Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. decizii politice, partide, presedinti, parlament

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Stiinte politice


Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» GUVERNANTA CORPORATIVA


GUVERNANTA CORPORATIVA



                                                                                   

                                                                                          

 

      GUVERNANTA CORPORATIVA 

 

Totalitatea principiilor, regulilor si normelor prin care se asigura administrarea si gestionarea de catre manageri a afacerilor companiilor in interesul investitorilor.             

Guvernanta corporatista sau conducerea corporatista este sistemul prin care

o companie este condusa si controlata.

  • Guvernanta corporativa – element de convergenta in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana

  • Principiile Guvernarii Corporative publicate de Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OECD)

  • Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica –

             prezentare generala (OCDE)

  • Conceptul de convergenta

  • Guvernanta corporativa

  • Legislatia din Romania in fata principiilor de guvernanta

            corporativa

  • Justitia incearca sa forteze modernizarea afacerilor

  • Guvernanta corporativa: o continua revolutie

  • O buna “Guvernanta Corporativa” - un mijloc de a construi Competitivitatea -

  • Nota- Seminar MJ cu tema Guvernanta Corporativa

  • Bibliografie

                                     

                                                                               

           Guvernanta corporativa

      

Totalitatea principiilor, regulilor si normelor prin care se asigura administrarea si gestionarea de catre manageri a afacerilor companiilor in interesul investitorilor.             

Guvernanta corporatista sau conducerea corporatista este sistemul prin care

o companie este condusa si controlata.

Guvernanta corporativa – element de convergenta

in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana

Prezenta lucrare incearca, fara a avea pretentia ca va izbandi, sa treaca

in revista toata problematica ce a fost pusa in fata Romaniei, de necesitatea

realizarii unui ansamblu de principii privind guvernanta corporativa. Pentru

inceput se arata ca rolul integrarii europene in stimularea cresterii economice

presupune procesul de convergenta, sens in care se fac cateva aprecieri

privind acest concept. In continuare se face referire la istoria conceptului de

guvernanta corporativa si in incheiere se arata modul in care legislatia

romaneasca privind societatile comerciale si-a propus pe perioada 2005-2006

sa adopte Principiile Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

(OCDE) pentru formarea si consolidarea mediului de afaceri in Romania.

Aceste Principii sunt : 

1.Asigurarea bazei pentru un cadru/context eficient al guvernarii corporative

Cadrul guvernarii corporative trebuie sa promoveze piete eficiente si transparente, sa fie in conformitate cu legislatia in vigoare si sa articuleze clar modul de distribuiere a responsabilitatilor intre persoanele cu au autoritate pentru indeplinirea sarcinilor intr-o maniera obiectiva si profesionala.

Pentru a asigura un cadru eficace al guvernantei corporative, este necesara o fundatie legala corespunzatoare in baza careiea sa-si coordoneze relatiile toti participantii pe pe piata. Acest cadru al guvernarii corporative elemente legislative, practici de afaceri si angajamente voluntare rezultate din istoria si traditiile specifice ale unei tari.

Tarile care doresc implementarea acestor Principii trebuie sa-si monitorizeze cadrul propriu al guvernarii corporative avand ca obiectiv mentinerea si consolidarea contributiei lor la integritatea pietei.

Dezvoltarea guverantei corporative trebuie realizata luand in considerare impactul sau asupra performantei economice, integritatii pietei precum si stimulii pe care ii creeaza pentru participantii pe piata si proportia de piete transparente si eficiente.

Regulamentele legale care afecteaza practicile guvernarii corporative trebuie sa fie in conformitate cu legea, transparente si aplicabile.

Distribuirea responsabilitatilor intre autoritatile dintr-o juristictie trebuie sa fie clar specificate pentru a asigura servirea interesului public.

           

2.Drepturile si rolul actionarilor in cadrul companiei/Structura guvernarii corporative trebuie sa protejeze si sa faciliteze exercitarea drepturilor actionarilor.

Drepturile de baza ale actionarilor trebuie sa includa:

-dreptul la metode sigure de inregistrare a proprietatii;

-dreptul de a obtine informatii referitoare la companie in mod regulat;

-dreptul de a participa si a vota in cadrul intalnirilor generale ale actionarilor (actionarii trebuie sa dispuna de informatii clare si complete privind data, locatia si agenda adunarii generale, de avea oportunitatea de a chestiona consiliului privitor la sedintele anuale de audit extern, de a aduce noi situatii in agenda adunarii generale si de a propune rezolutii in limite rezonabile).

 -dreptul de a numi sau demite membrii din consiliu si dreptul la o parte din profitul corporatiei.

Pe langa aceste drepturi de baza actionarii trebuie sa aiba dreptul de a fi informati si a participa la luarea deciziilor privind schimbarile fundamentale din cadrul companiei (emiterea de noi actiuni, tranzactii de amploare care ar putea rezulta in vanzarea companiei), de a se consulta cu alti actionari pe probleme privind drepturile lor. 

3.Tratarea echitabila a actionarilor/ Structura guvernarii corporative trebuie sa asigure un tratament egal tutur actionarilor (inclusiv minoritati si straini).

Incredera (confidenta) investitorilor in securitatea investitiei (in faptul ca investitia lor va fi protejata de unele greseli facute de managerii corporatiei, membrii consililului sau actionarii cu putere) reprezinta un important factor in cadrul pietelor de capital datorita faptului ca membrii consiliului, managerii si actionarii cu putere/influenta se pot implica in activitati pentru satisfacerea propriilor interese fara a lua in considerare interesele celorlalti actionari.

Toti actionarii care fac parte din aceiasi serie a unei clase trebuie tratati in mod egal si trebuie sa aiba oportunitatea de a fi compensati in cazul in care drepturile lor au fost violate.  Membrii consililului si directorii cheie trebuie obligati sa dezvaluie daca au in mod direct sau indirect un interes material im orice tranzactie care poate afecta compania.

4. Rolul actionarilor in guvernarea corporativa/ Cadrul guvernarii corportative trebuie sa asigure recunoasterea drepturilor actionarilor stabilite prin lege sau acorduri mutuale si sa incurajeze cooperarea activa intre corporatie si actionari pentru crearea de bogatie si locuri de munca.

-Drepturile actionarilor stabilite fie prin lege sau prin acorduri mutuale trebuie respectate (in toate tarile membre OECD drepturile actionarilor sunt stabilite prin lege sau prin relatii contractuale).

-In cazul in care interesele actionarilor sunt protejate de lege, acestia trebuie despagubiti in situatia in care drepturile lor au fost violate.

- In cazul in care actionarii participa la procesul de guvernanta corporativa, ei trebuie sa aiba acces la informatii complete si clare in timp util si in mod regulat.

- Actionarii, inclusiv angajatii individuali si reprezentantii acestora, trebuie sa aiba posibilitatea de a comunica consiliului de administratie ingrijorarile lor referitoare la practicile ilegale sau lipsite de etica iar drepturile lor nu trebuie sa fie compromise in aceasta situatie.

-Mecanismele pentru imbunatatirea-performantei pentru participarea angajatilor trebuie permise sa se dezvolte (gradul participarii angajatilor la guvernarea corporativa depinde de legile si practicile nationale si totdata poate varia de la o companie la alta). In contextul guvernarii corporative, mecanismele de imbunatatire a performantei participarii, pot aduce companiei atat beneficii directe cat si indirecte datorita faptului ca angajatii sunt dispusi sa investeasca in indeletniciri specifice firmei.

5. Dezvaluirea si transparenta informatiei/ Cadrul guvernarii corporative trebuie sa asigure informatii acurate si in timp util privind corporatia     

Informatiile trebuie sa cuprinda referiri la:

Rezultatele financilare ale companiei;

Obiectivele companieie;

Forma de proprietate;

Situatii referitoare la angajati si alti actionari;

Politicile de remunerare pentru membrii consiliului de administratie si directorii cheie (calificarea, modul si procesul de selectie a acestora);

Politicile si structura guvernarii, in particular, continutul oricarui cod sau politica de guvernare corporativa si procesul prin care se implementeaza.

Informatiile trebuie pregatite si dezvaluite in concordanta cu standarde de inalta calitate. Sedinta anuala de audit extern trebuie condusa de un auditor independent, competent si calificat pentru a oferi consiliului si actionarilor asigurarea ca informatiile referitoare la situatia financiara si performanta companiei reflecta realitatea. Auditorii externi trebuie sa raspunda in fata actionarilor si au datoria fata de companie de a conduce sedinta de audit cu profesionalism.

Canalele de raspandire a informatiei trebuie sa asigure accesul necostositor la informatie de catre utilizatori si in timp util. Aceste canale de raspandire a inforrmatiei pot fi la fel de importante ca si continutul informatiei.

 Cadrul guvernarii corporative trebuie trebuie complementata de analize si sfaturi oferite de analisti, brokeri si agenti de rating relevante pentru investitori in vederea luarii deciziilor. 

 

6. Responsabilitatile consililului de administratie/ Cadrul guvernarii corporative trebuie sa asigure conducerea strategica a companiei, monitorizarea eficace a managementului de catre consiliu si raspunderea consiliului fata de actionari si companie.

Membrii consiliului de administratie trebuie sa i-a decizii si sa actioneze in baza unor informatii complete si in interesul companiei si a actionarilor. In cazul in care deciziile consiliului afecteaza in mod diferit diferitele grupuri de actionari, acestia trebuie tratati in mod corect de catre consiliu. Totodata consiliul trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unor inalte standarde etice luand in considerare interesele actionarilor.

Consiliul de administratie trebuie sa indeplineasca unele functii cheie cum ar fi:

Monitorizarea eficacitatii/eficientei practicilor de guvernare a companiei si impunerea schimbarii daca este necesara;

Selectarea, monitorizarea si daca este cazul schimbarea directorilor cheie;

Asigurarea unui proces formal si transparent de numire a membrilor consililului;

Revizuirea strategiei corporatiei, a planurilor de actiune, a planului de afaceri, stabilirea obiectivelor si controlul achizitiilor de capital;

Monitorizarea si solutionarea potentialelor conflicte de interese intre membrii conducerii firmei si a consiliului precum si intre actionari;

Asigurarea integritatii rapoartelor financiare si contabile.

Membrii consiliului de administratie trebuie sa fie capabili exercite o judecata obiectiva si independenta privind afacerile firmei. Pentru indeplinirea responsabilitatilor, membrii consiliului trebuie sa aiba acces la informatii acurate, relevante si in timp util.

Obiectivul tinta in acest context este economia de piata functionala.

Deschiderea economiei tarii noastre, prin integrarea europeana, directioneaza

Romania spre atingerea obiectivului fundamental de convergenta

economica si sociala cu tarile dezvoltate, obiectiv ce a pus in evidenta

importanta unei bune guvernante corporative. Cele doua concepte au devenit

din ce in ce mai importante in ultimii zece ani, atat pentru Romania, ca tara cu

sistem economico-social in schimbare, cat si pentru tarile membre ale

Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), unde o

serie de aspecte legate de „scandaluri financiare” au atras atentia asupra fragilitatii

regimului de guvernare a societatilor si prin urmare a aparut necesar

regandirea sistemului.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica –

prezentare generala

OCDE este un forum unic a 30 de natiuni in care presiunea egala

conlucreaza ca un stimulent puternic in identificarea solutiilor favorabile la

provocarile economice si sociale.

Conceptul de convergenta

Convergenta reprezinta un proces dinamic la baza caruia se afla

aplicarea unor politici socio-economice menite sa diminueze disparitatile

dintre regiuni si tari intr-un spatiu dat. Ea se realizeaza in principal prin

aplicarea unor politici structurale in scopul obtinerii unor parametri de

crestere economica accentuata in regiunile periferice (denumite asa nu ca

localizare geografica ci prin prisma dotarii cu factori si a performantelor

economice in utilizarea acestora) care au parcurs o perioada de declin

economic sau nu au reusit sa atinga performantele economice ale zonei din

care fac parte.O alta definire a convergentei este cea legata de cresterea similitudinilor

si performantelor economice ale economiilor regionale si nationale in

cadrul unui spatiu dat.

Deseori, convergenta e privita ca o preconditie a integrarii, deoarece

atata vreme cat structurile de creare si implementare a politicilor converg,

procesul integrativ, strategiile acestuia si crearea de institutii functionale

comune sunt mult mai usor de atins.

Se pune problema daca industrializarea va permite tarilor periferice

atingerea performantelor economice ale tarilor dezvoltate. Noua paradigma a

industrializarii pune accentul pe dezvoltarea companiilor mici si mijlocii, pe

tehnologiile de varf si pe crestere economica, avand drept unitati de baza

firmele mixte de productie si de servicii, iar agricultura este considerata drept

un stimulent al cresterii, mai ales prin procesarea produselor.

Guvernanta corporativa

Unii analisti (Burgeat, Nestor, 2001) aratau ca problema guvernantei

corporative a devenit din ce in ce mai importanta in ultimul deceniu, pe

masura cresterii rolului sectorului privat in intreaga lume, iar crizele

financiare de pe pietele in curs de formare si indelungatul proces de tranzitie

de la economia etatista planificata la economia de piata din multe tari au

aratat importanta acestei probleme, ca o cheie a structurii institutionale a unei

economii de piata functionale. OCDE si Banca Mondiala si-au combinat

eforturile pentru a crea si sprijini mese-rotunde pe tema administrarii

corporatiilor in Rusia, Asia, Eurasia, America Latina si Europa de Sud-Est.

Masa-rotunda privind administrarea corporatiilor in Europa de Sud-Est a fost

lansata in primavara anului 2001, fiind o initiativa locala din cadrul Acordului

pentru Investitii in Europa de Sud-Est.

Intre septembrie 2001 si martie 2003 au fost organizate patru

mese-rotunde cu scopul de a se discuta imbunatatirea administrarii

corporatiilor in Europa de Sud-Est.

Mesele-rotunde au fost organizate in cooperare cu parteneri locali si

gazde al caror sprijin a fost nepretuit pentru asigurarea succesului

intalniri. Comisia Nationala pentru Valori Mobiliare din Romania si Bursa de

Valori din Bucuresti au organizat impreuna prima masa-rotunda in

septembrie 2001, la Bucuresti. Centrul OCDE pentru dezvoltarea sectorului

privat, impreuna cu Agentia internationala pentru cooperare din Turcia au

organizat cea de-a doua masa-rotunda la Istanbul, in mai 2002. Bursa de

Valori din Zagreb a organizat cea de-a treia masa-rotunda la Zagreb in

noiembrie 2002. Cea de-a patra masa-rotunda a fost organizata la Sarajevo in

martie 2003, de catre Comisia pentru Valori Mobiliare a Federatiei Bosnia

Herzegovina.

Folosind Principiile OCDE ca pe un cadru conceptual, reuniunile

organizate sub forma meselor rotunde au examinat cele cinci elemente-cheie

ale unui cadru puternic de administrare a corporatiilor:

1) drepturile actionarilor

2) tratarea echitabila a actionarilor

3) rolul partilor sociale in administrarea corporatiilor

4) oferirea de informatii si transparenta

5) responsabilitatea Consiliului de Administratie.

Fiecare masa-rotunda a elaborat o Carte Alba a administrarii

corporatiilor specifica regiunii respective, cu exceptia mesei-rotunde din

Eurasia, care a realizat o lucrare comparativa privind administrarea corporatiilor

in Eurasia.

In 2001 OCDE/OECD, cu sprijinul USAID (United States Agency for

International Development), a conceput si a publicat un program de

imbunatatire a guvernantei corporative in Romania, iar in anul 2002 Romania

a elaborat un cod, perfectibil, privind structurarea si organizarea companiilor

si respectarea principiilor OECD privind armonizarea intereselor intre

proprietarii, managementul si executivul firmelor.

Conceptul de „guvernanta corporativa” s-a dezvoltat ulterior in

practica europeana si internationala. Au fost treptat perfectionate Principiile

OECD/OCDE si s-a constatat extinderea guvernantei si asupra

reglementarilor legislative si administrative, inclusiv structurile administratiei

publice („Regulatory Governments” si „Institutional and Administrative

Reform towards UE Structures”).

Practica a determinat o crestere a atentiei ce trebuie acordata

conceptului de „Guvernanta corporativa”.

In 1961 James P. Hawley si Andrew T. Williams la cererea

OECD/OCDE au efectuat o cercetare documentara privind literatura ce a

aparut in Statele Unite ale Americii cu privire la guvernanta corporativa si au

concluzionat ca aceasta are la baza patru izvoare teoretice: teoria actiunii (a

celor care investesc), a administratiei, a partenerilor sociali si politica firmei.

Toate se bazeaza pe teoria detinatorilor de interese.

Interpretarile date guvernantei corporative se refera la modalitati,

ansamblu de relatii, distribuirea drepturilor, set de reguli, ramura a economiei,

dupa cum urmeaza:

• Guvernanta corporativa reprezinta modalitatile prin care furnizorii

de surse financiare ai unei companii se asigura ca vor primi beneficiile la care

se asteapta facand aceasta investitie (Shleifer, Vishny, 1997, p. 737).

• Guvernanta corporativa poate fi definita ca ansamblul relatiilor unei

companii cu actionarii sai sau, mai pe larg, cu societatea pe ansamblu.

• Guvernanta corporativa specifica distributia drepturilor si

responsabilitatilor dintre diferitele categorii de persoane implicate in

companie cum ar fi: consiliul de administratie, directorii, actionarii si alte

categorii, si stabileste regulile si procedeele de luare a deciziilor privind

activitatea unei companii. [OECD aprilie 1999, preluata din Cadbury Cod,

1992, p. 15]

• Guvernanta corporativa este un set de reguli conform carora firmele

sunt conduse si controlate, este rezultatul unor norme, traditii si modele

comportamentale dezvoltate de fiecare sistem legislativ.

• Guvernanta corporativa se refera la promovarea corectitudinii,

transparentei si responsabilitatii la nivel de companie. [J. Wolfensohn, citat

dintr-un articol din Financial Times, 21 iunie 1999].

• Guvernanta corporativa este ramura economiei care studiaza modul

in care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri

institutionale cum ar fi actele constitutive, organigramele si cadrul legislativ.

Aceasta ramura se limiteaza in cele mai multe cazuri la studii privind modul

in care detinatorii de actiuni pot sa asigure si sa motiveze directorii

companiilor astfel incat sa primeasca beneficiile asteptate de pe urma

investitiilor lor.[ Mathiesen, 2002]

Legislatia din Romania in fata principiilor de guvernanta

corporativa

In Romania, din cauza metodelor de privatizare care au permis un

acces foarte mare al managerilor si al salariatilor la capitalul societatii,

actionarii externi nu vor sa se implice in finantarea proiectelor de investitii

deoarece mijloacele de control sunt ineficiente. Procesul de privatizare a dus

la formarea unui actionariat neimplicat in activitatea firmei si fara mijloace

eficiente de control. Pe de alta parte, privatizarea a dus la formarea unui grup

puternic de actionari majoritari sau semnificativi. In aceste societati, in lipsa

unei guvernari eficiente, conflictul de interese dintre actionarii majoritari si

cei minoritari este inevitabil.

De cele mai multe ori, conflictul isi are sursa in

incalcarea drepturilor actionarilor minoritari si diminuarea averii acestora de

catre actionarii majoritari. Conflictul dintre actionarii majoritari si cei

minoritari degenereaza de obicei in alte conflicte, intre management,

Consiliul de Administratie si actionarii minoritari, precum si intre actionarii

majoritari si partenerii de afaceri ai companiei.

Aplicarea principiilor guvernarii corporative este de natura sa

aplaneze astfel de conflicte. Aceasta inseamna trasarea unor reguli clare,

imperative, referitoare la drepturile actionarilor; tratamentul echitabil al

actionarilor; rolul membrilor care iau parte la guvernarea corporativa;

transparenta si difuzarea informatiilor; responsabilitatea Consiliului de

Administratie. Ministerul Justitiei a supus recent dezbaterii publice un set de

modificari legislative in scopul adaptarii Legii societatilor comerciale nr.

31/1990 la principiile OECD/OCDE privind guvernarea corporativa si la

normele comunitare in materie.

Principalele etaloane ale acestei reforme sunt principiile in materie

elaborate de OECD/OCDE in 2004, precum si o serie de norme comunitare

(in special recomandari ale Comisiei Europene). Pe langa acestea, sunt luate

in considerare legislatia moderna in materia societatilor comerciale, ca si

reforme care au avut loc recent in statele occidentale si in cele est-europene.

In documentul de pozitie al Ministerului Justitiei cu privire la aceste

modificari sunt aratate, punctual, modificarile ce se au in vedere in materia

statutului administratorilor si a structurii Consiliului de Administratie si cele

in materia drepturilor actionarilor.

In ceea ce priveste statutul administratorilor, modificarile au in vedere

prevederi clare cu privire la durata mandatului administratorilor numiti prin

actul constitutiv si al celor desemnati ulterior, regandirea sistemului de

garantii ce trebuie constituite de catre administratori. Prin actul constitutiv vor

putea fi stabilite criterii aditionale de eligibilitate a administratorilor

referitoare la profesionalismul si independenta acestora. Proiectul prevede

criterii mai transparente de stabilire a remuneratiei administratorilor, precum

si noi reglementari in materia conflictului de interese, in principal cu privire la

clauza de neconcurenta, cumulul de mandate, tranzactii cu parti implicate.

Principiile guvernarii corporative impun introducerea unor obligatii de

loialitate a administratorilor fata de societate (exercitarea mandatului cu

buna-credinta si diligenta, in interesul prioritar al societatii). In compensatie,

principiul judecatii de afaceri („business judgment rule“) trebuie luat in

considerare. Potrivit acestui principiu, administratorii, in masura in care au

actionat cu buna-credinta, nu sunt raspunzatori personal pentru o decizie de

afaceri care se poate dovedi ulterior gresita.

Distinctia dintre functiile executive si nonexecutive ale

administratorilor, delegarea functiei executive catre un comitet executiv sau

unor membri determinati ai Consiliului de Administratie sunt directive care

fac parte din principiile guvernarii corporative si care urmeaza sa fie

implementate si in legislatia noastra. In organizarea functiei executive se are

in vedere clarificarea rolului directorului general si a raporturilor dintre

actualii „directori executivi“ si consiliu. Amendamentele au in vedere

consolidarea pozitiei membrilor nonexecutivi ai consiliului prin acordarea

unor drepturi specifice: de a adresa intrebari, de a supraveghea controlul

intern si extern (prin cenzori si auditori) si clarificarea rolului presedintelui

consiliului: coordonator al consiliului, director general sau ambele?

In privinta drepturilor actionarilor, modificarile propuse vizeaza

protectia si facilitarea exercitarii drepturilor actionarilor, precum si asigurarea

unui tratament echitabil al acestora. In acest scop, se are in vedere, pe de-o

parte, introducerea unor noi prevederi in Legea nr. 31/1990, iar, pe de alta

parte, modernizarea normelor existente. Principalele propuneri privesc

asigurarea unui tratament echitabil al tuturor actionarilor si crearea conditiilor

pentru ca actionarii sa participe la adunarile generale (imbunatatirea sistemului

de notificare, noi termene de convocare, dreptul general al actionarilor

minoritari de a adauga puncte pe ordinea de zi, publicarea propunerilor

actionarilor, dreptul de participare la adunarile generale al detinatorilor de

actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot, votul in absenta, votul

electronic).

Consolidarea drepturilor actionarilor minoritari este un alt punct

important vizat prin modificari. In acest scop, se aduc amendamente in

vederea facilitarii convocarii adunarii generale la solicitarea actionarilor

minoritari si modernizarii regulilor cu privire la actiunile „derivate“, prin care

actionarii depun plangere, in numele societatii, impotriva administratorilor

pentru acoperirea pierderilor, atunci cand introducerea unei actiuni directe a

fost omisa. Modificarile au in vedere si instituirea unei reguli cu privire la

inlaturarea „valului corporativ“, ceea ce ar permite ca, in anumite cazuri, clar

determinate, administratorii sau actionarii majoritari sa raspunda pentru

datoriile societatii; reforma dreptului de cesionare a actiunilor si de retragere

din societate.

Desi opinia majoritara cu privire la Proiectul de lege este una pozitiva,

unele prevederi au fost aspru criticate. De exemplu, Uniunea Nationala a

Patronatului Roman (UNPR) a afirmat in presa ca reducerea cvorumului cerut

pentru adunarea actionarilor va constitui o relaxare injusta a formalitatilor

societatii. Proiectul de lege va permite unui numar mic de actionari detinand

20% sa aiba cvorum in Adunarea Actionarilor. Conform UNPR, decizii

majore, cum sunt examinate de Proiectul de lege, vor trebui luate cu

majoritatea absoluta de voturi a actionarilor prezenti, astfel cum prevede legea

actuala. Daca Proiectul va fi aprobat, cerinta prezenta de cvorum redus,

impreuna cu adoptarea hotararilor nu cu majoritate absoluta, ci cu majoritate

simpla, va lipsi de continut in primul rand organizarea unei adunari a

actionarilor. Potrivit reprezentantilor Consiliului national al Intreprinderilor

Mici si Mijlocii (CNIPMMR), o adunare a actionarilor „trebuie sa stabileasca

politica si sa supravegheze activitatile adoptate de societate”. Astfel,

participarea membrilor cu drept de vot va trebui incurajata si nu redusa,

pentru a asigura un management efectiv al societatii.

Incercarile Proiectului de lege de a reglementa adunarile actionarilor a

atras de asemenea critici din partea reprezentantilor UNPR, care au atacat

prelungirea perioadei pentru a convoca Adunarea (de la 15 zile la 30). In

opinia UNPR, propunerea in speta va actiona impotriva interesului societatii

in situatii extraordinare, cand probleme urgente vor trebui dezbatute si

aprobate de actionari. UNPR este de asemenea impotriva reducerii perioadei

de plata a dividendelor de la 8 la 6 luni; aceasta masura va crea dezechilibre

luand in considerare propunerea de impozitare cu 16 %. Daca Proiectul va fi

aprobat in aceasta varianta, in opinia UNPR noile reglementari privind

dividendele vor cauza o fiscalitate mai mare decat in 2004.

La recomandarea OECD/OCDE, in 2001, principii ale Guvernantei

Corporative au inceput sa se regaseasca si in legislatia romaneasca, in acte

normative precum Legea falimentului, Codul Fiscal, Legea privatizarii, Legea

societatilor comerciale sau Legea pietei de capital.

BVB a infiintat, in 2001, Codul Guvernantei Corporative si categoria

Plus, in care sunt listate companiile cele mai transparente din piata. Din

pacate, doar o singura societate figureaza la aceasta categorie, si anume

Electroaparataj Bucuresti. Avand in vedere ca o serie de investitori

institutionali straini urmaresc sa includa in portofoliu companii ce indeplinesc

criteriile de guvernanta corporativa, iar acestia sunt importanti pentru

dezvoltarea pietei romanesti de capital, autoritatile Bursei s-au preocupat in

ultimii ani de implementarea acestui cod. Recomandarea OECD/OCDE

privind crearea unui institut pentru formarea managerilor in spiritul respectarii

codului de transparenta a fost pusa in practica in iulie 2003, cand a luat fiinta

Institutul de Guvernanta Corporativa al BVB – cu scopul de a schimba

cultura manageriala in concordanta cu normele internationale privind guvernanta

corporativa prin cresterea standardelor profesionale a managerilor.

Institutul va organiza cursuri privind piata de capital, intr-o prima faza, doar

pentru companiile listate. Institutul va fi administrat de catre membri ai

comitetului BVB si ai Rasdaq.

OECD/OCDE apreciaza ca recomandarile de guvernanta corporativa

au fost partial implementate in Romania in perioada 2001-2004 si recomanda

institutiilor pietei de capital sa coopereze pentru elaborarea legislatiei si

preluarea practicilor internationale, potrivit unui raport al institutiei.

Recomandarile OECD/OCDE la nivel institutional se concretizeaza in crearea

unui Comitet pentru dezvoltarea pietei de capital si controlul de catre Camera

Auditorilor Financiari a activitatii auditorilor. De asemenea, Agentia pentru

Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ar trebui sa faca publice contractele

de privatizare pentru companiile listate. In sarcina Comisiei Nationale a

Valorilor Mobiliare revin elaborarea regulamentelor pentru aplicarea legii

privind piata de capital si asigurarea implementarii acestora, instruirea

personalului in domeniul guvernantei corporative si imbunatatirea continutului

paginii de internet a institutiei.

Pentru Bursa de Valori Bucuresti recomandarile se refera la inceperea

activitatii Institutului de Guvernanta Corporativa si modificarea Codului de

Guvernanta Corporativa, elaborat in 2001, conditiile impuse pentru listarea la

categoria „Plus“ fiind prea restrictive pentru piata de capital din Romania. De

asemenea, organizatia recomanda ca in campania de atragere a companiilor

pentru listarea pe acest segment sa se dea prioritate companiilor mari si foarte

mari si sugereaza insusirea conceptelor de guvernanta corporativa de catre

managerii companiilor listate la categoria I a BVB si Rasdaq.

OECD/OCDE apreciaza ca incheierea unui contract intre companii si

directori ar duce la cresterea asumarii responsabilitatii de catre acestia. Elaborarea

de catre Institutul de Guvernanta Corporativa al BVB a unui cod al

membrilor consiliului de administratie, precum si numirea in cadrul companiilor

mari a unor directori independenti, in urmatorii doi-trei ani, sunt alte

recomandari ale organizatiei. Organizatia considera ca Legea societatilor

comerciale ar trebui sa prevada excluderea conducerii executive din consiliul

de administratie si separarea functiei de presedinte de cea de director

executiv.

Alte recomandari se refera la faptul ca numai AGA poate decide

majorarea capitalului social, nu si Consiliul de Administratie, includerea in

raportul anual a structurii consolidate a actionarilor care detin mai mult de 5%

din capitalul social, plata dividendelor in termen de 60 de zile.

Referitor la legea societatilor comerciale, OECD/OCDE apreciaza ca

aceasta trebuie sa prevada delimitarea exacta a responsabilitatilor intre

organismele de control intern si extern, clarificarea atributiilor auditorilor

financiari si detalii cu privire la obligatiile si responsabilitatile membrilor

Consiliului de Administratie.

Pornindu-se de la concluzia ca diferitele coduri si modele practice de

guvernare prezinta flexibilitate, iar in cadrul lor se pot identifica anumite

elemente comune, apreciem ca guvernanta corporativa este un element de

convergenta atat in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana cat

si in cel de integrare in economia globala ce se prefigureaza a se dezvolta in

acest secol.

Justitia incearca sa forteze modernizarea afacerilor

Chiar si cand e vorba de propriul management, emitentii de la Bursa merg pe sintagma “merge si asa”. De ce sa te complici cu reguli de guvernanta corporativa cand se gasesc investitori care sa-ti cumpere actiunile!?

Societatile sunt departe de a avea un management care sa tina cont de interesele tuturor actionarilor. Principiile de guvernanta corporativa sunt ignorate de emitentii mai mici si aplicate cu inconsecventa de cei mari. Ideea unei administrari cu un grad ridicat de transparenta nu prea incanta administratorii societatilor, desi este vehiculata in mediul bursier de mai bine de doi ani. Dintr-un motiv sau altul, companiile nu considera o prioritate trecerea la categoria Plus, unde ajung doar emitentii care si-au insusit aceste principii. Experienta le-a aratat acestora ca pot fi indeajuns de atractivi pentru investitorii de pe piata de capital, fara sa urmeze neaparat exemplul Electroaparataj, singura companie de la categoria Plus. In viziunea administratorilor, atata timp cat actionarii nu se plang cu glas tare de managementul societatii, inseamna ca lucrurile nu trebuie schimbate. Majoritatea companiilor considera complicata adoptarea regulilor de guvernanta corporativa, deoarece presupune modificarea actului constitutiv al societatii. Schimbarile ar viza, printre altele, respectarea drepturilor actionarilor, tratamentul echitabil al tuturor actionarilor, precum si o comunicare suficienta si transparenta. Nu in ultimul rand, guvernanta corporativa presupune un sistem de control bine pus la punct.

Societatile nu sunt obligate sa aplice sistemul amintit pentru a se lista la bursa. Aplicarea acestuia constituie, totusi, o necesitate, legea pietei de capital fiind realizata dupa Directive ale Uniunii Europene care fac referire la o buna guvernanta corporativa. Este motivul pentru care Bursa de Valori a realizat un cod de management modern. Institutia a anuntat, inca de anul trecut, ca va infiinta si un institut care sa scoleasca administratorii in domeniu. Planul nu a fost deocamdata concretizat, desi institutul trebuia sa funtioneze incepand de anul acesta. Oficialii Bursei nu mai vor sa-si asume singuri rolul de “educatori” si asteapta implicarea statului. “Institutul de guvernanta corporativa va functiona, probabil, anul acesta. Speram insa sa se implice si Guvernul, mai ales ca autoritatile au tot interesul ca societatile din cadrul Fondului Proprietatea sa fie conduse dupa reguli de guvernanta corporativa”, afirma directorul general al BVB, Stere Farmache. BCR se afla printre putinele companii (daca nu chiar singura) care se va lista la Bursa si care si-a eficientizat deja managementul.

Guvernanta corporativa: o continua revolutie

Consiliile exercita tot mai multa influenta, investitorii devin tot mai pretentiosi iar managerii companiilor au devenit tot mai constienti de problemele cheie cu care se confrunta afacerile lor. Toate acestea sunt tendinte ce rezulta din accentul sporit pus pe guvernanta corporativa in lumea afacerilor si

identificate in Guvernanta corporativa: Afacerile in lumina reflectoarelor, o noua carte alba de la „Economist Intelligence Unit” publicata astazi si sponsorizata de KPMG.

Publicatia sustine ca guvernanta corporativa reprezinta in continuare o problema de o importanta arzatoare pentru directorii executivi. Intr-un sondaj la care au participat 310 manageri din intreaga lume, acestia au relatat ca membrii din conducerea superioara aloca acum mai mult timp guvernantei decat in urma cu 12 luni, si in alte 12 luni va acorda inca si mai multa atentie acestei probleme.

Tot acest efort nu a fost in van:

  • Majoritatea respondentilor la chestionar considera ca managerii au o mai buna intelegere a aspectelor reale ale afacerilor in cadrul societatii lor ca rezultat al accentului pus pe guvernanta. Si peste 60% considera ca procedurile de guvernanta au un impact pozitiv asupra capacitatii organizatiilor de a forma aliante si parteneriate. Studiile realizate pentru acest raport arata ca cele mai mari companii devin mai transparente in furnizarea de informatii.
  • Investitorii devin mai insistenti. Aproape trei sferturi din respondentii la chestionar au fost de acord ca actionarii sunt mai interesati in cautarea de informatii decat erau inainte. Cinicii sustin ca o crestere a pretului actiunilor va pune capat rapid preocuparilor laudabile cu privire la guvernanta, dar scandalurile publice avand ca subiect compensarea membrilor executivi in cadrul furtunoaselor adunari ale actionarilor indica o directia opusa.
  • Consiliile devin mai puternice. Mai mult de jumatate din membrii executivi chestionati de noi au fost de acord ca in prezent consiliul exercita mai multa influenta decat inainte. Dar pe masura ce responsabilitatile consiliului au crescut, la fel si goana dupa administratori de cea mai inalta calitate a devenit mai acerba. Administratorii buni sunt tot mai greu si mai costisitor de recrutat, in opinia a aproape doua treimi din grupul participant la sondaj. ”Dincolo de suprafata, in activitatea de afaceri dinamica relatiilor intre consilii, manageri si actionari este in schimbare – consiliile devin mai puternice, actionarii mai agresivi, managerii mai circumspecti,” spune Daniel Franklin, Director de Redactie al Economist Intelligent Unit.

“Este clar ca societatile incep sa realizeze beneficiile tangibile ale reformelor din domeniul guvernantei. Cei din avangarda incep sa exploateze acest lucru ca pe un avantaj competitiv,” spune Alistair Johnston, Coordonatorul pentru Piete Globale din KPMG. „Acum, mai mult decat inainte, societatile si autoritatile romane trebuie sa se concentreze asupra Guvernantei Corporative” a spus Victor Kevehazi, Senior Partner al KPMG Romania.

Accentul in viitor

Cartea alba identifica trei domenii de interes potential din punct de vedere al guvernantei in urmatoarele 12 luni:

  • Evaluare. O buna guvernanta este inca greu de masurat —respectarea tuturor regulilor nu inseamna neaparat ca o firma este condusa bine. Organizatiile care evalueaza guvernanta au nevoie sa elaboreze criterii mai semnificative si mai masurabile iar firmele trebuie sa isi faca cunoscute procesele de guvernanta intr-o maniera mai eficienta. Managerii insisi gasesc ca este dificil sa masoare cu exactitate ce inseamna reforma in mod special pentru companiile lor. Intrebati daca societatile sunt mai bine guvernate acum decat erau inainte ca Enron sa devina un nume cunoscut in toata lumea, cel mai mare grup de respondenti- 45% din executivi – au spus ca nu se poate sti.
  • Japonia. In timp ce ranile suferite de reputatia firmelor din SUA au inceput sa se vindece, grupul chestionat eticheteaza clar Japonia ca fiind tara care are cel mai lung drum de parcurs pentru imbunatatirea standardelor de guvernanta; studiul nostru cu privire la transparenta corporativa intareste acest aspect, firmele Japoneze facind doar imbunatatiri marginale de anul trecut si pana acum.
  • Plata executivilor. Compensatiile reprezinta ultimul subiect pe care majoritatea societatilor doresc sa il atinga pe masura ce isi remodeleaza platformele de guvernanta. Cu toate acestea, aparenta unui sentiment de lacomie la nivel de conducere poate fi cel mai usor mod de a prejudicia reputatia unei firme in climatul actual. O remuneratie care depinde in mod adecvat de performanta este probabil sa reprezinte urmatoarea si cea mai volatila frontiera in activismul actionarilor.

Despre Economist Intelligent Unit

Economist Intelligent Unit este divizia de informatii in afaceri al The Economist Group, editorul publicatiei The Economist. Prin reteaua globala de peste 500 de analisti, evalueaza constant si prognozeaza conditiile politice, economice si de afaceri in 195 de tari. Ca principal furnizor mondial de informatii de tara, ajuta membrii executivi in adoptarea unor mai bune decizii in afaceri, realizand analize oportune, credibile si impartiale asupra tendintelor de piata din intreaga lume si a strategiilor in afaceri.

Despre KPMG:

KPMG este reteaua globala de firme de servicii profesionale al carei scop este de a transforma intelegerea de informatie, evolutia viitoare a intreprinderilor si a afacerilor in valoare. Cu cei aproape 100,000 de angajati in toata lumea, firmele membre KPMG furnizeaza servicii de audit, de fiscalitate, si de consultanta privind managementul riscului si servicii de consultanta financiara din mai mult de 750 de orase in 150 de tari

O buna “Guvernanta Corporativa”

- un mijloc de a construi Competitivitatea -

Guvernanta Corporativa :

-        este o strategie de deschidere catre lume a economiei nationale in contextul reasezarilor impuse de procesul globalizarii

-        asigura accesul la sursele de finantare externa

-        stimuleaza investitiile straine directe (ISD)

Provocari :

-        principiile OECD sunt globale, dar aplicarea lor la nivelul economiilor nationale este un lucru specific

-        strategiile economice de guvernare se cer elaborate corelat cu obiectivele / optiunile / evaluarile sistemului bancar, pentru:

       rescrierea principiilor potrivit problematicii cu care se confrunta fiecare regiune / sector economic

       pregatirea personalului specializat care aplica aceste principii in diferite domenii

       dezvoltarea capacitatii administrative – institutionale cu privire la: guvernanta; efectele asupra afacerilor; calitatea companiilor prin:

Ø       presiunile pietei

Ø       masuri si recomandari ale guvernelor, bancilor, stakeholderilor

Ø       mecanisme de implementare

Ø       practici ale Bancilor Centrale

Ø       criterii / indicatori de evaluare, monitorizare si cooperare privind: pregatirea/calificarea; principiile; mecanismele institutionale

Ø       institutionalizarea utilizarii celor mai bune practici legate de obiectivele si principiile OECD si Coduri de Conduita (etica in afaceri)

Ø       adaptarea formelor de proprietate la cerintele principiilor si ale pietei

Reforma reala : a face pe oameni sa realizeze ceea ce au promis si convenit sa faca

-        Rolul « Consiliului pentru Guvernanta Corporativa»  si al « Institutului pentru Directori de Corporatii » (INSTITUTE OF CORPORATE DIRECTORS) pentru sistemul formal/informal de educatie si pregatire profesionala – pe baza de « best-practice » :

1.     Piata de capital – necesita un proces indelungat de formare a celor care reglementeaza piata si industria

2.     Problematica sociala continuta in « guvernanta corporativa » - priveste activitatea economica a firmelor; responsabilitatile (inclusiv sustenabilitatea financiara); stabilitatea; profitabilitatea

3.     Educatia presupune o abordare echilibrata a afacerilor individuale cu prevalarea binelui social la nivelul economiei. Educatia trebuie adresata tintit directorilor, actionarilor si persoanelor cu interese legitime in activitatea societatilor (“stakeholders”)

-        ONG si Guvernul pot forma coalitii pentru dezvoltarea afacerilor, prin care fiecare actor (Guvern, ONG, firme) sa-si poata indeplini obligatiile care-i revin. Trebuie incurajate ONG-urile indreptate catre reforma si care lucreaza cu guvernul.

-        Bordul de Directori trebuie sa cuprinda persoane cu functii specializate (auditori, contabili, juristi, consultanti, etc.) care pot sa realizeze adaptarea principiilor Guvernantei Corporative la domeniul specific de activitate.

-        Diversitatea solutiilor, a formulelor si mecanismelor de implementare a principiilor Guvernantei Corporative este impusa si de complexitatea / varietatea problemelor ce isi cauta rezolvare urgenta: privatizarile; competitia pentru investitii; crizele financiare; scandalurile legate de firme; impactul crizelor / scandalurilor asupra companiilor, societatii si asupra economiei, in general; provocarile zilnice in activitatea manageriala.

Drepturile de Proprietate

 

Buna Guvernanta

 

Accesul

pe

Piata

 

Respectarea Legii

 

Accesul

la

Informatii

 


-        Corporatiile moderne sunt disciplinate prin factori interni si externi de influenta.

-        Integrarea europeana si procesul de globalizare largesc continuu sfera „persoanelor legitim interesate (stakeholders) in activitatea/conduita companiilor private pe „Piata Interna Unica”, prin: sistemul bancar; sistemul de asigurari; sistemul de pensii; institutii/organizatii/fonduri care reglementeaza piata sau care protejeaza interesele consumatorilor sau mediul inconjurator etc.

-        Pregatirea profesionala si consultanta specializata presupun acreditarea cursurilor de pregatire profesionala (Ex.: Banca Centrala – „Institut of Directors”).

-        Sustenabilitatea procesului este asigurata prin „Asociatiile profesionale si de afaceri”; schimbarea sistemului de reglementare prin „Institutii de Reglementare”; un mare numar de organizatii neguvernamentale, etc.

Interesele persoanelor aflate la conducerea societatilor romanesti cu capital de stat nu coincid intotdeauna cu cele ale actionarilor, iar capacitatile managerilor sunt, in unele cazuri, destul de limitate, a declarat ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, la prezentarea raportului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), privind 'Guvernanta corporativa in Romania'. 'Guvernanta corporativa inseamna, in primul rand, imbunatatirea capacitatilor manageriale si cred ca numai privatizarea poate sa fie elementul care sa conduca la aceasta schimbare', a afirmat Tanasescu, care a adaugat ca privatizarea nu inseamna numai transferul de proprietate, ci si eficientizarea activitatii. Ministrul Finantelor Publice a mai spus ca multe companii din Romania nu respecta legislatia si reglementarile in vigoare, din cauza faptului ca institutiile statului dau dovada de slabiciune, iar normele legislative nu sunt clare. Tanasescu considera ca rolul de control al statului trebuie amplificat, intrucat fara acest factor si fara o legislatie coerenta nu poate fi vorba in Romania de guvernanta corporativa. Potrivit raportului OCDE, Romania se confrunta cu probleme in ceea ce priveste drepturile actionarilor si capacitatea justitiei de a rezolva diferende comerciale si transparenta informatiilor, desi a introdus o serie de reforme in ultimii zece ani .


Nr. inregistrare A-612 / 14 noiembrie 2005

De la:

DIRECTIA STRATEGIE, RELATII INTER-INSTITUTIONALE

Data:

9 noiembrie 2005

Cc:

     

Ref:

Seminar MJ cu tema Guvernanta Corporativa


CABINET 1 Nr. P 2738 / 15.11.2005

NOTA

In data de 12 octombrie 2005 a avut loc la Institutul National al Magistraturii seminarul cu tema: “Perspective de dezvoltare in dreptul romanesc a sistemului guvernantei corporative a societatilor comerciale”

Au participat: reprezentanti ministere, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Autoriatea Nationala de Administrare Fiscala, Unitatea de Politici Publice, parlamentari, reprezentanti Banca Mondiala si CHF International, Delegatia Comisiei Europene, OECD Romania, instante judecatoresti, societati avocatura, mediul academic, Bursa de Valori Bucuresti, Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, Camera Auditorilor Financiari, Consiliul Investitorilor Straini, AmCham, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, Confederatia Patronala a Industriei, Serviciilor si Comertului, NCH Broadhurst (fond de investitii), Asociatia Actionarilor din Romania.

Seminarul a avut loc in cadrul unui proiect al Ministerului Justitiei, sprijinit de Banca Mondiala si CHF International, proiect ce urmareste identificarea de solutii pentru integrarea conceptului de guvernanta corporativa in dreptul comercial romanesc.

Din dezbateri au rezultat urmatoarele:

·        FMI si Banca Mondiala intocmesc periodic “Rapoarte privind respectarea standardelor si codurilor” (ROSC), prin compararea reglementarilor nationale cu standardele internationale relevante pentru dezvoltarea si stabilitatea economica si financiara. ROSC sunt elaborate pentru urmatoarele 12 domenii:

Domenii

Standarde si coduri internationale de referinta

TRANSPARENTA

Diseminarea datelor

“Standardul special de diseminare a datelor / Standardul general de diseminare a datelor (SDDS/GDDS)”, FMI, 1996

Transparenta fiscala

“Codul de bune practici privind transparenta fiscala”, FMI, 2001

Transparenta politicilor financiare si monetare

“Codul de bune practici privind transparenta politicilor financiare si monetare”, FMI, 2000

SECTORUL FINANCIAR

Supravegherea bancara

“Principiile de baza privind supravegherea bancara”, Comitetul Basel, 1997, 2004 (Basel II)

Valorile mobiliare

“Obiectivele si principiile reglementarii valorilor mobiliare”, Organizatia Internationala a Comisiilor de Valori Mobiliare – IOSCO, 1998

Asigurarile

“Principiile de supraveghere a asigurarilor”, Asociatia Internationala a Supraveghetorilor de Asigurari - IAIS

Sistemele de decontari plati si valori mobiliare

“Principii de baza privind sisteme de plati”, Comitetul privind Sistemele de Plati si Decontari (CPSS); “Recomandari privind sistemele de decontare a valorilor mobiliare”, CPSS-IOSCO

Prevenirea spalarii banilor si combaterea finantarii terorismului

“Recomandari FATF”, Grupul de Lucru privind Actiuni Financiare (FATF)

INTEGRITATEA PIETELOR

Guvernanta Corporativa

“Principiile OECD privind Guvernanta Corporativa”, OECD, 2004

Contabilitatea

“Standardele Internationale de Contabilitate” (IAS), Consiliul pentru IAS

Auditul

“Standardele Internationale de Audit”, Federatia Internationala a Contabililor (IFAC)

Falimentul si drepturile creditorului

Principii, legislatie, linii directoare privind sistemul falimentului si drepturile creditorilor, BM, UNCITRAL, FMI, INSOL International (federatia internationala a practicienilor in domeniul falimentului)

Sursa: List of Standards, Codes and Principles useful for Bank and Fund Operational Work and for which Reports on the Observance of Standards and Codes are produced, FMI si BM, Noiembrie 2002

·        ROSC privind evaluarea Guvernantei Corporative pentru Romania (analiza cadrului de guvernanta corporativa existent prin prisma Principiilor OECD) – aprilie 2004 – si analize ulterioare au evidentiat o serie de recomandari:

-         Cadrul legal. Accent pe punerea in aplicare a legilor existente. Eliminarea exceptarilor din cadrul programelor de privatizare si a companiilor privatizate; permiterea prin Legea societatilor comerciale a angajarii de catre actionari a unui audit extern si clarificarea sarcinilor, functiilor, responsabilitatilor si obligatiilor administratorilor; cerinta publicarii tranzactiilor operate de insideri

ü      Stabilirea unui numar minim al membrilor CA

ü      Extinderea autoritatii CA pentru a include analiza situatiilor financiare

ü      Modificarea rolului cenzorilor (cenzorii – membri independenti ai CA sub forma unui comitet)

ü      Solicitarea clara ca membrii CA sa actioneze cu atentia si diligenta necesare si in interesul companiilor

ü      Separarea functiei de director general de cea de presedinte CA

ü      Solicitarea ca vanzarile si transferul activelor sa fie realizate la preturi de piata si in cazul partilor afiliate sau legate intre ele

ü      Adunarea actionarilor va numi auditorii externi pentru companie

ü      Extinderea definitiei proprietatii pentru a include relatiile de control indirect (in Legea valorilor mobiliare)

ü      Cerinta anuntarii relatiilor de control direct sau indirect

ü      Cerinta ca insiderii unei companii sa anunte vanzarile si cumpararile de actiuni ale companiei

-         Cadrul institutional. CNVM sa se axeze pe urmarirea transparentei informatiilor  si adoptarea de catre companii a standardelor internationale de contabilitate; acordarea jurisdictiei CNVM pentru toate companiile listate, inclusiv cele de pe RASDAQ, si clarificarea statutului acestora din urma – publice (implica obligatii de transparenta si protejare a drepturilor actionarilor) sau private (implica delistarea)

ü      Intarirea supravegherii conglomeratelor financiare

ü      Facilitarea actionarii in judecata pentru a descuraja tranzactii interesate ale membrilor CA

-         Initiative voluntare/private. Actualizarea Codului de Guvernanta Corporativa, cu axarea pe probleme privind functionarea Consiliului de Administratie, in corelare cu schimbari ale Legii societatilor comerciale; Codul trebuie sa contina recomandari de bune practici privind independenta, functionalitatea si procedurile de lucru ale CA; Codul trebuie sa fie voluntar, cu respectarea de catre companii, ca o conditie pentru listarea la bursa de valori; un Institut al Administratorilor (prin Bursa de Valori Bucuresti) sa ofere instruire (pentru manageri, administratori si judecatori), acreditare, sa disemineze bune practici si sa participe la dialogul dintre sectorul public si cel privat

·        Problemele ce vor fi adresate prin lege trebuie prioritizate. Exista un echilibru, care se modifica in timp, privind structura de proprietate a companiilor (dispersata sau concentrata), privind nevoia de protectie si informare a actionarilor, etc. Reglementarile trebuie sa fie clare, altfel sunt dificil de impus de instante prin remedii juridice.

- x -

·        Comisia Europeana este in curs de revizuire a legislatiei comunitare privind societatile comerciale si a construit in acest scop mai multe instrumente:

Ø      Grupul de lucru privind dreptul societatilor comerciale si guvernanta corporativa – grup de experti, furnizeaza asistenta Comisiei Europene in aceste domenii

Ø      Forumul European al Guvernantei Corporative – cadru de informare privind guvernanta corporativa

Ø      Planul de Actiune privind dreptul societatilor comerciale si guvernanta corporativa, cu prioritati pe termen scurt (2003-2005), mediu (2006-2008) si lung (dupa 2009), cuprinzand o serie de propuneri legislative si non-legislative:

-        Introducerea Declaratiei Anuale de Guvernanta Corporativa – ce va fi inclusa in documentele de raportare anuale

-        Protejarea drepturilor actionarilor pentru companiile listate (facilitarea accesului la informatii; votul in absenta; participarea la adunarile generale pe cale electronica), inclusiv in ceea ce priveste actionarii din celelalte tari membre UE, fata de tara de resedinta a companiei

-        Recomandari privind Consiliul de Administratie (Exercitarea votului in caz de conflict de interese – rolul administratorilor independenti; Reglementarea comitetelor de numire, remunerare si audit; Transparenta privind remunerarea administratorilor; Responsabilitatea administratorilor: responsabilitatea colectiva a Consiliului pentru declaratiile financiare si nefinanciare, inclusiv a celei privind guvernanta corporativa; introducerea unui drept de investigare speciala, la initiativa actionarilor ce detin o anumita pondere in companie; “wrongful trading rule” – responsabilitatea administratorilor in cazul insolventei unei companii; sanctionarea administratorilor, interzicerea dreptului de practica pentru o perioada determinata)

-        Imbunatatirea coordonarii actiunilor/initiativelor tarilor membre in domeniul legislativ si de punere in aplicare (legea societatilor comerciale, legea valorilor mobiliare, regulamentele de listare a companiilor la bursa, coduri nationale privind guvernanta corporativa)

·        La nivelul UE acquis-ul comunitar priveste legislatia societatilor comerciale dar nu exista acquis pentru guvernanta corporativa (directive sau legislatie obligatorie), ci doar recomandari (introducere in legislatiile nationale si/sau explicare). In ultima perioada, urmare Planului de Actiune UE mentionat, noi reglementari comunitare au fost adoptate:

-         Fuziunile transeuropene (noua Directiva adoptata PE-CONS 3632/05)

-         Transferurile transfrontaliere ale sediilor societatilor comerciale in interiorul UE (consultari, pregatire directiva in domeniu)

-         Remunerarea administratorilor (Recomandare 2004/213/EC)

-         Responsabilitatea membrilor CA (propunere Directiva COM(2004)725)

-         Administratori independenti (Recomandare 2005/162/EC)

-         Drepturile actionarilor (consultari/evaluare pentru pregatire Directiva)

-         Capitalul social al companiilor (companii publice/SA) – formare, mentinere, modificare capital (propunere Directiva)

-         Obligatiile de transparenta ale companiilor listate (noua Directiva adoptata 2004/109/EC)

-         Criminalitatea financiara – prevenirea spalarii banilor si finantarii terorismului (noua Directiva adoptata PE-CONS 3631/05)

- x -

·        Principiile guvernantei corporative au fost incluse in legislatia pietei de capital (Regulamentul CNVM nr. 13 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare – iulie 2005). Regulamentul este bine apreciat de operatorii de pe piata dar mai sunt necesare imbunatatiri pentru aplicare

·        Propuneri CNVM privind modificarea Legii nr 31/1990 privind societatile comerciale:

-        Cerintele de publicitate pentru AGA sa fie extinse si in cazul CA care adopta hotarari in exercitarea atributiilor delegate de adunarile generale extraordinare ale asociatilor

-        Stabilire proceduri privind relatia societatii cu salariatii

-        Definirea obligatiilor colective si individuale ale membrilor CA

-        Introducerea obligativitatii includerii in CA a unor membri independenti si definirea notiunii de independenta a acestora

-        Intraducerea obligativitatii constituirii in cadrul CA a unor comitete specializate (comitet de audit, comitet de remunerare) formate din membri independenti

-        Posibilitatea emiterii de obligatiuni in valuta

-        Obligatia punerii la dispozitia actionarilor,. cu minimum 5 zile inainte, a documentelor si informatiilor pentru AGA

-        Stabilire tarife care sa nu depaseasca costurile multiplicarii pentru copiile solicitate de actionari dupa documentele solicitate de acestia conform prevederilor legale

-        Publicarea hotararilor AGA si intr-un ziar de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii

- x -

·        Bursa de Valori Bucuresti a initiat un Institut al Guvernantei Corporative (2003) ce isi propune activitati de informare si de formare privind standardele de guvernanta corporativa. In iunie 2005 a avut loc lansarea oficiala a “Institutului de Guvernanta Corporativa al BVB”.

·        Anterior, BVB a infiintat Categoria PLUS a Bursei la care sunt listate companiile care au adoptat Codul de Guvernanta Corporativa al BVB (cuprins in Regulamentul nr. 3 al BVB). O singura companie este acceptata la aceasta categorie (ELECTROAPARATAJ SA), urmare incorporarii prevederilor privind guvernanta corporativa in statutul sau constitutiv. Din discutiile cu ceilalti emitenti a reiesit ca incorporarea prevederilor privind guvernanta corporativa in statut nu este cea mai potrivita, acordand o forta juridica prea mare acestor prevederi, in special in relatia cu actionarii minoritari, ceea ce a limitat listarea la aceasta categorie.

·        Aceasta procedura va fi inlocuita cu propunerea aderarii voluntare la setul de principii privind guvernanta corporativa, adoptarea lor totala sau partiala insotita de obligatia de a motiva neacceptarea/nerespectarea unora din prevederi (principiu “respecta sau explica” – “comply or explain”). Chiar si in aceste noi conditii adoptarea de catre companiile romanesti a standardelor de guvernanta corporativa nu va fi totala si imediata ci graduala.

·        In acest scop, BVB isi va revizui codul propriu de guvernanta corporativa.

·        In sustinerea initiativelor privind guvernanta corporativa in Romania pot fi mentionate intre altele:

-        Guvernul a ajuns in prezent in majoritatea companiilor in pozitia de actionar minoritar si devine interesat sa-si protejeze drepturile

-        La nivel international, cazurile de faliment celebre (SUA, Italia) au fost descoperite de investitori/actionari si nu de Fisc

-        Guvernanta corporativa incurajeaza investitiile

-        Guvernanta corporativa imbunatateste guvernanta guvernamentala

- x -

Grupul de lucru interministerial privind legea societatilor comerciale si guvernanta corporativa, coordonat de ministerul Justitiei, a fost constituit prin Memorandum al sefului cancelariei primului ministru (la sfarsitul anului 2004). Grupul de lucru este format din reprezentanti ai: Ministerului Justitiei, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Integrarii Europene, Ministerului Economiei si Comertului, Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Comisiei Nationale de Valori Mobiliare, Oficiului Participatiunilor Statului si Privatizarii in Industrie, Camerei Auditorilor Financiari, Oficiului National al Registrului Comertului, Unitatii de Politici Publice.

Activitatea grupului s-a bazat pe “Principiile OECD privind Guvernanta Corporativa” (au fost revizuite in 2004) si se desfasoara in mai multe etape:

Etapa I – Analiza principiilor OECD si identificarea de solutii de aliniere a legislatiei romanesti. In aceasta etapa, propunerile identificate au fost discutate in mai multe reuniuni ale grupului de lucru

Etapa II (in curs de derulare) – Analiza interdisciplinara a fiecarui principiu de guvernanta corporativa. Au avut loc reuniuni saptamanale in care s-au convenit aspecte de principiu si amendamente punctuale. Intalniri cu consultantii externi (Max Planck Institut) si locali (Salans Romania), cu mediul academic, instante judecatoresti, mediul de afaceri

Etapa III – Elaborare proiect modificari si lansare in dezbatere publica (noiembrie-decembrie 2005)

Problematica avuta in vedere pentru clarificare/reglementare, cuprinde:

-        Inregistrarea dreptului de proprietate asupra actiunilor

-        Modificarea termenului de convocare/participare la AGA

-        Reglementarea dreptului de interpelare

-        Problema dreptului de acces la documentatie (nu doar consultare la sediu)

-        Dreptul de vot in absenta (electronic)

-        Transparenta deciziilor CA

-        Delimitarea responsabilitatilor CA si conducerii executive

-        Modificare a institutiei cenzorului (structura in componenta CA)

Participantii au solicitat publicarea pe site-ul Ministerului Justitiei a propunerilor Grupului de lucru privind modificarile la Legea 31/1990 a societatilor comerciale.

Bibliografie

Burgeat, E., Nestor, S. (2001). Guvernanta Corporativa in Romania,

OECD/OCDE

Johnston, D.J., Intrunirea Consiliului OECD la nivel ministerial, iunie

2000, Cuvant de deschidere

Shleifer, Vishny, The Journal of Finance, 1997, p. 737

Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale – Revizuire 2000

Guvernanta Corporativa in Romania, OECD/OCDE, 2001

Intrunirea Consiliului OECD la nivel ministerial, iunie 2000,

Preda Report, Italia,1999

Ilies, L.(2008), Principiile guvernarii corporative, curs MRU

http://ro.wikipedia.org/wiki/corporate_Governance

http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernanta_corporativa

http://ro.ideas.repec.org/a/agr/journl/v4(499)(supplement)y2006i4(499)(supplement)p115-126.html

http://ro.econpapers.repec.org//v_3A4(499)(supplement)_3Ay_3A2006_3Ai_3A4(499)(supplement)_3Ap_3A115-126.htm

www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/11735/Firmele-evita-guvernanta-corporativa

http://eb.eiu.com



Stiinte politice


Demografie
Stiinte politice

Republicanismul
Originile si particularitatile structurilor sociale si traditiilor politice est europene prin raportare la modelul occidental
Efectele aderarii europene asupra intreprinderilor mici si mijlocii din Romania.Oportunitati si riscuri. Costuri si beneficii
Politica regionala si bugetul U.E. – importanta pt Romania
ASPECTE TEORETICE PRIVIND SOCIETATEA POLITICA SI SOCIETATEA CIVILA
INTERESELE NATIONALE
Tratatul de la Maastricht
Elementele strategiei de marketing electoral
ACTELE PRESEDINTELUI ROMANIEI
REGIMUL PARLAMENTAR

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate