Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Demografie


Index » legal » » administratie » Demografie
» Recensamintele si semnificatia lor economica si sociala


Recensamintele si semnificatia lor economica si sociala


Recensamintele si semnificatia lor economica si sociala

1. Istoria Recensamintelor Romanesti

Primii pasi catre un Recensamant al populatiei, pe teritoriul Romaniei, s-au infaptuit in Moldova, prin, „Catagrafia locuitorilor Moldovei”, din 1820.



Datele cu privire la catagrafia, din 1820, se pastreaza in Arhivele Statului, din Iasi, unde, deasemenea, se gaseste, un bogat material documentar cu privire la lucrarile statistice din Moldova primei jumatati a secolului al – XIX – lea.

Condicile privind Catagrafia din 1820, au o mare valoare, datorita bogatiei continutului, cat si datorita vechimii lor, acestea fiind cele mai vechi lucrari statistice, din cate se pastreaza, in Arhivele Statului, de la Iasi.

Sub domnia lui Calimah, a avut loc primul demers, care a condus la catagrafia din 1820, si anume, porunca din 23 Iunie 1819, a Caimacamiei, iscalita de, Mitropolitul Vaniamin si sase boieri, dintre care, Iordache Roset, vistiernicul, care dezvaluie relele de care sufereau locuitorii, rele datorate abuzurilor dregatorilor.

Asadar am putea spune ca principalele motive ale infaptuirii catagrafiei, au fost, nemultumirile locuitorilor, care cereau sa fie facuta dreptate, cat si gasirea de solutii pentru obtinerea de bani la visterie, care era secatuita.

Catagrafia locuitorilor Moldovei din 1831, reprezinta primul recensamant al populatiei Moldovei, efectuat conform prevederilor Regulamentului Organic.

Regulamentul Organic, pus in aplicare in Moldova, la 1 Ianuarie 1832, prevedea, printre altele, ca la fiecare sapte ani sa se faca catagrafierea locuitorilor.

„Reformele preconizate de noua lege organica, in special, reforme fiscale, care tind sa inlature fenomene din trecut, cereau pentru a fi puse in practica, o cunoastere cat mai exacta a numarului locuitorilor birnici si nebirnici, urmarindu-se in mod expres limitarea categoriei scutitilor si „privilegiatilor” ”.

Aceasta catagrafie, a reprezentat documentul de baza pentru Recensamintele din: 1838, 1845 si 1851.

Recensamantul Modern al populatiei, pe teritoriul Romaniei.

Actele oficiale, a caror analiza comparativa amanuntita, cu actele referitoare la catagrafiile anterioare anului 1838, impun caracterizarea de mai sus.

Actele privitoare la recensamantul din 1838, se gasesc in Arhivele Statului din Bucuresti, cuprinse in urmatoarele fonduri si dosare:

1 instructiunile, formularele model, diferite porunci etc.:

„Vornicia din launtru, dosar 6353/1837”, partea intai si a doua.

2 listele nominale in care a fost inregistrata populatia, si agricultura pe: sate, targuri si orase: „Catagrafia 8 – 107/1838”.

Din Arhive lipsesc listele de inregistrare a populatiei si agriculturii din judetele: Dolj, Mehedinti,Valcea, Ialomita, cat si din orasul Targoviste.

Caracteristicile Recensamantului din 1838 au fost:

Universalitatea populatiei – inregistrarea intregii populatii;

Simultaneitatea inregistrarilor, deci stabilirea unui moment critic;

Inregistrarea datelor, pentru fiecare persoana;

Initierea si efectuarea de catre autoritatea de stat;

Desfasurarea pe un teritoriu bine definit.

Cu toate ca, acest recensamant, a avut o mare insemnatate pentru statistica si demografia din tara noastra, acesta nu a declansat organizarea periodica a recensamintelor.

Greu explicabil este modul in care statisticienii sectiei a – 3 – a, din „Departamentul treburilor din launtru”, au ajuns sa alcatuiasca un program de observare si o tehnica moderna de efectuare a recensamantului general, din 1838.

Infiintarea si tinerea permanenta si obligatorie a actelor de stare civila, sub denumirea de „acturile mitrice”, a fost legiferata prima data in Moldova, prin Regulamentul Organic din 183

Inainte de aparitia Regulamentului Organic si a caracterului obligatoriu al actelor de stare civila, preotii, tineau, inscrisuri, cu privire la: nascutii, mortii, casatoriile, dintre poporanii parohiei.

Importanta actelor de stare civila, create in Tara Romaneasca si Moldova, odata cu aplicarea Regulamentului Organic si pana la Codul Civil[1], este deosebit, in primul rand prin datele economico – statistice pe care le ofera.

In Transilvania, Registrale parohiale de stare civila, au avut rol de evidente oficiale ale: botezurilor, casatoriilor si inmormantarilor, pana la 1 Octombrie 1895, cand s-au infiintat oficiile de stare civila.

In anul 1859, se infiinteaza „Oficiul Central de Statistica”, in fruntea caruia este numit D. P. Martian.

Martian, procedeaza la impartirea obiectivelor statistice administrative, pe 12 sectii, astfel: Teritoriul, Populatiune, Agricultura, Industria, Comerciul interior, Comerciul extern, Administratia Publica, Financiara, Militara, Justitiala, Instructia Publica, Municipalitatile.

La 5 Iunie 1859, D. P. Martian, alcatuieste, expunerea de motive, pentru infiintarea definitiva a Oficiului Central de Statistica si pentru aprobarea bugetului acestuia, de catre Camera Electiva.

„Plecand de la adevarul ca orice intreprindere trebuie sa-si cunoasca taramul activitatii, guvernarea unei tari mai mult decat oricare alta are neaparata trebuinta de cunostinta exacta a abjectelor ingrijirii sale.

Considerand ca guvernul chemat pentru imbunatatirea starii personale, economice si intelesule a ingrijitilor sai trebuie sa aiba un inventariu dupa care in orice timp sa poata vedea in ce stare fiscala si numerica se afla populatia, averea si cultura ei unde si in ce masura se simte lipsa de ajutor administrativ, activitatea sa ce fructe produce si care este masura progresului in toate.”

Tot la 5 Iunie 1859, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ordona Ministrului de interne N. Cretulescu sa sustina in fata Adunarii elective proiectul pentru infiintarea definitiva a Oficiului statistic.

In data de 12 iunie a aceluiasi an, Alexandru Ioan Cuza sanctioneaza amendamentul asupra proiectului de lege pentru infiintarea Oficiului central statistic.

A urmat recensamantul din 1890, recensamant a carui infaptuire era inevitabila, dat fiind: dobandirea independentei Romaniei fata de Poarta Otomana, liberalizarea comertului cu cereale etc. Aceste evenimente au condus la cresterea nevoii de informatii cat mai cuprinzatoare.

Importanta recensamantului din 1890, este cu atat mai mare, cu cat acesta a constituit momentul din care, desfasurarea recensamintelor a devenit activitate periodica.

La 6 Aprilie 1941 a avut loc recensamantul populatiei, la teritoriul trunchiat al Romaniei. Din pacate datele nu s-au prelucrat si publicat.

Au fost insa editate publicatii demografice si s-au publicat si noua volume ale recensamantului din 1930, in conditii grafice exceptionale.

Ancheta „60 de sate romanesti cercetate de echipele studentesti din 1938”, intreprinsa de D. Gusti si condusa de Anton Golopentia si Dr. D. C. Georgesc, avea capitole speciale, privind populatia si fenomenele demografice.

Rezultatele acestei anchete s-au prelucrat de Institutul Central de Statistica si publicat in volumul I „Populatia” din 1941.

Concluziile privind mortalitatea populatiei de la sate sunt de mare insemnatate pana astazi.

A urmat, recensamantul din 1948, care a fost proiectat, condus si prelucrat de A. Golopentia si colaboratorii sai.

Ultimul studiu al lui A. Golopentia si Dr. Georgescu, „Populatia Republicii Populare Romania, la 25 ianuarie 1948”, este un model si un punct de referinta pentru Demografia din Romania.

Odata cu demisia lui A. Golopentia din postul de Director General al I.C.S. , si moartea sa, s-a incheiat o epoca din istoria demografiei rominesti.

1948 marcheaza inceputul „statisticii socialiste” din Romania.

Atat la I.C.S., cat si la succesoarea sa, Directia Centrala de Statistica[5], statistica populatiei a fiintat in cadrul Directiei Statisticii Populatiei.

Atributia principala a Directiei era asigurarea statisticii miscarii populatiei.

Regimul din acea perioada a sistat publicarea datelor, publicare reluata in 1957.

In 1952 s-a infiintat „Revista de Statistica”, organ al Directiei Generale de Statistica, in care s-au publicat majoritatea articolelor de statistica a populatiei si apoi de demografie.

In 1971 se creeaza Comisia Nationala de Demografie, ca organ independent.

Conferinta Mondiala a Populatiei din 1974 a avut o puternica contributie la dezvoltarea demografiei romanesti.

O.N.U. a hotarat convocarea primei conferinte mondiale asupra populatiei in Romania.

Pentru Romania Anul International al Populatiei a fost deosebit de important:

S-au tinut sase simpozioane nationale pe teme de demografie;

au fost editate, Anuarul Demografic si o monografie – „Populatia Romaniei”[6];

a fost publicata versiunea romana a lucrarii lui R. Pressat, „Analiza Demografica”.

Un rezultat important al Conferintei Mondiale asupra Populatiei a fost infiintarea, in August 1974 a CEDOR.[7]

La cererea Guvernului Romaniei CEDOR, a functionat timp de 10 ani si a avut un caracter dublu: de invatamant postuniversitar si de cercetare, sub sigla „Populatie si Dezvoltare”.

S-a continuat traditia recensamintelor populatiei: 1956, 1966, 1977.

Influenta politicului s-a resimtit mai putin in zona inregistrarilor, actionand din plin in cea a „analizei” si a „studiilor” care prefatau publicatiile.[8]

O caracteristica comuna a tuturor recensamintelor din aceasta perioada, a fost faptul ca „religia” a fost eliminata din programul de inregistrare, fiind reintrodusa abia la recensamantul din 199

Recensamantul din 1956 aduce schimbari. In locul „gospodariei”, ca unitate de inregistrare, a fost adoptata „familia”, care este definita ca, totalitatea persoanelor legate prin raporturi de rudenie, care locuiesc impreuna si consuma din acelas buget.

Dupa cum se poate observa din definitie, s-a urmarit eliminarea gradului de comparabiltate, cu perioadele anterioare.

S-a eliminat, „locul nasterii”, care este importantla determinarea migratiei pe parcursul vietii.

La cererea organelor de partid, volumul cu privire la structura populatiei pe varste, nu a fost publicat odata cu celelalte date.

Recensamantul din 1966 este primul care s-a prelucrat cu echipamente electronice, infiintandu-se, „Sectia de Calcul Electronic a Directiei Centrale de Statistica”.

Datorita faptului ca N. Ceausescu a proclamat recensamantul din 5 Ianuarie 1977 drept, „actiune politica”, unii specialisti si-au exprimat rezervele, in legatura cu exactitatea rezultatelor.

Cele doua volume publicate in 1980, contin mai putine informatii decat volumele privind recensamantul din 1966.

Evenimentele politice din Decembrie 1989, au generat sperante pe toate planurile.

A fost infiintat Centrul de Cercetari Demografice al Academiei Romane si a aparut publicatia „Populatie si Societate”.

Initial, ambele, fusesera gandite ca tranzitie spre un Institut de Demografie si spre „Revista Romana de Demografie”, din pacate visul nerealizandu-se.

Comisia Nationala de Demografie a fost desfiintata si odata cu ea, conducerea super centralizata a cercetarii in domeniul populatiei.

Au fost abrogate decretele privind: avortul, divorturile, interdictia persoanelor de a se stabili in marile orase, libera circulatie a populatiei in strainatate.

Printre efectele imediate au fost: cresterea ingrijoratoare a avorturilor, asaltarea marilor orase, emigratia fara precedent, din anii 1990 si 1991.

Abrogarea acestor decrete a condus la: scaderea numarului populatiei, reducerea fertilitatii, mentinerea mortalitatii generale, si mai ales al celei infantile la un nivel ridicat.

Cele doua recensaminte moderne din 1992 si 2002, efectuate dupa recomandarile O.N.U., constituie realizari importante ale INS.

Volumul de date prelucrate dupa aceste recensaminte a crescut semnificativ, oferind o baza importanta pentru studierea fenomenelor de tot felul.

Observarile totale si partiale si utilitatea lor in demografie

Orice demers statistic, in sensul unei cercetari are ca etape:

observarea statistica;

prelucrarea primara;

analiza si interpretarea;

arhivarea.

Observarea statistica este deci prima faza a unei cercetari, si are ca obiect obtinerea informatiilor. Termenul de observare, provine, de la cea mai veche cercetare statistica, recensamantul, care este in realitate o observare totala.

In ceea ce priveste observarile partiale, principalele demersuri de acest gen sunt:

- Anchetele, care au ca principala sursa de informatii, ENZOT, care cuprinde 502 localitati reprezentative pentru Romania, localitati identificate la recensamant si actualizate ulterior.

Una din caracteristicile anchetelor, este aceea ca acestora nu le sunt impuse restrictii de reprezentativitate.

Principalele anchete publice din Romania sunt:

o       AMIGO, care furnizeaza informatii curente despre ocuparea fortei de munca, somajul si durata acestuia, datele permitand calculul indicatorilor conform normelor Biroului International al Muncii. Datele se publica trimestrial de catre I.N.S., la nivel de tara si de regiuni de dezvoltare.

o       ACFM[9], pe baza careia se calculeaza castigul mediu salarial la nivel de economie nationala si pe activitati. In urma unui proiect pilot desfasurat de catre I.N.S., ACFM, ar urma sa fie inlocuita de catre, Ancheta structurii castigurilor si ancheta fortei de munca Prima componenta a proiectului se refera la asistenta tehnica acordata tarilor candidate pentru proiectarea si testarea in premiera a Anchetei structurii castigurilor in conformitate cu normele si recomandarile EUROSTAT astfel incat ancheta propriu-zisa din anul 2002 sa ofere rezultate comparabile la nivel european. A doua componenta vizeaza evaluarea rezultatelor obtinute din Ancheta costului fortei de munca din anul 2000 si a metodologiei aferente, precum si stabilirea imbunatatirilor de ordin metodologic ce vor fi operate asupra instrumentarului viitoarei anchete de acest tip din anul 2004.

o       AIG, in cadrul careia: ABF, care furnizeaza informatii privind nivelul de trai al populatiei din Romania. Datele se publica de catre I.N.S. semestrial si anual la nivel de tara si de regiune de dezvoltare. Exista si un proiect pilot, desfasurat de catre I.N.S., cu asistenta PHARE, care urmareste ajustarea datelor din Ancheta Bugetelor de Familie, in scopul unei mai bune reprezentari a gospodariilor cu venituri si cheltuieli mari cat si actualizarea tabelelor analitice referitoare la estimarile consumului final al gospodariilor in anul 2000, ABS, ATL, ASI, care vizeaza colectarea unui set complet de date anuale privind statistica structurala de intreprindere , ce urmeaza a fi diseminate in baza de date NEWCRONOS administrata de catre EUROSTAT. Proiectul prevede si revizuirea metodologiilor nationale de producere a setului de date corespunzator fiecarui an, completate cu implementarea Regulamentului Comisiei CE Nr. 1618 din 1999 referitor la criteriile de evaluare a calitatii datelor rezultate din anchetele structurale. Indicatorii aferenti si rapoartele de calitate obtinute in conformitate cu standardele stabilite prin acest regulament sunt elaborate experimental pe baza datelor pentru anul 1998.

O alta activitate distincta, de anchetare, este cea de culegere a preturilor cu amanuntul si a tarifelor prestate catre populatie de unitatile cu vad comercial ridicat. Preturile se inregistreaza decadal pentru fiecare sortiment de marfa sau serviciu practicat, iar pe baza acestora se construiesc la nivel de tara Indicii Preturilor de Consum, indici care masoara nivelul inflatiei in tara noastra. Preturile si tarifele se inregistreaza de catre doi anchetatori specializati, acestia avand la baza atat nomenclatoarele de produse si servicii cat si cel al unitatilor de unde se culeg preturile.

In cadrul activitatilor serviciului social al I.N.S., se mai desfasoara anchete trimestriale pentru calcularea indicatorilor din domeniul turismului, precum si anchete statistice anuale pentru calcularea indicatorilor din statistica invatamantului , statistica sanitara, indicatori ce caracterizeaza activitatea culturala.

In afara acestora, exista firme, pentru sondarea informatiei, care pot desfasura diverse anchete comandate, in diverse domenii cum ar fi: marketing industrial, politic etc.

Darile de seama, sunt rapoarte statistice, ce reprezinta forme de obtinere a datelor curente, avand o periodicitate lunara, semestriala, ori anuala.

In perioada socialista, acestea reprezentau principala forma de culegere a datelor.

In prezent, unitatile de stat, sunt obligate sa predea rapoarte, iar celelalte, la recomandare.

Sondajele, reprezinta o cercetare partiala, a unei populatii, cu scopul de a face aprecieri asupra ansamblului populatiei. Acesta cercetare, prezinta avantaje, cum ar fi: costul mai redus, durata de timp redusa etc.

Prin intermediul sondajelor, nu se obtine insa, valoarea adevarata a parametrului populatie, ci un estimator, diferenta dintre acesta si valoarea adevarata, fiind data de erori.

Erorile, pot fi predeterminate, ceea mai frecventa eroare fiind aceea de reprezentativitate, reprezentativitate care este principala trasatura care deosebeste anchetele de sondaje.

Principalii indicatori ai sondajelor sunt:

o       eroarea medie de sondaj;

o       eroarea probabila, ca limita admisibila;

o       calculul intervalului de incredere;

o       stabilirea volumului esantionului.

In ultimii ani au luat amploare hartile problemelor sociale elaborate la nivel comunitar, care au inceput sa joace un rol extrem de important in calibrarea politicilor sociale si economice promovate de catre factorii de decizie la nivel central si local.

Hartile saraciei prezinta profilul geografic al bunastarii, indicand zonele in care este concentrata saracia si catre care trebuie sa fie alocate resursele.

Un astfel de instrument este cu atat mai folositor cu cat este construit la un nivel cat mai ridicat de dezagregare teritoriala. Incepand cu 1999, in Romania au existat demersuri semnificative in directia elaborarii de harti referitoare la dezvoltarea, in special pentru mediul rural, pe baza unor indicatori demografici, economici si sociali agregati la nivel de localitate.   

Aceste demersuri au fost insa in mare masura afectate de lipsa unui indicator valid al nivelului de trai al populatiei. Obstacolul principal intampinat in construirea la nivel de localitate a unui indicator relevant pentru bunastarea populatiei il constituie faptul ca date privind consumul si veniturile sunt accesibile numai la nivel de ancheta pe baza de esantion. Informatia pe care I.N.S. o pune la dispozitie prin ABF este reprezentativa doar la nivel national sau de regiuni de dezvoltare, componente extrem de eterogene din punct de vedere socio-economic. Pe de alta parte, datele de recensamant contin informatie limitata despre resursele gospodariei. In scopul construirii unei harti a saraciei la nivel de localitate, care sa se bazeze pe o masura „directa” a bunastarii indivizilor.

Sintetizand, am putea spune ca un astfel de studiu isi propune:

realizarea unei harti, la nivel administrativ teritorial, pe baza situatiilor individuale;

evidentierea relatiei dintre, dezvoltarea comunitara, capacitatea Administratiei Publice Locale si focalizarea programelor anti-saracie.

Una din sursele principale de informatii statistice privind populatia, o constituie recensamintele populatiei.

Recensamintele ocupa un loc prioritar in sistemul statistic oficial al tarilor, in categoria cercetarilor exhaustive.

Fie ca au domeniu de cercetare populatia si gospodariile, cladirile si locuintele, exploatarile agricole sau unitatile economice industriale, de constructii, transporturi sau comert, recensamintele au ca obiectiv central stabilirea situatiei stocului unitatilor de observare cercetate, a structurilor lor specifice precum si relevarea transformarilor intervenite in dinamica, in numarul si structura unitatilor observate.

Avantajul recensamintelor este si acela de a oferi informatii cu caracter demografic nu numai in dimensiunea lor nationala dar si informatii pertinente si analitice la diferitele nivele teritoriale: regiuni, unitati administrative, localitati. De asemenea, cu prilejul recensamintelor se pot asigura si informatii cu caracter in dinamica, prin inregistrarea unor situatii la un moment determinat in perioade trecute, sau in compararea transformarilor in timp ale diferitelor structuri ale populatiei.

Avantajele oferite de recensaminte sunt numeroase, insa in continuare, vom mentiona numai doua dintre acestea:

Fiind o cercetare de tip exhaustiv, recensamantul, ofera date ce nu sunt afectate de iminentele erori de selectie ale sondajului, asigurand in majoritatea cazurilor erori de inregistrare minime atat asupra integritatii volumului cat si asupra calitatii informatiilor inregistrate. De altfel, cu prilejul recensamintelor se inregistreaza cel mai mic numar de non-raspunsuri, comparativ cu cercetarile statistice selective curente.

Al doilea avantaj al informatiilor statistice obtinute la recensamant este acela de a putea constitui, din baza de date disponibila, baze de esantionare, reprezentative pentru colectivitatea totala, utilizand cele mai moderne metode ale statisticii matematice si teoriei probabilitatilor, care constituie cel mai valoros instrument pentru realizarea unor cercetari selective in domeniul social, in cadrul populatiei si al gospodariilor.

Datele de populatie, gospodarii si familii obtinute la recensamant sau estimate in perioadele imtercensitare, au permis statisticii romanesti realizarea unor cercetari statistice selective cu rezultate fiabile, cum sunt actualmente cercetarile in domeniul fortei de munca, al veniturilor si cheltuielilor gospodariilor, al cercetarii sanatatii reproducerii, al consumului energetic al gospodariilor populatiei etc.

Asadar, cu toate ca observarile partiale au o mare importanta in diverse domenii de interes, cu toate ca prezinta unele avantaje, comparativ cu cele totale, acestea nu pot fi efectuate fara un suport de informatii obtinut in urma observarilor totale, observari totale care ofera o imagine asupra intregului, si la care cele partiale se raporteaza in permanenta, dat fiind faptul ca, pentru efectuarea unor analize partiale, este nevoie de o cunoastere cat mai exacta a intregului, pentru stabilirea reprezentativitatii si pentru limitarea erorilor acestora.

3. Semnificatia si importanta ultimelor doua recensaminte din Romania

Primul recensamant post decembrist, a fost organizat la o distanta semnificativa de precursorul sau, care s-a desfasurat in 1977, sub titulatura de „actiune politica”

Recensamantul din 1992, marcheaza, un nou inceput pentru demografia romaneasca, care datorita eliminarii influentelor politicului, a inceput sa isi largeasca sfera de cuprindere, prin reintroducerea unor indicatori eliminati din formularele de recensamant din perioada socialista, indicatori care au condus la cresterea volumului de informatiilor prelucrate si publicate.

La recensamantului din 1992, s-a reluat prelucrarea si publicarea unor indicatori, care fusesera abandonati, cum ar fi: religia, domiciliul, populatia pe grupe de varsta.

Volumul ridicat de informatii oferite de recensamantul din 1992, a constituit o baza de date importanta, pentru diversele analize, care au precedat acest recensamant.

Astfel, pentru sublinierea unora din principalele tendinte ce au urmat recensamantul din 1992, vom face uz in continuare de date oferite de cele doua recensaminte de dupa 1990.

In acest scop vom expune : populatia, mortalitatea, natalitatea, sporul natural, principalele cauze ale deceselor si soldul miscarii migratorii externe a populatiei, pentru a putea sa tragem unele concluzii preliminare, in privinta populatiei si tendintelor sale la nivel national.

Asadar vom incepe prin a prezenta populatia si principalii indicatori ai miscarii naturale a populatiei, la nivel national, pe intervalul 1997-2008, pentru a realiza o introducere in tema lucrarii.

Factori ai miscarii naturale care au dat principala tendinta a modificarii numarului locuitorilor Romaniei

Tabel 1 ‰

INDICATOR/AN

POPULATIA

(mii loc.)

RATA DE NATALITATE

RATA DE MORTALITATE

SPOR NATURAL

Sursa: Anuarul Demografic al Romaniei, Ed. INS, Bucuresti, 2008

Dupa cate se poate observa populatia sa diminuat pe parcursul intregului interval, pierzand in ultimii 11 ani, nu mai putin de un milion de locuitori.

Pe parcursul perioadei analizate, principalul factor care a dus la „continua” diminuare a populatiei a fost sporul natural, care intreaga perioada a fost negativ, deteriorandu-se an de an, pana in 2001, cand acesta a inceput sa „sufere” imbunatatiri.

Deteriorarea permanenta a sporului natural, pe intervalul 1997 – 1996 sa produs firesc, dat fiind permanenta scadere a natalitatii, cat si cresterea anuala a mortalitatii, produse pe acelasi interval.

Usoara ameliorarea a sporului natural, s-a datorat atat usoarei cresteri a natalitatii, cat si scaderii mortalitatii in anii urmatori.

Anul 2007 a fost anul in care sporul natural a cunoscut cele mai scazute valori din tot intervalul analizat. Acest spor natural a fost provocat atat de cea mai scazuta natalitate de pe intreg intervalul, cat si de una din cele mai ridicate mortalitati de pe parcursul intervalului.

In continuare vom proceda la o observare a principalelor cauze care duc la mentinerea sau cresterea mortalitatii pe parcursul intervalului analizat.

Principalele cauze ale deceselor pe parcursul anilor 1997-2008 la nivel national

Tabel 2

AN/CAUZE

TOTAL

(pers)

BOLI ALE APARATULUI

CIRCULATOR (pers)

TUMORI

(pers)

BOLI ALE APARATULUI

CIRCULATOR + TUMORI(%)

Sursa: Anuarul Demografic al Romaniei, Ed. INS, Bucuresti, 2009

Asadar din analiza datelor corespunzatoare tabelului 2, putem aprecia ca, numarul deceselor a fost fluctuant, stabilind o tendinta constanta de crestere doar pe intervalul 1997-2001.

Desi mortalitatea a fost fluctuanta, principalele cauze ale deceselor, au fost „constant” crescatoare pe parcursul intregului interval analizat.

Cauza cresteri mortalitatii cauzate de tumori si boli ale aparatului circulator, se datoreaza probabil unei alimentatii deficitare, bazata pe un consum excesiv de alimente „grase”.

In ceea ce priveste sporul natural la nivel judetean, acesta a trasat urmatoarele tendinte:

„Fata de anii precedenti numarul judetelor cu spor natural pozitiv s-a redus continuu. In 2003, spor natural pozitiv a fost in 3 judete (Bistrita Nasaud, Suceava, Iasi), caracterizate inca de o natalitate crescuta.

Cea mai mare valoare negativa a sporului natural s-a inregistrat in Teleorman(-10.0 %)”[13]

Nu trebuie omis faptul ca si migratia a avut rolul sau in diminuarea populatiei, astfel consideram necesara o prezentare a influentei acesteia.

Soldul miscarii migratorii in anii 2000-2003

Tabel 3    ‰

INDICATOR

SOLDUL MISCARII MIGRATORII

Sursa: Anuarul Demografic al Romaniei, Ed. INS, Bucuresti, 2004

Proiectului s-a realizat Raportul metodologic al anchetei structurale pilot, in agricultura, din anul 2000 si s-a primit Pe parcursul celor 4 ani, soldul miscarii migratorii a populatiei a fost oscilant, insa a avut in permanenta valori negative, aducandu-si si el aportul la diminuarea populatiei, diminuarea populatiei ca urmare a miscarii migratorii fiind nesemnificativa insa, comparativ cu cea cauzata de miscarea naturala a populatiei.

Cu toate ca au fost realizate o serie de progrese, datorate sporului de informatii aduse de cele doua recensaminte, in perspectiva aderarii Romaniei la U.E., sunt necesare inca eforturi, in vederea armonizarii, legislatiei si metodologiilor romanesti, cu cele „comunitare”.

In acest sens se fac eforturi si pentru armonizarea tuturor, metodelor si instrumentelor folosite de I.N.S., cu cele folosite de catre EUROSTAT.

In vederea realizarii unei armonizari intre cele doua institutii, se desfasoara o serie de proiecte pilot, care au ca obiective principale, realizarea de statistici operationale, armonizate cu legislatia comunitara, precum si in perfectionarea sistemului informational statistic, in vederea asigurarii calitatii si caracterului unitar al raportarilor catre EUROSTAT sau alte organizatii internationale. Finantarea acestor proiecte este asigurata prin intermediul programului de asistenta PHARE multi-beneficiar, destinat tarilor candidate. Toate proiectele pilot ale INS sunt realizate in stransa colaborare cu partenerii institutionali, in special Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

Numarul proiectelor pilot, desfasurate de catre I.N.S., in acest sens este, consitent, insa in continuare, se va face referire doar la cateva dintre acestea, in vederea prezentarii catorva dintre domeniile de interes atinse de aceste proiecte.

Asadar, printre proiectele pilot desfasurate de I.N.S. se numara:

DoSME[14] . Proiectul consta in realizarea unui set de anchete asupra intreprinderilor noi, create in perioada 1990-2000. Pe baza rezultatelor anchetelor se vor obtine informatii privind evolutia numarului de intreprinderi noi, pe domenii de activitate, pe regiuni, precum si rata de supravietuire a intreprinderilor noi dupa 3 ani, respectiv 5 ani de la data inceperii activitatii. Evaluarea cadrului legislativ referitor la infiintarea si sustinerea activitatii intreprinderilor noi se realizeaza prin estimarea nivelului dificultatiilor intampinate de intreprinzatori in desfasurarea activitatii economice. De asemenea, anchetele dau o imagine asupra profilului profesional si evolutia structurii pe varste a intreprinzatorilor in perioada cercetata.

Statistica preturilor, are doua componente a) PPC [15], care prevede efectuarea unor anchete de colectare a preturilor pentru masini, echipamente si pentru obiective de constructii, necesare lucrarilor Programului de Comparare Europeana a Produsului Intern Brut si a Paritatilor Puterii de Cumparare.

Armonizarea indicilor preturilor de consum avand ca principal obiectiv furnizarea lunara de indici de pret armonizati din punct de vedere metodologic cu cei obtinuti in Uniunea Europeana.

3 Ancheta finantelor publice. Proiectul acopera perioada iulie 2001 – iulie 2002 si reprezinta continuarea proiectului pilot Phare 98, constand in principal in furnizarea asistentei tehnice de catre EUROSTAT in scopul crearii premiselor de ordin teoretic si practic necesare elaborarii conturilor financiare ale Romaniei in contextul Sistemului European de Conturi SEC 95. Totodata, proiectul urmareste consolidarea cooperarii dintre institutiile implicate (I.N.S., Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor Publice) in ceea ce priveste colectarea statisticilor financiare pentru notificarea fiscala referitoare la datoria publica si deficitul public. Ca urmare a implementarii acestor actiuni, I.N.S., B.N.R. si M.F.P. sunt capabile in prezent sa asigure completarea tabelelor referitoare la finantele guvernamentale in structura solicitata de EUROSTAT.

4 Ancheta transportului aerian si maritim, vizeaza elaborarea unor statistici compatibile cu cerintele UE, atat de catre Institutul National de Statistica cat si de partenerii sectoriali ai acestuia, de exemplu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Autoritatea Civila Aeronautica Romana si autoritatile portuare/aviatice, crearea unor baze de date aviatice si maritime la nivel european, cat si promovarea schimbului electronic de date intre principalii „actori” implicati. Datele colectate vor privi in special cifrele pentru anul 2001 si primul trimestru 200

5 Ancheta pilot referitoare la statistica comertului exterior, urmareste pregatirea si implementarea Sistemului Statistic Intrastat care va fi utilizat, din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pentru realizarea statisticilor de comert exterior intracomunitar. Activitatile specifice care vor fi realizate pentru implementarea sistemului de comert intracomunitar sunt in principal: proiectarea unui plan detaliat de actiuni pentru pregatirea si implementarea Intrastat, promovarea legislatiei necesare pentru sistemul Intrastat, stabilirea institutiei responsabile si a institutiilor colaboratoare, proiectarea instrumentarului statistic necesar, definirea scopului si continutului Registrului Statistic Intrastat, proiectarea solutiei informatice de creare si actualizare a registrului Intrastat astfel incat sa poata fi realizata conectarea sa la Registrul Statistic, Registrul Comertului si la datele TVA, stabilirea pragurilor statistice de colectare a datelor, realizarea graficului de activitati Intrastat inclusiv descrierea posturilor, numar de personal necesar, stabilirea echipamentelor necesare.

6 Ancheta structurala in agricultura, are drept obiectiv furnizarea seriilor de date referitoare la structura exploatatiilor agricole pana in anul 2001 si separat date la nivelul a doi ani (2000 si 1995) cat si stabilirea tipologiei si calculul marjei brute standard pentru exploatatiile agricole din Romania. Datele obtinute vor trebui sa ofere informatii despre culturi, terenuri agricole, paduri, efectivele animaliere, dotarea cu echipament agricol, forta de munca din agricultura, marimea exploatatiilor agricole, capul gospodariei si numarul de zile lucratoare in agricultura. In cadrul asistenta tehnica privind metodologia anchetelor structurale si a recensamintelor agricole, metodele de esantionare utilizate pentru anchetele structurale si modalitati de diseminare a datelor

7 Calculul bilanturilor de aprovizionare pentru principalele produse vegetale. Obiectivul principal al proiectului este realizarea de catre tarile candidate a bilanturilor de aprovizionare pentru principalele produse vegetale si pentru vin, conform metodologiei si la termenele prevazute de EUROSTAT. In vederea realizarii acestui obiectiv si a imbunatatirii calitatii datelor primare utilizate la elaborarea bilanturilor de aprovizionare se va desfasura o ancheta privind utilizarile produselor vegetale, stocurile si vanzarile principalelor cereale in gospodariile populatiei din agricultura. Rezultatele anchetei vor fi utilizate la calculul bilanturilor de aprovizionarre pentru principalele cereale. Vor fi intervievate 3345 gospodarii, din mediul rural, distribuite pe intreg teritoriul tarii [16]. Informatiile colectate se vor referi la anul de comercializare 2001/2002

8 Statistica mediului. Se afla in derulare un proiect cu doua componente : a) producerea si managementul deseurilor municipale (municipalitati, agenti specializati in managementul deseurilor, agenti economici implicati in managementul deseurilor municipale, gospodarii)

b) cheltuielile pentru protectia mediului . Acest proiect urmareste perfectionarea anchetelor deja existente, in care au fost incluse variabile noi, ca, de exemplu, cheltuielile curente interne si externe, investitii, cat si gruparea pe diferiti producatori de servicii si produse pentru protectia mediului in functie de obiectivul principal de activitate respectiv: producatori nespecializati (diviziunile CAEN 10-40), producatorii specializati (diviziunile/clasele CAEN: 37, 41, 5157, 90) si unitati ale administratiei publice locale. De asemenea, este prevazuta elaborarea unei metodologii de colectare a datelor de mediu, cuprinzand definitii privind continutul deseurilor municipale si managementul acestora si definitii si exemple practice privind cheltuielile de protectie a mediului. Chestionarele anchetelor privind deseurile si cheltuielile de protectie a mediului au fost adaptate la cerintele Chestionarului Comun al EUROSTAT, OCDE si Agentiei Europene de Mediu.

9 Statistica fortei de munca in domeniul pescuitului. Scopul proiectului este cel de identificare si evaluare a surselor de date pentru statisticile privind forta de munca in domeniul pescuitului. In prezent, principala sursa de date o constituie Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), organizata si desfasurata conform recomandarilor EUROSTAT si armonizata din punct de vedere al conceptelor si definitiilor utilizate cu cele ale organizatiilor internationale. Deoarece AMIGO nu acopera intreaga plaja a cerintelor de informatii din acest domeniu, in cadrul proiectului urmeaza sa se identifice potentiale surse de date care sa completeze informatiile deja existente cu date referitoare la: pescuitul in apa dulce, pescuitul marin, fluvial si in iazuri, acvacultura in iazuri si cea marina, capacitatea de productie a industriei pescuitului si a industriei de prelucrare a pestelui, numarul persoanelor implicate in activitati de pescuit, administrare, transport si depozitare a pestelui prins, cat si numarul celor care practica pescuitul



Aparut in anul 1864.

Din Istoria Statisticii Romanesti, Brasov, 1969, pag. 21

Revista Romana de Statistica, Statistica Demografica – Componenta de baza a Statisticii, Aura Mihaela Zamfirescu, pag. 48

Institutul Central de Statistica.

Din 1951

Avandu-i ca autori pe G. Retegan si I. Pacuraru.

Centrul Demografic O.N.U. Romania.

Revista Romana de Statistica, Statistica Demografica – Componenta de baza a Statisticii, Aura Mihaela Zamfirescu, pag. 50

Ancheta Costului Fortei de Munca

Din industrie, constructii, comert si alte servicii, avand ca ani de referinta perioada 1997-2000.

Consiliului European.

Se calculeaza la inceput si la sfarsit de an scolar.

Analize demografice-Situatia Demografica a Romaniei in anul 2003

demografia intreprinderilor mici si mijlocii.

Paritatea puterii de cumparare.

In 668 localitati.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate