compozitia populatiei

1. Conceptul de compozitie a populatiei

In analiza compozitiei sau a structurii populatiei pornim de la constatarea ca populatia umana nu reprezinta un tot amorf, nediferentiat. Dimpotriva, ea este alcatuita din indivizi diferiti intre ei, care se particularizeaza prin anumite caracteristici care permit gruparea lor in diferite categorii, grupuri sau sub-grupuri de populatie. Aceste caracteristici pot fi extrem de diferite (biologice, economice, educationale, ocupationale etc) si, prin urmare, pot genera diferite tipuri de structuri ale populatiei. Structurile demografice sunt acelea generate de acele caracteristici ale persoanelor care au o relevanta demografica deosebita. Si, cum cele mai relevante, din punct de vedere demografic, caracteristici ale indivizilor sunt varsta si sexul, structurile sau compozitiile demografice propriu-zise sunt compozitiile pe sexe si compozitiile pe varste.

2. Compozitia pe sexe

2.1. Definitie, importanta, modalitati de descriere si masurare

Prin compozitia pe sexe intelegem proportia detinuta in cadrul unei populatii date de barbati si de femei.

Compozitia pe sexe a populatiei are o importanta deosebita din punct de vedere demografic, ea determinand, intr-o masura decisiva, potentialul biologic de crestere a unei populatii si influentand nivelul tuturor componentelor schimbarii populatiei. Din punct de vedere extra-demografic ea influenteaza semnificativ marimea potentiala a fortei de munca, structura cererii de bunuri si servicii, structura ocupationala a populatiei etc.

Cea mai frecvent utilizata modalitate de masurare si descriere a acestei compozitii o reprezinta raportul de masculinitate, sau sex ratio, care releva numarul mediu de barbati ce revin la 100 de femei intr-o populatie data. Acest raport de masculinitate se poate calcula fie pentru intreaga populatie (P_m / P_t x 100), fie pentru grupuri specifice de populatie, cel mai frecvent pentru grupuri de varsta (P_{m i} / P_i).

Intre valoarea indicelui de masculinitate si varsta exista relatie invers proportionala. Daca la nastere valoarea acestui indice este, in mod obisnuit, de 105 - 107%, aceasta valoare scade pe masura ce inainteaza in varsta, atingand valoarea de 100% in intervalul 30 - 40 ani, dupa care scaderea continua mai accentuat. Aceasta evolutie se datoreaza unei supra-mortalitati masculine existenta la toate grupurile de varsta.

In afara de indicele sau raportul de masculinitate utilizat in asa-numitele discutii tehnice sau de specialitate despre populatie, compozitia pe sexe mai poate fi descrisa si analizata cu ajutorul ponderilor sau procentajelor barbatilor sau femeilor intr-o populatie data (P_m / P_t x 100; P_f / P_t x 100) - utilizata in discutiile non-tehnice despre populatie, ca si prin calculul excedentului sau deficitului de barbati intr-o populatie (P_m - P_f / P_t x 100).

2.2 Determinanti si implicatii de ordin demografic si extra-demografic ale compozitiei pe sexe

Compozitia pe sexe a populatiei este determinata de o multitudine de factori demografici si extra-demografici si are, la randul sau, o varietate de implicatii.

2.2.1. Determinanti demografici

compozitia pe varste a populatiei, datorita conexiunii intervenite intre varsta si valoarea indicelui de masculinitate;

valoarea indicelui de masculinitate la nastere;

marimea ratelor de mortalitate specifice pe sexe si varsta;

marimea soldului migratoriu si natura acestuia, datorita selectivitatii pe sexe a migratiei

2.2.2. Determinanti extra-demografici

evenimente naturale sau sociale care provoaca o mortalitate peste limitele normale in randul populatiei masculine si feminine. Cel mai frecvent mentionate aici sunt razboaiele clasice care genereaza o mortalitate in exces in randul barbatilor care formeaza trupele combatante si unele epidemii ce pot afecta prioritar persoanele de sex masculin sau pe cele de sex feminin.

2.2. Implicatiile de ordin demografic

sunt cele asupra:

nivelului natalitatii - aceasta depinzand, in mare masura, de ponderea in totalul populatiei a femeilor de varsta fertila;

nivelului mortalitatii - datorita supra-mortalitatii masculine la toate grupele de varsta;

nivelul nuptialitatii, numarul casatoriilor depinzand, evident, de numarul si proportia populatiei nuptiale de sex masculin si feminin;

nivelul migratiei - datorita propensiunii mai mare spre migratie a barbatilor

2.2.4. Implicatii de ordin extra-demografic

Aceasta compozitie influenteaza, practic, toate sferele activitatii si vietii sociale (economic, politic, cultural etc)

Compozitia pe varste a populatiei

1. Definitie, importanta, modalitati de descriere si masurare

Prin compozitia pe varsta a populatiei intelegem modul cum se structureaza o populatie in functie de caracteristica varsta, respectiv ponderea definita in populatia totala de diferite grupe de varsta.

Importanta compozitiei pe varste este similara cu cea a compozitiei pe sexe, ea determinand, din punct de vedere demografic, potentialul biologic de crestere a populatiei si nivelul tuturor componentelor schimbarii populatiei si influentand semnificativ toate aspectele vietii si activitatii sociale ca si presiunea exercitata asupra mediului si resurselor.

Pentru descrierea si masurarea compozitiei pe varste a populatiei cel mai frecvent utilizata este piramida varstelor. Aceasta este o histograma care constituie o reprezentare grafica a compozitiei pe varste si este alcatuita de o serie de bare suprapuse, reprezentand grupe de varsta - sex incepand cu varsta '0' si terminand cu varsta celui mai batran membru al populatiei respective. Lungimea fiecarei bare este determinata de ponderea relativa (procentuala) sau absoluta (numerica) a respectivei grupe de varsta - sex in totalul populatiei.

B    F

0

Asa cum mentionam, piramida varstelor se construieste separat pe cele doua sexe datorita diferentelor in privinta ratelor specifice pe varsta ale mortalitatii pentru cele doua sexe.

O piramida are o baza, prin care se produc intrarile naturale intr-o populatie, reprezentate de nasteri si a caror largime este determinata de numarul acestor intrari (de rata natalitatii). Ea are, de asemenea, o inaltime determinata de longevitatea populatiei (de varsta atinsa de cel mai batran component al populatiei). In sfarsit, ea are doua laturi prin care se produc: iesirile naturale dintr-o populatie - decesele - care se distribuie pe toata lungimea laturilor, fiind totusi, mai accentuata in partea de jos a piramidei (mortalitatea infantila si a copiilor mici) si in partea superioara (moartea varstnicilor); iesiri si intrari migratorii - emigrari si imigrari - care, de asemenea, se distribuie pe toata lungimea laturilor, fiind mai accentuata, insa, la grupele de varsta tanar-adulte.

O piramida a varstelor reprezinta o oglinda fidela a istoriei demografice a unei populatii, forma laturilor acesteia fiind rezultatul aproape matematic al evolutiei in timp a ratei natalitatii, a ratelor mortalitatii pe grupe de varsta si a ratelor migratiei nete (diferenta intre rata imigratiei si cea a emigratiei) specifice pe varste.

O piramida a varstelor se poate construi fie pe intervale de varsta anuale, fie pe intervale de varsta mai mari (de regula 5 ani) dupa cum se poate construi fie in functie de marimea absoluta a diferitelor grupe de varsta - sex, fie in functie de marimea relativa a acestora.

Alte masuri, mai frecvent utilizate de compozitia pe varste sunt: varsta medie si varsta mediana sau ponderea procentuala in totalul populatiei a unor grupe de varsta functionale: 0-14 ani - populatia aflata sub limita minima legala de munca (dependenti minori); 15-59(64) - populatia in varsta legala de munca (potential activa) si 60(65) ani si peste - populatia aflata peste limita maxima legala de munca (dependenti varstnici).

Aceste trei grupe de varsta sunt folosite in calcularea raportului de dependenta demografica: (P_{0 - 14} + P_{60(65) si peste} / P_{15 - 59(64)}) x 100 care indica numarul de dependenti minori si varstnici care revin in medie la 100 de persoane aflate in varsta de munca (potential activ economic). Trebuie facuta aici precizarea ca, pe de o parte, nu toti cei in varsta de pana la 15 ani si, mai ales, in varsta de peste 60(65) ani sunt economic inactivi, dupa cum nici toti cei in varsta de 15-59(64) ani sunt economic activi.

2. Determinanti si implicatii de ordin demografic si extra-demografic ai compozitiei pe varste

2.1. Determinanti demografici

Asa cum mentionam, compozitia pe varste a populatiei la un moment dat este rezultatul, aproape matematic, al evolutiei trecute ale ratelor componentelor schimbarii populatiei. Ca atare, compozitia pe varste a populatiei este determinata din punct de vedere demografic de:

nivelul si evolutia in timp a natalitatii;

nivelul si evolutia mortalitatii si mai ales a distributiei pe varste a acesteia;

nivelul si evolutia sporului migratoriu al populatiei si a distributiei pe varste a acestuia.

2.2. Determinanti extra-demografici

Sunt reprezentati de evenimente sociale si naturale care genereaza un exces neobisnuit de mortalitate pentru populatia de anumite varste. Ca si in cazul compozitiei pe sexe, este vorba, in principal, de razboaiele clasice (care genereaza super-mortalitate in randul populatiei masculine - tineri si adulti) si de epidemii care afecteaza prioritar anumite grupe de varsta (in special copiii si varstnicii)

2. Implicatiile demografice

Constau in influentarea decisiva a nivelului celor mai multe componente ale schimbarii populatiei:

al natalitatii - o compozitie tanara a populatiei, caracterizata prin ponderi ridicate ale grupelor de varsta tanar-adult, fiind mai favorabila natalitatii decat o populatie imbatranita demografic;

al mortalitatii - data fiind legatura stransa existenta intre varsta si riscul de deces;

al nuptialitatii - datorita legaturilor stranse intre nivelul nuptialitatii si ponderea in populatie a populatiei tinere indeosebi, populatie expusa in principal 'riscului' demografic al casatoriei

al migratiei - data fiind puternica selectivitate pe varste a acestuia.

2.4. Implicatiile extra-demografice

compozitia pe varste influenteaza semnificatia cvasi-totalitara a vietii social-economice: marimea si structura ofertei de forta de munca, precum si a fortei de munca; cantitatea, si mai ales structura cererii de bunuri si de servicii; viata social-politica (conflict intre generatii; gerontocratia si juventocratia etc) si multe altele.