Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
ANALIZA BILANTULUI CONTABIL LA SOCIETATEA COMERCIALA - LUCRARE DE DIPLOMA


ANALIZA BILANTULUI CONTABIL LA SOCIETATEA COMERCIALA - LUCRARE DE DIPLOMA




UNIVERSITATEA ARTIFEX

FACULTATEA: FINANTE CONTABILITATE

Specializarea: CONTABILITATE SI ANALIZA

ECONOMICO-FINANCIARA




LUCRARE DE DIPLOMA

STUDIU PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA BILANTULUI CONTABIL LA SOCIETATEA COMERCIALA

CAPITOLUL I

ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE SI A

REZULTATELOR LA SOCOM MUNCA COLECTIVA

CAMPULUNG

1.1 PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

SOCOM MUNCA COLECTIVA CAMPULUNG

SUPUSA ANALIZEI

Societatea Comerciala MUNCA COLECTIVA SOCOM este o societate cooperatista mestesugareasca, adica este o societate independenta alcatuita din persoane fizice de diverse categorii sau calificari profesionale, care se asociaza pe baza consimtamantului exprimat in mod liber, in scopul desfasurarii unor activitati de porductie, servicii si comerciale, care urmareste realizarea de profit si crearea unui cadru de afirmare profesionala si protectie sociala a membrilor sai.

Societatea cooperatista mestesugareasca se constituie cu cel putin 50 membri si cun capital minim de un milion lei.

Societatea supusa analizei se numeste MUNCA COLECTIVA SOCOM, are sediul in orasul CAMPULUNG, Str.Parcului nr. 1, jud.Arges, este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J03/1767/1991 si la DGFP ARGES sub nr. 14413/06.11.1991 , inregistrandu-se ca persoana juridica ca urmare a hotararii adunarii generale din 31.07.1991

Bunurile din patrimoniul societatii MUNCA COLECTIVA SOCOM constituie proprietatea privata a acesteia.

Patrimoniul societatii, cu exceptia capitalului social nominalizat pe membrii cooperatori si membri asociati , este invizibil.

Societatea MUNCA COLECTIVA SOCOM are urmatorul obiect de activitate:

- lucrari la comanda in domeniul croitoriei de dama si barbati, marochinarie, incaltaminte, blanarie, argasitorie;

- confectii textile

- desfacerea de marfuri

- alte activitati economice, financiare si sociale care nu sunt interzise de lege.

Aceasta este constituita pe durata nelimitata. Calitatea de membru cooperator se dobandeste de catre orice persoana care a implinit varsta de 16 ani, fara deosebire de sex, nationalitate, convingeri politice sau religioase, are capacitatea sa desfasoare o munca utila pentru societate si este de acord cu prevederile statutului.

Organele de conducere si control ale societatii sunt :

- ADUNAREA GENERALA si reprezinta reuniunea membrilor cooperatori pentru a delibera si a lua hotarari asupra tuturor problemelor ce privesc activitatea societatii

- CONSILIUL DE ADMINISTRATIE este organul de conducere , gestionare si reprezentare al societatii care asigura respectarea prevederilor statutului si infaptuirea hotararilor adunarii generale. Acesta este format din 5 membri.

- CENZORII sunt in numar de 3 persoane din care unul este contabil autorizat cu studii superioare .

In cursul anului 1998 societatea MUNCA COLECTIVA SOCOM a functionat cu un numar de 26 unitati din care 3 unitati de productie, 21, unitati prestari servicii in domeniul croitoriei pentru femei si barbati, tricotaje, marochinarie, blanarie, argasire si reparatii incaltaminte si doua magazine de desfacere a productiei proprii.

REGIMUL ECONOMIC AL SOCOM

Responsabilitatile

Membrii cooperatori ai societatii nu vor raspunde personal de datoriile acesteia. In cazul in care datoriile societatii au la baza o cauza determinata personal de membrii sai, acestia vor raspunde material chiar in situatia pierderii calitatii lor de membri cooperatori , timp de 3 ani de la data constatarii daunei.

Capitalul social

Capitalul social va fi constituit din contributiile obligatorii si voluntare ale membrilor cooperatori ai societatii, avand un caracter variabil.

Contributiile obligatorii la capitalul social vor fi exprimate in titluri nominative, sub forma de librete de participare nominala, care vor reflecta valoarea contributiilor subscrise si a contributiilor varsate.

Contributiile voluntare la capitalul social vor fi exprimate in titluri nominative sub forma de librete de participare nominala, diferite de cele mentionate pentru contributiile obligatorii in care se va consemna si data hotararii de emitere si nivelul de dobanda stabilit. Libretele de participare nominala trebuie sa fie autorizate cu semnaturile presedintelui consiliului de administratie si a contabilului sef. Valoarea totala a contributiilor unui membru cooperator nu poate depasi 20 % din capitalul social al societatii. Contributiile se stabilesc si se achita in moneda nationala a Romaniei.

Adunarea generala va putea hotari ca aceste contributii sa fie in bunuri si drepturi , iar valoarea contributiilor care nu sunt sub forma baneasca , se va face de consiliul de administratie , la propunerea unei comisii de expertiza.

Taxa de inscriere

Cunatumul taxei de inscriere a noilor membri cooperatori reprezinta 10 % din valoarea contributiilor obligatorii pe care acestia trebuie sa le verse . Pentru handicapati, elevi, studenti si pensionari , taxa este de 1 %.

Taxele de inscriere nu completeaza contributiile obligatorii la capitalul social.

Contributiile obligatorii

Contributia minima obligatorie pentru a fi membru cooperator al societatii cooperatise mestesugaresti este stabilita de adunarea generala, tinand seama de capitalul social minim si situatia membrilor cooperatori, dar nu mai putin de doua salarii minime brute pe tara stabilite oficial pentru ultima luna a anului precedent. Aceasta contributie trebuie achitata astfel:

- 25 % din valoarea contributiei in termen de 60 zile;

- 75 % se retine din salariul cuvenit in termen de 2 ani, dar nu mai mult de 15 % din salariul de baza lunar.

Contributiile voluntare

Contributiile voluntare se stabilesc anual de adunarea generala, astfel incat acestea sa asigure lichiditatile necesare functionarii normale a societatii. Acestea trebuie varsate in totalitate in momentul subscrierii si vor avea un caracter permanent, propriu capitalului social din care fac parte.

Exercitiul economic

Exercitiul economic va coincide cu anul calendaristic . In cazul societatilor cooperative mestesugaresti noi, primul exercitiu economic se va intinde pe durata de la data infiintarii pana la finele anului in curs. Consiliul de administratie este obligat sa asigure in termen de 2 luni de la inchiderea exercitiului, urmatoarele : bilantul contabil, contul de profit si pierderi, darea de seama explicativa , propunerile de distribuire a excedentelor si destinatia sau imputarea pierderilor. Costurile de bilant sunt evaluate cu respectarea prevederilor Legii Contabilitatii din Romania..

Rezultatele exercitiului economic

Determinarea rezultatelor exercitiului economic se realizeaza potrivit planului de conturi destinat societatilor cooperative mestesugaresti si in conformitate cu normele elaborate in acest scop de Ministerul Fianantelor.

Dupa deducerea cheltuielilor aferente activitatii desfasurate din veniturile incasate, se suporta direct din rezultatele cheltuielilor prevazute de lege si se creeaza fondurile admise de reglementarile in vigoare. Din volumul de profit ramas se plateste impozitul pe profit, rezultand profitul net.

Repartizarea profitului

Adunarea generala va repartiza profitul net in functie de interesele economice si sociale ale societatii, astfel:

- cooperatorilor pentru munca prestata

- rezervei legale

- rezervei statutare

- altor rezerve

- fonduri de dezvoltare

- fonduri de educatie si promovare a miscarii cooperatiste

- fonduri de sprijin al persoanelor handicapate

- alte fonduri

Pierderile inregistrate de societate vor fi acoperite din profitul care se va obtine in urmatorii 3 ani. In situatia in care pierderile inregistrate de societate nu depasesc 50 % din valoarea capitalului social al acesteia, ele vor putea fi acoperite din profitul ce se va obtine in urmatorii 2 ani.

Daca in perioada susmentionata pierderile nu pot fi acoperite din profitul realizat, diferenta se va suporta din rezerva statutara, iar daca rezerva este insufiecienta, diferenta se va suporta din capitalul social al cooperatorilor, proportional cu salariile de baza ale acestora.

Registrele de contabilitate

Registrele de contabilitate folosite in cooperatia mestesugareasca sunt:

- registrul membrilor cooperatori ai societatii;

- registrul de contributii la capitalul social ;

- registrul de procese verbale ale adunarilor generale;

- registrul de procese verbale ale Consiliului de administratie

- registrul comisiei de cenzori

Aceste registre sunt tinute in ordine si la zi si sunt sub pastrarea si responsabilitatea consiliului de administratie. Contabilitatea societatii este tinuta ordonat si adecvat activitatii acesteia, potrivit reglementarilor privind contabilitatea societatilor cooperatiste mestesugaresti.

1.2 PREZENTAREA BALANTEI INAINTE DE INVENTARIERE

A OPERATIILOR DE INVENTARIERE SI REGULARIZARE

SI STABILIREA BALANTEI FINALE

La societatea comerciala MUNCA COLECTIVA SOCOM balanta soldurilor conturilor inainte de inventariere se prezinta astfel : (vezi tabelul 1).

BALANTA CONTURILOR INAINTE DE INVENTARIERE

TABELUL 1

Simbol

cont

Explicatia

Debitoare

Creditoare

0

1

2

3

1012

1061

1063

118

2121

2123

Capital social subscris varsat

Rezerve legale

Alte rezerve

Alte fonduri

Cladiri

Masini, utilaje

-

-

-

-

1088900

132800

52400

7500

235600

1040500

-

-

Simbol

cont

Explicatia

Debitoare

Creditoare

0

1

2

3

2125

261

2677

2811

2813

2815

300

345

371

397

381

401

411

421

4311

4312

4371

4372

4311.1

4311.2

4423

4428

446

447

461

462

5121

5124

5311

600

604

605

607

611

612

613

623

627

635

641

6451

6451.1

Mijloace de transport

Titluri de participare

Alte creante imobilizate

Amortizare cladiri

Amortizare masini, utilaje

Amortizare mijloace de transport

Materiale

Produse finite

Marfuri

Provizioane

Ambalaje

Furnizori

Clienti

Personal remunerat

Contributie asig.sociale

Contributie 5 % pt,pensie

Contributie 5 % pt.somaj

Contributie 1 % pt.somaj

5 % sanatate datorata de unitate

5 % sanatate de la salariati

TVA de plata

TVA neexigibil

Alte impozite si taxe

Fonduri speciale

Debitori

Creditori

Banca in lei

Banca in devize

Casa in lei

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli consumabile

Cheltuieli cu energia, apa

Cheltuieli cu marfurile

Cheltuieli intretinere, reparatii

Cheltuieli cu chiriile

Cheltuieli cu asigurarile

Cheltuieli cu protocol, reclama

Cheltuieli cu serviciile bancare

Cheltuieli cu alte impozite , taxe

Cheltuieli cu salariile

Cheltuieli cu asig.sociale

Cheltuieli cu soc.de sanatate

20500

8400

1050

-

-

-

12600

117000

85000

-

500

-

173800

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

236

-

39500

18250

10250

15800

805

19250

10450

8400

905

860

810

750

3480

45550

10475

2278

2278

-

-

-

110000

50350

15250

-

-

-

1000

-

62300

-

29800

9200

2350

2000

400

2000

2000

9200

15325

485

400

-

4560

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Simbol

cont

Explicatia

Debitoare

Creditoare

0

1

2

3

6452

6811

701

704

706

707

711

766

Cheltuieli cu somajul

Cheltuieli cu amortizarea

Venituri

Venituri din prestari servicii

Venituri din chirii

Venituri din vizarea marfurilor

Venituri din productia stocata

Venituri din dobanzi

2278

9050

-

-

92450

49207

16800

13500

12850

2500

Pentru a determina situatia reala a patrimoniului societatea MUNCA COLECTIVA SOCOM a efectuat inventarierea generala a patrimoniului. Au fost stabilite comisiile de inventariere care au efectuat inventarierea gestiunilor de materiale , marfuri, produse finite, obiecte inventar si mijloace fixe.

Bunurile inventariate au fost inscrise in liste de inventar, diferentiat in functie de natura lor. De asemenea , dupa terminarea inventarului au fost incheiate procese verbale care cuprind:

- perioada si gestiunile inventariate

- persoanele care au efectuat inventarierea

- plusurile sau minusurile constatate

- bunurile depreciate

- valorificarea rezultatelor

- constituirea si regularizarea provizioanelor

In urma tuturor acestor procese verbale s-a facut recapitularea elementelor inventariate, grupate in functie de natura lor si au fost consemnate in Registrul inventar.

Recapitularea inventarului se prezinta astfel :

=========================================================

Denumirea structurilor inventariate Val.contabila Val.de inventar Diferente

=============================================================

1. Utilaje fixe

- Cladiri 1088900 1088900 -

- Masini si utilaje 132800 130600 - 2200

- Mijloace de transport 20500 20500 -

------------------------------------------------------- -------------------------------------

2. Stocuri

Materiale 12600 12850 250

Produse finite 117000 117000 -

Marfuri 85000 85210 210

------------------------------------------------------- --------------------------------

3. Disponibilitati

Casa in lei 10250 10325 75

------------------------------------------------------- --------------------------------

Pe baza rezultatelor stabilite in registrul inventar in contabilitatea societatii s-au efectuat urmatoarele inregistrari contabile proivind regularizarea diferentelor de inventar.

- se inregistreaza lipsa de mijloace fixe - masini, utilaje constatata din vina gestionarului , dar la valoare actualizata.

Contravaloarea debitului a fost recuperata in ianuarie 1999.

461 = % 3721

7721 3050

4427 671

- se inregistreaza descarcarea gestiunii de mijloace fixe

% = 2123 2200

471

2813 2000

6871 = 471 200

- se inregistreaza plusul de materiale

300 = 600 250

- se inregistreaza plusul de marfuri

371 = 607 210

- se inregistreaza plusul de casa

5311 = 771 75

In urma operatiilor de regularizare a provizioanelor in contabilitatea societatii au fost stabilite urmatoarele:

- anularea provizioanelor pentru marfuri deoarece aceste marfuri au fost vandute

397 = 7814 1000

- constituirea de provizioane pentru produsele finite ca urmare a reducerii de pret intrucat sunt greu vandabile - cu suma de 2500 (mii) lei

6814 = 394 2500

Diferentele de conversie si de curs valutar au fost inregistrate astfel:

- societatea comerciala dispune de creante in valuta in valoare de 43550 lei care , in urma evaluarii acestora la cursul de schimb din 31.12.1998 aceasta devine 44250 mii lei constatandu-se o diferenta de conversie pasiv (ct.477) in valoare de 700 mii lei.

Fiind diferenta favorabila de curs valutar , societatea a efectuat inregistrarea contabila :

411 = 477 700 lei

- disponibilitatile in valuta aflate in cont au fost de asemenea evaluate la cursul din data de 31.dec.1998 societatea inregistrand un venit din diferente de curs valutar de 3500 mii lei

5124 = 765 3500 lei

Dupa ce s-au inregistrat diferentele constatate la inventariere si au fost facute operatiile de regularizare provizioane , diferente de conversie si curs valutar. Contabilul sef al societatii a verificat si urmarit daca cheltuielile si veniturile sunt delimitate in timp

Analizand situatia s-a constatat ca societatea a inregistrat corect cheltuielile si veniturile unitatii neexistand operatii de regularizare privind cheltuielile si veniturile acestea fiind aferente anului 1998 si nu sunt repartizate pe parcursul mai multor exercitii financiare .

Toate aceste operatii sunt in registrul jurnal al societatii care se prezinta astfel:

REGISTRU JURNAL PRIVIND OPERATIILE DE

INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR 1998

=========================================================

Nr. Data Explicatia Contul Suma

inreg. inreg. D C

=========================================================

1 31.12.98 Minus inv-mijl.fixe 461 = % 3721

7721

4427

2. 31.12.98 Descarcarea gest.de mijl.fixe % = 2123 2200

471 200

2813 2000

3. 31.12.98 Plus inventar 6071 = 471 200

materiale 300 600 250

marfuri 371 607 210

casa in lei 5311 771 75

------------------------------------------------------- -------------------------------------

4. 31.12.98 Ambalarea proviz.pt.

marfuri 397 = 7814 1000

------------------------------------------------------- --------------------------------

5. 31.12.98 Constituirea de provizioane

pt.produse finite 6814 = 394 2500

------------------------------------------------------- --------------------------------

6. 31.12.98 Diferenta de curs valutar

pentru clienti 411 = 477 700

------------------------------------------------------- --------------------------------

7. 31.12.98 Diferenta de curs valutar

pt.disponibilitati 5124 = 765 3500

------------------------------------------------------- --------------------------------

8. 31.12.98 Regularizare TVA 4427 = 4423 671

------------------------------------------------------- --------------------------------

In urma inregistrarii acestor operatii societatea intocmeste o noua balanta a conturilor in vederea inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli, stabilirii rezultatului exercitiului si asigurarii suportului informational necesar redactarii bilantului contabil.

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli genereaza urmatoarele inregistrari contabile:

a. inchiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare

121 = % 133381

600 15550

604 805

605 19250

607 10240

611 8400

612 905

613 860

623 810

627 750

635 3480

641 45550

6451 10475

64511 2278

6452 2278

681 9050

6871 200

6814 2500

b. inchiderea conturilor de venituri , pentru soldurile creditoare

% = 121 194932

701 92450

704 49207

706 16800

707 13500

711 12850

765 3500

766 2500

771 75

7721 3050

7814 1000

Din punct de vedere contabil , in urma inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli se poate stabili rezultatul contabil , astfel:

mii lei

D 121 C

Cheltuieli cumulate pana la Veniturile cumulate pana la

31.12.98, mai putin cheltuie- 31 decembrie 1998

lile cu impozitul pe profit

------------------------------------------------------- --------------------------------

133381 194932

------------------------------------------------------- --------------------------------

SOLD CREDITOR 61551

------------------------------------------------------- --------------------------------

De aici reiese ca societatea , la sfarsitul anului 1998 a realizat un profit brut de 61551 mii lei .

Impozitarea profitului se face conform normelor in vigoare (OH 70/1994 privind impozitul pe profit) la data respectiva .

Din datele prezentate reiese ca, cheltuielile cu protocolul depasesc limita de 1 % stabilita prin legea bugetara , fapt pentru care cheltuiala efectuata in plus peste limitele legale nu este deductibila si astfel, se procedeaza la stabilirea rezultatului fiscal.

Rezultat fiscal = Venit.realizate - Chelt.coresp + Chelt. - Reduceri

venit.realizate nededuct.

Determinarea rezultatului fiscal la societatea comerciala supusa analizei s-a efectuat astfel :

Rez.fiscal = 194932 - 133381 + 225 (chelt.cu protocolul peste limita legala) + 200 (chelt.exceptionale privind amortizarea imobilizarilor) = 61976 mii lei.

NOTA:

Conform completarilor aparute la HG 70/1994 , valoarea mijloacelor fixe neamortizate si scoase din functiune este o cheltuiala nedeductibila.

Deci, rezultatul fiscal este de 61976 mii lei, valoare ce se inmulteste cu cota de 38 % pentru a stabili impozitul pe profit datorat de societate.

Acesta este de 23551 mii lei si urmeaza a fi platit pana pe 25.01.1999.

In baza acestor date se completeaza declaratia privind impozitul pe profit cumulate de la inceputul anului.

Declaratia privind calculul impozitului pe profit se prezinta astfel:

Pe baza declaratiei privind calculul impozitului pe profit depusa pana la 25.01.1999 se fac inregistrarile :

691 = 441 23551

121 = 691 23551

Plata facandu-se in luna ianuarie, inregistrarea privind plata impozitului pe profit va fi efectuata in luna ianuarie 1999.

In urma acestor operatii se poate stabili rezultatul bilantier, care la societatea Comerciala MUNCA COLECTIVA este de 38000 lei.

Fiind unitate a cooperativei mestesugaresti, distribuirea profitului se face dupa hotarari ale UCECOM Bucuresti.

In anul 1998 repartizarea profitului s-a efectuat in baza deciziei UCECOM nr.91/1997 si a Deciziei nr.7/03.03.1998 , astfel:

- 30 % capital social 11527

- 5 % fond rezerva 1921

- 5 % fond promovare si educatie 1921

- 3 % fond la dispozitia presedintelui 1153

- 7 % fond sprijin social 2265

- 30 % fond participare profit 11527

- 20 % dividende 7686

In urma adunarii generale din 02.04.1999 a fost aprobata intreaga ordine de zi printre care si repartizarea profitului.

Inregistrarea contabila privind distribuirea profitului se prezinta astfel , la Munaca Colectiva SOCOM :

129 = % 38000

1011 11527

1063 1921

118 1921

118 1921

118 1153

118 2265

112 11527

457 7686

Dupa ce au fost efectuate toate aceste operatii se intocmeste balanta finala in vederea completarii bilantului, contului de profit si pierdere si anexelor.

Bilantul contabil la 31.12.1998 al SC MUNCA COLECTIVA SOCOM CAMPULUNG, se prezinta astfel:

CAPITOLUL II

1. BILANTUL CONTABIL - MODEL ECONOMIC

Structurile calitative folosite in cadrul bilantului pentru modelarea situatiei patrimoniale sunt cele de activ si pasiv. Ele se explica si definesc simultan prin prisma juridicului, economicului si financiarului. Din punct de vedere juridic, activul, prin compozitia lui, grupeaza elementele in bunuri reale si creante , iar pasivul in capital propriu si datorii.

In optica economica prin subdiviziunile de activ si pasiv, trebuie sa se faca distinctie intre structurile privind activitatea de investitie si de exploatare Activul se imparte in active de investitii si active de exploatare iar pasivul in capital si datorii (financiare si de exploatare).

Aprecierea financiara grupeaza activele in raport de lichiditate, iar pasivele in functie de exgibilitatea lor. In structura activelor se disting active durabile, stocuri, active realizabile si active disponibile iar in cea a pasivului se delimiteaza capitaluri permanente si datorii pe termen scurt. In cadrul activului sunt delimitate utilizari permanente sau durabile de resurse sub forma de bunuri investite, utilizari temporare sau curente sub forma de stocuri, creante, valori mobiliare de plsament si disponibilitati si utilizare pierderi generate de o activitate nerentabila privind consumarea resurselor. Pasivul , prin structura sa, delimiteaza trei modalitati de formare a resurselor si anume : resurse curente asigurate de terti si resurse rezultate sub forma profiturilor realizate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar. Pornind de la gruparile de mai sus, contabilitatea analizeaza 3 interpretari oferind o optica integrativa asupra lor. Astfel, activul, prin componenta sa, evidentiaza destinatia si lichiditatea surselor economice, iar pasivul, clarificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire.

Schema arata astfel :

SRTUCTURI PRIVIND SITUATIA PATRIMONIULUI

ACTIV

PASIV

I. Active imobilizate

II. Active circulante

III. Conturi de regularizare si asimilate

IV. Prime privind rambursarea obligatiilor

I Capitaluri proprii

II. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

III. Datorii

IV. Conturi de regularizare si asimilate

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Analizat prin prisma teoriei modelarii, bilantul contabil este simultan un model structural global, prin intermediul caruia se asigura o reprezentare a patrimoniului pornind de la partile sale componente catre caracterul de ansamblu. El grupeaza , sistematizeaza si da expresie sintetica trsaturilor comune si generale ale structurii de patrimoniu. Astfel, in cadrul bilantului patrimoniu este evidentiat prin prisma activului si pasivului. In cadrul activului elementele multimii de activ sunt grupate in raport de destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate in active imobilizate, active circulante si active de regularizare si asimilate. La randul lor, activele imobilizate sunt diferentiate in imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare. Activele circulante sunt impartite in raport de forma pe care o imbraca in stocuri si productie in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati. Cat priveste pasivul , elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de formare a surselor de finantare, in capital propriu, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si pasive de regularizare precum si gradul lor de exigibilitate - permanente si curente.

Ordinea de dispunere a pozitiilor in activul bilantului este de regula cea inversa lichiditatii activelor, de la cele mai putin lichide cum sunt imobilizarile necorporale catre disponibilitatile banesti care imbraca deja forma de bani. Cat priveste ordinea de succesiune a pozitiilor de pasiv ea este inversa exigibilitatii surselor de finantare incepand cu elementele capitalului propriu, continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele curente sau pe termen scurt.

2. FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL

Bilantul este o oglinda economica a activitatii desfasurate de agentul economic, este un procedeu al metodei contabilitatii care asigura prezentarea in forma generalizata, sintetizata, in etalon valoric la un moment dat a elementelor patrimoniale ale uni agent economic ca si rezultatele activitatii .

In conformitate cu prevederile legii 82/1991 bilantul contabil se intocmeste obligatoriu, anual, precum si in situatii de fuziune sau lichidare a agentilor economici , respectand unele reguli, cum sunt:

- posturile inscrise in bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite in urma inventarierii;

- bilanturile contabile anuale se supun verificarii si certificarii , atestand astfel autenticitatea, veridicitatea si respectarea normelor de intocmire a acestuia.;

- nu se admit compensari intre conturile ce se inscriu in bilant si contul 'profit si pierdere'.

Bilantul indeplineste urmatoarele functii :

* functia de generalizare a datelor care izvorasc din necesitatea gruparii datelor contabilitatii intr-un numar restrans de indicatori care sa ofere o imagine de ansamblu asupra activitatii desfasurate de agentul economic;

* functia de analiza si cunoastere a activitatii desfasurate de agentul economic in baza careia se cunoaste modul cum este folosit patrimoniul agentului economic;

- functia de control care consta in posibilitatea ce o ofera bilantul de a urmari modul cum este respectata legislatia in vigoare;

- functia previzionala care consta in aceea ca bilantul ofera posibilitatea orientarii viitoare a activitatii agentului economic in functie de rezultatele activitatii curente.

Regiile autonome si societatile comerciale in care statul detine cel putin 20 % din capitalul social, precum si celelalte persoane juridice care desfasoara activitati economice, intocmesc si depun trimestrial , bilant contabil la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetean si a Municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor.

3.MODELE DE BILANT -

PREZENTAREA STRUCTURII BILANTIERE

Bilantul contabil este abordat pe trei grupe .

O prima grupa de abordari sunt centrate pe conceptul de patrimoniu. Patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. Componentele patrimoniului sunt exprimate in etalon monetar. Cu ajutorul bilantului se realizeaza determinarea, structurarea si cunoasterea patrimoniului.

Bilantul interpretat din punct de vedere economic prezinta capitalurile titularului de patrimoniu, fiind reprezentate atat sub aspectul originii lor (resursele) cat si a modului de utilizare (bunuri economice, creante, pierderi) si genereaza ecuatia economica a bilantului.

UTILIZARI = RESURSE

Aceasta ecuatie este echivalenta cu ecuatia :

ACTIVE = PASIVE

Bilantul abordat din punct de vedere juridic reflecta :

in activ - drepturile de proprietate si creanta

in pasiv - datoriile intreprinderii fata de terti si datoriile acesteia fata de aportorii de capitaluri pe baza de risc.

Schematic se prezinta astfel

ACTIV PASIV

Ceea ce posed Ceea ce datorez asociatilor

(drepturi de proprietate si creanta) (capitaluri prorii)

Ceea ce datorez tertilor

(datorii sau capitaluri imprumutate)

Din punct de vedere procedural bilantul juridic se prezinta conform schemei de mai sus, de unde decurge relatia:

SITUATIA NETA = ACTIVE - DATORII FATA DE TERTI

Situatia neta este echivalenta capitalurilor proprii.

O a doua grupa de abordari este bazata pe finalitatea bilantului. Modelul de bilant lanasat de noul sistem contabil romanesc inspirat dupa modelul francez prevede o stimulare a activelor dupa destinatia lor, iar a pasivelor dupa originea lor. Avand in vedere bilantul intocmit si prezentat de intreprinderi se poate ajunge la o abordare de tip functional.

Prezentarea functionala a bilantului

Functia de investitii

ACTIV IMOBILIZAT

CAPITALURI PROPRII

Functia de exploatare

Stocuri (+) Creante clienti (-) Datorii fata de furnizori

FUNCTIA DE FINATARE

Functia de trezorerie

Titluri de plasament + disponibilitati

Datorii financiare

Trecerea de la bilantul functional la bilantul financiar se face printr-o prelucrare adecvata, astfel incat elementele de activ si de pasiv trebuie clasificate dupa criteriul duratei : cu o durata peste un an, cu o durata sub un an. Sub aspect financiar, orice bilant se descompune in trei mari mase :

- fondul de rulment

- necesarul in fond de rulment

- trezoreria

Bilantul financiar se prezinta astfel:

I . ACTIV IMOBILIZAT

IV. CAPITALURI PERMANENTE

(capitaluri proprii si imprumuturi pe termen lung)

II. Stocuri si cuante din exploatare si in afara exploatarii

V. Datorii din exploatare si din afara exploatarii

III. DISPONIBILITATI

VI. IMPRUMUT PE TERMEN SCURT

In functie de bilantul financiar , cele trei mase se determina astfel:

1. FOND DE RULMENT = Capitaluri permanente - Activ imobilizat

2. Necesarul de fond de rulment = Stocuri si creante din exploatare - Datorii din exploatare

3. TREZORERIA = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment

A treia grupa de abrodari sunt de sorginte anglo- saxona - sunt excluse judecatile patrimoniale. Bilantul este documentul de sinteza care prezinta situatia financiara a intreprinderii. Conform acestei abordari se constata definite trei mase valorice :

- bunurile sau activele

- datorii

- capitaluri proprii

ce sunt prezentate fie in fondul orizontal , fie in formatul vertical.

In Statele Unite firmele isi prezinta activele si pasivele in ordine descrescatoare a lichiditatii, respectiv exigibilitatii lor fata de tarile europene unde activul bilantier este prezentat in ordine crescatoare a lichiditatii lor iar pasivele in ordine crescatoare a exibilitatii lor. Prin aceasta se observa accentul pus pe elementele pe termen scurt : lichiditatile si exigibilitatile imediate prezentate ca prime elemente de structuri bilantiere:

ACTIVE

Active pe termen scurt

- disponibilitati

- creante

- stocuri

- cheltuieli const.in avans

- total active pe termen scurt

- DATORII

Datorii petermen scurt

- furnizori

- datorii salariale + taxe

- impozit asupra benef.de platit

- total datorii pe termen scurt

IMOBILIZARI CORPORALE

- terenuri

- constructii + echipamente masini

- amortizari cumulate (-)

- valoarea neta a construct., echip.masinilor

- total imobilizari corporale

Datorii pe termen mediu si lung

- obligatiuni

- total datorii

Situatia neta

- capital

- rezerve

- total situatie neta

IMOBILIZARI NECORPORALE

-fond comercial si brevete

TOTAL ACTIVE

TOTAL DATORII SI SITUATIE NETA

Prezentarea pe verticala are o natura accentuat juridica, ecuatia de baza a bilantului este :

ACTIVE DATORII= SITUATIE NETA ( capitaluri proprii)

Bilantul permite formularea de judecati de valoare privind riscul pe care si-l asuma o intreprindere si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie, fapt pentru care analiza bilantului se face prin prisma lichiditatii/ exigibilitatii si flexibilitatii financiare cu care se confrunta intreprinderea.

Lichiditatea se refera la intervalul de timp necesar pentru ca un elemnt de activ sa fie realizat sau convertit in disponibilitati , iar exigibilitatea la intervalul de timp necesar pentru ca o datorie sa fie achitata.

Flexibilitatea financiara reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a lua masurile necesare in vederea modificarii valorilor si calendarului miscarilor de trezorerie, pentru a putea face fata nevoilor si situatiilor neprevazute. Cu cat flexibilitatea financiara este mai mare, cu atat intreprinderea risca sa dea faliment.

Modelul bilantului consolidat american se prezinta astfel:

An curent

An precedent

ACTIVE

Activ circulant

Disponibilitati

Plasamente pe termen scurt

Creante

STOCURI

Produse finite

Materii prime si prod.neterminata

ALTE ACTIVE CIRCULANTE

Activ circulant total

IMOBILIZARI CORPORALE

Terenuri

Constructii si amenajari

Masini , utilaje si instalatii lucru

IMOBILIZARI CORPORALE TOTAL

Amortizari cumulate

CREANTE PE TERMEN LUNG SI ALTE

ACTIVE

ACTIV TOTAL

PASIV

DATORII PE TERMEN SCURT

Efecte de platit si imprumuturi pe termen scurt

Furnizori

Sume cuvenite salariatilor

Impozite asupra beneficiilor

Venituri constate in avans

Cheltuieli de platit

Datorii pe termen scurt total

DATORII PE TERMEN LUNG

ALTE OBLIGATII

CAPITAL

Actiuni preferentiale, valoare nominala

Actiuni ordinare si prime de emisiune

REZERVE

TOTAL PASIV

Eforturile facute de Uniunea (Comunitatea) Europeana pe linia armonizarii sistemelor de contabilitate si a intocmirii rapoartelor societatilor comerciale s-au concretizat in directivele la care sunt supuse statele membre.

Directiva a IV-a din 25.iulie 1978 a vizat coordonarea dispozitiilor nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raportului de gestiune, modurile de evaluare cat si la publicarea acestor documente.

Directia a VII-a din 13 iunie 1983 a avut ca obiect armonizarea intocmirii conturilor consolidate .

In cadrul Directivei a IV-a , prezentarea conturilor este tratata in articolele 3-30 . Directiva a prevazut doua scheme pentru bilant :

- schema descrisa in articolul 9 , care prezinta bilantul sub forma bilaterala (de cont), activul putand fi descompus in 6 rubrici, notate de la A la F, iar pasivul in 5 rubrici, notate de la A la E.

ACTIV PASIV

A. Capital subscris nevarsat

B. Cheltuieli de constituire

C. Activ imobilizat

D. Activ circulant

E. Conturi de regularizare

F. Pierderea exercitiului

A. Capitaluri proprii

B. Provizioane pt.riscuri si cheltuieli

C. Datorii

D. Conturi de regularizare

E. Beneficiul exercitiului

Schema deschisa de articolul 10, care prezinta bilantul sub forma de lista si permite calculul fondului de rulment , rubricile fiind notate de la A la L.

A. Capital subscris nevarsat

B. Cheltuieli de constituire

C. Activ imobilizat

D. Activ circulant

E. Conturi de regularizare

F. Datorii a caror valoare reziduala nu este superioara unui an

G. Activul circulant (inclusiv E) care depaseste datoriile cu durata mai mica sau egala cu un an

H. Marimea totala a elementelor de activ dupa deducerea datoriilor a caror valoare reziduala nu este superioara uni an.

I. Datorii a caror valoare reziduala este superioara unui an

J. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

K. Conturi de regularizare

L. Capitaluri proprii.

In tara noastra, procedand la o reforma inspirata de experienta franceza in acord cu dispozitiile Directivei a IV-a europene, normalizatorii romani au optat pentru o schema de bilant sub forma de tablou cu doua parti - partea stanga, numita activ si partea dreapta , numita pasiv. Viziunea generala asupra bilantului este una functionala, elementele patrimoniului intreprinderii fiind clasificate in activ si pasiv conform destinatiei economice, respectiv dupa provenienta.

Bilantul este mai putin traducerea unica si generala a situatiei intreprinderii, ci o baza de date pe care fiecare poate sa o prelucreze conform opticii si necesitatilor sale.

Normele contabile din tara noastra lasau agentilor economici posibilitatea sa intocmesca bilantul contabil cu un grad diferentiat de detaliere, in functie de marimea intreprinderii (cele mari intocmeau conturile anuale in sistem de baza, iar cele mici in sistem simplificat). La baza diferentierii intreprinderilor stateau urmatoarele criterii de delimitare ( dispozitiile Directivei a IV-a europene):

- totalul bilantier

- cifra de afaceri

- nr. mediu de salariati permanenti

Insa restructurarea permanenta a tesutului economic, starea de tranzitie, caracterul discutabil al pragurilor primilor doi indicatori in conditiile cotelor inalte de inflatie atinse de tara noastra , au determinat renuntarea la practica diferentierii sistemelor documentare in functie de marimea intreprinderilor.

Bilantul intreprinderilor romanesti prezinta urmatoarea structura intr-o forma rezumativa:

Exer.

Financ.

Exer.

Financ.

ACTIV

N-1

N

PASIV

N-1

N

Active imobilizate

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

I.Active imobilizate Total

-------------------------------

Active circulante

Stocuri

Alte active circulante

II.Active circulante Total

-------------------------------

Conturi de regularizare si asimilate

III. Conturi de regularizare si asimilate - Total

-------------------------------

IV.Prime de rambursarea obligatiunilor

Capitaluri proprii

Capital social

Prime legate de capital

Diferente din reevaluare

Rezerve

Rezultatul suportat

Rezultatul exercitiului

Fonduri

Subventii pt.investitii

Provizioane reglementate

I.Capitaluri proprii -Total

-------------------------------

II. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

-------------------------------

Datorii

Imprumut si dat.asim..

Furnizori si cont.asim.

Clienti-creditori

Alte datorii

III. Datorii total

-------------------------------

Conturi de regularizare si asimilate

IV. Conturi de regularizare si asimilate - Total

TOTAL ACTIV (I+II+III+IV)

TOTAL PASIV (I+II+III+IV)

Se poate observa ca informatiile bilantiere se refera la doua exercitii consecutive: sfarsitul exercitiului precedent si sfarsitul exercitiului recent incheiat. Elementele din activ sunt prezentate la valoarea neta, rezultata din valoarea bruta corectata cu deprecierile constate pe parcursul exercitiului , insa modelul bilantier practicat in FRANTA conserva cele trei informatii : - valoarea bruta, deprecierea si valoarea neta la nivelul exercitiului recent incheiat


4.PREZENTAREA DETALIATA A STRUCTURII BILANTIERE DIN TARA NOASTRA

A. ACTIVUL SAU UTILIZAREA FONDURILOR

Activul este un element al patrimoniului care are o valoare economica pozitiva pentru intreprindere.

Acesta cuprinde si elemente care sunt in realitate cheltuieli sau valori ce nu au fost deduse din rezultat in exercitiul realizarii lor, denumite active fictive. Diferenta dintre activul contabil (total ) si activul fictiv reprezinta activul real.

I. ACTIVELE IMOBILIZATE sunt acele bunuri si valori care raman o perioada indelungata in intreprindere, nu se consuma la prima utilizare. In cadrul imobilizarilor nu sunt cuprinse decat bunurile proprietatea intreprinderii, iar valoarea lor se recupereaza prin amortizare, foarte putin prin provizioane. Sunt inscrise in bilant la valoarea neta contabila. Activul imobilizat cuprinde :

- imobilizarile necorporale

- imobilizarile corporale

- imobilizarile financiare

a. IMOBILIZARILE NECORPORALE cuprind atat mijloace imateriale cat si cheltuieli capitalizabile in bilant. Acestea sunt :

- cheltuieli constitutive in care se cuprind : taxele si alte cheltuieli de inscriere si de inmatriculare, la infiintarea societatii, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate. Nu fac parte din cheltuieli de constituire cheltuielile legate de cresterea de capital si de operatii diverse precum prezicerile, divizarile, transformarile. Aceste cheltuieli se amortizeaza pe o durata maxima de cinci ani si sunt considerate elemente ale activului fictiv.

- cheltuielile de cercetare-dezvoltare . se disting:

- lucrarile de cercetare fundamentala intreprinse

- cercetare aplicativa

- dezvoltarea

Atat cheltuielile de cercetare cat si cele de dezvoltare sunt capitalizate numai in conditiile in care este vorba de proiecte individualizabile in mod clar. Prin cheltuieli de cercetare - dezvoltare se inteleg numai acele plati care corespund efortului realizat de intreprinderi in acest domeniu si sunt amortizabile pe o perioada de cel mult cinci ani.

- alte imobilizari necorporale

- concesiunea reprezinta contractul prin care o parte numita concedent cedeaza, contra plata, unei alte parti numita concesionar, pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a unor bunuri sau exercitare a unei activitati. Aceasta poate fi publica sau privata si se amortizeaza pe o durata egala cu cea a contractului de concesiune.

- brevetele sunt titluri care se dau inventarului unui produs sau procedeu, susceptibile de aplicatii industriale, sau cesionarului, monopolul de exploatare pe o perioada de timp . Acestea pot fi amortizate de unitatea patrimoniala care le detine, pe perioada monopolului de exploatare.

- licentele sunt implicate de utilizarea brevetelor . Titularul brevetului poate sa consimta unui tert dreptul de exploatare, adica titularul acorda tertului , contra unei redevente, o licenta de exploatare. Licentele sunt amortizabile pe perioada de exploatare.

- marcile sunt considerate marci de fabrica, de comert sau de serviciu, numele patronimice, pseudonimele, numele geografice, etichetele, aspectele exterioare, emblemele, pecetele, timbrele, sigiliile, viniete, gaitane, schite, reliefuri, litere, cifre, devize si orice semn material care serveste la distrugerea produselor , obiectelor sau serviciilor unei intreprinderi.

- drepturile si valorile similare cuprind elemente ca procedeele industriale , Know- how, modelele, schitele. Sunt amortizate pe durata normala de utilizare sau pe durata probabila de exploatare.

- fondul comercial reprezinta elementele necorporale care nu fac obiectul unei evaluari si unei contabilizari separate in bilant.

Fondul comercial nu trebuie confundat cu fondul de comert, el fiind numai partea reziduala a fondului de comert care nu a putut sa fie identificata in elemente corporale sau in elemente necorporale distincte. Se amortizeaza intr-un termen de maxim 5 ani. Acesta se determina ca diferenta intre valoarea de aport sau costul de achizitie al fondului de comert si valoarea contabila a acestor elemente,

- programele informatice sunt bunuri necorporale ce pot fi create de unitate sau achizitionate de la terti pentru nevoile proprii. Se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate sa depaseasca o perioada de cinci ani.

- imobilizarile necorporale in curs sunt cele care nu au fost terminate la inchiderea exercitiului . Se clasifica in doua grupe din punct de vedere al originii :

- cele create prin mijloace proprii

- cele care rezulta din lucrari

Acestea nu sunt supuse amortizarii.

b. Imobilizarile corporale se refera la drepturile reale asupra bunurilor corporale. Acestea cuprind :

- terenurile, care se refera la terenurile propriu-zise, la amenajarile si racordarea lor in sisteme de alimentare cu energie, imprejmuirile, lucrarile de acces. Acestea nu sunt supuse amortizarii, se amortizeaza investitiile legate de amenajarea lor si terenurile de natura zacamintelor.

- mijloace fixe sunt un obiect sau un complex de obiecte ce indeplinesc cumulativ doua conditii :

- are o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege (1000000 lei)

- are o durata normala de utilizare mai mare de un an

In bilantul contabil mijloacele fixe apar grupate astfel:

- cladiri si constructii speciale

- masini, utilaje si mijloace de transport

- alte imobilizari corporale

Valoarea mijloacelor fixe se recupereaza prin amortizare de la data punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare: conform duratelor si conditiilor de utilizare a acestora.

c. Imobilizarile financiare reprezinta titluri si creante financiare in special sub forma de imprumuturi acordate . Ele cuprind:

- titlurile de participare - sunt drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare

- titlurile imobilizate in activitatea de portofoliu

Activitatea de portofoliu are rolul de a investi toate sau o parte din activele sale intr-un portofoliu de titluri pentru a obtine la scadenta o rentabilitate satisfacatoare.

- alte active imobilizate

- creantele imobilizate care cuprind creantele legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung si alte creante imobilizate de natura depozitelor, garantiilor si conturilor platite.

II. ACTIVELE CIRCULANTE sunt elementele patrimoniale care datorita destinatiei si naturii lor nu raman durabil in intreprindere, exceptie facand cele cu ciclu lung de fabricatie. Acestea cuprind :

a. Stocurile si productia in curs de executie care cuprin la randul lor :

1. Stocurile de materii prime , materiale consumabile,obiecte de inventar si baracamente

- materiile prime ce participa direct la fabricarea produselor

- materialele consumabile ce participa si ajuta la desfasurarea procesului de productie

- obiectele de inventar sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita stabilita de lege si durata mai mica de un an. Sunt integral consumate in momentul punerii in functiune

- baracamentele si amenajarile provizorii

2. stocurile aflate la terti sunt diferitele valori materiale de natura stocurilor aflate in curs de aprovizionare , aflate in custodie sau la consignatie la terti.

3. productia in curs de executie reprezinta productia care nu a parcurs toate fazele de prelucrare

4. semifabricatele - produsele al caror proces tehnologic a fost terminat pentru o faza de fabricatie

5. produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de productie si sunt depozitate in vederea desfacerii.

6. produsele reziduale sunt elementele rezultate din procesul de fabricatie (rebuturi , materiale recuperabile, deseuri).

7. animalele

8. marfurile sunt bunurile achizitionate pentru a fi revandute

9. ambalajele sunt bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si depozitarii.

b. Avansurile acordate furnizorilor reprezinta sumele de bani acordate furnizorilor inaintea executarii comenzilor si contractelor.

c. Clientii si conturile asimilate cuprind :

- creantele clienti reprezinta facturile emise si neincasate pana la data inchiderii exercitiului

- efectele de primit sunt creante generate in momentul cand clientii au acceptat o cambie sau au primit un bilet la ordin

- clientii incerti sau in litigiu sunt creantele fata de clienti incerti , rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu

- clienti facturi de intocmit cuprind creantele generate de livrarile catre terti pentru care nu s-au intocmit facturi

d. Alte creante

Acestea cuprind creantele salariale si fiscale varsate in plus, creantele fata de debitori.

e. Decontari cu asociatii privind capitalul reprezinta creante nete ale salariatilor intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la gestiunea capitalului social.

f. Titluri de plasament sunt titlurile achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig de capital sau de venit in termen scurt . Sunt cuprinse : actiuni , obligatiuni, bonuri de tezaur si bonuri de casa, titluri de creanta negociabile. Plusurile sau minusurile de valoare se stabilesc pe categorii de titluri , compensarile intre plusurile de valoare si minusurile de valoare sunt admise cu respectarea urmatoarelor conditii :

- titlurile sa fi fost cotate in mod curent pe piata financiara organizata

- titlurile sa nu fi fost actiuni sau obligatiuni emise de societate si rascumparate de acesta

g.Disponibilitatile sunt reprezentate de :

- conturile la banci - cecuri de incasat, efecte de incasat, efecte remise spre scontare, disponibilitatile din conturile curente deschise la banci, sumele in curs de decontare, dobanzile de incasat.

- casa - totalul lichiditatilor monetare curente si a altor valori sub forma de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie

- acreditivele cuprind acreditivele propriu-zise si avansuri de trezorerie

III. Conturile de regularizare si asimilate fac parte:

a. cheltuielile constate in avans reprezinta cheltuielile inregistrate in cursul exercitiului, dar corespund unei perioade ulterioare.

b. decontarile din operatii in curs de clarificare se refera la sumele in curs de lamurire cum ar fi : amenzi, locatii, cheltuieli de judecata pentru care nu exista documente

c. diferentele de conversie activ- sunt pierderi latente din creante sau din datorii exprimate in monede straine

IV. Primele privind rambursarea obligatiilor sunt cheltuieli financiare capitalizate. Acestea se stabilesc ca diferenta intre pretul de rambursare al obligatiunilor si pretul lor de emisiune.

B. PASIVUL SAU ORIGINEA RESURSELOR INVESTITE

Pasivul bilantier cuprinde sursele de finantare ale intreprinderii. Acesta este structurat in patru mari grupe.

I. CAPITALURI PROPRII - fac parte din capitalurile permanente . Capitalurile permanente reprezinta sursele de finantare stabile de care dispune o intreprindere. Acestea cuprind :

- capitalurile proprii

- o parte din provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

- capitaluri imprumutate (datorii pe termen mediu si lung)

- o parte din veniturile constatate in avans pe o perioada mai mare de un an.

Asa cum apare in bilantul intreprinderilor romanesti capitalurile proprii au urmatoarea structura :

a. CAPITALUL SOCIAL - aportul in natura sau bani al asociatilor

b. PRIMELE LEGATE DE CAPITAL cuprinde primele de emisiune, de aport si de fuziune

Prima de emisiune este diferenta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale. Prima de aport apare in cazul cresterii de capital prin aport in natura si se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila a actiunii sau partii sociale si valoarea sa nominala.

Prima de fuziune apare in momentul fuziunii a doua sau mai multe societati si se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica a actiunilor sau partilor sociale si valoarea lor nominala.

c. DIFERENTELE DE REEVALUARE reprezinta plusul de valoare ca urmare a reevaluarii imobilizarilor

d. REZERVELE reprezinta beneficii ale anilor precedenti capitalizate de intreprindere , dar pot fi constituite in urma unor dispozitii legale si reglementare . Ele apar sub forma de rezerve legale, statutare si alte rezerve . Rezerva legala se constituie din beneficiul societatii in procent de 5 % pana ce aceasta va atinge :

- 20 % din capitalul social pentru societatile infiintate in baza legii 31/90 si regiile autonome;

- 25 % din capitalul social pentru societatile comerciale cu participare de capital strain infiintate in baza Decretului lege nr.96/90.

Rezervele statutare sunt rezervele ce se constituie din profitul net al societatilor conform prevederilor din statutul acestora.

Alte rezerve cu caracter temporar pot fi constituite facultativ din profitul net pentru acoperirea pierderilor , cresterea capitalului social sau pentru alte scopuri potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor

e. REZULTATUL REPORTAT este partea din rezultat a carui afectare financiara a fost amanata de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor

f. REZULTATUL EXERCITIULUI reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuieli . Poate fi favorabil in caz de profit si nefavorabil , in caz de pierdere.

g. FONDURILE sunt constituite de agentul economic pe seama profitului , amortizarilor si altor resurse.

Acestea cuprind : - fondul de dezvoltare

- fondul de participare a salariatilor la profit

- alte fonduri

h. SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII sunt surse de care beneficiaza o intreprindere pentru procurarea sau producerea de echipamente, pentru realizarea unor activitati pe termen lung alocate de la bugetul de stat. Subventiile apartin capitalurilor proprii si sunt virate la venituri pe masura ce isi indeplinesc obiectivul pentru care au fost acordate.

i. PROVIZIOANELE REGLEMENTATE se creeaza si se consuma in mod similar cu celelalte provizioane, sunt facultative si integral deductibile din punct de vedere fiscal.

II. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

acopera riscurile si cheltuielile pe care evenimente survenite le fac probabile; au caracter de datorii probabile fapt pentru care sunt dispuse intre capitaluri propriu si datorii:

- in cele mai multe cazuri sunt asimilate datoriilor dar, daca se dovedeste ca riscul acoperit este inexistent, provizioanele pot fi asimilate capitalurilor proprii.

Conform regulamentului contabil romanesc acestea se constituie de regula la finele exercitiului pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. se pot constitui urmatoarele spete de provizioane pentru riscuri si cheltuieli: pentru litigii, amenzi, penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte ; provizioanele pentru cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie, provizioane pentru cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii cum sunt: cheltuieli cu reparatiile capitale, reparatiile curente, reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile sezoniere; provizioane pentru pierderile latente aferente unor datorii pe termen lung, alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.

III. DATORIILE cuprind sursele de finantare externe puse la dispozitia unei intreprinderi.

In bilant datoriile sunt grupate astfel:

- imprumuturi si datorii asimilate (datorii financiare)

- furnizori si conturi asimilate (datorii din exploatare)

- avansurile primite de la clienti (clienti creditori)

- alte datorii (datorii salariale, sociale, fiscale, fata de asociati si actionari, fata de creditori)

Indatorirea este un fenomen normal si aproape inevitabil, cu rolul de a reduce necesarul de fond de rulment , sa finanteze investitiile si necesarul in fond de rulemnt prin utilizarea efectului de levier.

Exemple de rate de indatorare utilizate in mediul francez :

(Datorii totale/Totalul bilatului) x 100 - > procentajul acceptabil 50 - 66 %

Datorii financiare x 100 - > procentajul acceptabil 50 %

Datorii financiare + Capitaluri proprii

Datorii financiare x 100 - > norma considerata acceptabila 2-4 ani

Capacitatea de adoptiune

IV. CONTURILE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE cuprind:

a. veniturile constatate in avans

- valoarea facturilor trimise clientilor fara ca bunurile sa fi fost livrate sau serviciile prestate

- venituri incasate cum ar fi : chirii, abonamente, asigurari, dobanzi corespunzatoare exercitiului urmator

b. decontarile din operatii in curs de clarificare se refera la soldurile creditoare ale operatiilor in curs de lamurire

c. diferentele de conversie pasiv sunt castiguri latente din creante sau din datorii exprimate in monede straine.

Inchiderea exercitiului financiar presupune intrerea in rol a unei parti dintre principiile contabile, cealalta parte actioneaza pe tot parcusrul anului. Jocul principiilor are un rol important deoarece ele vizeaza evaluarea si masurarea structurilor de activ , de pasiv, de cheltuieli si venituri , precum si prezentarea si comunicarea acestora prin intermediul situatiilor financiare.

Pierre Lasseque propune trei solutii pentru iesirea din starea de contradictie:

- sa se aplice toate principiile , dar ele sa nu se aplice decat partial;

- sa se stabileasca ierarhia intre principii si ele sa se aplice in mod necesar

- sa se importe ansamblul principiilor in clase omogene de principii conciliabile intre ele.

Prima solutie conduce la o contabilitate neutra si polivalenta, care satisface mai multe tipuri de utilizare si mai multe utilizari.

Prin aplicarea celei de-a doua solutii, se atribuie principiu o importanta si o raza de actiune proprii. Cand un principiu atinge limitele eficacitatii sale, se trece la completarea lui prin actiunea altui principiu sau se substituie cu un alt principiu.

A treia solutie este radicala, conducand la constituirea mai multor contabilitati partiale, intocmite pe baza de principii diferite, furnizoare de valori diferite, deci se ajunge la mai multe imagini ale bilantului si contului de profit si pierdere.

Datorita faptului ca prin bilant se asigura o imagine fidela, principiile care au importanta decisiva in realizarea acestui obiectiv sunt:

- principiul continuitatii activitatii

Lucrarile de inchidere ar fi de neconceput fara sa se solutioneze problema ridicata de dilema continuitatii activitatii, deoarece are consecinte importante asupra evaluarii si determinarii rezultatelor.

In mod normal, contabilul trebuie sa se plaseze in perspectiva unei continuitati a exploatarii si nu a unei lichidari, exceptie fac elementele patrimoniului pentru care s-a luat decizia de lichidare sau daca oprirea sau reducerea activitatii este previzibila, indiferent ca ea a rezultat dintr-o alegere sau o obligatie.

Acest principiu sta la baza regulilor de evaluare prevazute in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii.

Continuitatea exploatarii este apreciata , la inchiderea conturilor de catre conducerea societatii, tinand cont de toate elementele susceptibile sa afecteze continuarea activitatii intr-un viitor previzibil. Continuitatea exploatarii in mod general este apreciata pana la inchiderea exercitiului urmator.

- principiul prudentei

Prudenta este principiul in starea cea mai conflictuala cu obiectul imaginii fidele, deoarece adopta un punct de vedere pesimist, adica solicita contabilizarea minusurilor de valoare si interzice luarea in cont a plusurilor de valoare.

Aplicarea cu strictete a prudentei in tari ca Germania, Franta, Italia, Spania si Belgia se datoreaza legaturilor stranse dintre fiscalitate si contabilitate. Prin nominalismul monetar , costul istoric si prudenta , bilantul reda in mod imperfect valoarea societatii, deoarece valoarea societatii nu este numai rezultatul activitatii trecute si prezente, ci este data si de viitorul acesteia, fapt pentru care valoarea bursiera a unei actiuni poate sa fie diferita de valoarea matematica contabila.

In Directiva a IV-a sectiunea a 7-a , art.31 - <<Reguli de evaluare>> se stipuleaza ca principiul prudentei trebuie sa fie observat si in special :

- numai beneficiile realizate la inchiderea bilantului , pot sa fie inscrise in documentele de sinteza;

- trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior

- trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se soldeaza cu pierderi sau beneficii.

Prin analiza definitiei formulata in Planul contabil general francez, pot fi degajate urmatoarele consecinte :

- evaluarea activelor, tinand cont de deprecierea definitiva sau temporara

- necontabilizarea plusurilor de valoare, constatate ca diferenta intre valoarea de inventar a unui bun si valoarea sa de intrare

- necompensarea elementelor de activ si de pasiv , in evaluari

- luarea in considerare a riscurilor si pierderilor intervenite in cursul exercitiului sau a unui exercitiu anterior , chiar daca ele sunt identificate intre data de inchidere a exercitiului si cea de intocmire a conturilor anuale.

- principiul beneficiului realizat conform caruia numai beneficiile realizate la incheierea unui exercitiu pot sa faca obiectul inscrierii in conturile anuale.

In contabilitatea germana principiul prudentei se regaseste in actiunea a trei sub principii:

- principiul celei mai mici valori pentru elementele de activ si cele mai mari valori pentru elemenetele de pasiv

- principiul imparitatii care incumba luarea in considerare a riscurilor previzibile si a pierderilor probabile a caror origine se regaseste in cursul exercitiului respectiv.

- principiul beneficiului realizat potrivit caruia singurul beneficiu luat in cosiderare, in formarea rezultatului exercitiului, este beneficiul realizat pana la inchiderea aceluiasi exercitiu

Pentru aplicarea principiului prudentei este necesar:

- sa se fi procedat la intocmirea unei balante de verificare cu trei serii de egalitati : solduri initiale 9 la 1 ianuarie) rulaje anuale, solduri finale

- sa se fi intocmit un inventar anual al elementelor de activ si de pasiv. Inventarul trebuie inteles ca o lucrare de ordin fizic pentru ca se constata integritatea soldurilor faptice cat si una de ordin calitativ , prin care toate componentele patrimoniului sunt evaluate la valorile de inventar.

- Principiul independentei exercitiilor

Din aplicarea postulatului independentei exercitiilor rezulta 6 consecinte:

1. practicarea unei contabilitati de angajamente ceea ce presupune inregistrarea creantelor si datoriilor cu ocazia nasterii lor si nu a incasarii platii lor.

2. utilizarea conturilor de regularizare

* cheltuieli constatate in avans si venituri constatate in avans

* diferente de conversie activ si diferente de conversie pasiv

* cheltuieli de platit si venituri de primit

3. necesitatea calculului amortizarilor si provizioanelor la sfarsitul fiecarui exercitiu;

4. mentionarea in anexa a cheltuielilor si veniturilor privind exercitiile anterioare

5. contabilizarea unor evenimente posterioare inchiderii exercitiului dar anterioare inchiderii conturilor

6. evidentierea evenimentelor posterioare inchiderii conturilor. Modalitatea lor de evidentiere este precizarea evenimentelor si a consecintelor acestora in anexa si raportul de gestiune.

Din actiunea principiului independentei exercitiilor , decurg urmatoarele :

- o societate trebuie sa inchida conturile sale, pentru a determina rezultatul perioadei prin compararea totalului cheltuielilor cu totalul veniturilor corespunzatoare exercitiului curent.

- societatea trebuie sa se asigure ca veniturile si cheltuielile contabilizate, dar corespunzatoare operatiilor exercitiului urmator, sa fie reportate asupra acestui exercitiu .

Cele mai intalnite cazuri de regularizare sunt :

- cheltuieli de platit , adica cheltuieli corespunzatoare operatiilor exercitiului, care nu au fost contabilizate pentru ca facturile furnizorilor nu au sosit

- cheltuieli relative la exercitiul urmator care au fost contabilizate in cursul exercitiului de referinta

- venituri ale perioadei care nu vor putea sa fie constatate decat in cursul exercitiului urmator

- venituri ale exercitiului urmator care au fost inregistrate in cursul exercitiului curent

- capitalizarea cheltuielilor de cercetare si de dezvoltare in asteptarea realizarii de proiecte care sa aiba sanse mari de reusita comerciala

- pe un plan mai general, inscrierea in activ a cheltuielilor de constituire, in asteptarea beneficiilor exercitiilor viitoare

- inregistrarea diferentelor de conversie, constatate la inchiderea exercitiului, pentru creantele si datoriile exprimate in monede straine

Principiul necompensarii.

Ca urmare a acestui principiu nici o compensare nu poate fi operata intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului sau intre posturile de cheltuieli si de venituri ale contului de profit si pierdere.

Deci, conform acestui principiu:

- bilantul trebuie sa prezinte in mod distinct, creantele si datoriile, inclusiv avansurile;

- contul de rezultate trebuie sa prezinte detaliul tuturor cheltuielilor si veniturilor.

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

Conform art. 31 din sectiunea a 7-1 a Directivei a IV-a formula contabila este: bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.

Actiunea acestui principiu presupune interzicerea imputarii directe asupra capitalurilor proprii:

- a veniturilor sau a cheltuielilor aferente exercitiilor precedente; aceste venituri si cheltuieli vor fi inregistrate in numele exercitiului curent, afectand structurile contului de profit si pierdere, aferent acestui exercitiu;

- a incidentelor schimbarilor de metode contabile, la deschiderea exercitiului : imputarea cheltuielilor direct in capitalurile proprii, ocolindu-se contul de profit si pierderi , este cotrara prevederilor Directivei a IV-a , conform careia cheltuielile sunt inscrise , mai intai in debitul contului de profit si pierdere.

Efectele schimbarilor de metode si ale corectarilor de erori trebuie sa fie transparente in documentele de sinteza ale anului incheiat.

CAPITOLUL III

1. NOILE REGLEMENTARI PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE ANUALE IN ROMANIA, CONFORM ORDIN M.F. NR.403/1999

Ministrul Finantelor, in baza Hotararii Guvernului nr.447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere prevederile art.3 din Hotararea Guvernului nr.704/1993 pentru aprobarea unor masuri de executare a Legii contabilitatii nr.82/1991, emite urmatorul ordin :

Art.1. - Se aproba Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale, structurate astfel :

- volumul I, care cuprinde Cadrul general de armonizare a reglementarilor contabile cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale;

- volumul II, care cuprinde cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internationale.

VOLUMUL I

Cadrul general de armonizare a reglementarilor contabile cu Directiva

a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu

Standerdele de Contabilitate Internationale

Aceste reglementari stabilesc principiile si regulile contabile de baza, forma si continutul situatiilor financiare anuale, avand ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/669/EEC) si continuarea armonizarii cu Standerdele de Contabilitate Internationale.

Aria de aplicabilitate

1. Prezentele reglementari privesc intocmirea, prezentarea, aprobarea si publicarea situatiilor financiare ale intreprinderii.

2. Intreprinderile vor fi integrate in aria de aplicabilitate a acestor reglementari, dupa urmatorul program :

A. Pentru situatiile financiare ale exercitiului financiar al anului 1999, aplicarea priveste un esantion reprezentativ de scoietati comerciale cotate la Bursa de Valori si unele intreprinderi de interes national, conform listei aprobate prin ordin al ministrului finantelor.

B. Pentru situatiile financiare ale anului 2000, aplicarea prezentelor reglementari priveste trei categorii de unitati grupate astfel:

Categoria I - Intreprinderi cotate la Bursa de Valori

Categoria a II-a - Regii autonome, companii, societati nationale si alte

intreprinderi de interes national

Categoria a III-a - Categorii specifice de intreprinderi ce opereaza pe piata de capital

Lista unitatilor care vor fi cuprinse in cele trei categorii va fi stabilita prin ordin al ministrului finantelor.

C. Incepand cu exercitiul financiar al anului 2001, prezentele reglementari vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel putin doua dintre criteriile mentionate in tabelul de mai jos.

Criteriile respective vor fi determinate pe baza situatiilor financiare publicate pentru exercitiul financiar anterior si a ratei de schimb euro-lei, la sfarsitul anului anterior.

------------------------------------------------------- --------------------------------

Sfarsitul Cifra de afaceri Total active Numarul

exercitiului a anului anterior pt.anul anterior mediu de

financiar (euro0 (euro) salariati ai

anului anterior

------------------------------------------------------- --------------------------------

31 decembrie 2001 peste 9 milioane peste 4,5 milioane 250

31 decembrie 2002 peste 8 milioane peste 4,0 milioane 200

31 decembrie 2003 peste 7 milioane peste 3,5 milioane 150

31 decembrie 2004 peste 6 milioane peste 3,0 milioane 100

31 decembrie 2005 peste 5 milioane peste 2,5 milioane 50

------------------------------------------------------- --------------------------------

D. Incepand cu exercitiul financiar al anului 2006, raman in afara prezentelor reglementari numai intreprinderile care, potrivit legislatiei in vigoare la acea data, se vor incadra in categoria societatilor mici. Aceste intreprinderi aplica prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991 si ale Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.704/1993, cu modificarile si completarile ulterioare.

1. Incepand cu exercitiul financiar al anului 2000, intreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finantelor, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementari inainte de data specificata, in functie de modul de derulare a Programului national de pregatire in domeniu.

2. In primul an de aplicare, intreprinderile vor prezenta situatiile financiare atat in conformitate cu prezentele reglementari, cat si pe baza Regulamentului pentru aplicarea Legii contabilitatii nr.82/1991, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.704/1993, cu modificarile si completarile ulterioare.

SITUATIILE FINANCIARE ANUALE ALE

INTREPRINDERILOR

3.1. Fiecare intreprindere are obligatia sa intocmesca situatii financiare anuale.

3.2. Situatiile financiare anuale trebuie sa cuprinda:

a. Bilantul

b. Contul de profit si pierdere

c. Situatia fluxurilor de trezorerie

d. Note la conturile anuale

3.3. Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a patrimoniului intreprinderii, precum si a profitului sau pierderii si fluxurilor de trezorerie ale acesteia pentru respectivul exercitiu financiar.

3.4. Situatiile financiare trebuie sa respecte prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991, ale reglementarilor cuprinse in prezentul volum, ale Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate obligatorii incluse in volumul 3, referitoare la : forma si continutul bilantului, ale contului de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, informatiile aditionale ce trebuie furnizate sub forma notelor la conturile anuale.

De asemenea, situatiile financiare pot fi armonizate si cu Standardele de contabilitate optionale din volumul 3.

3.5. In situatia in care pentru intocmirea situatiilor financiare ale unei intreprinderi nu exista nici un Standard de Contabilitate National relevant, aceasta va utiliza Standardele de Contabilitate Internationale ca ghid pentru modul de contabilizare a operatiilor. Daca nu exista nici un Standard de Contabilitate International relevant, administratorii intreprinderii vor elabora politici contabile in acord cu 'Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare' prezentat in volumul 2 si se vor asigura ca situatiile financiare furnizeaza informatii care :

* reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii;

* reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu numai forma legala a acestora;

* sunt impartiale;

* sunt prudente;

* prezinta toate aspectele semnificative.

3.6. Atunci cand respectarea prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991, ale prezentelor reglementari si ale volumului 2, referitoare la elementele ce trebuie incluse in situatiile financiare individuale, nu va fi suficienta pentru oferirea unei imagini fidele, informatiile aditionale necesare vor fi prezentate in notele la conturile anuale.

3.7. Legea contabilitatii nr. 82/ 1991 va fi aplicata impreuna cu :

Volumul I Cadrul genral de armonizare a reglementarilor contabile cu Directiva a IV-a a Comunitatilor economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale.

Volumul II Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internationale ( IASC)

Volumul III Standardele de contabilitate internationale si nationale

Volumul IV Ghiduri profesionale

3.8. La definirea prevederilor volumelor I, II si III s-au avut in vedere urmatoarele:

* Volumul I asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a CEE si unele prevederi ale Standardelor de Contabilitate Internationale, care nu contravin directivei;

* Volumul II cuprinde Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internationale;

* Volumul III va respecta intocmai prevederile din volumele I si II.

3.9. Daca in imprejurari speciale ce privesc o intreprindere, respectarea prevederilor din Volumele I , II, si III nu raspunde cerintei de a prezenta o imagine fidela, administratorii intreprinderii se vor abate de la cerintele volumelor I, II si III atat cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. In acest caz, intreprinderea trebuie sa prezinte, in notele la conturile anuale, urmatoarele aspecte:

a. faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a patrimoniului intreprinderii, a rezultatelor financiare sia fluxurilor de trezorerie;

b. mentiunea ca intreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative volumele I, II si III, cu exceptia abaterilor de la o anumita cerinta a acestora, in vederea obtinerii unei imagini fidele;

c. prevederile sau standardele de la care s-au facut abateri, natura abaterilor, tratamentul contabil solicitat de reglementari sau de standarde si motivul pentru care tratamentul prevazut de reglementari sau de standarde a fost considerat necorespunzator in imprejurarile respective, precum si tratamentul adoptat;

d. impactul financiar al abaterilor asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii intreprinderii, activelor, obligatiilor si asupra fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii, pentru fiecare dintre exercitiile financiare prezentate.

FORMA SI CONTINUTUL SITUATIILOR FINANCIARE

ALE INTREPRINDERII

4.1. Potrivit prevederilor acestor reglementari :

a. Bilantul trebuie sa prezinte cel putin posturile enumerate in formatul de bilant prezentat la pct.4.10;

b. Contul de profit si pierdere trebuie sa prezinte cel putin elementele enumerate in formatul de cont de profit si pierdere prezentat la pct.4.27;

c. Situatia fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte elementele enumerate in formatul situatiei fluxurilor de trezorerie .

4.2. Fiecare element obligatoriu prezentat in bilantul si in contul de profit si pierdere al unei intreprinderi conform pct.1 poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formatul adoptat, daca aceasta detaliere concura la prezentarea unei informatii mai elocvente pentru activitatea unitatii.

4.3. Bilantul unei intreprinderi si contul de profit si pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv , venit sau cheltuiala, care nu este prevazut in formatul adoptat.

4.4. a. In situatia in care specificul activitatii intreprinderii necesita astfel de dezvoltari, bilantul si contul de profit si pierdere vor respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile facandu-se numai la pozitiile numerotate cu cifre arabe.

b. Structura bilantului si a contului de profit si pierdere, in special in ceea ce priveste formatul obligatoriu, nu poate fi modificata de la un exercitiu fiananciar la altul. In cazuri exceptionale se admit derogari de la acest principiu. Orice derogare trebuie prezentata in notele la conturile anuale, impreuna cu motivele care au determinat-o.

4.5. Elementele din bilant si contul de profit si pierdere indicate cu cifre arabe pot fi combinate intr-un singur element in situatiile financiare ale unei intreprinderi, daca :

a. valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea situatiei patrimoniale, a profitului sau a pierderii intreprinderii pentru exercitiul financiar respectiv, sau

b. combinatia imbunatateste claritatea prezentarii; valorile individuale ale oricaror elemente combinate in acest fel vor fi prezentate in notele la conturile anuale.

4.6. Contul de profit si pierdere al unei intreprinderi trebuie sa prezinte separat, in notele la conturile anuale, repartizarea profitului net pe destinatii, respectiv:

a. dividendele propuse spre a fi platite;

b. sumele repartizate la rezerve;

c. sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;

d. alte repartizari prevazute de lege.

4.7. Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat in bilantul sau contul de profit si pierdere al unei intreprinderi, valoarea corespunzatoare pentru exercitiul financiar precedent trebuie prezentata intr-o coloana separata. Fac exceptie situatiile financiare ale intreprinderii care se afla in primul an de aplicare a prezentelor reglementari, cu conditia ca situatiile financiare ale anului precedent sa fie anexate acestora.

4.8. In situatia in care valorile corespunzatoare exercitiului financiar curent si precedent inscrise in bilant si contul de profit si pierdere nu sunt comparabile, cele aferente exercitiului precedent trebuie retratate corespunzator, astfel incat sa se asigure comparabilitatea. Particularitatile retratarii si motivele pentru care a fost facuta trebuie prezentate in notele la conturile anuale.

4.9. Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atat in exercitiul financiar curent, cat si in cel precedent.

Formatul cerut pentru conturile anuale.

4.10. Formatul cerut pentru bilant este urmatorul:

BILANT

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

1. Cheltuieli de constituire (cand legislatia permite imobilizarea acestora)

2. Cheltuieli de dezvoltare (cand legislatia permite imobilizarea acestora)

3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale, daca au fost :

a. achizitionate contra unei plati si nu trebuie prezentate la litera A pct.1.4.sau

b. create de societate, in cazul in care legislatia permite inscrierea acestora in active.

4. Fondul comercial, in cazul in care a fost achizitionat

5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie

II. Imobilizari corporale

1. terenuri si constructii

2. Instalatii tehnice si masini

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier

4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

III. Imobilizari financiare

1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului

2. Creante asupra societatilordin cadrul grupului

3. Titluri sub formade interese de participare

4. Creante deinterese de participare

5.Titluri detinute de imobilizari

6. Alte creante

7. Actiuni proprii(cu indicarea valorii nominale)

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime si consumabile

2. Productia in curs de executie

3. Produse finite si marfuri

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri

II.Creante

(Sumele ce trebuie sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie sa fie prezentate separat pentru fiecare element)

1. Creante comerciale

2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului

3. Sume de incasat din interese de participare

4. Alte creante

5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat

III. Investitii financiare

1. Titluri de participare in societatile din cadrul grupului

2. Actiuni proprii(cu indicarea valorii nominale)

3. Alte investitii financiare

IV. Casa si conturi la banci

D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile in monede convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri incasate in contul comenzilor, atata timp cat sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comert de platit

6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriifiscalesi datorii pentru asigurarile sociale

E. Active circulante, respectiv obligatii curente nete

F. Total active minus obligatii curente

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile in monede convertibile

2.Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri incasate in contul comenzilor, atata timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

4.Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comert de platit

6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele departicipare

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pentru asigurarile sociale

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane

I. Venituri in avans si cheltuieli angajate

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris (prezentandu-se separat capitalul varsat si cel nevarsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve si reevaluare

IV.Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve pentru actiuni proprii

3. Rezerve statutare sau contractuale

4. Alte rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exercitiului financiar

Reglementari referitoare la bilant

4.11. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv ale intreprinderii la incheierea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.

Bilantul cuprinde toate elementele de activ si de pasiv grupate dupa destinatie si, respectiv, provenienta lor.

4.12. In cazul in care un element de activ sau o obligatie este in relatie cu mai mult de un alt element bilantier, relatia sa cu celalate elemente trebuie prezentata fie sub elementul la care apare, fie in notele la conturile anuale, daca prezentarea este esentiala pentru intelegerea conturilor anuale.

4.13. Actiunile proprii si actiunile detinute in filiale vor fi prezentate numai la posturile prevazute pentru acestea.

4.14. Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel, in cazul in care nu exista nici o obligatie de a le inregistra in bilant cu datorii, trebuie sa fie prezentate in mod clar in notele la conturile anuale. Se va face distinctie intre diferitele tipuri de garantii recunoscute la legislatia romaneasca, cat si intre acestea si tipurile de garantii pe care legislatia romanesca nu le recunoaste. Pentru orice garantie semnificativa ce a fost constituita trebuie facuta o prezentare detaliata. Daca angajamentele mentionate mai sus exista si fata de societati din cadrul grupului, se va face o prezentare separata.

4.15. Cu exceptia situatiilor mentionate la pct.5, pentru fiecare element care se prezinta in cadrul postului 'active imobilizate' sau in notele la conturile anuale trebuie furnizate urmatoarele informatii:

a. valorile corespunzatoare ce privesc acest element, la inceputul si la incheierea exercitiului financiar;

b. miscarile privind acest element ocazionate de:

(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluarii) in cursul exercitiului, conform criteriilor mentionate la pct.5.32 si 5.34 pana la 5.36;

(ii) intrari de active in timpul exercitiului financiar;

(iii) iesiri de active in timpul exercitiului respectiv

(iv) transferurile de active catre si din acel post bilantier, efectuate in timpul exercitiului.

4.16. Valorile prezentate conform pct.15 a) se vor determina pe baza unuia din urmatoarele criterii :

a. costul de achizitie sau costul de productie

b. oricare criteriu mentionat la pct.5.32si 5.34 pana la 5.36 fara a se tine seama de amortizare si provizioanele pentru depreciere.

4.17. Pentru fiecare element de activ imobilizat se va prezenta in conditiile pct.15:

a. valoarea amortizarii cumulate si a provizioanelor pentru depreciere la inceputul si sfarsitul exercitiului;

b. valoarea amortizarii si provizioanelor care privesc exercitiul financiar respectiv;

c. valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari si provizioane in cursul exercitiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;

d. valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii si provizioanelor care privesc exercitiile anterioare.

4.18. In cazul in care in primul exercitiu financiar de aplicare a acestor reglementari, costul de achizitie sau costul de productie al unui activ nu este cunoscut si nu exista informatii privind preturile sau cheltuielile necesare pentru determinarealor sau in cazul in care astfel de informatii nu pot fi obtinute fara cheltuieli sau intarzieri nejustificate,costul de achizitie sau costul de productie va fi reprezentat , pentru respectarea pct. 5.15. pana la 5.23 ,de valoarea atribuita activului. Aceasta situatie va fi prezentata la inceputul exercitiului financiar.

4.19. In cazul in care se aplica prevederile pct. 5.34, miscarile elementelor reprezentand active imobilizate la care se refera pct.15 b. se vor prezenta, tinand cont de valoarea rezultata din reevaluare.

4.20. Punctele 15 si 17 se vor aplica si la prezentarea cheltuielilor de constituire.

4.21. Drepturile asupra imobilizarilor si alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege,vor fi prezentate la elementul bilantier 'Terenuri si constructii'.

4.22. Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la un exercitiu uletrior,impreuna cu orice venituri care, desi se refera la exercitiul financiar respectiv, nu sunt incasate pana la incheierea acestuia,se vor prezenta la 'Cheltuieli in avans si venituri angajate', acestea din urma fiind inregistrate prin conturile de creante corespunzatoare. Acest element se va prezenta in bilant la lit.C. Daca sunt semnificative, veniturile se vor prezenta in notele la conturile anuale.

4.23. Veniturile incasate inainte de data incheierii exercitiului, dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior,impreuna cu orice cheltuieli care, desi se refera la exercitiul financiar respectiv, vor fi platite in cursul unui exercitiu ulterior, se vor prezenta la 'Venituri in avans si cheltuieli angajate', acestea din urma fiind inregistrate prin conturile de datorii corespunzatoare. Acest element se va prezenta in bilant la lit.I. Daca sunt semnificative, cheltuielile se vor prezenta in notele la conturile anuale.

4.24.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie in scopul acoperirii pierderilor sau datoriilor clar precizate in ceea ce priveste natura lor, dar care, la data inchiderii bilantului ,sunt probabile sau certe, dar nedeterminate ca valoare sau ca data de producere.

De asemenea, se constituie provizioane, avand ca scop acoperirea cheltuielilor care isi au originea in exercitiul in curs sau intr-un exercitiu anterior, clar precizate in ceea ce priveste natura lor, care la data inchiderii exercitiului pot fi probabile sau certe, dar nedeterminate in ceea ce priveste valoarea sau data producerii lor.

4.25. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorii elementelor de activ.

4.26. Suma provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli trebuie strict corelata cu riscurile sau cheltuielile previzibile,

Provizioanele care figureaza in bilant la postul 'Alte provizioane' trebuie prezentate in notele la conturile anuale in masura in care acestea sunt semnificative.

Contul de profit si pierdere

4.27. Formatul cerut pentru contul de profit si pierdere este urmatorul:

Contul de profit si pierdere

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finite si produse in curs de executie

3. Productia efectuata in scopuri proprii si capitalizata

4. Alte venituri din exploatare

5. a. Cheltuieli cu materiile prime si consumabile

b. Alte cheltuieli din afara

6. Cheltuieli cu personalul

a. Salarii

b. Cheltuieli cu asigurarile sociale, cu mentiunea distincta a celor referitoare la pensii

7.a. Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale

b. Ajustarea valorii activelor circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare

* Profitul sau pierderea din exploatare

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investitii financiare si imprumuturi ce fac parte din activele imobilizate, cu mentionarea separata a celor generate de societatile din cadrul grupului

11. Venituri din dobanzi si alte venituri similare, cu mentionarea separata a celor generate de societatile din cadrul grupului

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante.

13. Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare, cu mentionarea separata a celor ce privesc societatile din cadrul grupului.

14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite ce nu apar in elementele de mai sus

20. Rezultatul exercitiului financiar

Prevederi ce privesc contul de profit si pierdere

4.28. Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor,precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).

4.29. In notele la conturile anuale se vor prezenta explicatii privind valoarea si natura veniturilor si cheltuielilor extraordinare (prezentate la poz.15 si 16) cu exceptia cazului in care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. Similar, vor fi prezentate veniturile si cheltuielile ce se refera la exercitiul financiar precedent.

NOTE LA CONTURILE ANUALE

Notele la conturile anuale contin informatii suplimentare relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste situatia patrimoniala, financiara si rezultatele obtinute. Acestea trebuie prezentate intr-o maniera sistematica.. Fiecare element al bilantului, contului de profit si pierderi si situatiei fluxurilor de trezorerie trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element ,si anume:

1. Capitaluri proprii

2. Active imobilizate

3. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

4. Repartizarea profitului

5. Analiza rezultatului din exploatare

6. Situatia creantelor si datoriilor

7. Principii, politici si metode contabile

8. Actiuni si obligatiuni

9. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii

10. Alte informatii

PRINCIPII SI REGULI CONTABILE

PRINCIPIILE CONTABILE

5.1. Conform prevederilor pct.5.10. de mai jos, evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie sa fie efectuata in acord cu principiile prezentate la pct.5.2. - 5.9.

5.2. Principiul contiuitatii activitatii. Acesta presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.

Daca administratorii intreprinderii au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele la conturile anuale. In cazul in care situatiile financiare nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata, impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a raportarii financiare respective si motivele ce au stat la baza deciziei conform careia intreprinderea nu isi mai poate continua activitatea.

5.3. Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

5.4. Principiul prudentei. Valoarea oricarui element trebuie sa fie determinata pe baza principiului prudentei. In mod special, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :

a. se vor lua in considerare numai profiturile obtinute pana la data incheierii exercitiului financiar;

b. se va tine cont de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului;

c. se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere.

5.5. Principiul independentei exercitiului. Se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.

5.6. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv. In vederea stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat suma sau valoarea corespunzatoare fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

5.7. Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.

5.8. Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile .

5.9. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor,nu numai forma lor juridica.

5.10. Principiul pragului de semnificatie. Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare vor fi insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata.

ABATERI DE LA PRINCIPIILE CONTABILE

5.11.Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai in cazuri exceptionale. Asemenea abateri se vor prezenta in notele la conturile anuale. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri si o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor,pozitiei financiare sau pierderii intreprinderii.

APROBAREA SI SEMNAREA SITUATIILOR FINANCIARE

ALE INTREPRINDERII;

APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI

6.1. Situatiile financiare ale unei intreprinderi se vor semna de persoana insarcinata cu elaborarea acestora.

6.2. Situatiile financiare ale unei intreprinderi vor fi insusite de consiliul de administratie, semnate in numele consiliului de presedintele acestuia, si aprobate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

6.3. Conform Legii societatilor comerciale nr.31/1990, republicata, actionarii vor aproba distribuirea profitului in adunarea generala anuala.

RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

7.1. Consiliul de administratie va elabora pentru fiecare exercitiu fianciar un raport care va contine :

a. o analiza fidela a evolutiei activitatii intreprinderii pe durata exercitiului financiar si a situatiei sale la incheierea acestuia;

b. valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandata de consiliul de administratie si aprobata de asociati / actionari;

c. informatii privind evenimente importante survenite de la incheierea exercitiului financiar, care au afectat intreprinderea;

d. informatii asupra evolutiei probabile a activitatii intreprinderii;

e. informatii asupra activitatilor din domeniul cercetarii si dezvoltarii;

f. urmatoarele informatii in ceea ce priveste actiunile proprii ale intreprinderii care au fost achizitionate sau detinute la orice moment in cursul exercitiului financiar :

(i) motivele oricaror achizitii efectuate in cursul exercitiului financiar;

(ii) numarul si valoarea nominala a actiunilor achizitionate si vandute in cursul exercitiului financiar si ponderea pe care o reprezinta in capitalul social;

(iii) in cazul achizitiilor sau vanzarilor, valoarea platilor sau incasarilor pentru achizitiile respective;

(iv) numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor achizitionate si detinute de intreprindere, precum si ponderea pe care o reprezinta acestea in capitalul social;

g. numele si pregatirea profesionala a fiecarui admnistrator.

7.2. Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administratie si se va semna in numele acestuia de presedintele consiliului.

AUDITUL

(Prevederi referitoare la auditarea situatiilor financiare)

8.1. Situatiile financiare anuale ale intreprinderii care fac obiectul acestor reglementari vor fi auditate de persoane autorizate, in conformitate cu legea nationala privind auditul financiar.

8.2. Auditorul va verifica daca situatiile financiare intocmite sunt in conformitate cu prevederile prezentului volum, precum si daca informatiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situatiile financiare intocmite pentru acelasi exercitiu.

APROBAREA SI DEPUNEREA SITUATIILOR FINANCIARE

SI A RAPORTULUI ANUAL AL INTREPRINDERII

9.1. Cu minimum 15 zile inaintea adunarii generale a asociatilor sau actionarilor la care se discuta si aproba situatiile financiare anuale, intreprinderea are obligatia :

a. sa trimita o copie a situatiilor financiare anuale ale intreprinderii, aprobate de consiliul de administratie, impreuna cu raportul administratorilor si raportul auditorilor asupra situatiilor financiare respective, denumite generic 'raportul anual', tuturor asociatilor sau actionarilor;

sau

b. sa notifice tuturor asociatilor sau actionarilor ca raportul anual este disponibil la intreprindere, gratuit, la cerere.

9.2. O copie a situatiilor financiare ale intreprinderii, aprobate de consiliul de administratie, o copie a raportului administratorilor pentru exercitiul financiar respectiv, precum si a raportului auditorilor vor fi supuse spre aprobare de catre adunarea generala a asociatilor sau actionarilor.

9.3. O copie a situatiilor financiare ale intreprinderii, aprobate de consiliul de administratie, o copie a raportului administratorilor pentru exercitiul financiar respectiv, precum si a raportului auditorilor asupra situatiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administratie in termenul prevazut de lege la directia teritoriala a Ministerului finantelor unde intreprinderea este inregistrata.

9.4. In conformitate cu prevederile legii societatilor comerciale, o copie a situatiilor financiare ale intreprinderii,aprobate de consiliul de administratie si de asociati sau actionari, o copie a raportului administratorilor pentru exercitiul financiar respectiv, precum si a raportului auditorilor asupra situatiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administratie, in termenul prevazut de lege, la registrul comertului.

9.5. Potrivit legii societatilor comerciale, consiliul de administratie se va asigura ca situatiile financiare ale intreprinderii, raportul administratorilor si raportul auditorilor sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei in termenul prevazut de lege.

PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL INTREPRINDERII

10.1. Raportul anual va fi disponibil tuturor asociatilor sau actionarilor, precum si altor persoane, la cerere; in termen de doua zile de la primirea cererii, intreprinderea le va emite acestora o copie a raportului anual.

Rapoartele anuale vor fi emise gratuit pentru asociati sau actionari, iar pentru alte persoane decat acestia, pretul raportului anual nu trebuie sa depaseasca costul administrativ al acestuia.

10.2. De fiecare data cand situatiile financiare si raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie sa fie reproduse in forma si continutul pe baza carora auditorul si-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi insotite de textul integral al raportului auditorilor. Daca auditorul a facut anumite obiectii sau a refuzat sa intocmesca un raport asupra situatiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat impreuna cu motivele respective.

10.3. In cazul in care situatiile financiare nu se publica integral sau sunt diferite de cele intocmite conform legislatiei, se va preciza daca este vorba de o versiune prescurtata sau diferita si se va face o referire la locul unde aceastea au fost depuse conform pct.9.3. si 9.4. Daca situatiile financiare nu au fost depuse inca, acest lucru trebuie mentionat. Certificarea de catre persoana care a auditat conturile nu poate insoti aceasta publicare, dar trebuie mentionat daca certificarea a fost data cu sau fara rezerve sau daca certificarea a fost refuzata.


2. LUCRARILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR

2.1 ASPECTE GENERALE PRIVIND LUCRARILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. Pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este folosit ca document oficial bilantul contabil cu ajutorul caruia se poate asigura o imagine fidela , clara si completa a situatiei patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului obtinut.

In ROMANIA, bilantul contabil este alcatuit din :

- bilant

- contul de profit si pierdere

- anexa de bilant

- raportul de gestiune

In normele europene si standardele internationale formatia bilantiera apare sub diverse denumiri cum ar fi : situatii financiare, documente contabile de sinteza, conturi anuale.

Conform art.22 din Legea contabilitatii 82/91 si punctul 120 din Regulamentul de aplicare a acesteia pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor patrimoniale, se intocmesc lunar balante de verificare de catre toti agentii economici, indiferent de forma de organizare si tipul de proprietate.

Pentru a intocmi bilantul cu toate anexele se parcurg o suita de lucrari , unele cu caracter preliminar, iar altele cu referire la redactarea si completarea propriu-zisa a bilantului.

Lucrarile de inchidere a exercitiului sunt structurate astfel:

1. Stabilirea banatei conturilor inainte de inventariere

2. Inventarierea generala a patrimoniului

3. Contabilitatea operatiilor de regularizare privind :

- diferentele de convenire si diferentele de curs valutar

- delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor

4. Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere

5. Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderii

6. Redactarea bilantului contabil

2.2 STABILIREA BALANTEI CONTURILOR

INAINTE DE INVENTARIERE

Balanta de verificare se intocmeste inainte de inventarierea patrimoniului pentru a putea centraliza si controla exactitatea datelor inregistrate, deci se poate compara inventarul contabil cu cel faptic.

Informatiile de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative sunt oferite de totalul rulajului debitor sau creditor din balanta care trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in Registrul Jurnal.

Balanta conturilor reprezinta si intsrument de verificare a continutului sodurilor contabile, acestea sa reflecte operatii economice si financiare reale si inregistrate in concordanta cu normele metodologice de utilizare a conturilor. O atentie deosebita se acorda conturilor de furnizori, clienti, debitori, creditori, deconturi din operatii in curs de clarificare, cheltuieli si venituri.

2.3 INVENTARIEREA GENERALA A PATRIMONIULUI

In conformitate cu prevederile art.8 din Legea contabilitatii 82/1991 toti agentii economici au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii , cel putin odata pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale precum si bunurile detinute cu orice titlu, apartinand altor perosne juridice sau fizice. Aceasta reprezinta anasamblul gestiunilor prin care se constata existenta elementelor de activ si de pasiv cantitativ si valoric, sau numai valoric, dupa caz, existente in patrimoniul unitatii la data la care acesta se efectueaza.

Unitatea patrimoniala pe parcursul functionarii sale efectueaza inventarierea patrimoniului cel putin o data pe an, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar.

In aplicarea prevederilor art.8 din Legea 82/91, in functie de natura si complexitatea activitatii lor, unitatile patrimoniale au obligatia sa asigure, in principal urmatoarele : stabilirea perioadelor, organizarea si numirea persoanelor imputernicite sa efectueze inventarierea , pregatirea conditiilor necesare efectuarii inventarierii, inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiunilor aferente exercitiului financiar; efectuarea faptica a inventarierii, determinarea rezultatelor inventarierii si valorificarea acestora.

Inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, de depozitare sau de pastrare a bunurilor, prin numarare, cantarire, masurare sau alte mijloace de determinare a existentei faptice a acestora.

Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri, se inscriu in liste de inventariere care se semneaza de catre persoanele imputernicite sa efectueze inventarierea.

Bunurile apartinand altor persoane fizice sau juridice (in custodie, consignatie, prelucrare, inchiriere) se inventariaza si se inscriu in liste separate. O copie de pe aceste liste se trimite si persoanei fizice sau juridice, careia ii apartin bunurile respective.

Pentru a determina situatia reala a patrimoniului se determina relatia :

Sit.neta a patrim. = Activul inventariat - Datoriile inventariate

Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face la nivelul valorii actuale, denumita valoare de inventar. Valoarea de inventar este estimata in functie de pretul pietii, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii.

Pentru a putea stabili valoarea de inventar, teoretic se pot folosi individual sau asociate urmatoarele metode : valorii centralizate, valorii de realizare, valorii de intreprindere, valorii curente si valorii de inlocuire.

Metoda valorii actualizate e incasarilor nete viitoare (metoda capitalizarii) inseamna sa atribui bunului supus evaluarii valoarea corespunzatoare incasarilor nete viitoare pe care utilizarea bunului le-ar aduce intre momentul prezent si sfarsitul vietii acestui bun si se determina pe baza relatiei proprii dobanzii compuse de forma

C = c * (1 + r)n

unde: C = valoarea curenta a elementului patrimonial la data inventarului

c = valoarea contabila de inregistrare

r = rata de actualizare egala cu rata dobanzii sau rata medie a rentabilitatii

n = perioada exprimata in ani intre momentul prezent si sfarsitul vietii bunului

Metoda valorii de realizare nete sau de iesire -> valoarea pe care intreprinderea ar primi-o daca ar vinde azi bunul respectiv, se stabileste pornind de la pretul pietei corectat in functie de starea si locul in care se afla bunul.

Metoda valorii de inlocuire reprezinta costul pe care intreprinderea il accepta pentru a dobandi, la nivelul preturilor in vigoare, un bun similar cu cel determinat ca obiect al evaluarii.

Metoda valorii de inlocuire este o combinatie a valorii de inlocuire, valorii centralizate si a valorii de realizare.

Metoda valorii curente consta in estimarea costului unui bun prin aplicarea indicelui de pret specific asupra valorii contabile sau in functie de listele de preturi curente , opozabile pietei in momentul inventarierii patrimoniului.

Valoarea de inventar capata semnificatii concrete in raport de natura si caracateristicile unor elemente patrimoniale, astfel :

a. la imobilizarile necorporale si financiare reevaluate , valoarea de inventar este egala cu valoarea ramasa actualizata in cursul sau la incheierea exercitiului financiar; iar daca acestea nu sunt reevaluate , valoarea de inventar este egala cu valoarea contabila de intrare minus amortizarea cumulata.

In cazul in care imobilizarile corporale s-au depreciat prin degradare fizica, evaluarea se face in functie de gradul de uzura stabilit la evaluare dupa relatia:

U = D C * 100 = D C * 100 , unde:

D E DC + D R

D C = durata consumata

D E = durata estimata

D R = durata ramasa

Deci valoarea de inventar = valoarea contabila de intrare * (1-U).

Valoarea de inventar a brevetului se determina dupa anumite criterii, astfel:

- cand intreprinderea este titulara de brevete

Vib = Nt de anuitati + Redeventa generata de cifre de afaceri rezultata generala de cifre de afaceri rezultata

- cand a cumparat brevetul

Vib = suma platita - Amortizare cumulata

- cand este titular si exploatator al brevetului

Vib = Cifra de afaceri * Redeventa intre 3 si 7 %

Marca se poate evolua prin doua procedee :

- nivelul durabil al cifrei de afaceri * % actiuni publicitare

- profitul suplimentar minus cheltuielile de mentinere a imaginii, adaugandu- se scutirile de impozite.

Titlurile financiare si titlurile de plasament se evolueaza pentru cele cotate la bursa la valoarea de cotare a acestora iar pentru cele necotate la valoarea lor probabila de vanzare. Se pot evalua si prin metoda punerii in echivalenta, ce consta in substituirea valorii contabile de intrare cu valoarea matematica contabila sau valoarea net contabila a titlurilor la societatea emitenta.

Valoarea matematica contabila = Activul net contabil

Nr.de titluri de participare sau

imobilizate, dupa caz

Valoarea de inventar = Valoarea matematica contabila + Valoarea de piata

b. Pentru materiile prime si materialele cumparate valoarea de inventar se stabileste pe baza costului de achizitie al ultimului lot intrat.

Pentru stocurile de produse finite valaoarea de inventar se evalueaza la costul de productie al perioadei de calculatie, marfurile sunt evaluate la costul de achizitie al ultimei intrari.

c. Creantele si datoriile, inclusiv TVA deductibila si TVA colectiva sunt evaluate la inventar la valoarea nominala corectata in functie de termenii clauzelor din contract (dobanzi sau disconturi).

d. Valuta , creantele si datoriile in devize sunt evaluate la cursul de referinta al BNR din ziua de 31 dec.

e. Lingourile si monedele din aur sau argint sunt evaluate la pretul pietii de la sfarsitul anului fiscal prin intermediul bursei

f. Disponibilitatile in lei nu se actualizeaza la inventariere

Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, in care se inscrie:

- perioada si gestiunile inventariate

- persoanele care au efectuat inventarierea

- plusurile sau minusurile constatate

- bunurile apreciate

- valorificarea rezultatelor inventarierii

- constituirea si regularizarea provizioanelor

- alte elemente

Elementele inventariate in functie de natura lor , conform posturilor din bilantul contabil, se consemneaza in Registrul inventar

2.4 CONTABILITATEA OPERATIILOR DE REGULARIZARE

a. Regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar

Prin regularizarea rezultatului inventarierii sunt stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar. Plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa, insa lipsurile constate la inventariere nu se datoresc nimanui se deconteaza dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii.

In anumite cazuri se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, cand exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a diminua patrimoniul unitatii, fiind admise numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.

La bunurile materiale acceptate cu pierderi se acorda scazaminte fara a depasi valoarea constatata in minus, scazaminte ce se calculeaza numai in situatia cand cantitatile lipsa sunt mai mici decat cantitatile in plus. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaza de la persoanele vinovate in conformitate cu dispozitiile legale.

Regularizarea diferentelor inventarierii genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari:

- plusuri de active imobilizate, la valoarea de inventar

20, 21, 23, 26 = 131

Conturi de active imobilizate Subvetii pentru investitii

- plusuri de stocuri cumparate

30, 31, 32, 35, 37 = 60

Conturi de stocuri Cheltuieli

- plusuri de stocuri de produse finite, in curs de executie

33,34 = 71

Conturi de stocuri Venituri din productia stocata

- plusuri de titluri de plasament

50 = 664

Titluri de plasament Cheltuieli privind titlurile de plasament

- plusuri constatate la inventarierea caseriei

531 = 771

Casa Venit exceptionale din operatii de gestiune

Minusurile de inventar neimputabile , cu exceptia minusurilor de casa, inregistrarile sunt in sens invers cu cele prezentate plusurilor, iar in cazul activelor imobilizate constate lispa si neimputabile , astfel:

% = 20,21,23, 26

28

6721

- iar pentru cele constatate lipsa si imputabile , imputarea se face la valoarea de inlocuire la data constatarii pagubei inclusiv TVA.

428 = %

sau

461 7728

4427

- pentru activele circulante constatete lipsa la inventariere si imputabile , inregistrarea se face in mod similar cu cele constatate minus si neimputabile facandu-se in acelasi timp si inregistrarea pentru valoarea imputata:

461 = %

758

4427

Prin valoare de inlocuire se intelege pretul practicat pe piata la care se adauga taxele nerecuperabile , cheltuielile de transport - aprovizionare, alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune.

Inventarul ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate (calculul costului productiei neterminate , determinarea scazamintelor si pierderilor pentru bunurile prevazute cu asemenea regim) predarea - primirea de gestiuni, lichidarea si fuzionarea intreprinderilor

b. Operatiuni privind calculul amortizarilor

Amortizarea activelor imobilizate se calculeaza si inregistreaza pe baza planului de amortizare sau a fiselor mijloacelor fixe. Cu ocazia inventarierii generale a patroimoniului valoarea de inventar trebuie sa fie egala cu vlaoarea ramasa de amortizat.

In cazul in care valoarea de inventar este mai mica , regularizarea se face astfel :

- inregistrarea unei amortizari exceptionale cand se constata o depreciere ireversibila

- constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe cand se constata o depreciere ireversibila

c. Operatii privind provizioanele pentru deprecieri

Provizioanele pentru deprecieri vizeaza elementele de activ neamortizate a caror valoare de inventar la sfarsitul exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. Regularizarea se face la inchiderea conturilor:

- cand deprecierea calculata pe baza inventarului este superioara provizionului constituit , se constituie un provizion suplimentar

68 = 29, 39, 49, 59

Chelt.cu amortiz. Conturi de provizioane pt.

si provizioane deprecieri

- cand deprecierea calculata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit se diminueaza provizionul constituit

29, 39, 49, 59 = 78

Conturi de provizioane Venituri din provizioane

pt.deprecieri

Un rol important il au reducerile de pret in cazul marfurilor greu vandabile la unitatile comerciale cu amanuntul unde se fac urmatoarele inregistrari:

- inregistrarea valorii speciale

6814 = 397

Chelt.de exploatare Provizioane pt.deprecierea

privind provizioane pt. materiilor prime

deprecierea activelor circulante

- inregistrare vanzare de marfuri , mai putin TVA

531 = 707

Casa Venituri din vanzarea marfurilor

- Inregistrarea costului marfurilor depreciate

607 = 371

Cheltuieli cu marfurile Marfuri

- inregistrarea reluarii provizionului constituit

397 = 7814

Provizioane pt.deprecierea Venituri din provizioane pt.

marfurilor deprecierea activelor circulante

d. Operatii privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

La sfarsitul exercitiului provizioanele constituite efectiv se inregistreaza in debitul conturilor de cheltuieli si creditul costurilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Se au in vedere provizioanele constituite la finele anului precedent si cele in cursul anului, regularizarea facandu-se astfel:

- pentru majorarea provizionului

68 = 15

Cheltuieli cu amortiz. Provizioane pt.riscuri si cheltuieli

si provizioane

- pentru diminuarea provizionului

15 = 78

Provizioane pt.riscuri Venituri din aprovizionare

si cheltuieli

e. Operatii privind provizioanele rglementate

- constituirea provizioanelor

6874 = 141

Chelt.exceptionale privind Provizioane reglementate

provizioanele reglementate

- anularea partiala sau totala a provizionului

141 = 7874

Provizioane reglementate Venituri exceptionale din provizioane

reglementate

f. Diferentele de conversie si de curs valutar

In bilantul contabil creantele si datoriile in moneda straina sunt evaluate la cursul de schimb din ultima zi a exercitiului financiar, fapt ce detrmina folosirea conturilor 476 - Diferente de conversie - activ si 477 - Diferente de conversie pasiv.

- inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar

Creante imobilizate 267 = 477 Diferente de conversie pasiv

clienti 411

debitori 461

- inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar

476 = 267 Creante imobilizate

Diferente de conversie activ 411 clienti

461 debitori

Conform HG nr.335/1994, aceste provizioane sunt deductibile fiscal numai la inchiderea exercitiului financiar si numai la nivelul pierderii nete din diferentele de curs valutar. Pierderea neta reprezinta diferenta dintre numele inregistrate in debitul contului 476 mai mari si creditul contului 477 mai mici, facandu-se inregistrarea

6862 = 1514

Chelt.financiare privind Provizioane pt. pierderi din schimb

provizioane pt.riscuri si

cheltuieli

Pe masura lichidarii creantelor si datoriilor in valuta pentru care au fost constituite provizioane se anuleaza provizionul , facandu-se inregistrarea :

1514 = 7862

Provizioane pt. pierderi Venituri din provizioane pt.

din schimb valutar riscuri si cheltuieli

g. Operatii privind delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor

Este necesara delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor pentru a putea stabili corect rezultatul exercitiului. Insfera regularizarii cheltuielilor si veniturilor se cuprind:

- operatiile privind inregistrarea cheltuielilor de plata si a veniturilor de realizat

- regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fara bunuri materiale si prestatii (la cumparator) si veniturile pentru facturile intocmite fara expedierea bunurilor materiale si receptia prestatiilor (la vanzator)

In cadrul acesteia se fac urmatoarele inrtegistrari :

- inregistrarea cheltuielilor privind reparatiile neprevizibile repartizate pe mai multe exercitii:

% = 401

Chelt.inreg.in avans 471

TVA deductibila 4426 Furnizori

- inregistrari scaderi cheltuieli inregistrate in avans aferente exercitiului

61,62, 65, 66 = 471

Conturi de cheltuieli Chelt.inregistrare in avans

- inregistrarea veniturilor in avans in cursul exercitiului

411 = 472

Clienti venituri inregistrate in avans

- transferarea venitului in avans la sfarsitul exercitiului in conturile de regularizare

70,76 = 472

Contuir de venituri Venituri inregistrate in avans

2.5 STABILIREA BALANTEI CONTURILOR DUPA REGULARIZARE

Balanta conturilor se intocmeste dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar pentru a putea determina rezultatul exercitiului.

Aceasta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa detrminarea acestuia.

2.6 DETERMINAREA REZULTATULUI FISCAL

Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. Inainte de impozitarea profitului se stabileste rezultatul contabil care nu este unul si acelasi lucru cu rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau a pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 'Profit si pierderi' inainte de impozare.

Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului , stabilit conform regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor.

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil Diferente permanente Diferente temporare

Diferentele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Ele se ivesc inlauntrul exercitiului financiar in cauza.

Diferentele temporare sunt elemente neintegrabile in rezultatul fiscal al exercitiului dar care vor fi deduse ulterior, sau elemente care sunt deduse din rezultatul exercitiului dar care vor fi impozabile ulterior.

2.7 IMPOZITAREA PROFITULUI

Ca urmare a existentei diferentelor temporare , impozitarea profitului impune folosirea a doua metode :

- metoda impozitului exigibil

- metoda impozitului amanat sau reportarii impozitului.

Metoda impozitului exigibil, potrivit careia cheltuiala contabila a exercitiului este egala cu suma impozitelor exigibile.

Metoda impozitului amanat se regaseste in urmatoarele structuri contabile :

- diferentelor temporare, potrivit careia cheltuiala fiscala a exercitiului cuprinde :

* volumul impozitelor exigibile

* incidenta diferentelor temporare provenind din exercitiile anterioare sau reportate asupra exercitiilor viitoare

* ajustarea soldurilor de impozit reporate

- subventii pentru investitii primite, pentru suma neta ramasa de integrat la rezultatul fiscal

- provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale

In tara noastra , potrivit legislatiei si reglementarilor fiscale se utilizeaza numai metoda impozitelor exigibile, cu recunoastere numai a diferentelor permanente.

Conform Ordonantei Guvernului 70/94 , impozitul pe profit, masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei :

Profit = Veniturile - Cheltuielile + Cheltuielile - Reducerile

impozabil realizate corespunzat. nedeductibile fiscale

veniturilor

realizate

Cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt :

- impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat din strainatate

- amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine

- cheltuielile care depasesc limitele de cheltuieli pentru reclama , publicitate, protocol - stabilite de lege

- cheltuielile de sponsorizare care depasesc limitele admise

- cheltuielile cu dobanzile care depasesc suma veniturilor din dobanzi plus 20 % din celelalte venituri

- pierderi din surse externe

- alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal

Elementele deductibile din punct de vedere fiscal se refera la :

- dividende primite de la o alta persoana juridico- economica

- repartizarea cheltuielilor cu dobanzile ramase nedeductibile in anii anteriori

- sumele utilizate pentru constituirea si majorarea fondului de rezerva in limita a 5 % din profitul contabil anual, pana ce acesta va atinge 20 % din capitalul social

- venituri din provizioane pentru care nu s-a admis deducerea

- alte elemente stabilite prin normele legale

Profitul impozabil se calculeaza si se varsa trimestrial pe baza datelor cumulate de la inceputul anului, iar la sfarsitul anului se definitiveaza , dupa inregistrarea asupra conturilor de venituri si cheltuieli a tuturor operatiilor ce privesc exercitiul financiar respectiv.

Beneficiaza de reducere de impozit dupa cum urmeaza :

- proportional cu ponderea persoanelor considerate potrivit legii, handicapate, pentru contribuabilul cu un numar de peste 250 salariati, care a creat locuri de munca protejate, special organizate si are angajate cel putin 3 % persoane handicapate.

- cu 50 % in cazul contribuabililor care incaseaza venituri in valuta din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie , din prestari servicii internationale, pentru partea din profitul care corespunde ponderii acestor venituri din volumul total al veniturilor

- cu 50 % pentru profitul folosit in anul fiscal curent pentru modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activului in scopul obtinerii de profituri suplimentare precum si investitii destinate protejarii mediului inconjurator.

Suma totala a reducerilor nu poate depasi 50 % din impozitul pe profit determinat inainte de aplicarea reducerilor .

Cota de impozit pe profit este de 38 % , calculata asupra rezultatului fiscal, cu urmatoarele exceptii:

- 22 % cota aditionala datorata de contribuabili care obtin venituri peste 50 % din jocuri de noroc, bonuri si cluburi cu program de noapte.

- 80 % din profitul BNR, dupa deducerea fondului de rezerva

- 6,2 % cota aditionala din profitul impozabil al persoanelor juridice straine cu sediul permanent in ROMANIA

- 25 % cota datorata de contribuabili care realizeaza anual peste 80 % din venituri din agricultura vegetala si cresterea animalelor.

Impozitul pe profit se calculeaza si varsa trimestrial pe baza datelor cumulate de la inceputul anului, iar la sfarsitul anului se definitiveaza , dupa inregistrarea asupra conturilor de cheltuieli si venituri a tuturor operatiilor ce privesc exercitiul financiar respectiv.

Calculul si varsarea impozitului pe profit se face pe baza 'Declaratiei pentru impozitul pe profit' operatiune ce trebuie sa se faca pana la 25 ale lunii urmatoare trimestrului pentru care se face calculul.

Conform HG aceasta declaratie se completeaza in continuare trimestrial , exceptie facand BNR si bancile care completeaza lunar.

Modelul de calcul a rezultatului fiscal si impozitarea profitului ce sta la baza declaratiei de impunere se prezinta astfel pana la 31.dec. 1998.

Incepand cu 01.01.1999 declaratia se prezinta astfel:

Inregistrarile ce se fac sunt urmatoarele :

inregistrare impozit 691 = 44 %

inreg.inchid.cont chelt. 121 = 691

plata impozit 441 = 5121

Un caz particular al impozitarii profitului il reprezinta pierderea anuala declarata de contribuabili. Potrivit legii, aceasta pierdere se recupereaza din profitul impozabil lunar obtinut in conditiile fiscale urmatoare fara a depasi 36 luni. Astfel pierderea se reporteaza luna de luna pana la inchiderea exercitiului cand se determina pierderea anuala.

2.8 REPARTIZAREA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Repartizarea profitului se face dupa ce s-a calculat rezultatul bilantier. Aceasta se efectueaza in conformitate cu prevederile O.G. 70/1994, Legii contractuale de management nr.66/93, HG 263/94 si MO 484/95.

La societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizeaza in conformitate cu prevederile legii 15/90 si OG 26/95 iar la societatile cu capital privat , potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

La general, profitul bilantier se distribuie pe urmatorii destinatari:

- constituirea de rezerve legale in proportie de 5 % din profit pana la limita de 20 % din capitalul social , la societatile comerciale cu capital autohton si regiile autonome si 25 % la societatile comerciale care au participare de capital strain

- acoperirea procedeelor din anii precedenti

- fondul de participare a salariatilor la profit

- fondul de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii si cresterii surselor de finantare

- dividende

- alte destinatii prevazute de lege

Mentionam ca in cooperativa mestesuareasca repartizarea profitului realizat la sfarsitul anului 1998 a fost repartizat conform deciziei UCECOM nr. 91/1997 si deciziei nr.7/03.03.1998 , astfel:

- 30 % capital social

- 5 % fond de rezerva

- 5 % fond de promovare si educatie

- 3 % fond la dispozitia presedintelui

- 7 % fond sprijin social

- 30 % fond participare la profit a salariatilor

- 20 % dividende

Dividendul reprezinta orice distribuire in bani sau in natura , in favoarea actionarilor sau asociatilor , din profitul stabilit pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere, proportional cu cota de participare la capitalul social.

Acestea sunt supuse impozitarii , prin retinere la sursa, cu o cota de 10 % din sursa acestora.

Plata dividendelor este stabilita de adunarea generala , neputand depasi noua luni de la inchiderea exercitiului.

Pe plan international in repartizarea profitului sub forma de dividende se opereaza cu primul si al doilea dividend.

Primul dividend reprezinta dobanda calculata asupra capitalului eliberat si nereambursat actionarilor.

Al doilea divident reprezinta suma suplimentara atribuita in functie de numarul titlurilor detinute, eliberate partial sau in totalitate.

Redactarea bilantului

Bilantul contabil se compune din :

* bilant (cod 10)

* contul de profit si pierdere (cod 20)

* anexa

fiind insotita de raportul de gestiune.

Bilantul unitatilor patrimoniale care desfasoara activitati economice cuprinde toate elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatie, respectiv provenienta. Arhitectura acestuia da expresie mai multor criterii cum sunt: natura economica a activului si natura juridica a pasivului; lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor; activul, destinatia sau utilizarea resurselor; pasivul, originea sau provenienta resurselor.

Contul de profit si pierdere evidentiaza si explica intr-o forma analitica rezulatele. Acesta cuprinde: cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile exercitiului finaciar grupate dupa natura lore si rezultatul exercitiului financiar (profit sau pierdere)

Anexa la bilant cuprinde un set de situatii finaciare complementare si explicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere; precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile.

Acestea sunt:

-          repartizarea profitului (cod 21)

-          situatia stocurilor si a productiei in curs de executie (cod 22 )

-          situatia creantelor si datoriilor (cod 23)

-          situatia altor provizioane (cod 24)

-          date informative (cod 25)

-          plati restante (cod 26)

-          impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate (cod 27)

-          situatia activilor imobilizate (cod 28)

-          alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare.

Raportul de gestiune este documentul bilantier folosit pentru interpretarea analitica a situatiei patrimoniului, evolutiei situatiei financiare si a rezultatului.

Verificarea si certificarea bilantului

Bilantul contabil anual, precum si raportul de gestiune se semneaza de administratorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar contabil iar in lipsa acestora, de catre inlocuitorii lor de drept.

Administratorul sau conducatorul compartimentului financiar contabil poarta raspunderea, potrivit legii, asupra realitatii si exactitatii datelor cu privire la situatia patrimoniului si realizarii indicatorilor economico-financiari raportati prin bilantul contabil.

Conducatorul compartimentului financiar-contabil are obligatia sa verifice respectarea prevederilor din Normele metodologice privind intocmirea, verificarea si centralizarea bilanturilor contabile, asigurarea respectarii corelarilor dintre formulare pe baza realitatii datelor raportate in bilantul contabil.

Bilantul contabil se verifica in conditiile Legii 31/1990.

Persoanele care efectueaza verificarea si certificarea bilanturilor contabile vor mentiona in rapoartele pe care le prezinta directiilor finantelor publice si controlului financiar de stat urmatoarele elemente:

-numele si prenumele celui care efectueaza verificarea si certificarile bilanturilor contabile;

-calitatea in baza caruia face verificarea si certificarea bilantului contabil;

-export contabil sau contabil autorizat pozitia din tabelul CECCAR

-semnatura si parafa, dupa caz.

Verificarea bilantului contabil trebuie sa cuprinda urmatoarele obiective:

-operatiuni legate de inregistrarea sau modificarea capitalului social, legalitatea acestora, legalitatea rezervelor si a celorlalte fonduri proprii create si reflectarea corecta in contabilitate a operatiunilor respective;

-inventarierea patrimoniului si reevaluarea acestuia;

-organizarea gestiunilor de valori materiale, a evidentei analitice si sintetice a elementelor patrimoniale;

-tinerea corecta si la zi a contabilitatii;

-preluarea corecta in balanta de verificare a datelor din conturile sintetice si concordanta dintre contabilitatea si cea analitica;

-intocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice;

-confirmarea soldurilor anuale de la principalii clienti, furnizori;

-corecta evidentiere, evaluare si clarificare a dobanzilor si creantelor;

-contul de profit si pierdere este intocmit pe baza datelor din contabilitate;

-stabilirea in conformitate cu dispozitiile legale a profit net si punctul de vedere referitor la destinatia acestuia propuse de consiliul de administratie;

-respectarea reglementarilor de ordin fiscal si corecta stabilire a impozitului pe profit;

-situatia creditelor si a altor imprumuturi.

Certificarea este un proces de cunoastere, actiune si perfectionare, un rapport social intre auditori pe de o parte si administratori, pe de alta parte.

Certificarea asigura informarea corecta, reala, preventiva care ridica valoarea concluziilor si calitatea deciziilor.

Certificarea bilantului contabil trebuie sa dea garantia ca acesta este intocmit in conformitate cu prevederile legale si ca furnizeaza elemente de incredere necesare utilizatorilor.

Auditul cunoaste trei tipuri de certificare:

-certificare fara rezerve;

-certificare cu rezerve

-refuzul de certificare * pentru dezacord

* pentru incertitudine

Bilantul contabil pe anul 1998 se depune la termenele prevazute de lege impreuna cu o copie dupa codul fiscal, raportul de gestiune, procesul verbal al adunarii generale a actionarulor sau asociatilor, o copie dupa balanta de verificare a conturilor sintetice, raportul in forma scurta al cenzorilor sau al expertilor contabili, contabililor autorizati sau studii superioare si al societatilor comerciale de expertiza contabila.

O copie dupa bilantul contabil, raportul cenzorilor si procesul verbal al adunarii generale, se depune la Registrul Comertului, conf. art. 133 din Legea nr. 31/1990.

Nedepunerea bilanturilor contabile sau, dupa caz, a declaratiilor la termenele prevazute de lege, precum si prezentarea unor bilanturi care contin date eronate necorelate sau nu este respectata unitatea de masura inscrisa la fiecare formular sau rand, constituie contraventie si se sanctioneaza conform prevederilor art. 39 din O.G. nr. 22/1996.




CAPITOLUL IV

4.1 ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE

PE BAZA DE BILANT

Orice activitate economica are la baza un schimb efectuat prin intermediul unei monede , ceea ce presupune detinerea unor mijloace monetare.

Prin analiza situatiei financiare se vede solvabilitatea societatii respective. Prin solvabilitate se intelege aptitudinea intreprinderii de a face fata in orice moment platii datoriilor sale exigibile. Solvabilitatea rezulta din echilibrul dintre incasari si plati, nu dintre capitalul economic si resursele disponibile.

Echilibrul financiar este atins la un moment dat daca incasarile raman pozitive dupa ce s-au platit toate datoriile exigibile.

Fluxurile de care depinde echilibrul financiar sunt:

- cheltuieli pentru investitii

- soldul operatiilor financiare

- surplusul monetar degajat de activitatea din exploatare

- variatia activelor din exploatare

- cheltuielile privind reparatia surplusului monetar

- recurgerea la datorii pe termen scurt

Pentru a determina ecuatia echilibrului financiar se pleaca de la ecuatia bilantiera :

ACTIV = PASIV

Ca reflectare a starii patrimoniale, bilantul stabilit la sfarsitul perioadei de gestiune descrie separat elementele de activ si de pasiv ale intreprinderii.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale exprima situatia neta a intreprinderii, averea neta a actionarilor.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale exprima situatia neta a intreprinderii, averea neta a actionarilor.

SN = A - D

La societatea MUNCA COLECTIVA SOCOM CAMPULUNG situatia neta se prezinta astfel:

SN = 1523617 - 167705 = 1355912

Deci situatia neta este pozitiva ca urmare a unei gestiuni economice sanatoase si reinvestirii unei parti din profitul net.

O valoare negativa a situatiei nete se inregistreaza atunci cand se incheie cu pierdere si se consuma integral capitalurile proprii iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor ca rezultat al asemanarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii.

Ecuatia echilibrului financiar este :

T = FR - NFR unde:

T = trezoreria; Fr = fond rulment si NFR = nevoia de fond de rulment

Fondul de rulment este un mijloc de finantare dar si un indicator de lichiditate. Acesta poate fi : fond de rulment net (FRN) , partea din capitalul permanent ce poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante, adica excedentul activelor cu lichiditati mai mici de un an sau excedentul capitalului permanent asupra activelor imobilizate.

- fond de rulment brut (FRB) ce cuprinde ansamblul elementelor de activ susceptibile de a fi transformate in bani, intr-un termen mai mic de un an

- fond de rulment propriu (FRP) ce reprezinta excedentul capitalului propriu asupra activelor imobilizate

- fond de rulemnt strain (FRS) ce reprezinta diferenta dintre fondul de rulment net si fondul de rulment propriu.


A BILANT P

ACTIVE CAPITAL

IMOBILIZATE PERMANENT

Ai CP Cp-Ai

---------------------------------- --------------------- FRP

ACTIVE //////////////////////// FRN-FRS

CIRCULANTE --------------------FRN CP-Ai FRB AC ------------------- Ac- Rt

REZERVE FRS = CP - Cp

DE TREZORERIE FRN-FRP

------------------------------------------------------- -

Intre fondul de rulment net, activele circulante si resursele de trezorerie exista urmatoarele corelatii:

Ac = Rt = > FRN = 0

Ac > Rt = > FRN > 0

Ac < Rt = > FRN < 0

Din ecuatia echilibrului financiar se desprinde ideea ca principala componenta a echilibrului financiar este nevoia de fond de rulment (NFR) indicator dependent de cifra de afaceri.

Nevoia de fond de rulment = Stocuri + creante de exploatare - Datorii de expl.

pentru exploatare (NFRE)

Nevoia de fond de rulment = Creante de exploatare - Datorii de exploatare

in afara exploatarii (NFRAE)

si tinand cont de egalitatea fundamentala a bilantului se poate scrie relatia:

Trezoreria (T) = FR - (NFRE + NFRAE)

la societatea supusa analizei fondul de rulment este:

FR = 1355212 - 1075850 = 279362

NFR = Active circulante - disponibilitati - Datorii pe temei secret =

= 447767 - 71575 - 167705 = 208487

T = FR - NFR = 279362 - 208487 = 70875

Trezoreria reprezinta rezultatul intregului echilibru financiar al societatii , ea fiind pozitiva arata desfasurarea unei activitati eficiente. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat societatea dispune din abundenta de lichiditati care ii permit atat rambursarea datoriilor cat si efectuarea diveselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara.

Cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului contabil reprezinta cash-flow-ul perioadei.

Echilibrul financiar patrimonial se fundamenteaza pe trei reguli principale :

a. regula echilibrului financiar minim ce presupune ca resursele utilizate pentru finantarea activelor sa ramana la dispozitia societatii pe durata unei perioade care trebuie sa corespunda , la minim, aceleia de imobilizare;

b. regula indatoririi maxime priveste indatorarea pe termen lung si mediu

- suma datoriilor la termen nu trebuie sa depaseasca suma capitalurilor proprii

- suma datoriilor pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca autofinantarea medie aferenta unei perioade de 3 ani

c. regula finantarii maxime este o aplicatie practica a primelor doua. Pentru fiecare investitie angajata de intreprinderi , recurgerea la indatorare pe termen nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din valoarea investitiei prevazute. Acesta poate fi cuprins intre 50 % si 75 % din valoarea investita fara TVA.

O metoda foarte mult utilizata in analiza financiara este metoda ratelor. Avand in vedere bilantul, se pot calcula urmatoarele rate :

- rate de structura a activului

- rate de structura a pasivului

- rate de sinteza

Ratele de structura ale activului sunt exprimate in procente plecand de la elementele activului bilantier astfel:

1. Activ imobilizat * 100 = 1075850 * 100 = 70,61

Activ total 1523617

2. Stocuri + Productie in curs * 100 = 197735 * 100 = 12,98

Activ total 1523617

3. Creante + UPM + Disponibilitati * 100 250032 = 16,41

Activ total 1523617

Acesti indicatori exprima gradul de lichiditate a capitalului , ponderea lor in totalul activului total si capacitatea societatii de a modifica rapid compozitia capitalului sau pentru a se adapta la noile conditii oferite de piata.

Rata cea mai importanta este relativa la activul imobilizat al carui grad de lichiditate este cel mai scazut si contribuie la evaluarea gradului de lichiditate al activelor. Aceasta nota se situeaza cel mai adesea la nivelul de 60 % si peste.

O alta rata este cea care masoara gradul de amortizare a imobilizarilor corporale astfel.

Amortismente cumulate *100 = 173600 * 100 = 13,98

Imobilizari corporale 12417

Calculand acesti indicatori la societatea SOCOM MUNCA COLECTIVA se constata ca ponderea cea mai mare in cadrul activului total o reprezinta imobilizarile corporale (70,61 %) care au un grad de amortizare de 13,98 % , fapt ce denota ca societatea dispune de cladiri si utilaje noi ce pot fi utilizate pe o perioada mai indelungata .

Societatea trebuie sa actioneze in reducerea stocurilor de produse finite si marfuri in vederea cresterii disponibilitatilor.

Prin ratele de structura a pasivului se poate determina structura datoriilor, astfel:

1. Capital propriu * 100 = 1355212 * 100 = 88,95 %

Pasiv 1523617

2. Datorii pe termen mediu, lung * 100

Pasiv

3. Datorii pe termen scurt * 100 = 167705 * 100 =11,05 %

Pasiv 1523617

Aceste rate exprima gradul de exigibilitate a datoriilor. La societatea supusa analizei se observa ca capitalul propriu are o pondere insemnata in totalul pasivului, nu are credite contractate iar datoriile pe termen scurt au o pondere redusa , putand fi acoperite din creante si disponibilitati.

Gradul de indatorare poate fi exprimat astfel:

Datorii pe termen mediu, lunng * 100 => levierul => 100

Capital propriu

Datorii pe termen mediu, lunng *100 => rata datoriilor => 50 %

Capital permanent financiare

Societatea MUNCA COLECTICA SOCOM, neavand contractate credite, nu este necesara calcularea acestor indicatori.

Ratele de sinteza sau echilibru financiar sunt :

- ratele de finantare si evidentiaza existenta unui fond de rulment si este normal sa fie supraunitare

RFAi = Capitaluri permanente = 1355212 = 1,26

Activ imobilizat brut 1075850

Se poate calcula si rata de finantare a NFR

RFNFR = FR = 279362 = 1,34 > 1

NFR 208487

Rata de finantare a NFR este mai mare decat 1 si evidentiaza existenta la sfarsitul exercitiului a unei trezorerii nete.

- ratele de trezorerie masoara capacitatea de plata a societatii.

a. rata de lichiditate = AC = 447767 = 2,67

Datorii pe termen scurt 167705

Aceasta rata avand o valoare supraunitara (2,670 arata ca societatea cel putin pe termen scurt are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

4.2 ANALIZA REZULTATELOR PE BAZA

DE BILANT

Pentru analiza financiara se utilizeaza in general cinci grupe de indicatori interdependenti, al caror continut informational se completeaza reciproc.

Cele cinci grupe de indicatori sintetici de expresie financiara, care provin din sistemul anglo-saxon sunt:

- grupa indicatorilor de performanta

- grupa indicatorilor de eficienta a activitatii

- grupa indicatorilor de lichiditate

- grupa indicatorilor de structura a capitalului sau a nivelului de indatorare - solvabilitate

- grupa indicatorilor actiunilor si dividendelor

a. INDICATORII DE PERFORMANTA

Indicatorul de performanta care ocupa un loc central in cadrul analizei financiare este rata rentabilitatii capitalurilor totale utilizate sau a activelor nete dupa relatia:

R = Profitul * 100 = Profitul *100 = 61551 *100 = 4,5 h

Capital total utilizat Total active nete 1355212

Centralizarea practica a acestei rate de rentabilitate este realizata in urmatoarele forme posibile:

R (1) = Profit net * 100 = 38000 * 100 = 60,10

Fondurile actionarilor 63927

Profitul net in cazul acestei rate este apreciat in suma profitului obtinut dupa plata dobanzilor la credite si dupa impozitare, iar valoarea optima sau minim acceptata este de 3 %.

Profitul obtinut dupa plata dobanzilor la credite,

R(2) = Profitul inainte de impozitare * 100 =

Capitalurile actionarilor

= 61551 * 100 = 96,28 %

63927

In aceasta situatie valoarea optima este considerata la nivelul de 15 %.

R(3) = Profitul din exploatare * 100 = 52626 * 100 = 3,88

Capitalul total utilizat 1355212

Marimea optima sau minima considerata este de 12 %.

Compararea in timp a indicatorilor poate furniza informatii utile in vederea adoptarii unor decizii care sa favorizeze in continuare sau sa amplifice influenta factorilor cu actiune pozitiva simultan cu limitarea si respectiv anihilarea influentelor nefavorabile. Piramida performantei arata astfel :

Indicatori Rata rentabilitatii = Profit din exploatare *100 = 52626 *100 =

Primari capitalurilor totale utilizate Capital total utilizat 1355212

= 3,88 %

Indicatori Rata rentabilitatii= Profit exploatare *100 si Cifra de afaceri *100

secundari Cifra de afaceri Capit.totale utilizate

(171957 / 1355212)*100=12.68% si (52626/171957)*100=30.60%

Indicatori Costul vanzarii * 100 ; Cifra de afaceri *100

tertiari Cifra de afaceri Active fixe


Cheltuieli de desfaceri * 100 Cifra de afaceri * 100

Cifra de afaceri Active circulante

13500 * 100 = 7, 85 % 171957 * 100 = 15,98

171957 1075850

10240 * 100 = 5,95 % 171957 * 100 = 38,4 %

171957 447767

Indicatori Cifra de afaceri = 171957 = 1,5 rotatii

analitici Stoc prod.finite 114500

Valoarea optima a acestui indicator este 5.

b. Indicatori de eficienta a activitatii

Eficienta activitatii agentilor economici este apreciata prin indicatori care au la baza procesul de transformare a capitalurilor circulante pe un circuit in care numeralul este folosit pentru achizitionarea de materii prime si materiale, acestea fiind folosite la randul lor in procesul de productie in vederea obtinerii de produse finite, pentru a fi vandute obtinandu-se reconstituirea formei banesti a capitalurilor circulante.

Indicatorii de eficienta permit masurarea si aprecierea riscului de blocaj al activitatii , prin luarea in considerare a timpilor aferenti , astfel:

- pentru achizitionarea materiilor prime si a materialelor este necesara o perioada de plata a creditorilor, exprimata in zile.

Durata medie de = Credite pt.plata furnizorilor * 360

plata a creditelor c/val.achizitiilor de mat.prima

si materiale pe an

- perioada de stocare pana la introducerea in procesul de productie a materiilor prime si materialelor achizitionate

Durata medie de stocare = Stoc materii prime si materiale * 360

a materialelor c/v achizitiilor de materii prime

si materiale pe an

- in procesul de productie resursele materiale parcurg un ciclu tehnologic de fabricatie, implicand o perioada de stocare a productiei in curs de executie, dupa relatia:

Durata perioadei de = Stocul de productie in curs de executie * 360

stocare a materialelor c/v achizitiilor de mat.prime si materiale

pe an

- produsele finite rezultate din procesul de productie sunt o perioada de timp stocate

Durata medie de stocare = Stocul de produse finite * 360

a produselor finite Costul prod.finite vandute

intr-un an

- dupa livrare la beneficiar a produselor finite si pana la incasarea efectiva a contravalorii lor, este necesara o perioada de incasare a clientilor

Durata medie de incasare = Clienti * 360

a clientilor Val.prod.finite vandute intr-un an

Acesti indicatori exprima numarul mediu de zile aferent fiecarei faze a ciclului economic sau durata medie in zile, a unei rotatii pe elemente ale capitalului circulant.

Cresterea duratei totale a procesului de transformare a capitalurilor circulante determina urmatoarele riscuri :

- afectarea morala a calitatii materiilor prime si materialelor

- realizarea unor produse care nu pot fi vandute

In aceasta situatie valoarea optima este considerata la nivelul de 15 %

R (3) = Profitul din exploatare * 100

Capital total utilizat

Marimea optima sau minima este apreciata la 12 %.

Un alt indicator de performanta il reprezinta pragul de rentabilitate si reflacta nivelul cifrei de afaceri (volumul total al incasarilor).

Prag de reantabilitate = Costuri fixe

Pret livrare unitar - Costuri variabile unitare

c. Indicatori de eficienta a activitatii

Eficienta activitatii agentilor economici este apreciata prin indicatori care au la baza procesul de transformare a capitalurilor circulante pe un circuit in care numeralul este folosit pentru achizitionarea de materii prime si materiale, acestea fiind folosite la randul lor in procesul de productie in vederea obtinerii de produse finite, pentru a fi vandute , obtinandu-se reconstituirea formei banesti a capitalurilor circulante.

Indicatorii de eficienta permit masurarea si aprecierea riscului de blocaj al activitatii , prin luarea in considerare a timpilor aferenti, astfel:

- pentru achizitionarea materiilor prime si a materialelor este necesara o perioada de plata a creditelor, exprimata in zile :

Durata medie de = Credite pentru plata furnizorilor * 360

plata a creditelor c/v achizitiilor de materii prime

si materiale pe an

- cresterea costurilor indirecte'

- diminuarea profitului

- cresterea cererii actionarilor pentru dividende cat mai mari

Cu cat procesul de transformare al capitalurilor circulante este mai eficient cu atat riscul de a investi in activitatea respectiva este mai mic.

Analiza procesului de transformare al capitalurilor circulante au urmatoarele obiecte:

- compararea si interpretarea perioadelor de timp calculate pentru fiecare faza a ciclului economic

- compararea perioadelor calculate la nivelul unui agent economic cu date similare inregistrate de alti agenti economici

- adoptarea acelor masuri care favorizeaza reducerea duratei procesului

La societatea MUNCA COLECTIVA SOCOM se obtin urmatoarele rezultate:

mii lei

=========================================================

Indicatori 31.12.1998

=========================================================

Credite pentru plata furnizorilor -

C/v materialelor achizitionate 24665

Stocul de materii prime si materiale 12850

Stocul de prod.in curs de executie -

Costul prod.finite vandute pe an 141657

Stocul de prod.finite 114500

Clienti 17450

Durata medie de plata a creditelor -

Durata medie a perioadei de stocare 12850 * 360 = 187 zile

a materialelor 24665

Durata de stocare a prod.in curs de executie -

------------------------------------------------------- --------------------------------

Durata medie de stocare a prod.finite 114500 *360 = 290 zile

141657

Valoarea prod.finite vandute intr-un an 85000

Durata medie de incasare a clientilor 17450 * 360 = 74 zile

85000

------------------------------------------------------- --------------------------------

Indicatorii de mai sus nu pot oglindi o activitate la parametrii normali de eficienta deoarece materialele stau instoc in medie 187 zile, produsele finite stau in stoc pana la desfacere 290 zile iar drepturile de creanta asupra clientilor se incaseaza in medie dupa 74 zile, ceea ce exprima o slaba eficienta a activitatii economice si o incetinire vizibila a procesului de productie de transformare a capitalurilor circulante; a procesului de circulatie a numerarului.

Se impun masuri pentru scurtarea duratelor ce caracterizeaza indicatorii de eficienta si anume:

lichidarea blocajelor financiare , identificarea de beneficiari pentru desfacerea produselor existente in stoc, aprovizionarea cu materiale numai in limita nevoilor curente si a stocului de siguranta.

Un rol important in analizarea eficientei activitatii il prezinta si indicatorii

- perioada de recuperare a creantelor

Prc = Creante * 365

Cifra de afaceri

- perioada de rambursare a datoriilor

Prd = Obligatii * 365

Cifra de afaceri

- relatia stocurilor

Rs = Cifra de afaceri

Total stocuri - Facturi neincasate

- productivitatea muncii

Pm = Cifra de afaceri

Nr.personal

c. Indicatori de lichiditate

Un agent economic, pentru a putea functiona are nevoie de lichiditati , calculate prin urmatorii indicatori pe baza bilantului contabil:

Rata lichiditatii curente = Active circulante = 447767 = 2,68

Pasive circulante 167705

Valoarea otpima a acestui indicator este de 2 la 1.

Testul acid. = Active circulante - Stocuri = 250032 = 1,49

Pasive circulante 167705

Valoarea optima a acestuia este de 1 la 1

Rata recuperarii rapide = Cash = 71575 = 0,43

a lichiditatii Pasive circulante 167705

Analizand acesti indicatori se observa ca lichiditatea firmei a crescut deoarece ratele sunt peste nivelul teoretic.

d. Indicatori de structura ai capitalului

Acesti indicatori prezinta interes pentru bancile solicitate de agentul economic in vederea acordarii de credite deoarece exprima structura capitalurilor sau nivelul de indatorare. Acesti indicatori sunt :

- proportia activelor nete in capitalurile actionarilor

Pan = Total active nete

Capitalurile actionarilor

Deoarece acest indicator difera de la un sector de activitate la altul, de la o ramura economica la alta nu i s-a stabilit un nivel optim.

Relatia fundamentala folosita pentru aprecierea nivelului de indatorare a unui agent economic o constituie raportul 'Gearing' , raport care cunoaste mai multe variante.

- raportul Gearing '1'

Rata datoriei = Credite totale * 100

Capitalurile actionarilor

- raportul Gearing '2' = Credite pe termen lung * 100

Capitalurile totale utilizate

Valoarea optima, maxima este apreciata la 40 %

- raportul Gearing '3' = Capitalurile actionarilor * 100 =

Capitalurile totale utilizate

= 63927 * 100 = 4,72 %

1355212

Valoarea optima , minima este de 60 %.

- nivelul relativ de indatorare = Total datorii = 167705 = 2,62

prin total obligatii capitalurile actionarilor 63927

- nivelul de indatorare = Dobanzi platite intr-un an

prin dobanzi Capitalurile actionarilor

- capacitatea de acoperire = Profitul din exploatare

a dobanzii Dobanda de platit

Valoarea optima a acestui indicator este de 2 la 1.

Analizand acesti indicatori la societatea MUNCA COLECTIVA SOCOM s-a ajuns la concluzia ca societatea este solvabila deoarece nu a recurs la credite , toate datoriile au fost achitate din activitatea curenta insa un semn de intrebare este asupra capitalului actionarilor fiindca este foarte mic in comparatie cu capitalurile totale utilizate 4,72 % , pe cand, teoretic , valoarea minima este de 60 %.

Se impun masuri care sa conduca la cresterea capitalului actionarilor prin retineri lunare pe statul de plata.

e. Indicatorii actiunilor si dividendelor

Acesti indicatori prezinta interes pentru actionari si au la baza informatiile din contul de profit si pierderi

- profitul net care revine = Profit net

la o actiune Nr.actiuni emise

- dividendul care revine = Dividende

la o actiune Nr.actiuni emise

- Capacitatea de acoperire = Profit net = 38000 = 4,94

a dividendelor Dividende de plata 7686

Valoarea optima minima pentru marimea acestui indicator este de 2,5 ori , deoarece in aceste conditii va ramane o parte suficienta din profitul net pentru a fi reinvestita.

Conform statutului cooperatiei mestesuigaresti fiecare salariat pentru a avea calitatea de membru cooperator trebuie sa participe cu un capital social care reprezinta doua salarii minime pe economie , insa din datele prezentate reiese ca aceasta obligatie statutara nu este indeplinita deoarece capitalul social al membrilor cooperatori in totalul capitalurilor proprii este foarte mic. Se impune realizarea acestuia in tim cat mai scurt cat si sporirea beneficiului in vederea cresterii dividendelor.

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea societatii. Aceasta se poate realiza prin tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

La societatea MUNCA COLECTIVA SOCOM acesta se prezinta astfel:

Semnificatia fiecarui sold intermediar se prezinta astfel:

1. Marja comeciala exprima performanta activitatii de cumparare pentru vanzare sub forma diferentei dintre pretul de vanzare si costul de cumparare al marfurilor vandute.

La unitatea supusa analizei aceasta este de 3260 mii lei, deci unitatea a incasat 3260 mii lei fata de pretul de cumparare al marfurilor.

2. Productia exercitiului exprima performanta activitatii de productie sub forma productiei vandute, productiei de imobilizari si productiei stocate.

Valoarea productiei vandute , productiei de imobilizari si a productiei stocate la unitatea supusa analizei este la asfarsitul anului 1998 de 171307 mii lei.

3. Valoarea adaugata arata cresterea sau crearea de valoarea rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea consumurilor de materii prime, materiale si servicii furnizate de terti.

Acesta furnizeaza urmatoarele informatii:

- contributia intreprinderii in procesul de productie . Spre deosebire de cifra de afaceri care exprima atat rezultatul comercial cat si cel productiv, valoarea adaugata masoara doar contributia intreprinderii in procesul de productie.

- grosul de integrare economica, adica capacitatea intreprinderii de a-si asigura ea insasi un anumit numar din fazele de productie fara a recurge la terti

-          structura intreprinderii in ceea ce priveste factorii de productie : munca si capitalul tehnic. Pentru aceasta se utilizeaza urmatoarele rate:

a. Salarii = 60581 * 100 = 47,61

VA 127237

Aceasta rata masoara partea factorului munca in marimea valorii adaugate. Aceasta parte este foarte importanta depasind usor 50 %.

b. Amortismente = 11550 * 100 = 9,07

VA 127237

Aceasta rata masoara partea investitiilor in valoarea adaugata. Ambele rate au importanta deoarece se pot face comparatii intre unitati de acelasi fel sau unitati diferite.

- permite masurarea contributiei valorii adaugate la rambursarea datoriilor financiare prin raportul :

Cheltuieli financiare

VA

Datorita faptului ca unitatea supusa analizei nu are credite si diferente de curs valutar nefavorabile nu a inregistrat cheltuieli financiare ceea ce demonstreaza ca societatea isi achita datoriile din activitatea curenta.

Orice crestere antreneaza o reducere remunerarii societatii in timp ce o scadere este favorabila societatii.

Valoarea adaugata se poate determina prin doua procedee , astfel :

a. metoda productiei

VA = productia + marja - consumurile de bunuri si servicii primite

exercitiului comerciala de la furnizori

b. metoda distribuirii sau aditionala

VA = suma remuneratiilor tuturor factorilor de productie inclusiv statul

Intrucat VA inglobeaza costurile factorilor de productie , ea permite remunerarea.

1. muncii - > prin intermediul cheltuielilor cu persoana

2. statului - > prin intermediul impozitelor si taxelor

3. investitiilor - > prin amortismente destinate conservarii valorii

imobilizarilor

4. bancherilor - > prin intermediul cheltuielilor financiare

5. capitalurilor proprii - > prin profiturile obtinute

In concluzie valoarea adaugata este un bun indicator pentru aprecierea activitatii societatii , insa acest indicator nu permite aprecierea rezultatului pe care intreprinderea il va obtine .

4. Excedentul brut de exploatare masoara capacitatea societatii de a genera si conserva fonduri in conditiile desfasurarii societatii.

Acesta trebuie sa permita :

- mentinerea si dezvolatrea aparatului de productie

- remunerarea capitalurilor investite (a celor proprii si a celor imprumutate)

EBE este independent de:

- politica financiara a societatii

- politica de amortismente practicata

- politica fiscala

Cu ajutorul acestui indicator se poate compara activitatea a doua societati .

EBE permite masurarea rentabilitatii capitalurilor investite prin intermediul ratei rentabilitatii economice:

r ec = EBE * 100 = EBE * 100 =

Capitaluri investite IC + NFR + Disponibil

= 63176 * 100 = 63176 * 100 = 4,69 %

1066400 + 208487 + 71575 1346462

EBE permite masurarea capacitatii societatii de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor variabile (cu materiale , salarii, impozite) din cifra de afaceri prin rata marjei brute :

r mb = EBE * 100 = 63176 * 100 = 36,74 %

CA 171957

In concluzie EBE se determina plecand de la valoarea adaugata careia i se adauga subventiile de exploatare si se scad cheltuielile cu personalul, impozitele , taxele si varsamintele asimilate. In conditiile in care rezultatul este negativ , poarta denumirea de insuficienta bruta de exploatare (IBE)

5. Rezultatul de exploatare exprima rentabilitatea economica a unei intreprinderi si corespunde activitatii normale si de baza privind productia de acumulare.

6. Rezultatul curent al exercitiului este marja care defineste rentabilitatea activitatii normale si curente (exploatare si financiara).

7. Rezultatul exceptional exprima rezultatul sub forma de profit sau pierdere degajat de activitatea cu caracter exceptional a societatii, ce se refera la operatiuni de gestiuni sau de capital, dupa caz..

8. Rezultatul exercitiului exprima profitul sau pierderea neta a societatii.

Nici bilantul si nici contul de profit si pierdere nu permit obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare , ea putand fi realizata cu ajutorul tabloului de finantare .

Tabloul de finantare a imbract de-a lungul timpului mai multe forme , insa doua dintre acestea au castigat aderenta normalizatorilor : tabloul de utilizari si resurse si tabloul fluxurilor de trezorerie.

Tabloul de utilizari si resurse explica variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si bilantul de inchidere al unui exercitiu , fiind orientat spre o analiza patrimoniala a intreprinderii si o vedere de ansamblu asupra echilibrului financiar. Pentru a elebora un tablou de utilizari si de resurse trebuie sa se faca distinctie neta intre fluzurile patrimoniale, fluxurile financiare si fluxurile monetare.

Tabloul de utilizari si resurse au ca obiect prezentarea fluxurilor financiare , iar fluxurile monetare luate separat fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.

Stolowy formuleaza o serie de utilizari referitoare la tabloul de utilizari si resurse, plecand de la opiniile diferitilor utilizatori , deci tabloul de utilizari si resurse poate fi calificat ca :

- un instrument indispensabil de gestiune si de previziune;

- un mijloc de realizare a diagnosticului de intreprindere printr-o abordare mai globala si mai dinamica;

- un mijloc de a face referire la fluxurile economice si financiare care au traversat intreprinderea si au modificat patrimoniul sau;

- un mijloc pentru aprecierea gestiunii financiare a intreprinderii;

- un mijloc pentru a realiza politica de investitii a intreprinderii ( prin raportarea investitiilor la capacitatea de autofinantare , la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la inceputul exercitiului);

- un mijloc de apreciere a politicii de dezinvestire a intreprinderii;

- un mijloc de evaluare si interpretare a politicii intreprinderii, de distribuire de dividende;

- un mijloc pentru evaluarea politicilor comerciale ale intreprinderii pe baza evolutiei datoriilor si creantelor comerciale;

- un mijloc pentru aprecierea riscurilor;

- un mijloc pentru aprecierea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de intreprindere;

- un element esential in diagnosticul realizat de banci asupra intreprinderii cliente, in privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare;

- un document pentru informarea actionarilor , personalului si altor categorii de terti;

- un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale intreprinderii;

Prin compararea a doua bilanturi succesive se pot determina variatiile pozitive si negative suporatate de diferitele rubrici sau posturi.

In general relatia bilant-tablou de utilizari si de resurse este definita prin relatia fundamentala intre fluxuri si stocuri:

Stocuri initiale (bilant de deschidere) + Fluxuri de intrare ale perioadei - Fluxuri de iesire ale perioadei = Stocuri finale (bilant de inchidere)

Variatiile pozitive si negative intre doua bilanturi succesive constituie un bilant diferential sau o balanta a mutatiilor. Prin gruparea acestor variatii se poate intocmi o situatie care permite identificarea a patru tipuri de modificari, explicate financiar astfel:

1. Unele posturi de pasiv au suportat o crestere (UP): angajamentele suplimentare pe care o intreprindere le contracteaza apar ca o contrapartida a aporturilor primite, deci ca o expresie a cresterii fondurilor puse la dispozitia sa. Aceste cresteri care afecteaza anumite posturi de pasiv sunt considerate resurse.

2. Unele posturi de activ au suportat o crestere (UP): variatia lor este rodul intrarii (cresterii valorii) anumitor bunuri sau constatarii de drepturi. Achizitionarea de bunuri si angajarea de creante noi se realizeaza in contrapartida unei decontari, deci a unei utilizari de fonduri.

3. Alte posturi de pasiv au suportat diminuari (P) ca urmare a stingerii anumitor angajamente pe care intreprinderea le contractase anterior, aceasta stingere de angajamente fiind consecinta unei decontari, din aceasta se deduce ca dimensiunile unor posturi de pasiv solicita utilizari de fonduri.

4. Alte posturi de activ au suportat diminuari ( A): aceste variatii sunt consecinta realizarii (incasarii0 contravalorii anumitor bunuri detinute anterior de intreprindere, axceptie facand unele evenimente exceptionale (incendii, inundatii, cutremure). Acestea degaja fonduri suplimentare, deci resurse.

Din cele aratate mai sus, rezulta urmatoarea schema generala a bilantului diferential :

UTILIZARI

RESURSE

ACTIVE

PASIVE

PASIVE

ACTIVE

Determinarea relatiei contabile de profit si pierdere tablou de utilizari si de resurse se pleaca de la modelul de structurare al contului de profit si pierdere forma bilaterala.

Prin analiza debitului contului se identifica cinci subansamble :

a. cheltuieli care comporta plati imediate sau ulterioare in cadrul aceluisai exercitiu : cumpararile de stocuri , consumatiile de prestatii externe, cheltuieli cu personalul , dobanzile si cheltuielile asimilate . Acestea sunt denumite cheltuieli monetare sau cheltuieli platite (CM).

b. cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (CAP) care corespund deprecierii reale sau riscurilor probabile;

c. alte cheltuieli care nu genereaza o plata . Acestea sunt denumite cheltuieli nemonetare sau neplatite (CNM) .

Aceste cheltuieli sunt: inregistrarea pierderilor din creante prin scaderea din evidenta a clentilor incerti sau in litigii, valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale, corporale sau financiare cedate sau scoase din evidenta.

d. cheltuieli privind impozitul asupra beneficiului (IB) corespund unui flux monetar efectiv sau potential, fiindca acesta genereaza o plata in favoarea statului.

e. beneficiul exercitiului (BE) corespunde surplusului real produs de intreprindere si reprezinta o componenta a surplusului monetar virtual.

Prin analiza creditului se identifica trei subansamble :

1. venituri care au dat sau vor da nastere la incasari efective si sunt denumite venituri monetare (VNY)

2. venituri nemonetare (VNM) care conduc la cresterea efectiva a situatiei nete , insa nu dau nastere la incasari. Acestea sunt: veniturile din provizioane, cota parte a subventiilor pentru investitii virate la venituri.

3. pierderea exercitiului (PE) atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile la nivelul unui exercitiu.

Cele doua serii de elemente genereaza urmatoarea relatie de echilibru:

CM + CAP + CNM + IB + BE = VM + VNM

Prin regruparea elementelor se obtine :

CAP + BE + (CNM- VNM) = VM - CM

Diferenta VM - CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul exercitiului prin compararea fluxurilor de incasari cu fluxurile de plati. Acest surplus constituie capacitatea de autofinantare a intreprinderii.

Atunci cand diferenta CNM - VNM este nula sau neglijabila , CAF tinde catre o formula simplificata de calcul :

CAF = VM - CM = CAP +BE

Deci relatia intre contul de profit si pierdere si tabloul de utilizari si de resurse se realizeaza prin intermediul capacitatii de autofinantare . Din aceasta rezulta:

- beneficiul exercitiului (BE) se interpreteaza ca o crestere de pasiv (AP) , deci ca o resursa.

- cheltuielile cu amortizarile (CA) conduc la o scadere a valorii unor posturi de imobilizari, corespunzand unei dimensiuni a activului (YA) a unei resurse

- cheltuielile cu provizioanele (CP) au corespondent fie prin diminuarea valorii unor elemente de activ (YA) in aczul provizioanelor pentru depreciere , fie in cresteri de pasiv (P) in cazul provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. In ambele cazuri corectarile de valoare generate de amortizari si provizioane sunt interpretate ca resurse.

La analiza fluxurilor stau trei criterii de clasificare a utilizarilor si resurselor:

- maturitatea acestora

- functia indeplinita

- insertia in gestiunea globala a unui pol de resurse si utilizari ale intreprinderii.

Criteriul maturitatii permite disocierea miscarilor care afecteaza partea de sus a bilantului de cele care influenteaza partea de jos a bilantului. Conform abordarii globale , tabloul se prezinta :

UTILIZARI (U)

RESURSE (R)

* Utilizari pe termen lung si mediu (UTLM)

Active imobilizate

Capitaluri permanente

* Resurse pe termen lung si mediu (RTLM)

Capitaluri permanente

Active imobilizate

* Utlizari pe termen scurt (UTS)

Active circulante

Datorii pe termen scurt

*Resurse pe termen scurt

(RTS)

Datorii pe termen scurt

Active circulante

Criteriul functional permite disocierea elementelor pe termen scurt , astfel :

- fluxurile de exploatare care permit determinarea variatiei necesarului in fond de rulment (DNFR)

- fluxurile generate de operatiile financiare pe termen scurt, care presupun o modificare a situatiei trezoriere.

Pe baza celor doua criterii de clasificare se obtine o a doua imagine globala a tabloului:

UTILIZARI (U)

RESURSE (R)

* Utilizari pe termen lung si mediu (utilizari stabile)

Active imobilizate

Capitaluri permanente

* Resurse pe termen lung si mediu (resurse stabile ) D FRN

Capitaluri permanente

Active imobilizate

* Utilizari pentru exploatare

Active ciclice

Pasive ciclice

Resurse pentru exploatare

Pasive ciclice D NFRE

Active ciclice

* Utilizari in afara exploatarii

Active circulante neciclice

Datorii TS neciclice

* Resurse in afara exploatarii

Datorii TS neciclice D NFRAE

Active circulante neciclice

* Utilizari pentru trezorerie

Active pentru trezorerie

Datorii TS pentru trezorerie

* Resurse pentru trezorerie

Datorii TS pt.trezorerie DT

Active pentru trezorerie

Acest model global permite degajarea urmatoarei relatii de echilibru financiar functional :

D FRN - (D NFRE + D NFRAE) = D T

Interpretarea unui tablou de utilizari si de resurse nu are sens , numai daca variatiile degajate au o semnificatie economica si financiara clara.

resursele si utilizarile implicate in acesta variatie au un caracter stabil . Din categoria utilizarilor stabile fac parte :

- distribuirile de dividende (N-1) in cursul exercitiului N

- achizitii de imobilizari corporale

- cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii

- diminuarea capitalurilor proprii

- rambursarea de datorii financiare pe termen lung si mediu

In sfera resurselor stabile se cuprind :

- capacitatea de autofinantare

- cesiunea sau reducerea activelor imobilizate

- cresterea capitalurilor proprii

- cresterea datoriilor financiare pe termen lung si mediu

Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii odata ce au fost remunerati partenerii sai: personalul (salarii), statul (impozite si taxe) creditorii (furnizorii si alti creditori) si actionarii (dividendele).

Pentru determinarea capacitatii de autofinantare , in practica se foloseste o metoda simplificata, astfel:

Capacitatea de = Rezultatul net + Amortizari si - Rerulari (diminuari ) de

autofinantare provizioane amortizari si provizioane

In plan teoretic se disting doua metode :

a. Metoda excedentului brut de exploatare

Capacitatea de = EBE + Venituri financiare si - Chelt.financiare si excepti- -

autofinantare exceptionale generatoare onale , generatoare de plati

de incasari

- Impozitul pe profit

b. Metoda rezultatului net contabil

Capacitatea de = Profit net + Chelt.calculate - Venituri calculate

autofinantare (amortiz.si provizioane) (reluari de provizioane)

Pe baza PCG , cele doua metode de calcul a capacitatii de autofinantare se prezinta astfel :

a. pe baza excedentului brut

* excedentul brut de exploatare 63176

+ alte venituri din exploatare -

- alte cheltuieli de exploatare -

+ venituri financiare 6000

- cheltuieli financiare -

+ venituri exceptionale 3125

- cheltuieli exceptionale -

- impozit pe profit 23551

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 48750

b. pe baza rezultatului net contabil

* Rezultatul net contabil 38

+ cheltuielile de amortizare si provizioanele 11750

- venituri din reluari de amortizare si provizioane 1000

- plusvalori din cesiuni sau

+ minus valori din cesiuni de elemente de activ -

- cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri -

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 48750

Cash-flow-ul (fluxul de numerar ) acopera doua notiuni, prima defineste capacitatea de autofinantare, iar cea de-a doua fluxul net al lichiditatii disponibile la sfarsitul perioadei, adica a incasarilor si platilor .

Formula de calcul este :

Cash-flow = venituri incasate - cheltuieli platite

Din aceasta formula reiese faptul ca nu toate veniturile sunt incasate si toate cheltuielile sunt platite.

Sub forma sa de cont dezvoltat in doua parti tabloul de utilizari si de resurse se prezinta astfel la SOCOM MUNCA COLECTIVA:


CALCULUL VARIATIEI FR NET GLOBAL

LA SOCOM MUNCA COLECTIVA

mii lei

UTILIZARI

Exercitiul 1999

RESURSE

exercitiul 1999

Distribuirile de dividende in cursul exercitiului

Achizitionarile de elemente ale activului imobilizat:

- imobilizari necorporale

- imobilizari corporale

- imobilizari financiare

Reduceri de capitaluri prorii

Rambursari de datorii financiare

TOTAL UTILIZARI

Variatia fondului de rulment net global

(resursa neta)

7686

51067

58753

30527

Capacitatea de autofinantare a exercitiului

Cesiunile sau reducerile de elemente ale activului imobilizat

Cesiunile de imobilizari

- necorporale

- corporale

Cesiunile sau reducerile de imobilizari financiare

Cresterile de capitaluri proprii:

- cresterea de capital social sau aporturi

- cresterea altor capitaluri proprii Cresterile de datorii financiare

TOTAL RESURSE

Variatia fondului de rulment net global (utilizare neta)

48750

4124

2706

28375

5325

89280

CAPITOLUL V

Concluzii

In urma elaborarii si analizarii bilantului, controlul la societatea cooperatista mestesugareasca Munca Colectiva SOCOM C-lung s-a constatat ca, contabilitatea financiara si de gestiune se tine dupa instructiunile emise de Ministarul Finantelor cu anumite completari emise si transmise la fiecare OCM. in parte de catre ANACOM ULECOM Bucuresti specifice cooperativei mestesugaresti

Societatea sus mentionata este societate privata, patrimoniul acesteia cu exceptia capitalului social nominalizat pe membrii cooperatori si membrii asociati este invizibil.

Analizand situatia economico-financiara pe baza de bilant a societatii s-au constatat urmatoarele:

-Societatea la sfarsitul anului 1998 a realizat un profit de 61.551 mii lei pentru care a platit impozit pe profit de 23.551 lei ramanand un profit net de reportizat de 38.000 mii lei .

-Profitul net de 38.000 mii lei a fost reportizat in baza deciziei UCECOM nt 91/1997 si 7/1998 avand urmatoara destinatie:

-30% capital social 11.527 mii lei

-5% fd. rezerva 1.921 mii lei

-5% fd. promovare si educatie 1.921 mii lei

-3%fd. dispozitia presedintelui 1.153 mii lei

-7% fd. sprijin social 2.265 mii lei

-30% fd. participare profit 11.527 mii lei

-20% dividente 7.686 mii lei

Au fost calculati o serie de indicatori privind analiza situatiei financiare cum ar fi:

-situatia neta (Activ - Datorii) care este de 1.355.912 mii lei

-ecuatia echilibrului financiar

T=FR - NFR

-fondul de rulment este de 279.362 lei

-nevoia de fond de rulment 208.487 mii lei

-trezoreria 70.875

Trezoreria societatii este pozitiva si arata desfasurarea unei activitati eficiente concretizate printr-o imbogatire a trezoreriei astfel incat societatea sa poata rambulsa datoriile si efectua diverse plasamente in termen a datoriilor.

-ratele de structura a activului prin care s-a stabilit ponderea activului imobilizat (70,61%), a stocurilor (12,98%) si a creantelor + disponibilitati (16,41%) in total activului precum si gradul de lichiditate a capitalului in vederea modificarii rapide a compozitiei capitalului pentru adaptarea la conditiile oferite de piata.

-ratele de structura a pasivului prin care s-a determinat structura datoriilor si gradul de exigibilitate a datoriilor.

S-a stabilit ca la societatea supusa analizei cea mai mare parte a pasivului o detine capitalurile proprii 88,05% si 11,05% datoriile pe termen scurt. Se poate observa ca societatea nu are datorii pe termen lung si mediu iar datoriile pe termen scurt sunt concretizate in datorii curente neavand restante in plata datoriilor.

-ratele de sinteza sau echilibru financiar prin care s-a stabilit
- ratele de finantare a activelor imobilizate si nevoii de fond de rulment precum si ratele de trezorerie.

Acestea fiind mai mari de 1 - rezulta ca societatea are o trezorerie neta si are capacitatea de asi achita datoriile.

De asemenea s-au calculat cele cinci grupe de indicatori de expresie financiara care previn din sistemul anglo-saxon

-indicatori de performanta, printre care importanta au rata rentabilitatii capitalurilor totale (4,54%).

-indicatori de eficienta prin care s-a stabilit numarul de zile aferent fiecarei faze a ciclului economic sau durata in zile, a unei rotatii pe elemente ale capitalului circulant.

S-a stabilit ca materialele stau in stoc 187 zile, produsele finite se desfac dupa 290 zile iar creantele se incaseaza dupa 74 zile, ceea ce exprima o slaba eficienta a activitatii economice si o incetinire a procesului de productie.

-indicatori de lichiditate prin care s-a stabilit rata lichiditatii curente, testul acid si rate recuperarii rapide a lichiditatii si s-a observat ca lichiditatea societatii a crescut deoarece rezultatul indicatorilor mai sus mentionati este peste nivelul teoretic.

-indicatori de structura ai capitalului prin care s-a stabilit ca societatea trebuie sa actioneze pentru marirea capitalului social deoarece capitalul actionarilor in totalul capitalurilor proprii este doar de 4,72%.

-indicatorii actionarilor si dividentele prin care s-a stabilit profitul net care revine la o actiune si capacitatea de acoperire a dividentelor.

De asemenea pe baza contului de profit si pierdere s-a intocmit tabloul soldurilor intermediare prin care s-au determinat indicatorii valorici:

-marja comerciala 3.260 mii lei

-productia exercitiului 171.307 mii lei

- valoarea adaugata 127.237 mii lei

-excedentul brut de exploatare 63.176 mii lei

-rezultatul exploatarii 52.626 mii lei

-rezultatul activitatii curente 36.186 mii lei

-rezultatul exceptional 1.814 mii lei

-rezultatul excercitiului 38.000 mii lei.

Deci, bilantul este instrumentul de gestiune a patrimoniului, asigura deschiderea si inchiderea conturilor, precum si prezentarea la sfarsit de perioada a mijloacelor economice existente cu resursele lor de formare, inclusiv rezultatele activitatii desfasurate, precum si asigurarea unui flux informational pertinent, sistematizarea si periodic asupra evolutiei mijloacelor economice, a modului de constituire a resurselor financiare si a utilizarii acestora.

Bilantul indeplineste urmatorele functii:

-functia de generalizare a datelor care izvoraste din necesitatea gruparii datelor contabilitatii intr-un nr. restrins de indicatori care sa ofere o imagine de ansamblu asupra activitatii desfasurate de agentul economic.

-functia de analiza si cunoastere a activitatii desfasurate.

-functia de control

-functia previzionala care consta in aceea ca bilatul ofera posibilitatea orientarii viitoare a activitatii agentului economic in functie de rezultatele activitatii curente.

Deoarece prezinta starea si miscarea elementelor patrimoniale, bilantul se instituie ca cel mai sistematic model de control gestionar, permitand analiza tuturor indicatorilor economico-financiari ai societatii.

Datorita importantei pe care o prezinta, bilantul controlul se pastreaza timp de 50 ani, potrivit art. 30 din legea 81/31 in arhiva societatii.


JUDETUL ___ARGES____________ FORMA DE PROPRIETATE____________42

UNITATEA__SOCOM Munca Colectiva ACTIVITATEA (se va inscrie activitatea

ADRESA loc._C-lung_________, sector_______ preponderenta) Fabricarea de articole

str.____Parcului________, nr____1______ ________________din confectii textile______

bl.___________, ap.___________,sc.________ COD GRUPA CAEN______________________174

TELEFONUL__831064____FAXUL________ CODUL FISCAL_______________R153799____

NUMARUL DIN REGISTRUL

COMERTULUI ___J03/1767/1991__________

BILANT

incheiat la 31.XII.1998

-mii lei-

ACTIV

Nr.

rd.

Sold inceputul anului

la:

sfarsitul anului

A

B

1

2

A

IMOBILIZARI NECORPORALE

Cheltuieli de constituire si de cercetare -

dezvoltare(ct. 201+203-2801-2803-290*)

01

C

T

Alte imobilizari

(ct.205+207+208-2805-2807-2808-290*)

02

I

V

Imobilizari necorporale in curs

(ct. 230-293*)

03

E

TOTAL (rd. 01 la 03)

04

IMOBILIZARI CORPORALE

Terenuri (ct.211-2810-291*)

05

I

Cladiri (ct.2121-2811-291*)

06

1007400

978900

M

O

Constructii speciale

(ct.2122-2812-291*)

07

B

I

Masini, utilaje si mijloace de transport

(ct.2123+2125-2813-2815-291*)

08

60255

87500

L

I

Z

Alte imobilizari corporale

(ct. 2124+2126+2127+2128-2814-2816-

2817-2818-291*)

09

A

T

Imobilizari corporale in curs

(ct. 231-293*)

10

8475

E

TOTAL (rd. 05 la 10)

11

1076130

1066400

IMOBILIZARI FINANCIARE-TOTAL

(ct. 261+262+263+267-269*-296*)

12

11956

9450

I.

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL

(RD. 04+11+12)

13

1088086

1075850

STOCURI

Stocuri de materii prime, materiale con-

sumabile, obiecte de inventar, baraca-

mente (ct. 300+301308+321+323-322

328-390-391-392)

14

13486

12850

Stocuri aflate la terti

(ct.351+352+354+356+357+358-395)

15

Productie in curs de executie

(ct. 331+332-393)

16

-mii lei-

A

B

1

2

Semifabricate,produse finite, produse reziduale

(ct. 341+345+346348-394)

17

120573

114500

Animale (ct. 361368-396)

18

Marfuri (ct. 371378-4428***-397)

19

69391

69885

A

Ambalaje (ct. 381388-398)

20

414

500

C

TOTAL (rd. 14 la 20)

21

203864

197735

T

I

ALTE ACTIVE CIRCULANTE

Furnizori-debitori (ct. 409)

22

V

E

Clienti si conturi asimilate

(ct. 411+413+416+418-491)

23

111915

174500

C

I

Alte creante

(ct. 4111****+425+431**+437**+4282+

4382+441**+4424+4428**+444**+

445+446**+447**+4482+4484+451**+

4581+461+463-495-496)

24

414

3957

R

Decontari cu asociatii privind capitalul(ct. 456)

25

C

U

Titluri de plasament

(ct. 502+503+505+506+508-590*)

26

L

Conturi la banci in lei (ct. 5121)

27

3715

39500

A

Conturi la banci in devize, in tara (din ct.5124)

28

651

21750

N

T

Conturi la banci in devize, in strainatate

(din ct.5124)

29

E

Casa in lei (ct. 5311)

30

18531

10325

Casa in devize (ct.5314)

31

Acreditive in lei (ct. 5411)

32

Acreditive in devize (ct. 5412)

33

Valori de incasat (ct. 511)

34

Alte valori

(ct. 5125+5126+5187+532+542)

35

TOTAL (rd. 22 la 35)

36

135226

250032

II.

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 21+36)

37

339090

447767

CONTURI DE REGULARIZARE

SI ASIMILARE

Cheltuieli inregistrate in avans (ct. 471)

38

Decontari din operatii in curs de clarificare

(ct. 473**)

39

Diferente de conversie - activ (ct. 476)

40

III.

CONTURI DE REGULARIZARE

SI ASIMILARE - TOTAL (rd. 38 la 40)

41

IV.

PRIME PRIVIND RAMBURSAREA

OBLIGATIUNILOR (ct. 169)

42

TOTAL ACTIV (rd. 13+37+41+42)

43

1427176

1523617


-mii lei-

Nr.

Sold

la

PASIV

rd.

inceputul anului

sfarsitul anului

A

B

1

2

C

Capital social, din care:

52

35552

63927

A

-capital subscris varsat (ct. 1012)

53

35552

52400

P

Patrimoniul regiei (ct. 1015.01)

54

I

Contul intreprinzatorului individual (ct. 108)

55

T

Prime legate de capital (ct. 104)

56

A

Diferente din reevaluare (ct. 105) Sold creditor

57

L

Sold debitor

58

U

Rezerve (ct. 106)

59

242228

245021