatul net contabil (profit sau pierdere)

) Deduceri fiscale

- dividende primite de la alta persoana juridica romana

- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in

limita legala;

- alte deduceri fiscale

(+) Cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal:

- impozitul pe profit

- amenzile si penalitatile datorate catre unitati romane sau straine

- cheltuieli pentru protocol, care depasesc limitele prevazute de legea

bugetara anual

- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor, a

rezervelor peste limitele legale;

- pierderile din surse externe

- alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal

(+) Profitul impozabil (pierderi) inainte de reportarea pierderii

) Pierderile de recuperat din anii precedenti

(=) Profitul impozabil (pierderi)

hImpozitul pe profit = Profitul impozabil x 25 %

) Creditul fiscal

) Reduceri pentru modernizarea tehnologiei de fabricatie, extinderea activitatii in

scopul obtinerii de profituri suplimentare si protectia mediului inconjurator

(=) Impozitul pe profit datorat

) Impozitul pe profit pe anul curent, platit cumulat de la inceputul anului

(=) Impozitul pe profit de plata sau impozitul pe profit platit in plus

Asa cum am mai aratat, in legatura cu impozitul pe profit se fac urmatoarele inregistrari:

691 = 441

“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”

441 = 512

“Impozitul pe profit” “Conturi curente la banci”

121 = 691

“Profit si pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

O unitate poate inregistra anual si pierdere nu numai profit. Aceasta pierdere declarata de contribuabili se recupereaza din profitul impozabil lunar obtinut in conditiile fiscale urmatoare, fara a depasi 36 de luni. De aceea, pierderea se reporteaza luna de luna pana la inchiderea exercitiului cand se determina pierderea anuala

Aceste inregistrari nu se regasesc la Sucursala “PETROM” Pitesti deoarece acestea se efectueaza la S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti, care cumuleaza situatiile veniturilor si cheltuielilor la nivelul societatii (care coordoneaza activitatea mai multor sucursale), stabilind un singur rezultat.

1.2. MODELUL CONTULUI DE REZULTATE, CONTURILE DE CHELTUIELI SI VENITURI

Contul de profit si pierdere constituie un element indicator distinct al bilantului contabil propriu-zis, iar prin structura pe care o are are rolul de a asigura cunoasterea rezultatului exercitiului, in speta profitul sau pierderea pentru fiecare categorie de activitate (exploatare, financiara si exceptionala) precum si pe total.

Acest formular permite urmatoarea delimitare a rezultatelor partiale ale exercitiului:

rezultatul curent, constituit din rezulatatele activitatii de exploatare si financiare;

rezultatul exceptional;

impozitul pe profit determinat.

Contul de profit si pierdere este structurat, pentru fiecare din activitatile desfasurate de agentul economic intr-o grupa venituri si o alta de cheltuieli, care la randul lor sunt detaliate pe categorii sau feluri de venituri si respectiv, cheltuieli.

Un element distinct al contului de profit si pierdere il constituie impozitul pr profit, care se obtine prin aplicarea cotei legale de impozit, la diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale.

Contul de profit si pierdere, ca si bilantul propriu-zis prezinta indicatorii, si respectiv elementele patrimoniale, comparativ la finele exercitiilor precedent si curent.

Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii unei intreprinderi, in cursul unei perioade date[5]. El constituie o sinteza a contabilitatii de flux la nivel microeconomic, deoarece pune in evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsoarea bogatiei unei intreprinderi, pentru o anumita durata.

Contul de profit si pierdere furnizeaza informatii referitoare la performantele intreprinderii, informatii utile pentru:

- a evalua rentabilitatea intreprinderii si capacitatea ei de a genera fluxuri de trezorerie, plecand de la resursele pe care le controleaza

- a evalua eficacitatea cu care intreprinderea a utilizat aceste resurse si capacitatea ei de a folosi resurse suplimentare.

O prezentare optima cere ca:[6]

- sa fie divulgate rezultatele activitatilor de exploatare, de plasament si de finantare;

- sa fie mentionate separat marimea veniturilor si cheltuielilor, castigurilor si pierderilor ce provin din activitati ordinare, elemente prezentate atat dupa natura cat si dupa destinatia lor;

- sa fie prezentate separat elementele recurente (repetitive);

- sa fie prezentate separat elementele extraordinare;

- sa fie divulgate separat veniturile si cheltuielile ce au caracteristici specifice precum veniturile si cheltuielile financiare, impozitele asupra beneficiilor etc.;

sa fie prezentate separat veniturile si cheltuielile activitatilor abandonate, precum si rezultatul generat de un sector de activitate abandonat.

Contul de profit si pierdere, prin structura pe care o are, asigura detalierea sau cunoasterea mijloacelor de obtinere a rezultatului obtinut, prin compararea valorilor privind vanzarile, denumite generic venituri, cu cele referitoare la consumurile sau utilizarile de resurse aferente veniturilor obtinute, denumite cheltuieli.

Ar trebui ca intreprinderilor romanesti sa li se lase posibilitatea alegerii intre un cont de profit si pierdere structurat dupa destinatii si un cont de profit structurat dupa natura. Acesta ar reprezenta o evolutie importanta a sistemului nostru contabil. Din motive legate de necesitati manageriale ca si pentru a raspunde unor criterii de comparatie, la nivel international, intreprinderile mari ar opta pentru structura pe destinatii. De astfel, acesta clasificare a veniturilor si cheltuielilor ar deveni metoda de referinta. Prezentarea pe baza clasificarii dupa natura (cealalta metoda autorizata) ar tine cont de cultura contabila in vigoare in tara noastra. Acesta ar raspunde mai bine necesitatilor intreprinderilor mici si mijlocii.

La actualul cont de profit si pierdere pot fi aduse urmatoarele ameliorari posibile:

- renuntarea la clasificarea curent/exceptional in favoarea clasificarii ordinar/extraordinar;

- prezentarea rezultatului activitatilor ordinare atat inainte de impozitare cat si dupa impozitare;

- prezentarea efectelor modificarilor contabile (diminuate cu impozitele aferente);

- prezentarea imaginii rezultatului dupa modificarile contabile.

In situatia in care o intreprindere ar utiliza acesta metoda de prezentare, acesta ar trebui sa publice in anexa informatii referitoare la repartizarea cheltuielilor pe destinatii.

Pentru a se putea agrega informatiile la nivel de sector de activitate sau la scara nationala intreprinderile ar trebui sa publice tabloul soldurilor intermediare de gestiune care, deocamdata in tara noastra, ramane numai o experienta universitara. Determinarea soldurilor intermediare poate fi ceruta atat intreprinderilor care intocmesc si publica un cont de profit si pierdere structurat dupa natura cheltuielilor si veniturilor cat si cele care ar fi recurs la metoda de referinta (structura dupa destinatii).

Sistemul contabil aplicat in economia noastra incepand din anul 1994, este ancorat la cerintele economiei de piata. El este elaborat in concordanta cu legislatia tarii noastre in vigoare la finele anului 1993, precum si cu prevederile Directivei a IV-a a Comunitatii Economice Europene si Standardelor de contabilitate internationala

Contul de profit si pierdere poate fi prezentat in doua modele care grupeaza veniturile si cheltuielile, fie dupa natura economica a acestora, fie dupa functiunile sau activitatile intreprinderii (deci dupa destinatia cheltuielilor si veniturilor).

Forma in care se poate prezenta contul de profit si pierdere

- forma de tablou bilateral sau forma de cont (schema orizontala

- forma de lista (schema verticala

Cheltuielile si veniturile sunt clasificate, in ambele cazuri, dupa modul in care ele se refera la operatiunile curente legate de activitatea industriala si/sau comerciala, la operatiuni financiare sau cu caracter exceptional, in trei categorii:

- cheltuieli si venituri din exploatare,

- cheltuieli si venituri financiare,

- cheltuieli si venituri exceptionale.

1. Schema orizontala a contului de profit si pierdere:

Contul de profit si pierdere la data de

Cheltuieli

Venituri

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli exceptionale

Impozit pe profit

(+) <—–— Rezultatul

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri exceptionale

exercitiului —–— > (

2. Schema verticala a contului de profit si pierdere:

Contul de profit si pierdere la data de

Venituri din exploatare

– Cheltuieli de exploatare

= Rezultat din exploatare

• Profit sau

• Pierdere

• Venituri financiare

– Cheltuieli financiare

= Rezultat financiar

• Profit sau

• Pierdere

Rezultatul curent al exercitiului

• Profit sau

• Pierdere

• Venituri exceptionale

– Cheltuieli exceptionale

Rezultat exceptional

• Profit sau

• Pierdere

– Impozit pe profit

Rezultatul exercitiului

X

X

X A

X

X

X B

X C = A + B

X

X

X D

X E

X F = C + D E

Aceasta prezentare sub forma de 'lista' ofera avantajul de a delimita partea de rezultat aferenta activitatii curente (de exploatare si financiara) de rezultat aferent activitatii exceptionale, acesta din urma fiind caracterizat printr-o variatie semnificativa de la un an la altul si de la o intreprindere la alta. Delimitarea este necesara si pentru faptul ca rezultatul curent este un indicator important in aprecierea activitatii oricarei intreprinderi.

Schema verticala a contului de profit si pierdere constituita pe baza destinatiei cheltuielilor si veniturilor se prezinta astfel:

Contul de profit si pierdere

intocmit la

mii lei

INDICATORI

Exercitiul

N-1

Exercitiul

N

1. Cifra de afaceri

2. Costul de productie al bunurilor vandute

2.1. Materii prime

2.2. Energie si combustibil

2.3. Salarii

2. Reparatii si intretinere

2.5. Piese de schimb

2.6. Ambalaje

2.7. Achizitii diverse

3. Marja bruta

Alte cheltuieli de exploatare

1. Cheltuieli de distribuire

2. Cheltuieli generale de administratie

3. Amortizari si provizioane pentru depreciere

5. Profitul din exploatare ( 3 - 4 )

6. Alte venituri si cheltuieli

6.1. Dividende si dobanzi incasate

6.2. Cheltuieli financiare

6.3. Impozite

7. Rezultatul curent ( 5

8. Venituri si cheltuieli extraordinare

9. Impozit pe profit privind rezultatul extraordinar

10. Profitul sau pierderea neta

11. Numarul de actiuni

12. Dividendul actiunii

Se observa ca intre cele doua scheme este o diferentiere, si anume:

- schema privind contul de profit si pierdere dupa destinatie este centrata pe indicatorii privind cifra de afaceri si costul bunurilor vandute - este consecinta interesulului investitional;

- schema privind contul de profit si pierdere dupa natura este centrata pe indicatorii privind cifra de afaceri si productia exercitiului - este consecinta interesului fiscal.

Prezentarea contului de profit si pierdere este considerata obiectiva cand ea se face in functie de natura economica a cheltuielilor, si subiectiva in opozitie cu delimitarea cheltuielilor plecand de la functiunile intreprinderii (fabricatie, administratie, cercetare, vanzare etc.). Prezentarea subiectiva este destul de dificil de realizat avand in vedere complexitatea si varietatea activitatilor ce se pot desfasura intr-o intreprindere, si totodata prezinta inconveniente in analiza economico-financiara, mai ales, in ceea ce priveste formarea indicatorilor macrocontabili.

Contul de profit si pierdere evidentiaza si explica cat mai analitic rezultatele prin prisma raporturilor de echilibru dintre cheltuieli si venituri grupate dupa natura activitatilor desfasurate si in cadrul acestora, dupa natura resurselor utilizate (pentru cheltuieli) si natura rezultatelor obtinute (pentru venituri).

Unul dintre obiectivele oricarei intreprinderi este acela de a obtine profit, obiectiv care actioneaza si ca o constrangere pentru insasi existenta ei ca entitate de baza a economiei nationale. Avand in vedere acesta varianta

- profitul este considerat ca o imbogatire, deci o resursa

- pierderea o saracie, fiind asimilata unei utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric.

Asa cum am mai mentionat contul de profit si pierdere are continut indeosebi economic deoarece ofera informatii asupra activitatii industriale, comerciale sau financiare a intreprinderii, a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza

Activitatea intreprinderii influenteaza structurarea informatiilor in contul de profit si pierdere, care se identifica cu insasi operatiunile economico-financiare desfasurate de un titular de patrimoniu intr-o perioada de gestiune.

Nivelele contului de profit si pierdere:

NIVELURI

CHELTUIELI

VENITURI

EXPLOATARE.

Cheltuieli de exploatare

Venituri din exploatare

FINANCIAR...

Cheltuieli financiare

Venituri financiare

EXCEPTIONAL

Cheltuieli exceptionale

Venituri exceptionale

GLOBAL.

Impozitul pe profit

Avand in vedere conceptia dualista de organizare a contabilitatii in Romania contul de profit si pierdere are la baza clasificarea pe naturi a veniturilor si cheltuielilor. Forma de prezentare a structurilor in cadrul acestuia este cea de lista prezentand avantajul dezvaluirii rezultatului dupa dupa fiecare nivel de activitate, fara sa mai fie necesare calculele suplimemtare in afara contului asa cum s-ar fi efectuat daca ar fi fost adoptata forma de cont.

Pentru modelarea si contabilizarea cheltuielilor si veniturilor conceptia dualista adoptata impune un calcul al rezultatului global realizat prin contabilitatea financiara si un calcul al rezultatelor analitice infaptuit prin contabilitatea de gestiune.

Asa cum am mai aratat, in contabilitatea financiara cheltuielile si veniturile sunt grupate in functie de:

- natura activitatilor: exploatare, financiara, exceptionala

- natura resurselor utilizate in cazul cheltuielilor: cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile primite, cheltuieli cu impozitele si taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli financiare, cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune si de capital, cheltuieli cu amortizarile si provizioanele) si

- natura rezultatelor in cazul veniturilor: venituri din vanzari, venituri din productia stocata, venituri din productia de imobilizari, alte venituri de exploatare, venituri din dobanzi si alte venituri financiare, venituri exceptionale din operatii de gestiune si de capital, venituri din amortizari sI provizioane.

Schema contului de profit si pierdere

pentru sistemul contabil de baza intreprinderi mari)

• Venituri din vanzarea marfurilor

( + ) Productia vanduta (1)

( = ) Cifra de afaceri

(+,-) Venituri din productia stocata (2)

( + ) Venituri din productia de imobilizari (3)

( + ) Venituri din subventii de exploatare

( + ) Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

= Venituri din exploatare (I)

unde:

1 + 2 + 3 = Productia exercitiului

( - ) Cheltuieli de exploatare (II)

= Rezultatul din exploatare (I - II)

• Profit sau

• Pierdere

• Venituri financiare (III)

( - ) Cheltuieli financiare (IV)

= Rezultat financiar (III - IV)

• Profit sau

• Pierdere

Rezultatul curent al exercitiului

(I - II + III - IV)

• Profit sau

• Pierdere

• Venituri exceptionale (V)

( - ) Cheltuieli exceptionale (VI)

= Rezultatul exceptional al exercitiului (V - VI)

• Profit sau

• Pierdere

Impozit pe profit (VII) .

A. Total venituri (I + III + V)

B. Total cheltuieli (II + IV + VI + VII)

Rezultatul exercitiului (A - B)

• Profit sau

• Pierdere

Contul de profit si pierdere se intocmeste in Romania, in mod obligatoriu, de catre toate unitatile patrimoniale, indiferent de forma de proprietate, fie in sistem de baza (unitatile patrimoniale mari), fie in sistem simplificat (unitatile patrimoniale mici si mijlocii). Institutiile romanesti de normalizare, avand in vedere realizarile normalizarii contabile din practica europeana, au prevazut cate o schema standard a contului de profit si pierdere, atat in sistem de baza cat si in sistem simplificat. Schema verticala de prezentare a contului de profit si pierdere este alesa de specialistii romani pentru a fi utilizata si cuprinde informatii referitoare atat la exercitiul financiar incheiat cat si la cel precedent. Acesta cuprinde: veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, cat si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere), rezultat care este determinat avand in vedere activitatea curenta, operatiile exceptionale si impozitarea profitului.

Contul de profit si pierdere este prezentat in anexa.

Pentru completarea formularului se preiau datele din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv, din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la inceputul anului. Daca au fost cazuri in care au fost efectuate inregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri (operatiuni contabile privind asocierile in paticipatie, corectari prin inregistrari contabile inverse etc.) datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri si cheltuieli, inainte de a fi transferate asupra contului 121 'Profit si pierdere', cumulate de la inceputul anului.

Putem avea urmatoarele situatii:

h soldurile se preiau direct din balanta nefiind necesare alte operatii, de exemplu:

Venituri din vanzari marfuri (ct. 707):

soldul din balanta de verificare = 0 leii;

suma trecuta in bilant la postul respectiv = 0 mii lei;

hsoldurile preluate din balanta se insumeaza, respectiv se diminueaza conform metodologiei de calcul, de exemplu:

Productia vanduta se obtine prin insumarea soldurilor conturilor dupa urmatoarea formula: ct. 701+702+703+704+705+706+708, adica

soldurile din balanta de verificare:

- sold ct. 701 = 279.227.822.173 lei

+

- sold ct. 706 = 949.776 lei

TOTAL = 279.232.771.949 lei

suma trecuta in bilant la postul respectiv = 279.232.772 mii lei;

hanumite sume din coloanele bilantului se insumeaza respectand metodologia de calcul, si anume:

Productia exercitiului (rd. 07) = rd.02+04-05+06 =

= 279.232.772 - 93.817 + 2.953.325 =

= 282.092.280 mii lei

Balanta de verificare este prezentata la anexa nr. 5.

Contul de profit si pierdere, respectiv bilantul contabil, este prezentat la anexa nr. 6.

1.3. MARJELE DE ACUMULARE (SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE)

Concluzia pe care o putem trage din aceste relatii este aceea ca bilantul ne permite cunoasterea situatiei financiare a patrimoniului, in timp ce contul de profit si pierdere reda situatia economica datorita continutului sau economic, si aceasta deoarece contul de profit si pierdere ne furnizeaza informatii asupra activitatii industriale, comerciale sau financiare a intreprinderii, a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza. Detalierea acestor venituri, cheltuieli si rezultate este realizata la capitolul 2.

Structurile de cheltuieli si de venituri sunt prezentate cu valorile corespunzatoare exercitiilor N si N+1.

Posturile contului de profit si pierdere pot avea fie valori pozitive, fie valori negative (postul 'productia stocata si posturile de cheltuieli privind stocurile, in varianta aplicarii metodei inventarului intermitent). Un post poate sa corespunda unei grupe de conturi, mai multor grupe, unui cont, mai multor conturi sau subconturi.

Analiza performantelor economice ale firmei si analiza financiara consta in descompunerea rezultatului contabil. Prima dintre ele, elementara, se regaseste in prezentarea contabila a rezultatului, asa cum figureaza in 'Contul de profit si pierdere', si din care se pot observa trei rezultate partiale: rezultatul exploatarii, rezultatul financiar si rezultatul exceptional. In functie de aceste rezultate se poate calcula contributia fiecaruia la formarea rezultatului net:

Rezultat de exploatare ; Rezultat financiar ; Rezultat exceptional

Rezultat net Rezultat net Rezultat net

Aprofundarea analizei se poate realiza cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune (SIG). Acestea sunt rezultate 'partiale', deoarece sunt obtinute prin dezmembrarea contului de rezultate, adica a celor trei rezultate mentionate anterior.

Pentru determinarea si analiza rezultatelor pe diferite trepte ale formarii lor utilizam tabloul soldurilor intermediare de gestiune care constituie o sursa suplimentara de informatii. De fapt, acesta nu constituie decat o alta varianta de prezentare a contului de rezultate. Acesta propune, insa, un alt mod de grupare a veniturilor si a cheltuielilor, precum evidentierea mecanismului de formare a principalilor indicatori de rezultate si performante.

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului.

La Sucursala “PETROM” Pitesti modelul de regrupare si restructurare a pozitiilor din contul de 'Profit si pierdere', pentru analiza rezultatelor arata astfel:

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA 31.12.2002

mii lei

VENITURI

CHELTUIELI

SOLDURI INTERMEDIARE

SPECIFICARE

SUMA

SPECIFICARE

SUMA

SPECIFICARE

SUMA

Vanzari de marfuri

Costul de cumparare al marfurilor vandute

Marja comerciala

Vanzari de produse, lucrari si servicii

Produse anexe

Productie stocata

Productie imobilizata

TOTAL C

X

Productia

exercitiului

Marja comerciala

Productia exercitiului

TOTAL D

Chelt. cu materii prime si materiale

Chelt. Cu lucrarile si serviciile primite de la terti

TOTAL E

Valoarea adaugata

(D-E)

Valoarea adaugata

Subventii de exploat.




TOTAL F

Impozite, taxe si varsaminte asimilate

Chelt. cu personalul

TOTAL G

Excedentul brut de exploatare

(F - G)

Excedentul brut de exploatare

Alte venituri din expl.

Alte venituri din amortizari si proviz. Privind expl.

TOTAL H

Alte chelt. curente

Amortizari si proviz. privind exploatarea

TOTAL I

Rezultatul

exploatarii

(H - I)

Rezultatul din expl.

Venituri financiare

TOTAL J

Cheltuieli financiare

Impozitul pe profitul activitatii curente

TOTAL K

Rezultatul

activitatii curente

(J - K)

Venit. exceptionale

TOTAL L

Chelt. Exceptionale

Impozitul pe profitul activitatii except

TOTAL M

Rezultatul

exceptional

(L - M)

Rezult.activ.curente

Rezult. Exceptional

TOTAL N

X

Rezultatul

exercitiului

(N)

Dupa cum se observa in cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune, se calculeaza in cascada o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Deci, fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. Motiv pentru care indicatorii TSIG mai sunt codificati si prin denumirea de marje de acumulare.

Avand in vedere mentiunile inscrise la subcapitolul 2. in cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune intervin modificari in cadrul veniturilor si cheltuiellilor, dar pe total rezultatul exercitiului ramane neschimbat.

In situatia in care atat veniturile si cheltuielile sunt reconstituite, adica sunt mai mari cu 858.66111.694 lei, suma aferenta livrarilor in sistem, avem:

vanzari de produse, lucrari si servicii = 1.137.896.884 mii lei

alte cheltuieli de exploatare = 396.746.475 mii lei

In acest mod sunt reflectate corect atat veniturile totale cat si cheltuielile totale, putandu-se efectua o analiza corecta si pertinenta a rezultatelor reale obtinute de sucursala fara a distorsiona valorile indicatorilor calculati pe baza acestora.

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA 31.12.2002

pe baza situatiei economico-financiare

mii lei

VENITURI

CHELTUIELI

SOLDURI INTERMEDIARE

SPECIFICARE

SUMA

SPECIFICARE

SUMA

SPECIFICARE

SUMA

Vanzari de marfuri

Costul de cumparare al marfurilor vandute

Marja comerciala

Vanzari de produse, lucrari si servicii

Produse anexe

Productie stocata

Productie imobilizata

TOTAL C

X

Productia

exercitiului

Marja comerciala

Productia exercitiului

TOTAL D

Chelt. cu materii prime si materiale

Chelt. Cu lucrarile si serviciile primite de la terti

TOTAL E

Valoarea adaugata

(D-E)

Valoarea adaugata

Subventii de exploat.

TOTAL F

Impozite, taxe si varsaminte asimilate

Chelt. cu personalul

TOTAL G

Excedentul brut de exploatare

(F - G)

Excedentul brut de exploatare

Alte venituri din expl.

Alte venituri din amortizari si proviz. Privind expl.

TOTAL H

Alte chelt. curente

Amortizari si proviz. privind exploatarea

TOTAL I

Rezultatul

exploatarii

(H - I)

Rezultatul din expl.

Venituri financiare

TOTAL J

Cheltuieli financiare

Impozitul pe profitul activitatii curente

TOTAL K

Rezultatul

activitatii curente

(J - K)

Venit. exceptionale

TOTAL L

Chelt. Exceptionale

Impozitul pe profitul activitatii except

TOTAL M

Rezultatul

exceptional

(L - M)

Rezult.activ.curente

Rezult. Exceptional

TOTAL N

X

Rezultatul

exercitiului

(N)

Structura contului releva metodologia de calcul si analiza a rezultatului exercitiului. Relatiile delimitate in acest sens sunt:[8]

Marja comerciala defineste performanta activitatii de cumparare pentru vanzare sub forma diferentei dintre pretul de vanzare si costul de cumparare al marfurilor vandute.

marja venituri din _ costul marfurilor

comerciala vanzari de marfuri  vandute

= 0 - 0 = 0 mii lei

Productia exercitiului arata performanta activitatii de productie sub forma productiei vandute, productiei stocate si productiei de imobilizari.

productia venituri din variatia productia

exercitiului vanzarea + productiei + de

productiei stocate imobilizari

= 279232772 - 93817 + 2953325 = 282092280 mii lei

Conform analizei economico-financiare avem:

= 1137896884 - 93817 + 2953325 = 1140756392 mii lei

Valoarea adaugata exprima cresterea sau crearea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie (munca si capital) peste valoarea consumurilor de materii prime, materiale si servicii furnizate de terti.

valoarea productia  marja consumul

adaugata = exercitiului + comerciala - exercitiului

provenit de

la terti

= 282092280 + 0 - (60084134 + 157983424) = 64024722 mii lei

din care:

valoarea valoarea _ amortizari de

adaugata neta adaugata exploatare

= 64024722 - 0 = 64024722 mii lei

Conform analizei economico-financiare avem:

= 1137896884 + 0 - (60084134 + 157983424) = 922688834 mii lei

Excedentul brut de exploatare defineste sursa sau acumularea bruta rezultata din activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv al intreprinderii, remunerarii capitalurilor utilizate si a statului.

In situatia in care rezultatul este negativ acest indicator poarta denumirea de insuficienta bruta de exploatare (IBE

Excedentul valoarea subventii de impozite, cheltuieli

brut de = adaugata + exploatare - taxe si alte - de

exploatare  varsaminte personal

= 64024722 + 0 - 141563167 - 103734650 = -181273095 mii lei

Conform analizei economico-financiare avem:

= 922688834 + 0 - 141563167 - 103734650 = 677391017 mii lei

Rezultatul brut al exploatarii, obtinut prin deducerea remunerarii statului si personalului, reprezinta de fapt contributia capitalului la crearea bogatiei firmei.

s Rezultatul din exploatare evalueaza rentabilitatea economica a unei intreprinderi si corespunde activitatii normale si de baza privind 'productia' de acumulare.

rezultatul excedentul brut alte venituri cheltuieli de alte cheltuieli

exploatarii = de exploatare + din exploatare - exploatare cu - din

amortizarile si exploatare

provizioanele

= -181273095 + 334550 - 74721670 – (- 461917637) = 206257422 mii lei

Conform analizei economico-financiare avem:

= 677391017 + 334550 - 74721670 + 396746475 = 206257422 mii lei

Se poate calcula si direct, ca diferenta intre veniturile si cheltuielile aferente exploatarii:

RE = Venituri din exploatare - Cheltuieli pentru exploatare

= 282426830 - 76169408 = 206257422 mii lei

Conform analizei economico-financiare avem:

= 1141090942 - 934833520 = 206257422 mii lei

Acest rezultat pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare, dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si a riscurilor de exploatare.

Rezultatul curent al exercitiului reprezinta marja care defineste rentabilitatea activitatii normale si curente (exploatare si financiara a intreprinderii).

rezultatul curent rezultatul + venituri - cheltuieli

inainte de impozitare exploatarii financiare financiare

= 206257422 + 28783 - 509247 = 205776958 mii lei

Rezultatul exceptional reda, sub forma sintetica, rezultatul sub forma de profit sau pierdere degajat de activitatea cu caracter de exceptie a intreprinderii, care se refera la operatiuni de gestiuni sau de capital, dupa caz.

rezultatul exceptional = venituri exceptionale - cheltuieli exceptionale

= 805772 - 2960000 = - 2154228 mii lei

Rezultatul exercitiului reda profitul sau pierderea neta a intreprinderii luata in totalitatea sa.

rezultatul _ rezultatul curent rezultatul - impozitul pe

exercitiului inainte de impozitare exceptional profit

= 205776958 - 2154228 - 0 = 203662730 mii lei

In exercitiul curent, rezultatul exercitiului a fost obtinut pe baza soldului favorabil al operatiunilor de exploatare si al celor financiare, activitatea exceptionala avand o influenta negativa

Soldurile intermediare de gestiune pot fi prezentate sub forma de cascada astfel:

Activitatea comerciala Activitatea industriala

Vanzari de marfuri

Marja

comerciala

Cumparari de marfuri

- variatia

stocurilor de marfuri

Marja

com.

Productia exercitiului

Marja

com.

Productia

vanduta

Productia

stocata

Productia

imobilizata

Consumuri de la

terti

Valoarea

adaugata

Subventii de

exploatare

Impozite

si

taxe

Cheltuieli

cu

personalul

Excedentul

brut de

exploatare

Alte venituri din exploatare si

Provizioane

Alte cheltuieli de exploatare si provizioane

Rezultatul din exploatare

Venituri

Financiare

Cheltuieli Financiare

Rezultatul curent profit

Venituri

Exceptionale

Cheltuieli

Exceptionale

Impozit

pe profit

Rezultatul

net (profit)

1. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Capacitatea de autofinantare este un indicator care intra in componenta Tabloului de finantare.

Acest indicator reprezinta ceea ce ramane intreprinderii odata ce au fost remunerati partenerii sai: personalul (salarii), statul (impozite si taxe), creditorii (furnizori si alti creditori) si actionari (dividende).

Metoda simplificata folosita la Sucursala “PETROM” Pitesti:

Capacitatea de = Rezultatul + Amortizari si - Reluari (diminuari) de

autofinantare net provizioane amortizari si provizioane

= 203.622.730 + 7721.670 - 0 = 278.34400 mii lei

Calculul capacitatii de autofinantare avand la baza planul contabil general se prezinta astfel:

a) pe baza excedentului brut

h Excedentul brut de exploatare = -181.273.095 mii lei

+ Alte venituri din exploatare = 33550 mii lei

Alte cheltuieli de exploatare = -461.917.637 mii lei

+ Venituri financiare (exclusiv reluarile de amortizari si provizioane

cu caracter financiar) = 28.783 mii lei

Cheltuieli financiare (exclusiv cheltuielile cu amortizarile si

provizioanele financiare) = 509.247 mii lei

+ Venituri exceptionale (exclusiv cesiunile de imobilizari, cotele parti

din subventiile pentru investitii virate la venituri si reluarile de

amortizari si provizioane cu caracter exceptional)  = 805.772 mii lei

Cheltuieli exceptionale (exclusiv valoarea contabila a imobilizarilor

cedate, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele exceptionale) = 2.960.000 mii lei

Impozitul pe profit = 0

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE = 278.34400 mii lei

b) Pe baza rezultatului net contabil,

h Rezultatul net contabil  = 203.622.730 mii lei

Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele (de exploatare, financiare

si exceptionale)  = 7721.670 mii lei

Veniturile din reluari de amortizari si provizioane (de exploatare,

financiare si exceptionale) = 0

Plusvalori din cesiuni sau + minusvalori din cesiuni de elemente de

activ = 0

Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri  = 0

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE = 278.34400 mii lei

Conform analizei economico-financiare avem:

a) pe baza excedentului brut, valoarile corecte sunt:

h Excedentul brut de exploatare = 977.391.017 mii lei

+ Alte venituri din exploatare = 33550 mii lei

Alte cheltuieli de exploatare = 396.746.475 mii lei

+ Venituri financiare (exclusiv reluarile de amortizari si provizioane

cu caracter financiar) = 28.783 mii lei

Cheltuieli financiare (exclusiv cheltuielile cu amortizarile si

provizioanele financiare) = 509.247 mii lei

+ Venituri exceptionale (exclusiv cesiunile de imobilizari, cotele parti

din subventiile pentru investitii virate la venituri si reluarile de

amortizari si provizioane cu caracter exceptional)  = 805.772 mii lei

Cheltuieli exceptionale (exclusiv valoarea contabila a imobilizarilor

cedate, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele exceptionale) = 2.960.000 mii lei

Impozitul pe profit = 0

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE = 278.34400 mii lei

b) Pe baza rezultatului net contabil rezultatele raman neschimbate, si anume:

h Rezultatul net contabil  = 203.622.730 mii lei

Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele (de exploatare, financiare

si exceptionale)  = 7721.670 mii lei

Veniturile din reluari de amortizari si provizioane (de exploatare,

financiare si exceptionale) = 0

Plusvalori din cesiuni sau + minusvalori din cesiuni de elemente de

activ = 0

Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri  = 0

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE = 278.34400 mii lei

1.5. ALTE TIPURI DE ANALIZA A CONTULUI DE REZULTATE

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant si, pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire, pe perioada considerata. Informatia comuna, care se intalneste in cele doua documente de sinteza, este rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.[9]

Contul de profit si pierdere concentreaza veniturile si cheltuielile unei intreprinderi pentru o perioada data si explica modul de formare a rezultatelor. La modul general, contul de profit si pierdere ofera informatiile necesare pentru intelegerea si explicarea profitului sau pierderii inregistrate de un agent economic.

Astfel, veniturile corespund resurselor obtinute prin realizarea operatiunilor industriale, comerciale, financiare, exceptionale, iar cheltuielile corespund resurselor consumate cu ocazia realizarii acestor operatiuni. Compensandu-se veniturile obtinute cu cheltuielile efectuate se obtine rezultatul global de tipul:

Rezultat = Venituri - Cheltuieli

La Sucursala “PETROM” Pitesti, pe baza contului de profit si pierdere, obtinem urmatorul rezultat:

203.622.730 = 283.261.385 - 79.638.655

La Sucursala “PETROM” Pitesti, pe baza analizei economico-financiare care reflecta valorile reale, obtinem urmatorul rezultat:

203.622.730 = 1.141.925.497 - 938.302.767

Contul de profit si pierdere permite:

- calcularea a trei indicatori partiali ai rentabilitatii (prin gruparea veniturilor si cheltuielilor pe tipuri de activitati: de exploatare, financiara si exceptionala

- rezultatul exploatarii:

206.257.422 = 282.426.830 - 76.169.408

La Sucursala “PETROM” Pitesti, pe baza analizei economico-financiare, avem:

206.257.422 = 1.141.090.942 - 93833.520

- rezultatul financiar:

- 480464 = 28783 - 509247

- rezultatul exceptional:

- 2154228 = 805772 - 2960000

- determinarea indicatorului global de rentabilitate: rezultatul exercitiului (inainte si dupa impozitare):

203.622.730 = 206.257.422 - 480464 - 2154228

Rentabilitatea este definita sintetic ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit, necesar atat dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor.[10]

Indicatorul absolut al rentabilitatii il constituie profitul, ca premisa si consecinta a unei afaceri. Initierea unei afaceri necesita o investitie (premisa), si scopul acesteia este obtinerea rezultatului dorit de investitor (consecinta). Obtinerea unui rezultat cat mai mare determina formarea de noi resurse disponibile pentru alte investitii.

Contul de profit si pierdere sta la baza analizei rentabilitatii care arata

- modul in care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniala finala

- care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli.

Valoarea adaugata

(60.08134+157.983.424)=

= 602722 mii lei

+

Subventii pentru exploatare = 0

-

Impozite, taxe si varsaminte asimilate = 141.563.167 mii lei

-

Cheltuieli cu personalul = 103.73650 mii lei .

= EBE (excedentul brut din exploatare) = - 181.273.095 mii lei

+

Alte venituri din exploatare = 33550 mii lei

-

Amortizari si provizioane   = 7721.670 mii lei

-

Alte cheltuieli de exploatare = - 461.917.637 mii lei .

= RE (Rezultatul exploatarii) = 206.257.422 mii lei

hRezultatul curent al exercitiului

Rc = Venituri curente - Cheltuieli curente

(Venituri din exploatare ( Cheltuieli pentru exploatare

+ Venituri financiare) + Cheltuieli financiare)

= (282.426.830 + 28.783) - (76.169.408 + 509.247) = 205.776.958 mii lei

hRezultatul exercitiului inaintea impozitarii

Rei = Rc + Rezultatul exceptional

= 205.776.958 - 2.15228 = 203.622.730 mii lei

hProfitul impozabil

Pi = Rei + Cheltuielile nedeductibile - Reducerile fiscale

Se calculeaza la nivel de societate, la S.N.P. 'PETROM' S.A. Bucuresti.

hRezultatul exercitiului (profitul net)

Re = Rei - Impozitul pe profit

Se calculeaza la nivel de societate, la S.N.P. 'PETROM' S.A. Bucuresti.

Analiza rentabilitatii pe baza veniturilor si cheltuielilor reale obtinute de sucursala arata astfel:

Valoarea adaugata

(60.08134+157.983.424)=

= 922.688.834 mii lei

+

Subventii pentru exploatare = 0

-

Impozite, taxe si varsaminte asimilate = 141.563.167 mii lei

-

Cheltuieli cu personalul = 103.73650 mii lei .

= EBE (excedentul brut din exploatare) = 677.391.017 mii lei

+

Alte venituri din exploatare = 33550 mii lei

-

Amortizari si provizioane   = 7721.670 mii lei

-

Alte cheltuieli de exploatare = 396.746.475 mii lei .

= RE (Rezultatul exploatarii) = 206.257.422 mii lei

hRezultatul curent al exercitiului – ramane neschimbat

Rc = Venituri curente - Cheltuieli curente

(Venituri din exploatare ( Cheltuieli pentru exploatare

+ Venituri financiare) + Cheltuieli financiare)

= (282.426.830 + 28.783) - (76.169.408 + 509.247) = 205.776.958 mii lei

hRezultatul exercitiului inaintea impozitarii – ramane neschimbat

Rei = Rc + Rezultatul exceptional

= 205.776.958 - 2.15228 = 203.622.730 mii lei

Analiza rentabilitatii are ca scop stabilirea performantelor proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in perspectiva de a genera profit, ca singura sursa care poate asigura amplificarea activitatii.

Ratele de rentabilitate definesc raportul dintre venitul primit in cursul unei perioade si masa capitalurilor investite in intreprindere in aceiasi perioada. Formula de principiu care divulga acest raport este:

Rata de rentabilitate = Venitul curent (dupa impozitare)*

Capitaluri investite

* In evaluarea venitului se exclud, de regula, elementele exceptionale.

Acestea sunt exprimari relative ale nivelului de rentabilitate care completeaza diagnosticul prin capacitatea informationala a indicatorilor respectivi. Ele permit efectuarea de comparatii in spatiu, precum si fata de norme sau standarde elaborate si acceptate de organismele de specialitate.

Datorita varietatii indicatorilor implicati in calcul este posibila determinarea unui numar nelimitat de rate ale rentabilitatii.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE incheiat la 31.12.2002

mii lei

Denumirea indicatorilor

Exercitiul fin.

incheiat

Venituri din vanzarea marfurilor

Productia vanduta

Venituri din productia stocata - sold debitor

Venituri din productia imobilizata

Alte venituri din exploatare

Venituri din dobanzi

Venituri exceptionale

VENITURI TOTALE

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale - total

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate

Cheltuieli cu personalul – total

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli privind dobanzile

Cheltuieli exceptionale

Cheltuieli cu amortizari si provizioane

CHELTUIELI TOTALE

REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI – PROFIT

Impozitul pe profit

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI – PROFIT

Avand in vedere corectia efectuata asupra veniturilor si cheltuielilor, pentru a obtine o anliza pertinenta, vom intocmi urmatoarea situatie:

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE incheiat la 31.12.2002

pe baza corectiei

mii lei

Denumirea indicatorilor

Exercitiul fin.

incheiat

Venituri din vanzarea marfurilor

Productia vanduta

Venituri din productia stocata - sold debitor

Venituri din productia imobilizata

Alte venituri din exploatare

Venituri din dobanzi

Venituri exceptionale

VENITURI TOTALE

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale - total

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate

Cheltuieli cu personalul – total

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli privind dobanzile

Cheltuieli exceptionale

Cheltuieli cu amortizari si provizioane

CHELTUIELI TOTALE

REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI – PROFIT

Impozitul pe profit

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI – PROFIT

Ratele de rentabilitate mai semnificative sunt:

1. Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) caracterizeaza eficienta intregii activitati a intreprinderii in cursul exercitiului, si se poate calcula:

a). Rv = P . 100, unde: P = profitul inaintea impozitarii

V V = veniturile totale aferente perioadei

= 203.622.730 . 100 = 71,89 % - valoare incorecta

283.261.385

Pe baza sumelor reale:

= 203.622.730 . 100 = 17,83 % - valoare corecta, care reprezinta

1.141.925.497 realitatea

b) Rv = Sgv · r unde: gv = structura veniturilor

100 r = rata rentabilitatilor pe categorii de venituri

Nivelul de rentabilitate pe categorii de activitati

Nr.

crt

Categorii de activitati

Venituri

mii. lei

Venit.

Cheltuieli

mii lei

Rezultat

mii lei

Rez.

Vanzari de marfuri

Vanzari de produse

Prestari de servicii+alte activ.

Exploatare

Financiare

Exceptionale

TOTAL

100, 00

Din aceasta analiza remarcam ca activitatile nerentabile sunt dea financiara si cea exceptionala , toate celelalte inregistrand valori pozitive. Cea mai ridicata rentabilitate o inregistreaza activitatea de exploatare.

2. Rata rentabilitatii economice a activului (Re) indica eficienta elementelor materiale angajate in activitatea intreprinderii. Aceasta rata se calculeaza deoarece intregul capital folosit de intreprindere este investit in elemente de activ, care contribuie, direct sau indirect, la obtinerea profitului.

Re = P . 100, unde: A = totalul activului

A

Calculele necesare:

Re = 203.622.730 . 100 = 12,19%

1.670.685.492

sau

Re = ( V . P ) . 100; unde: V = caracterizeaza viteza de rotatie a activului

A V A

P = rata rentabilitatii veniturilor

V

= ( 283.261.385 . 203.622.730 ) . 100 = (0,169548

1.670.685.492 283.261.385

= 12,19%

Nivelul acestei rate este determinat de rezultatul pozitiv al exploatarii in conditiile in care activul total variaza in limite relativ ridicate. Toti factorii rentabilitatii au o influenta pozitiva

Nivelul acestei rate este destul de scazut, deci nu permite intreprinderii reinnoirea si cresterea activelor sale decat intr-o perioada lunga de timp. Se considera corespunzatoare o rata a excedentului brut din exploatare/active fixe brute mai mare de 25% pentru a permite intreprinderii reinnoirea si cresterea activelor sale intr-o perioada cat mai scurta

3. Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) caracterizeaza eficienta costurilor (rentabilitatea costurilor).

Aceasta rata este importanta in estimarea si negocierea preturilor de vanzare a produselor sau tarifelor pentru prestari de servicii. Promite, in acelasi timp, pozitionarea produselor sub aspectul rentabilitatii fata de media pe intreprindere.

Rc = RE. . 100 = Sqp - Sqc unde: RE = rezultatul exploatarii

Sqc Sqc Sqc = cheltuielile de exploatare

= 206.257.422 . 100 = 270,79% - valoare eronata

76.169.408

Pe baza sumelor reale:

= 206.257.422 . 100 = 22,06% - valoare corecta

93833.520

sau

= 282.426.830 – 76.196.408 . 100 = 270.79% - valoare incorecta

76.169.408

Pe baza sumelor reale:

= 1.141.090.942 – 93833.520 . 100 = 22,06% - valoare corecta

93833.520

Aceasta valoare este determinata de faptul ca veniturile din exploatare au devansat major cheltuielile de exploatare cu 206.257.422 mii lei.

Rata rentabilitatii financiare este un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiilor lor, respectiv oportunitatea mentinerii acestora. Din punct de vedere al managerilor rentabilitatea financiara reprezinta un obiectiv fundamental, o conditie esentiala de mentinere a puterii.

Se calculeaza sub doua forme:

- rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu (Rf)

Rf = Pn . 100; unde: Pn = profitul net

Kp Kp = capitalul propriu

Pentru calculul acestei rate voi lua in calcul profitul inainte de impozitare deoarece operatiunea de impozitare se efectueaza de catre S.N.P.'PETROM' Bucuresti, pe total societate.

Rf = 203.622.730 . 100 = 27,42%

742.727.659

- rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent (Rp)

Rp = Pb . . 100; unde: Pb = profitul brut (profitul inaintea impozitarii)

Kpm Kpm = capitalul permanent (capitalul propriu +

capitalul imprumutat pe termen mediu si lung)

Sucursala nu are capital imprumutat pe termen mediu si lung motiv pentru care Kpm=Kp, valorile fiind:

Rf = 203.622.730 . 100 = 27,42%

742.727.659

Deci, rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalului propriu, deci al plasamentului financiar, pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor societatii. Este de preferat ca rentabilitatea financiara sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata, pentru ca actiunile societatii sa devina mai atractive.

Ratele de profitabilitate sunt definite prin prisma raportului general:

Rata de profitabilitate = Venituri

Vanzari

Tipuri de rate de profitabiliate

Rata de profitabilitate calculata din punct de vedere al proprietarilor ca aportatori de capital:

Rata de profitabilitate = Rezultatul net al exercitiului .

a proprietarilor Productia vanduta + Vanzari de marfuri

(Cifra de afaceri)

Rpp = 203.622.730 = 72,92% - valoare eronata

279.232.772

Pe baza sumelor reale:

Rpp = 203.622.730 = 17,89% - valoare corecta

1.137.896.884

Rata de profitabilitate a imprumutatorilor (bancherilor):

Rata de profitabilitate = Dobanzi (cheltuieli)

a imprumutatorilor (Cifra de afaceri)

Rpi = 509.247 = 0,18% - valoare incorecta

279.232.772

Pe baza sumelor reale:

Rpi = 509.247 = 0,045% - valoare corecta

1.137.896.884

Rata de profitabilitate a tuturor aportatorilor de capital

Rezultatul net al + Dobanzile

Rata de profitabilitate = exercitiului (cheltuielile)

a tuturor aportatorilor de capital Cifra de afaceri

Rpac = 203.622.730 + 509.247 = 73,10% - valoare incorecta

279.232.772

Pe baza sumelor reale:

Rpac = 203.622.730 + 509.247 = 17,94% - valoare corecta

1.137.896.884

Pentru sporirea relevantei se integreaza in cadrul unei linii de rate, prezentandu-se explicarea evolutiei rentabilitatii reale pe ansamblul capitalurilor:

Dobanda + Rezultatul net = Dobanda + Rezultatul net x Cifra de afaceri

Pasiv (activ) Cifra de afaceri Pasiv (activ)

- pe baza contului de profit si pierdere:

= 509.247 + 203.622.730 x 279.232.772 .

1.670.685.492 279.232.772 1.670.685.492

12,22% = (0,731046 x 0,167137)x100

Pe baza sumelor reale:

= 509.247 + 203.622.730 x 1.137.896.884 .

1.670.685.492 1.137.896.884 1.670.685.492

12,22% = (0,179394 x 0,681096)x100

valoarea ramane neschimbata – influenta avand numai in cadrul

ratelor

Rata de profitabilitate din exploatare

Rezultatul net din exploatare

Rata de profitabilitate = (dupa impunerea teoretica

din exploatare Cifra de afaceri

Rpe = 206.257.422 = 73,86% - valoare eronata

279.232.772

Pe baza sumelor reale:

Rpe = 206.257.422 = 18,13% - valoare corecta

1.137.896.884

Rata de profitabilitate din exploatare este integrata intr-un cadru de linii de rate de forma:

Rezultatul net din exploatare Rezultatul net din exploatare

(dupa impunerea teoretica = (dupa impunerea teoretica = Cifra de afaceri

Pasiv Cifra de afaceri Pasiv

(Activ)  de afaceri (Activ)

206.257.422 = 206.257.422 x 279.232.772 .

1.670.685.492 279.232.772 1.670.685.492

12,35% = (0,738658 x 0,167137)x100

Pe baza sumelor reale:

206.257.422 = 206.257.422 x 1.137.896.884 .

1.670.685.492 1.137.896.884 1.670.685.492

12,35% = (0,181262 x 0,681096)x100

- valoarea ramane neschimbata – influenta avand numai in cadrul

ratelor

Pentru a calcula o rata a profitabilitatii care tine cont de ansamblul partilor care participa la crearea bogatiei intreprinderii se poate calcula rata:

Rata de profitabilitate = Valoarea adaugata

din valoarea adaugata Cifra de afaceri

Rpva = 602722 = 22,93% - valoare incorecta

279.232.772

Pe baza sumelor reale:

Rpva = 922.688.834 = 81,09% - valoare corecta

1.137.896.884

Pentru analiza rentabilitatii si profitabilitatii se poate calcula o rata integrata de forma:

Rezultatul net Rezultatul net

al exercitiului = al exercitiului . x Cifra de afaceri x Activ

Capitaluri proprii Cifra de afaceri Activ Capitaluri proprii

203.622.730 = 203.622.730 x 279.232.772 x 1.670.685.492

742.727.659 279.232.772 1.670.685.492 742.727.659

27,42% = (0,729222 x 0,167137 x 2,249392)x100

Pe baza sumelor reale:

203.622.730 = 203.622.730 x 1.137.896.884 x 1.670.685.492

742.727.659 1.137.896.884 1.670.685.492 742.727.659

27,42% = (0,178947 x 0,681096 x 2,249392)x100

- valoarea ramane neschimbata – influenta avand numai in cadrul

ratelor



Victoria Barbacioru, Contabilitatea intreprinderii, Ed. Scrisul Romanesc, vol. I, 1997, pag. 14