Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Demografie


Index » legal » » administratie » Demografie
» Elemente geodemografice - Evolutia numerica a populatiei


Elemente geodemografice - Evolutia numerica a populatiei




Elemente geodemografice 

1.Evolutia numerica a populatiei

Municipiul Calarasi, atat ca suprafata cat si ca numar de locuitori, se inscrie in categoria oraselor de talie mijlocie .

Contextul regional in care se inscrie judetul Calarasi- Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia,

a carui resedinta de judet este Municipiul Calarasi este caracterizat print-un numar mai redus de

populatie in comparatie cu media celorlalte regiuni de dezvoltare, prin pondere mai mare a



populatiei rurale din total si indice de dezvoltare umana redus fata de medie.

Impreuna cu judetele Ialomita, Giurgiu si Teleorman, judetul Calarasi formeaza partea sudica, cea mai rurala, cu dominanta agricola si valori reduse ale capitalului uman din Regiunea de Sud-Muntenia, care a evoluat pe termen lung „in umbra” metropolei bucurestene. Bucurestiul a functionat in a doua jumatate a secolului XX ca un „island-like city” care a creat un vid investitional in jur, atragand cele mai dinamice activitati economice si cea mai mare parte a fortei de munca calificate.

Apropierea de Bucuresti a determinat fluxuri investitionale mai reduse spre judetele din jur, migratie neta negativa prin canalizarea fortei de munca calificate spre Bucuresti, proces mai lent de urbanizare si dezvoltarea unor resedinte judetene cu sfera de influenta locala mai degraba decat regionala. Spatiul economic si social al judetului Calarasi se remarca prin disparitati nord-sud generate de mai buna accesibilitate rutiera si feroviara a localitatilor situate de-a lungul periferiei nordice fata de restul spatiului judetean.

Recenta constructie a Autostrazii Soarelui-A2 prin conectarea directa a localitatilor nordice la fluxurile multiple si diversificate dintre Bucuresti si Constanta, a adaugat alte disparitati intre nord si sud, legate de capacitatea de atractie pentru noi activitati in crestere, in special de servicii si de valoarea comerciala a terenurilor, inclusiv cele agricole.

Influenta resedintei judetene, Calarasi, este redusa din cauza caracteristicilor evolutive si functionale ( este una dintre cele mai noi resedinte judetene, aparuta in urma impartirii administrativ-teritoriale din 1981, oras de talie mijlocie cu forta redusa de atractie demografica si polarizare economica, economie urbana in proces dificil de restructurare in ultimii ani) pe de o parte si a celor geografice ( pozitie excentrica fata de spatiul judetean, „cap de pod” al cailor de comunicatie majora, potential limitat si subvalorificat pana acum de cooperare transfrontaliera)  pe de alta parte.

 

1.1 Numarul si evolutia populatiei

             Evolutia numerica a populatiei orasului a fost in stransa legatura cu etapele dezvoltarii sale economico–sociale.

            In secolele al XVII – lea si al XVIII – lea, marimea localitatii era comparabila cu a celor din jur. Cresterea numerica se accelereaza dupa 1829 si mai ales dupa 1833.

In anul 1831 populatia orasului era de 815 locuitori, ajungand la 1605 locuitori  in anul 1837, iar in 1853 la 8500  locuitori. Cresterea numerica a fost determinata de aportul migratoriu, foarte accentuat dupa 1829- Tratatul  de la Adrianopol, odata cu  liberalizarea  comertului pe Dunare, cand fluviul devine o axa de comunicare  si de schimburi economice  .

Cresterea numerica a populatiei continua si in prima parte a secolului al XX – lea ajungand la 27.141 locuitori inaintea celui de-al doilea razboi mondial.

Urmarile razboiului si-au pus amprenta si in evolutia demografica a orasului, astfel incat in 1948,  aceasta era de 21.000 de locuitori. Anii ce au urmat anului 1948 au facut ca populatia Calarasiului sa creasca devenind exploziva dupa 1976, odata cu inceperea lucrarilor la Combinatul Siderurgic Calarasi, azi TENARIS DONASID S.A. Cresterea numerica a populatiei s-a datorat atat sporului migratoriu( specialisti in domeniul constructiilor industriale siderurgice de la Galati si Hunedoara cat si din imprejurimi) cat si celui natural.

         Dupa o crestere exploziva in perioada 1948 – 1956, urmeaza o scadere pana in anul 1964 – 1966,  integrandu-se fenomenului general de la nivelul tarii.

 In ultimele doua decenii, sporul natural, s-a mentinut la valori de  18-20%  pana in 1975,  scazand la 9,3% in 1983. Perioada 1983 – 1984, se mentine la valori de peste 13%( 13,4% in 1988 ).

In decursul ultimilor 130 de ani, potrivit recensamintelor succesive efectuate in aceasta perioada si a altor surse de informatie, populatia orasului a crescut de peste 74 de ori. Desigur, aceasta evolutie a fost influentata indeosebi de marile evenimente ce au marcat decisiv istoria moderna si contemporana a tarii.

In mod firesc, prefacerile pe care le-a cunoscut orasul in urma acestor evenimente au fost urmate si de modificari semnificative in structurile sale socio–demografice.

Analiza unor asemenea modificari scoate pregnant in relief faptul ca evolutia populatiei municipiului Calarasi se inscrie pe o traiectorie ascendenta.

In perioada 1859 – 1899, dezvoltarea fortelor economice a inraurit intr-un mod puternic si sporirea populatiei. Astfel, in aceasta perioada orasul Calarasi a inregistrat cel mai mare coeficient de crestere a populatiei (968,0%) dintre orasele tarii ( Turnu Severin: 575,0%; Braila: 257,0%; Buzau: 142,0%; Bucuresti: 127,0%).

  Evolutia populatiei cu domiciliul in municipiul Calarasi  in perioada 1950 - 1992 – 1995– 2002

Anii de recensamant

Nr. locuitori

Dinamica

(%)

Ritm mediu anual de crestere (%)

1930

18.053

100,0

1948

24.448

135,4

2,5

1956

25.555

141,6

0,5

1966

35.684

197,7

3,4

1977

49.727

275,5

3,1

1989 x)

76.200

422,0

3,7

1993 x)

78.603

435,3

0,3

1995

78.593

435,2

0,3

1997 x)

77.906

431,5

0,4

2002 x)

73.542

407,4

-1,2

x) populatia stabilita la 1 iulie

 

        

In anul 1989, populatia stabila (care avea resedinta in Calarasi) era la peste 76.000 locuitori dintre care cca. 3.400  locuiau flotant (4%). La jumatatea anului 1990 dupa ce regimul stabilirilor de domiciliu s-a modificat, in Calarasi mai erau doar 1.500 flotanti (2% din populatie).

Structura pe sexe a populatiei municipiului a fost re­lativ echilibrata. Comparand datele din 1930  pana  in prezent se observa ca in 2002 structura populatiei municipiului Calarasi a suferit o crestere a ponderii populatiei feminine; din totalul de 73.542  locuitori cati au fost inregistrati la 1 iulie 2002,  35.648 erau barbati, adica 48,5%. Repartitia pe sexe a fost variabila de-a lungul timpului dupa cum sa arata mai jos.

                                              Evolutia structurii pe sexe a populatiei

Anul

Total populatie

Din care

Masculin

Feminine

Cf.abs.

%

Cf.abs.

%

Cf.abs.

%

1930

18.053

100,0

9.166

50,8

8887

49,2

1966

35.684

100,0

17.811

49,9

17.873

50,1

1977

49.727

100,0

24.210

48,7

25.517

51,3

1993

78.603

100,0

38.970

49,6

39.633

50,4

1995

78.593

100,0

38.939

49,5

39.654

50,5

1997

77.906

100,0

38.408

49,3

39.498

50,7

2002

73.542

100,0

35.648

48,5

37.894

51,5

De la o predominanta a populatiei masculine specifica targusoarelor cu oarecare activitate industriala din perioada interbelica, in decembrie 1977 a inceput predominanta populatiei feminine; unul din motive a fost atractia pe care a exercitat-o crearea, in 1959, a intreprinde­rii de confectii. In deceniul al  8- lea se putea afirma despre Calarasi ca sufera un proces accentuat de feminizare; la recensamantul din 1977, femeile reprezentau 51,3%. Odata cu infiintarea Combina­tului siderurgic in 1976, proportia barbatilor este cea care creste puternic. In 1993 deja numarul barbatilor s-a apropiat de cel al fe­meilor, reprezentand 49,6 %  din populatie.

Structura pe varste a populatiei municipiului Calarasi rele­va o populatie tanara caracteristica comuna tuturor oraselor din tara. Populatia masculina este mai tanara chiar decat populatia fe­minina, dupa cum se observa din datele de mai jos:

Principalele grupe de varsta

Nr locuitori

%

Total

Masc.

Fem.

Total

Masc.

Fem.

Total din care:

73542

35648

37894

100,0%

48,5%

51,5%

0-14 ani

13173

6761

6412

17,9%

9,2%

8,7%

15-59 ani

51482

25031

26451

70,0%

34,0%

36,0%

> 60 ani

8887

3856

5031

12,1%

5,2%

6,8%

                                                    Structura pe varste a populatiei la in 2002

 





       

 Reprezentarea grafica a structurii populatiei pe grupe de varsta, piramida varstelor, este de tip urna:

baza piramidei este mai mica decat mijlocul piramidei si este specifica pentru o populatie imbatranita.

La populatia tanara si la cea varstnica repartitia pe varste a celor doua sexe este echilibrata si conforma cu legile demografi­ce. Ponderea persoanelor varstnice, este mai mare la femei: 6,8 % dintre femei depasesc 60 de ani (5031 persoa­ne), pe cand numai 5,2 % dintre barbati depasesc aceasta varsta (3856 persoane).

1.2 Miscarea naturala si migratorie a populatiei

Conditiile particulare in care a avut loc cresterea populatiei municipiului Calarasi- si anume  a afluxului mare de populatie, in special tanara, in varsta de  munca au conferit o anu­me particularitate fenomenelor demografice din municipiu in compa­ratie cu zona in care se afla situate. Astfel, ca urmare a stabilirii in localitate a unui numar mare de  tineri - natalitatea se situeaza, la un nivel ridicat,  superior mediei pe intreg judetul si mediei pe tara. Pe de alta parte, datorita existentei unei populatii  reduse de persoane varstnice, rata generala de mortalitate este net inferioara mediei judetului, fiind chiar mai redusa decat rata medie pe tara a mortalitatii in mediul urban. Drept rezultat, municipiul a beneficiat o lunga perioada de timp, de un spor natural foarte important.

                          Miscarea naturala a populatiei

                              Proportii la 1000  locuitori

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Rata sporului natural

Rata mortalitatii infantile (decese sub un an la 1000 nascuti vii)

1

2

3

4

5

2002

   Municipiul      Calarasi

10,3

9,1

1,2

23,7

 Judetul    Calarasi

Total judet

10,7

14,2

-3,5

23,1

Mediul urban

10,1

10,1

-

22,2

Romania

Mediul urban

8,5

9,8

-1,3

14,5

Dupa anul 1989, se constata o reducere drastica a fertili­tatii populatiei feminine, concretizata intr-o scadere a numarului de nou nascuti cu 43 % in interval de 4 ani. Aceasta reducere a numarului de nasteri corespunde unui comportament demografic de criza, ca reactie la impasul economic si social in care se gaseste so­cietatea. Descresterea ratei natalitatii din municipiul Calarasi arata insa ca semnele crizei au aparut inca inainte de sfarsitul deceniului trecut si in prima jumatate a secolului al XX – lea. Indicele de  natalitate a scazut in timpul celui de-al doilea razboi mondial, inregistrand cresteri mari dupa razboi pana in 1956,  apoi scade pana in 1966. Masurile luate in anul 1967 duc la cresterea natalitatii care in 1970 era de 27,5%.  Aceasta va scade pana in anul 1983 la 18-19%, mentinandu-se apoi la valori de  20-21%  (1988 – 20,7%). Mentinerea natalitatii la valori ridicate se explica si prin aportul populatiei tinere stabilite in Calarasi din localitatile invecinate.

Natalitatea a cunoscut, de asemenea, o evolutie ce se circumscrie in coordonatele generale ce caracterizeaza procesele si mutatiile demografice ale tarii noastre, care au devenit mai evidente in ultimele decenii. Urmarite in decursul unor perioade mai lungi de timp valorile natalitatii, desi cu o scala larga de exceptii, converg spre relevarea unei tendinte de descrestere. Valorile acestui important indice demografic prezinta o accentuata  variabilitate. Cu toate acestea insa, unele valori, situate peste nivelul mediu, cum sunt cele din anii 1980 – 1985, contureaza o anumita evolutie progresiva, care se situeaza totusi cu mult sub nivelurile cele mai mari, inregistrate in anii 1967 – 1968. Dupa 1990, ca o consecinta directa a conditiilor economice si sociale, rata natalitatii s-a diminuat de la 22,5%  in 1989 la 9,5 % in 1996. Anul 1996 a fost anul cu cea mai scazuta rata a natalitatii din ultima jumatate de secol.

 Un indicator cu semnificatii negative in ce priveste cali­tatea vietii populatiei din municipiu si din  judet  este  mortalita­tea infantila. Nivelul ei este cu 61,18 % mai mare decat media pe tara (in mediul urban) si, lucru demn de semnalat, este mai mare decat media inre­gistrata in judetul Calarasi cu 0,6  decese sub un an la 1000 de nascuti vii. Concluzia este ca exista niste condi­tii locale (cum ar fi poluarea mediului), care constituie factori nocivi pentru sanatatea nou-nascutilor. Astfel, daca in 1992 s-a inregistrat o rata a mortalitatii infantile de 28,8 (raportata la 1000 de  nascuti vii), in 1997 aceasta rata a crescut pana la 32, Apoi datele de la recensamantul din 2002  releva o crestere a calitatii vietii fata de 1992 si 1997,  printr-o scadere a acestei rate a mortalitatii infantile la 23,7.

Scaderea  numarului populatiei se explica prin:

- cresterea ratei mortalitatii de la 7,6  in 1992 la  9,1 in 2002, adica o crestere cu 13%  fata de 199

- scaderea ratei natalitatii de la 11,6  in 1992 la 10,3 in  2002, ceea ce inseamna o scadere de 15,8% fata de 1992

S-a inregistrat de asemenea o scadere a sporului natural de la 7,4 in 1990 la 3,9 in 1992, ca in 2002 sorul natural sa ajunga la 1,2;  ilustrata in graficul urmator:

O parte insemnata a sporului populatiei din perioada trecuta s-a datorat soldului miscarii migratorii.

Din totalitatea de 78.593 locuitori recenzati in localitate in 1995,  peste  38,000  (50 %)  erau nascuti sau au avut domiciliul anteri­or in alta localitate decat Calarasi. Majoritatea celor sositi din alte localitati provin din acelasi judet (55 %);  pe de alta parte,  peste  3/4 din cei stabiliti in municipiu provin din mediul rural, bineinteles cei mai multi din comunele propriului judet  (peste 19.600 de persoane).

Din evolutia sporului migrator din ultimii 5 ani se cons­tata ca municipiul a avut o atractie constant ridicata pentru populatia altor localitati, pana in anul 1989,  moment dupa care intervine un punct de inflexiune a evolutiei; semnificativa, dupa acest moment, este dublarea numarului de persoane care parasesc municipiul.

                                 

                          Soldul migrator al populatiei in municipiul Calarasi

Anii

Stabiliri de domiciliu in localitate

Cf.abs.

Plecari cu domiciliul din localitate

Cf.abs

Spor migratoriu

Cf.abs.

Rata sporului migratoriu

(la 1000 loc)

1987

1541

470

1071

-

1988

1811

490

1321

-

1989

1658

505

1153

-

1990

1854

1854

0

-

1991

1154

920

234

-

1993

943

1006

-63

-0,8

1997

898

1.171

-273

-3,5

2002

919

1.102

-183

-2,5

Rata sporului migratoriu din 1993 pana in 2002 a avut o evolutie negativa, cu o descrestere de 4,4 ori in 1997 fata de 1993, ca apoi aceasta sa ramana in continuare negativa (inregistrandu-se mai multe plecari decat stabiliri de domiciliu in localitate), dar cu o crestere de 1,4 ori fata de 1997.

Ca urmare a acestei evolutii, rata sporului migrator a devenit mai mica decat rata sporului natural.

1.3 Structura pe etnii si confesiuni

Evolutia structurii etnice si confesionale a populatiei orasului nostru de-a lungul timpului a dus  la o convietuire in deplina  libertate si egalitate a minoritatilor nationale ( rromi, bulgari, evrei, italieni, unguri, germani,  aromani) alaturi de  nationalitatea romana ceea ce se reflecta si prin datele care caracterizeaza evolutia numarului si structurile demografice si social economice a fiecarei etnii in  parte.

Recensamantul din anul 1992 a evidentiat faptul ca populatia romana reprezinta majoritatea covarsitoare a populatiei municipiului Calarasi iar proportia acestora in totalul locuitorilor a fost in usoara crestere:  

            1930 = 89.9 %  romani

            1992 = 97,9 %  romani

            2002=  95,5  %  romani

            Diferenta de aproximativ 10%  dintre anii 1930 si 1992 au reprezentat-o celelalte minoritati care treptat au migrat. In 2002 procentul majoritarilor a scazut si datorita asumarii  identitatii de catre tot mai multi rromi.

In municipiul Calarasi sunt conform Recensamantului din 2002: 67140  romani; 2418 rromi; 367 turci ; 40  maghiari; 16 germani; 14 rusi; 6 chinezi; 4 bulgari; 4 polonezi si 4 italieni; 2 greci si cate un tatar; sarb; slovac si armean. 10 calaraseni au declarat alta etnie iar 5 au preferat sa nu si-o declare.

Structura confesionala, problema absenta din statistica  publica timp de peste o jumatate de secol a facut ca la recensamantul din  07.01.1992  sa prezinte o mare revelatie morala: 99,9 %  din populatia Calarasiului si-a declarat apartenenta la o religie, un numar infim de atei (40)  si fara religie (118).

Potrivit declaratiilor cea mai raspandita este  religia ortodoxa cu 98,8 % urmata de religiile musulmana 0,4%,  romano–catolica 0,2 %, etc.

1.4 Resursele de munca si posibilitatile de ocupare a acestora

Consideram, in mod conventional, ca resursele de munca sunt constituite din persoanele in varsta de 16-59 ani (barbati) si 16-54 (femei). In municipiul Calarasi exista conform datelor de la recensamantul din 2002 un numar mediu de salariati de 20 508, ceea ce reprezinta doar 27,89% din totalul de populatie stabila la 1 iulie 200

Conform ultimelor date din 1992 pana in 2002 numarul mediu de salariati era repartizat pe ramuri de  activitate  astfel:

Ramura

Salariati 1992

Salariati 1997

Salariati 2002

Cf.abs.

%

Cf.abs

%

Cf.abs

%

 

Agricultura

1.415

4,19

1.928

6,73

464

2,26

 

Industrie

14.639

43,38

11.494

40,11

9.383

45,75

 

Constructii

3.683

10,91

756

9,62

968

4,72

 

Comert

3.447




10,22

3.809

13,30

213

10,80

 

Activitati financiar bancare si de asigurari

449

1,33

505

1,76

377

1,84

 

Administratie publica

697

2,07

906

3,16

1.162

5,67

 

Alte activitati si servicii

9414

27,90

7260

25,32

5941

28,96

 

TOTAL

33.744

100,00

28.658

100,00

20.508

100,00

 

              

La data recensamantului din 2002 populatia salariata era de 20.508 si era repartizata astfel:

Ramura

Populatia

Cf.abs.

%

Industria prelucratoare

8507

41,48

Industria extractiva

90

0,44

Constructii

968

4,72

Agricultura

464

2,26

Transporturi si posta

1624

7,92

Comert

2213

10,79

Sanatate si asistenta sociala

1627

7,93

Invatamant

1401

6,83

Administratie publica

1162

5,67

Energie electrica, termica, apa si gaze

786

3,83

Financiar-bancare si asigurari

377

1,84

Alte activitati si servicii

1289

6,29

TOTAL

20508

100,00

Ramura care ocupa aproximativ 1/2 din populatia salariata este industria. In ultimii 10 ani s-a inregistrat o crestere a populatiei ocupate in industrie, cu 2,37  procente fata de 199 De  asemenea se  observa o scadere a ponderii populatiei ocupate in agricultura de  la 4,19%  in 1992 la 2,26%  in 200 Este de remarcat cresterea ponderii populatiei active in sfera ser­viciilor si a altor activitati de 28,96,  superioara mediei pe tara.

            Din distributia pe cele trei sectoare de activitati: sectorul primar-agricultura, silvicultura, piscicultura, pescuit, vanat, industria extraxtiva; sector secundar-industrie prelucratoare, constructii, energie; sectorul tertiar-administratie, servicii publice se observa ca o pondere  importanta o constituie sectorul secundar cu 50,03%.

Numarul salariatilor care activeaza in economia municipiului este mai mare decat populatia activa locala. Un numar relativ important de  persoane sosesc din  localitatile invecinate( Modelu, Tonea, Roseti, Gradistea, Cuza Voda, Calarasii Vechi) pentru a lucra in municipiu. Cele mai multe au locul de munca in industria prelucratoare, transporturi, telecomunicatii si constructii.

1.5 Starea de sanatate a populatiei

Asistenta sanitara a populatiei este asigurata de unitati din sectorul public si din cel privat, acesta din urma dezvoltandu-se  pe parcursul ultimilor ani. Numarul paturilor din Spitalul  Judetean   Calarasi  ce reveneau la 1000 locuitori s-a micsorat (de la 5,9 in anul 1995 la 4,1 in anul 2003) urmand tendinta nationala si mondiala de scadere a numarului paturilor de spital si de mutare a accentului in domeniul ingrijirilor de sanatate catre ingrijirea ambulatorie.

Sanatatea este un concept  multidimensional, fiind conditionata de factori biologici (genetici, ai reproducerii umane, a procesului de imbatranire etc),  factori de mediu (fizici, chimici, sociali), factorii comportamentali (stiluri diferite de viata) precum si de serviciile de sanatate. Durata medie a vietii sau speranta de viata la nastere este conditionata de un complex de factori care actioneaza in timp,  intre care o importanta deosebita il au: modul de viata, starea de sanatate, alimentatia, conditiile sociale si economice din societate. Speranta de viata la nastere a avut o tendinta crescatoare dupa 1997,  astfel ca in perioada analizata (1995-2003),  aceasta a crescut cu 2,38 ani pe total,  cu 2,81 ani pentru barbati si cu 1,69 ani pentru femei.  In perioada 2001-2003  speranta de viata la nastere a fost de  69,71  ani ( 66,06 ani pentru barbati si 73,68 ani pentru femei).

Principalele cauze de deces ale populatiei sunt bolile aparatului circulator, tumorile,  bolile aparatului respirator,  accidentele si bolile aparatului digestiv.

 2 Context economic

Situat in sud - estul tarii, pe malul stang al bratului Dunarii: Borcea, municipiul Calarasi isi datoreaza dezvoltarea actuala politicii de industrializare duse de guvernele comuniste instaurate dupa 1947,  ce a transformat Calarasul dintr-un oras agrar, intr-unul industrial.

Se  poate mentiona ca fata de 21,457 locuitori, cati s-au inregistrat in Calarasi la recensamantul din 1943,  numarul aces­tora inregistreaza o crestere de aproape 3,5 ori, la recensaman­tul din 7 ianuarie 1993 si fata de 2002 de 71,016 locuitori.

Modificari esentiale s-au produs si in structura populatiei ocupate: daca in 1948, la Calarasi existau numai 1325 persoane ce erau ocupate in ramuri neagricole, in 1989,  aceasta categorie socia­la depasea  40.000  locuitori, dintre care aproximativ 16.000 erau in industrie. In prezent, conform datelor statistice din 2002, populatia ocupata in ramuri neagricole este de 20 044, din care 9383 in ramura industriala, ceea ce reprezinta 46,81%  din totalul populatiei ocupate in activitatile neagricole. Se observa o scadere a populatiei ocupate in industrie dupa 1989,  de aproximativ 6600 de persoane.

 Din totalul populatiei salariate, in 2002 doar 464 de persoane erau ocupate in agricultura, adica  2,26%  din totalul populatiei ocupate.

Micile ateliere de tabacarit sau cele doua mori si brutaria erau singurele unitati in care se desfasurau activitatile industria­le, inainte de 1948. Mult mai tarziu apar primele intreprinderi textile si apoi  „colosii industriali” din domeniul siderurgiei, prelucrarii materialelor de constructii sau a celulozei si hartiei.

Teritoriul administrativ al municipiului Calarasi, intins pe o suprafata de 13.322 ha, detine 8.559 ha teren agricol, din care 8.376 ha teren arabil.

Bilantul teritorial indica un potential agricol deosebit al orasului, iar luand in considerare procentul deosebit de mare detinut de terenul arabil in cel agricol (97,86 %) si calitatea solurilor existente in zona (cernozionul,indeosebi), se poate aprecia ca agricultura reprezinta o ramura importanta in economia municipiului.

                                                                                                  Bilantul territorial

Folosinte

Suprafata

- ha -

Procent din total - %-

Suprafata totala

din care

13.322

100

Agricola

din care

8.559

64,25

- arabil

8.376

62,87

- pasuni

35

0,27

- fanete

1

0,01

- livezi si pepiniere pomicole

24

0,18

- vii si pepiniere viticole

123

0,92

Neagricola

din care

4763

35,75

- paduri

1051

7,89

- ape

1488

11,17

- drumuri

482

3,62

- constructii

1739

13,05

- neproductiv

3

0,02

In cele 7 intreprinderi existente in municipiul Calarasi care se ocupa cu productia agricola, dintre care 3  sunt societati de stat si 4 private, se cultiva cereale, plante tehnice, legume si se cresc animale.

            In  prezent exista o serie de societati comerciale care de­poziteaza, prelucreaza, intretin sau comercializeaza produsele agri­cole.

Astfel, se pot aminti Societatea Comerciala (S.C.) pentru Contractari, Aprovizionare- ADMS S.A.;  S.C. pentru producerea nutreturi combinate -  CALANC  Calarasi  S.A.;  S.C. legume- fructe LEFRUCT  Calarasi S.A.;  S.C. pentru mecanizarea agriculturii SERVO-AGROMEC  Calarasi S.A.;   S.C. de imbunatatiri funciare- SCELIF Calarasi S.A., etc.

Prelucrarea produselor agricole (vegetale si/sau animale) se face in unitati ca: CICAS S.A. (carne),  LAPTE Calarasi, PISCICOLA Calarasi S.A.,  PRODPAN Calarasi S.A. (panificatie), ZAHAR Calarasi S.A.,  VERITAS Calarasi (industria vinului), AVICOLA Calarasi S.A. LIO S.R.L etc.

Despre industrie in municipiul Calarasi se poate vorbi de-abia incepand cu anul 1959 cand se infiinteaza intreprinderea de confectii in zona garii pe locul fostului Regiment de Infanterie  (actuala CATEX S.A. Calarasi).

Lipsa resurselor subsolului, care sa genereaze o activi­tate de exploatare si prelucrare a acestora, a facut ca in zona sa se dezvolte numai activitati specifice industriei mici (locale), dimensionate strict in functie de marimea urbei pe care o deservea.

Actiunile derivate din politica dirijista de amplasare ju­dicioasa a fortelor de productie pe intreg teritoriul tarii si din necesitatea absorbtiei fortei de munca excedentare, au condus la aparitia de unitati economice apartinand diferitelor ramuri indus­triale.

Rand  pe rand, iau fiinta intreprinderi ca cele de materiale de constructii (actuala PREFAB   S.A. Bucuresti, Filiala Calarasi in 1965, Combinatul Siderurgic (actualmente TENARIS  DONASID S.A. ca otelarie electrica care foloseste  fierul vechi cumparat de REMAT-uri din sudul tarii)  in 1976,  etc. Alaturi de aces­te societati comerciale, mai apar si altele in ramuri ca: industria lemnului, a celulozei si hartiei ( COMCEH S.A.  cu capital iatalian, M0BIL S.A.),  industria alimentara, etc.

Productia industriala calaraseana cunoaste o dublare in 1989 fata de 1985 reliefand dezvoltarea spectaculoasa a acestui munici­piu. In 1991,  59,3%  din  productia industriala a judetului era rea­lizata la Calarasi. Acest procent creste in 1992 la 61,5 %, evidentiindu-se o concentrare a activitatilor industriale a judetului Calarasi, in acest oras.

Ramura cu contributia cea mai mare este metalurgia, ce deti­nea in 1989, 53,5% din totalul

productiei industriale a municipiului.

Pe vremea lui Ceausescu s-a construit la Calarasi un combinat siderurgic, care dupa ce a fost

scos din folosinta in 1998, a intrat in faliment in 2001. Azi, din combinat a mai ramas doar otelaria, o firma privata portugheza, Martifer, care se ocupa cu confectionarea de structuri metalice, si fosta divizie de transport a combinatului, care s-a privatizat si se numeste Sidertrans. TENARIS a achizitionat de la firma italiana BELTRAME o parte din fostul combinat siderurgic de la Calarasi.     TENARIS foloseste otelaria pentru a obtine materie prima necesara fabricii de  tevi Silcotub Zalau.

Cele trei societati comerciale care s-au desprins din fostul Combinat Siderurgic Calarasi: --SIDERCA S.A.,  CONSID S.A.,  ATLAS S.A.,  au cunoscut o evolutie aproximativ constanta dupa 1989.

S.C. SIDERCA  S.A. a cunoscut fluctuatii nesemnificative in ceea ce priveste numarul de salariati, pe fondul unei dezvoltari ascendente cu rezultate bune in ultimii 3 ani,  in ciuda faptului ca siderurgia romaneasca este actualmente in dificultate.

De la aproximativ 5000 salariati in 1989, s-a ajuns la 5400 in 1991, apoi la 5300 in 1992, pentru ca in februarie 1993 sa fie angajati 5200 persoane. In 2007 lucrau la TENARIS DONASID  S.A. 375  de persoane. Somajul  a  atins aceasta intreprindere calarasana cel mai mult la nivel de localitate.

Mai afectata,  din punct de vedere al somajului, a fost S.C. CONSID  S.A. Calarasi,  a carui obiect de activitate privind efectuarea de lucrari si reparatii in domeniul siderurgiei, efec­tuarea de lucrari de montaj, instalatii electrice, automatizari, reglaje si prestari servicii in constructii, nu a raspuns cereri­lor pietei, astfel incat de la cei 3400 salariati in 1989, numa­rul personalului angajat a scazut la 1820 in 1992, ajungand la 839 persoane in februarie 1993. In anul 2008 aceata inteprindere nu mai exista .

A doua ramura ca importanta in dezvoltarea industriala a municipiului este reprezentata de cea a celulozei si hartiei. Aceasta contribuie cu 20,2 % la productia industriala a anului 1989 si folosea ca materie prima paiele de grau. Societatea comerciala COMCEH S.A. Calarasi este situata in partea de sud–est a municipiului (fostul combinat de celuloza si hartie) este o societate cu capital italian care foloseste ca materie prima celuloza adusa de la alte intreprinderi de profil din tara, producand diferite tipuri de hartie (cea mai buna hartie de tipar din Romania in acest moment);  impreuna cu MOBIC S.A. Calarasi  situata pe Varianta Nord  sunt cele doua unitati ce reprezinta industria lemnului in municipiul Calarasi.

Scaderile de personal existente in perioada ultimilor 3 ani nu indica o situatie critica a acestor intreprinderi.

Intreprinderea

Anii

1989

1991

1992

1993 februarie

COMCEH

2005

1955

1883

1793

MOBIC

171



202

155

154

Sursa datelor:  Institutul de Management si Informatica – iulie 1993.

Societatea Comerciala CATEX S.A.Calarasi, singura reprezen­tanta a industriei textile si pielariei a cunoscut o evolutie des­cendenta an de an. Numarul angajatiler a scazut constant: de la 2 858 in 1989 la 2 770 in 1991, apoi la 2 490 in 1992 , cca. 2 200 in februarie 1993, 1950 in decembrie 2003 si la cca 1500 in 2007.

Industria  materialelor de constructii este reprezentata de S.C. PREFAB  BUCURESTI S.A.  filiala Calarasi care produce si comercializeaza prefabricate din beton armat, tuburi de presiune din beton armat,  precoaprimat, BCA folosind nisipul si pietrisul din albia Dunarii, utilaje si piese de schimb pentru industria materialelor de constructii, etc.,  provenind din fostul I.M.C. Calarasi.

Numarul salariatilor acestei intreprinderi a scazut an de an: de la 1 748 persoane in 1989, la 1 517 in 1991, la 1 155 in 1992, ajungand la 1007 in februarie 1993 (sursa datelor: Institutul de Management si Informatica - iunie 1993), 980 in martie 2008.

Poluarea industriala a orasului Calarasi se produce cu pulberi sedimentabile (netoxice) provenite de la platforma industria­la situata in nord-vestul localitatii.  Frecventa depasirii concen­tratiei maxime admiaibile in 1992 de 65%, conform datelor din Anuarul Statistic 1993. O analiza a populatiei active in industrie, structurata conform activitatilor CAEN,  facuta pe date de la ultimul recensa­mant,  reliefeaza ca 36,9 %  din totalul populatiei active  isi desfasoara activitatea in industria prelucratoare.

Modificarile intervenite in structura productiei industria­le a municipiului Calarasi dupa 1989 sunt nesemnificative. Impor­tant de mentionat este aparitia societatilor comerciale private, distribuite in aproape toate ramurile industriei calarasene.

In ramura constructiilor lucreaza numai 4,72 % din populatia salariata  a municipiului, conform datelor ultimului recensamant.

Ramura in care trasaturile economiei de piata se manifesta cel mai pregnant este comertul. Din cele 760 unitati comerciale existente,  mai mult de jumatate (389) sunt in proprietate privata (365 particulara, 24 cooperatista). Numarul mare al magazinelor universale si mixte ( 384 din totalul de 717 magazine ) fata de cele specializate ( 168 alimentate si 165 nealimentare ) conduce la con­cluzia ca exista posibilitati atat financiare cat si manageriale de a dezvolta activitati solide, in aceasta ramura. In aceasta ramura lucreaza in prezent  2213 persoane.

Retailul din Calarasi este slab dezvoltat, Calarasiul fiind mult sub alte orase cu o populatie apropiata din Romania, la acest segment. In ciuda acestui fapt  numeroase persoane din localitatiile limitrofe ( inclusiv cele din jud. Constanta)  vin in Calarasi pentru a-si face cumparaturiile. In Calarasi nu exista un mall sau un super-market cu o marime mai mare de 1000 m2 ( cel mai mare fiind Minimax-ul). Lantul de  hipermarket-uri PIC  a declarat ca va deschide in noiembrie un parc de retail cu un hipermarket de 10.000 m2,  impreuna cu o galerie comerciala si un magazin de bricolaj. Printre candidatii  pentru ocuparea unui spatiu in acest parc au fost mentionati: BricoStore si Mr. Bricolage . Cele mai importante magazine din oras sunt in prezent: Minimax Discount,  Penny Market, Altex Megastore ( electrocasnice si electronice) , Agneza,  2 magazine Germanos(aparatura) , 1 magazin UltraPro Computers .               

  Potentialul turistic al zonei nefiind de o insemnatate deo­sebita, turismul de tranzit este singura forma practicata in Calarasi ca activitate turistica organizata. Capacitatea de cazare de 368 locuri, distribuite in  3 unitati de cazare  : Hotelul Calarasi , Hotel-restaurant Albatros, Intim  (348 locuri)  este relativ  redusa, turismul nereprezentand o sursa importanta de dezvoltare economica a municipiului.

Dezvoltarea sectorului tertiar implica si extinderea activitatilor financiar-bancare, care,  in ultima perioada  au cunoscut o amploare deosebita, si in Calarasi; inainte de anul 2004 nu functionau decat 5 banci (BCR, BRD, Raiffeisen, Bancpost si CEC). Dupa anul 2004, mai multe institutii bancare de prestigiu au inceput activitatea in orasul de pe malul bratului Borcea. La sfarsitul  verii lui 2007,  Banca Transilvania a deschis cea mai noua agentie bancara locala. Alpha Bank va deschide in curand o agentie in locul Pizzeriei Julia.

Agentiile bancare din municipiul Calarasi sunt: Banca Comerciala Carpatica (1 agentie), Banca Comerciala Romana (3 agentii), Banca Romana pentru Dezvoltare (2 agentii), Banca Romaneasca (1 agentie), Banca Transilvania (2 agentii), Bancpost (1 agentie),  Casa de Economii si Consemnatiuni (2 agentii), Piraeus Bank Romania (1 agentie),  Raiffeisen Bank Romania (3 agentii),  UniCredit Tiriac Bank (1 agentie), Mkb Romexterra Bank (1 agentie), OTB Bank Romania (1 agentie), Alpha Bank Romania (1 agentie), ING Bank (1 agentie); total de 14 banci prezente si 21 agentii (sucursale).

            Pe langa dezvoltarea ramurilor devenite traditionale deja in municipiul de pe malul Borcei (siderurgia, agricultura, etc.), se constata o tot mai mare ocupare a populatiei in sectorul serviciilor, sector ce va trebui sprijinit in dezvoltarea sa viitoare datorita capacitatii de absorbtie a fortei de munca eliberata din ramuri cu rentabilitate mai scazuta.

         LISTA PRINCIPALELOR UNITATI ECONOMICE (INDUSTRIALE SI DE CONSTRUCTII) DIN MUNICIPIUL CALARASI

1. TENARIS DONASID SA

Otelarie Electric

 CONSID SA

In lichidare

3. ASTAL ROM SA

Extragere de balast, transporturi

intern s international

4. COMCEH SA

Fabrica de  hartie

5. MOBIC SA

Sectie pentru fabricarea mobile

6. PREFAB SA

Fabrica de prefabricate

7. CATEX SA

Fabrica de confectii

8. COMAT SA

Confectii metalice,c-tii civile

9. REMAT SA

Recuperarea materialelor

10. AUTOTRANS SA

Transporturi

11. OPTIM  SA

Constructii

1 CALANC SA

Fabrica de nutreturi combinate

13. INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI

Fabrica de produse lactate

14. PRODPAN SA

Fabrica de paine

15. VERITAS SA

Vinificatie si sucuri

16. PERLA SA

Industria carnii

17. CONFORT SA

Constructii civile

18. PRESCON SA

Gospodarie comunala

19. SOTAM SA

Transporturi

20. PRODAS SA

Trust gostat

21. CICAS SA

Industria carnii

2 ZAHAR SA

Fabrica de zahar

23. SC SAINT GOBAIN GLASS

Fabrica de sticla

           LISTA PRINCIPALELOR UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE

1. AGROMIXT SA

Sere

 AGROINDUSTRIALA

Ferma agro

3. AGROHOLDING

Ferma agro

4. SERVAGROMEC

Masini unelte

5. LEEFRUCT

Ferma agro

6. AVICOLA

Ferma zootehnica

7. PISCICOLA

Ferma piscicola

8. COMSUIN

Ferma porcine

            O influenta semnificativa asupra dezvoltarii economiei municipiului Calarasi au  avut-o investitorii externi importanti din perioada post-decembrista.

            Dupa falimentul combinatului (Siderca), grupul Tenaris a pastrat otelaria (Donasid), iar partea de demolare a halelor a fost preluata de o firma din Bucuresti, Lemtrans. In 2004  a fost finalizata constructia fabricii de  PAL Melaminat din plop Romply, investitie austriaca in valoare de 18 milioane de euro. In 2005, grupul Saint-Gobain anunta  inceperea lucrarilor la o linie de productie a sticlei la Calarasi in valoare totala de peste 100 de milioane de euro. Lucrarile au fost finalizate in 2006 iar pentru anul 2007  Saint-Gobain intentiona sa construiasca o linie de productie a parbrizelor. Tot in 2007 trebuia finalizata o fabrica de oxigen, azot si argon, apartinand firmei Siad.

1 Transporturile in Calarasi

           

Caile de comunicatie si transporturile au o importanta deosebita in dezvoltarea economiei in   general si mai ales a industriei  contribuind  la desfasurarea normala a fluxului de productie precum si la deplasarea fortei de munca.

 Reteaua feroviara a orasului Calarasi s-a realizat la sfarsitul secolului trecut  inaugurandu-se prima statie de cale ferata in 17.XI.1886, initial s-a construit calea ferata Bucuresti-Fetesti  la care s-a adaugat varianta Ciulnita-Calarasi. Ea ajungea pana in port urmand incarcarea cerealelor in vapoare si permitand calatorilor ce veneau de la Silistra sa se imbarce/urce in tren direct spre Bucuresti. Dupa 1981 calea ferata Calarasi-Ciulnita fost dublata si electrificata, construindu-se statia Calarasi Nord si  Triajul care deservea platforma siderurgica.  Mentionam ca intreprinderile din nordul si estul orasului sunt racordate la calea ferata. Azi dispune de o gara moderna cu un numar de 8 case de bilete, birou de informatii, serviciul “bagaje de mana” , deservind 10 directii de transport calatori. Statia CF Calarasi asigura 24 perechi de trenuri de persoa­ne pe zi, precum si trierea a 1000 - 1500 de  vagoane CF pentru uni­tatile industriale,

Linia CF din portul Calarasi asigura transportul a cca. 3000 t/zi la care se adauga transporturile din zona industriala Est.Prin lucrarile de dublare si electrificare a liniei Ciulnita - Calarasi, precum si dirijarea electrodinamica a circulatiei, reteaua de cai ferate si-a marit capacitatea de transport si indicatorii de exploatare.

Calarasul este un  nod rutier  important regional  care leaga  Bucurestiul si Dobrogea de Sud.

De curand functioneaza o cursa de pasageri pe relatia Bucuresti-Calarasi-Silistra (Bulgaria) prin intermediul ferriboat-ului de la Chiciu , o investitie finantata in proportie de 63% din fonduri  europene.

Reteaua stradala a municipiului Calarasi este dispusa sub forma rectangulara-dreptunghiulara cu dimensiunile ge­nerale de: 6 km pe 1,5 km. Axa longitudinala orientata pe directia vest-est se situeaza in continuarea drumului DN3  Bucuresti-Calarasi-Constanta (str. Bucuresti). Axa nord-sud  se  desfasoara pe trasee decalate care afec­teaza zona centrala: DN 21 - str. Slobozia, str. Republicii – str. Eroilor - DN 3 in directia Chiciu-Ostrov-Constanta.

Majoritatea strazilor pe care se desfasoara circulatia in municipiu sunt de categoria a IlI-a si a IV-a. Lungimea totala a retelei de drumuri este de 99,488 km din care asfalt - beton 59.176 m, pavaj granit 496 m + bolovani, de rau 1447 m, pamant 27.365 m.

Lungimea totala a strazilor orasenesti este de 150 km, din care modernizate doar 71km, ceea ce reprezinta 47,33% din totalul strazilor.

Principalele artere de penetratie - iesire in municipiu sunt: DN 3 din directia Bucuresti -Lehliu, DN 3 B din directia Fetesti - Jagalia si DN 21 din directia Slobozia care traverseaza caile ferate ale triajului inscriindu-se pe strada Slobozia care debuseaza in calea Bucuresti. Intersectiile cu calea ferata sunt la nivel.

Principalele artere functionale ale retelei sunt: str.  Bucuresti cu profil variabil, 4 benzi (categegoria Il) si respectiv 2 benzi (categegoria III); Bd. Republicii are de asemeni 4 si 2 benzi (categegoria II si III)  iar celelalte strazi paralele cu aceasta sunt folosite pentru deservirea circulatiei grele si a transportului in bariera cu CF pana la iesirea spre Fetesti.

Transportul greu local este dispus pe artere care cauta sa evite zona centrala, situatia cea mai dificila fiind penetratia DN 3 dinspre Bucuresti, prin incinta  fostului Combinatului Siderurgic si dinspre Chiciu, cu debusare in zona centrala pe str. Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia si DN 3 B spre Fetesti.

Transportul greu local si de tranzit indeosebi pe directia nord-sud, afecteaza negativ zona centrala a orasului, perturband circulatia si functia urbana locala.

Transportul in comun este asigurat prin patru linii de auto­buze cu un total de 30 de autobuze in inventar  care fac legatura intre Platforma Siderurgica  si comuna Roseti, Micro 6- str. Pacii si Piata Garii - Chiciu. Deplasarile spre locu­rile de munca de  pe platforma industriala nord se fac pe jos in pro­portie de 80 %.

In sudul orasului, fluviul Dunarea se trece cu bacul in zona Chiciu-Regie ( jud. Constanta) si Chiciu – Silistra ( Bulgaria ). In partea de nord a orasului exista si un aeroport utilitar, folosit in perioada 1960 –1980 si pentru mitinguri aviatice.

            Dunarea a constituit dintotdeauna un punct de atractie pentru oameni, asa explicandu-se de ce din  Evul Mediu, drumurile duceau  spre marele fluviu. Se remarca “drumul Silistrei” care era indreptat spre vadul de trecere din zona sudica a Calarasului – zona Chiciu legand zona montana si Subcarpatica cu Peninsula Balcanica.

            Amplificarea traficului fluvial a fost legata de dezvoltarea Combinatului Siderurgic Calarasi, construindu-se chiar un canal de legatura intre bratul Borcea si platforma siderurgica, un port mineralier, un pod rutier. Odata cu inchiderea portilor C.S.Calarasi traficul fluvial se reduce la barjele cu nisip si pietris care alimenteaza S.C.PREFAB S.A., iar in 1999  au fost incarcate mii de tone de fier  vechi pentru export rezultat din dezafectarea a multor mijloace fixe in urma inchideri si lichidarii C.S. Calarasi si a Uzinii Cocsochimice.

Ruta Calarasi-Ostrov de transport de persoane pe apa a fost sistata dupa 1990.

Se contureaza un mic port de agrement cu ambarcatiuni particulare folosite in sezonul estival.

Ocazional se poate asigura calatorii de agrement in zona Silistra si Pacuiul lui Soare cu ambarcatiuni apartinand unor societati comerciale.

Dintre celelate tipuri de cai de comunicatie si transport un rol important il au transporturile prin conducte. Apeductele se folosesc pentru alimentarea cu apa potabila. Orasul dispunand de o uzina de apa inca de la inceputul secolului XX. Noua uzina de apa a municipiului foloseste apa adusa prin conducte de la punctul Chiciu iar reteaua de distributie a apei cuprinde si conducta principala dintre  COMCEH S.A. si TENARIS DONASID  S.A.

2 Echiparea edilitara

Bratul Borcea singura apa curgatoare pe teritoriul municipiului Calarasi, se afla situata in partea de sud a loca­litatii.

Un canal industrial leaga bratul Borcea in partea de sud-vest a orasului, de portul combinatului siderurgic. El are 4,5 Km in aliniament.

Sursa de alimentare cu apa pentru municipiul Calarasi este apa din Dunare,  principala captare fiind situata pe malul stang in dreptul portului Chiciu. Ea asigura 64.800mc/zi (750 l/s) din care pentru apa potabila 55.200 mc/zi (640 l/s).

In scopul imbunatatirii calitatii apei potabile se propune realizarea unei statii de ozonizare care va fi ampla­sata la Chiciu, ea contribuind la eliminarea practic totala a gustului, mirosului si culorii apei.

Alimentarea cu apa a municipiului Calarasi se face in sistem centralizat avand ca sursa apa fluviului Dunarea. Cap­tarea principala, este situata pe malul stang al Dunarii, in aval de portul Chiciu.

Apa este transportata de la captare pana la statia de tratare si pompare, situata in sudul municipiului, la intersectia str. Cornisei cu str. Eroilor. Doua conducte de aductiune cu Dn 1000 mm asigura acest transport.

Apa potabila distribuita consumatorilor este de 29.293 mc/zi (cca. 340 l/s) din care pentru uz casnic 13.340 mc/zi. (154 l/s) si pentru unitati industriale si de constructii 7.930 mc/zi (92 l/s). Lungimea retelei de distributie a apei potabile este de 198,3 Km. Sectiunile retelei de alimentare cu apa sunt cuprinse intre 50-800 mm.

Intreprinderile economice din zona industriala sunt alimentate cu apa astfel:

            zona industriala est - capteaza apa din bratul Borcea si statiile de tratare sunt corespunzatoare necesitatilor de calitate specifice fiecarei industrii;

     zona industriala nord  - este alimentata cu apa potabila si industriala din reteaua de

           distributie a municipiului Cala­rasi;

     zona industriala vest - combinatul siderurgic - este alimentat cu apa industriala din bazinul

            portuar prin instalatii proprii de captare si tratare. Pentru restul intreprinderilor din zona apa                 industriala si apa potabila sunt livrate de catre Regia autonoma de apa Calarasi.

     Municipiul Calarasi are canalizarea realizata in sistem divizor, apele menajere fiind colectate de o retea proprie si pompate spre statia de epurare, amplasata in aval, pe malul stang al bratului Borcea, catre capatul estic al intravilanului. Apele pluviale sunt colectate prin rigole si canale inchise si conduse spre iazul decantor al canalului Jirlau si respectiv bratul Borcea. Lungimea simpla a retelei de canalizare este da 87,1 Km. Intreprinderile economice din zonele industriale au canalizarea rezolvata astfel:

zona industriala est - in aceasta zona se gasesc amplasate statia de epurare a apelor uzate

din municipiu, cu o suprafata de 2,30 ha. si statia de epurare a combinatului de celuloza si hartie cu o suprafata de 7,50 ha. Intreprinderile din zona industriala este cu exceptia CCH,  deverseaza apele uzate la statia de epurare a municipiului, iar apele pluviale sunt deversate direct in bratul Borcea.

zona industriala nord - aici exista o retea redusa de canalizare, apele pluviale scurgandu-se

la suprafata terenului catre zonele mai joase. In timpul perioadelor ploioase aceasta zona este frecvent inundata,  cu exceptia fabricii de nutreturi combinate, care beneficiaza de o canalizare pluviala proprie.

zona industriala vest - combinatul are o canalizare independenta de restul zonei industriale,

avand stadii de pompare si epurare proprii. Celelalte intreprinderi din zona isi colec­teaza apele menajere si industriale in incintele proprii si le pompeaza apoi in colectorul menajer, Dn 50 cm de pe strada Ma­cului. Toate intreprinderile deverseaza apele pluviale in cana­lul Jirlau, de unde prin intermediul stadiei de pompare general sunt deversate in bratul Borcea.

Din cauza capacitatii insuficiente a stadiei de pompare din zona respectiva se produc frecvent inundatii.

Municipiul Calarasi este alimentat cu energie electrica din Sistemul Energetic National prin intermediul a doua statii de trans­formare: una situata in zona Combinatului de Celuloza si Hartie si sta­tia electrica Mircea Voda situata in zona Combinatului Siderurgic.

Reteaua telefonica a municipiului Calarasi este formata din circuite realizate in cablu si traseu aerian si subteran. Ele sunt subterane (in general) in zonele centrale si cele cu locuinte in blocuri. Gradul de telefonizare este de 15,7%(90%).

Retelele termice ale municipiului Calarasi asigura alimentarea centralizata cu caldura si apa calda menajera a locuintelor si dotarii sociale culturale prin intermediul a 33 puncte termice alimentate din centrala termica din incinta Combinatului siderurgic. Distributia retelei termice se realizeaza subteran. Unele sunt insa si supraterane, cele din zona Garii si zona Combinatului, montate pe astacade.

      In urma planului de sistematizare comunist, o mare parte (si cea mai pretioasa) din zestrea edilitara si din monumente a fost pierduta, dar totusi o mica parte a supravietuit.

In municipiul Calarasi exista un numar de 60 de monumente de arhitectura considerate cu valoare arhitecturala si istorica deosebita. Dintre acestea numai sase sunt trecute in listele DMA3I ca fiind cela mai importante:

12B 005 – Str. Prelungirea Bucuresti nr.8 - Liceul Agricol Calarasi, 1929 – 1998

123 006 – Str. Bucuresti nr, 102 - Casa Demetriad azi Biblio­teca judeteana, 1888

12B 051 - Str. 13 Decembrie 1918 - Primaria veche, sec. XIX, azi Scoala de Arte

12B 053 – Str. Pompierilor nr. 1 - Cladirea fostei cazarmi a pompierilor 1897 (azi Arhivele Statului –Calarasi; arh. Cioconi

12B 066 - Str. Sloboziei nr. 1 - Prefectura jud. Calarasi, sf.sec. XIX , arh. Cioconi, , cladire in stil neo-clasic construita la sfarsitul secolului al XIX-lea.

       12B 067 - Str. Sloboziei nr. 3 - fostul liceu „Stirbei Voda”, 188 (azi Scoala generala nr.1) ;

            La acestea se mai adauga : Turnul de apa, Catedrala Sf. Nicolaie, biserica inaltata la mijlocul secolului al XVI-lea, cea mai veche cladire a municipiului,  loc unde tarina Ecaterina cea Mare (1729-1796) a Rusiei, la intoarcerea de pe un front din Razboiul Ruso-Turc aflat la Sud de Dunare s-a rugat pentru binele armatei ruse in aceasta biserica;  Monumentul Vulturului (de la '5 Calarasi') ,  Monumentul Soldatilor (considerat km 0 al municipiului) , Capitania Portuara , Biserica Alexe, construita in secolul al XIX-lea ,  Cladirea Gimnaziului Carol I Calarasi (primul liceu din Calarasi) .

Este necesara deci protejarea acestor monumente de arhitectura cu valoare deosebita, asa cum necesara a fi protejata este si zona impadurita din apropierea Gradinii Zoologice fiind considerata ca zona cu valoare peisagistica. De asemeni este necesara protejarea zonei destinate statiei de gospodarire a apei, situata in intravilan in sudul municipiului pe partea dreapta a drumului Calarasi-Chiciu.

 3 Zone functionale

Prezentarea situatiei existente a munici­piului Calarasi, din punct de vedere al      zonificarii functionale au la baza stabilirea zonelor majore (locuinte, industrie, par­curi si sport, gospodarie comunala, echipare teritoriala si al­tele, precum si sintetizarea ordinului lor de marime intr-un bilant teritorial.

Teritoriul administrativ al municipiului Calarasi se intinde pe o suprafata de 13.322 ha. Din aceasta: suprafata agricola are 8.559 din care: arabil 8.376, pasuni 35 ha, vii si pepiniere viticole 123 ha, fanete 1 ha, livezi si pepiniere po­micole 24 ha, suprafata neagricola 4.763 ha, din care: paduri 1.051 ha, ape 1.488 ha, drumuri 482 ha, constructii + curti si gradini 1.739 ha, neproductive 3 ha.

Teritoriul intravilan al municipiului are o suprafata de 2955,60  la care se adauga suprafetele celor 23 de trupuri (U.T.R.) cu un total de 62,25 ha.

  Principalele aspecte ale  zonelor functionale sunt:

           Zona de locuit  este diferentiata pe doua tipuri de locuinte: inalte, P+4 cu accente P+8, marcate cu galben inchis si locuinte joase, P si P+1, marcate cu galben deschis. Aceste zone pe langa functionarea principala includ, de asemenea o serie de dotari de stricta necesitate ca: scoli, gradinite, dispensare umane si veterinare, biserici, comert.

      In partea de nord - vest a municipiului situat intre Combinatul siderurgic si str. Panduri,

cartierul Mircea Voda este constituit de locuinte joase, multe dintre acestea fiind precare ca aspect fizic si estetic. Intre strada Cuza Voda si linia CF care deserveste zona portului se desfasoara cartiere cu con­structii joase: Volna, Centru, iar mai in sud-est Magureni.

Cartierul de locuinte colective in blocuri se desfasoara de la str.-Cuza Voda la str. Panduri si de la str. Cornisei la str. Muse­telului. La aceasta se mai adauga cele de pe str. Progresul si din zona centrala.

Complexul de locuinte din aceasta zona cuprinde peste 5000 de apartamente numeroase complexe comerciale, unitati sociale - cultu­rale si de invatamant : Liceul  Teoretic „Minai Eminescu”,Colegiul Agricol Sandu Aldea, Grupurile Scolare Danubius si Dan Mateescu , scolile cu clasele I-VIII nr. 5, 10, 11., cinematograful „Orizont”, Policlinica nr.  Aceasta zona a muncipiului are cea mai mare densitate de populatie, ea incluzand cca. 5o % din numarul total al locuitori­lor Calarasului si se prelungeste pe langa calea ferata, pana in zona industriala nord-vest.

Zona activitatilor economice cuprinde unitati de constructii si indus­triale, precum si spatii de depozitare; zona industriala se subimparte astfel:

a.   zona industriala nord - cuprinde: SC SAINT GOBAIN GLASS ROMANIA S.A., Fabrica de Nutre­turi combinate (CALANC SA) si Fabrica de confectii (CATEX SA), ca uni­tati economice mai importante. Pe langa acestea: sectii de confectii metalice, constructii si prestari servicii. Deosebit de bine reprezen­tata in aceasta zona este si functiunea de productie si depozitara produse agro-alimentare: Fabrica de zahar (SC ZAHAR SA), Fabrica ce lapte, Fabrica de paine (SC PREODPAN SA), intreprinderea de legume si fructe (SC LEFRUCT SA), intreprinderea de depozitare a produselor alimentare (SC PERLA SA). Functiunea de transport este evidentiata de prezenta statiei CFR si Autogarii Calarasi, constructii recente reali­zate in anii 1985 -1988, precum si intreprinderile specializate de transport SC AUTOTRANS SA si RATL. De asemeni bazele de aprovizio­nare pentru industrie si agricultura, depozitele PECO, de mobila, de combustibil intaresc si functiunea de depozitare a acestei zone.

Din analiza situatiei existente s-a constatat ca aceasta zona care are ca limita de nord terenurile fostului IAS Calarasi constituie o blocare in calea extinderii orasului cu zone de locuit.

b.   zona industriala de nord-vest - grupeaza complexul de unitati economice de pe fosta Platforma siderurgica SC CONSID SA, SC TENARIS DONASID  SA, SUGT SA, precum si alte intreprinderi specializate care cola­boreaza cu acestea (BATMA, COMAT SA si altele).

Zona industriala nord-vest mai cuprindea si portul mineralier  destinat aprovizionarii cu materii prime a fostului combinat siderurgic, dezafectat in intregime. In aceasta zona se afla deci o mare platforma de depozitare industria­la, precum si zone actualmente destinate organizarii de santier res­pective. Din discutiile cu autoritatile locale se prevede realizarea pe acest teritoriu a unei „parc industrial” .

      c.   zona industriala de est- o zona industriala conturata dupa anul 1962 reprezentata de Combinatul de  Hartie SC COMCEH SA, intreprinderea materialelor de constructii (SC PREFAB SA si nucleul industrial Magureni cu intreprinderile specializate, SC „Industria Locala SA”, Fabrica de Gheata, Drumurile judetene si silozul port).

Zonele industriale descrise mai sus sunt marginite de zone agro­zootehnice care impreuna alcatuiesc bariere aproape de netrecut pen­tru dezvoltarea viitoare a zonelor de locuit. Se adauga deasemeni la acest impediment existenta, in nord, a aeroportului utilitar iar in sud, a portului si a zonei de faleza. Practic putem spune ca, excep­tand o mica fasie in sud-est, spre valea bratului Borcea, municipiul Calarasi nu permite extinderea cu zone de locuit datorita dezvoltarii necontrolate si masive a zonelor agro-industriale.

d.   zona spatiilor verzi in municipiul Calarasi este constituita din: parcuri agrement si sport, situate in sudul orasului, zona de faleza, gradina zoologica, complexul sportiv „NAVROM”-folosit pentru spectacole in aer liber  si complexul sportiv unde se afla Stadionul Municipal, Sala de Sport , terenuri de antrenament etc,  in nord.

De asemeni se include zona strandului de pe malul drept al bratului Borcea-Strandul Tineretului neamenajat. In afara perimetrului intravilan, in sud exista frumoase locuri de agrement reprezentate prin padurea tipic de lunca si ochiurile de apa - bratul Borcea si locurile din sud-vest folosite in interes piscicol.

Obiectivele de interes public ale municipiului Calarasi includ atat dotari social-culturale, cat si lucrari edilitare (apa, canalizare, termice, telefonie) si gospodaresti (cimitire, groapa de gunoi, etc.)

 Dintre dotarile social-culturale enumeram: Centrul de cultura  -situat in cladirea fostului Teatru Popular, Cinematograful Orizont, Biblioteca Judeteana Alexandru Odobescu din Parcul Central( sectia pentru adulti) , Muzeul Dunarii de Jos, Galeria Arcadia, o sala de sport, 17 gradinite de copii; 8 scoli primare si gimnaziale, 7 licee (2 teoretice, 3 industriale,1 agri­col, 1 economic), o scoala postliceala si o scoala de arte si meserii, un spital (793 paturi), dispensare 4, policlinici 4, farmacii 14, crese 2, institutii bancare cu capital de stat 5 sucursale, institutii bancare cu capital mixt o sucursala; institutii bancare cu capital cooperatist; hoteluri 3 (348 locuri de cazare).

Din analiza situatiei existente se constata ca in zonele cen­trale sunt relativ bine reprezentate dotarile social-culturale spre deosebire de zonele marginase unde se constata i, lipsa dispensarelor sau a  gradinitelor si scolilor , lipsa retelelor de alimentare cu apa si canalizare.

Municipiul dispune de patru cimitire de rit ortodox si unul de rit ebraic.

Groapa de gunoi a municipiului se afla situata in lunca bratului Borcea, in partea de sud est a orasului la limita estica a cartierului Magureni. Ea este insuficienta necesitatilor actuale si necorespunzator, amenajata, la ape mari pe bratul Borcea existand pericolul antrenarii gunoaielor. Capacitatea ei fiind depasita este necesara o alta platforma de gunoi.

 






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Demografie


Demografie
Stiinte politice