Rolul cheltuielilor publice in realizarea investitiilor cu caracter public

Rolul cheltuielilor publice in realizarea investitiilor cu caracter public

Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, si anume aceea a repartizarii resurselor financiare publice pe diverse destinatii. Utilizarea propriu-zisa a resurselor financiare pentru infaptuirea obiectivelor cuprinse in programele guvernamentale privind activitatea sociala, economica si de alta natura, desfasurata de acestea, se reflecta in cheltuielile publice.Prin cheltuieli publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada.

Cheltuielile publice reprezinta relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si personae fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utlizarii resurselor financiare ale statului, in scopulindeplinirii functiei acestuia.

Cheltuielile publice inglobeaza:

1. cheltuielile publice effectuate de administratiile publice centrale de stat, din fondurile bugetare si extrabugetare
2. cheltuielile colectivitatilor locale (ale unitatilor administrative-teritoriale)
3. cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat
4. cheltuielile organismelor (administratiilor) internationale finantate din resursele publice prelevate de la membrii acestora

Fig.1 Clasificatia ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului functional

Cheltuieli pentru servicii publice

Cheltuielile pentru serviciile publice au destinatia de a satisface nevoile sociale ce privesc realizarea unor servicii ce privesc realizarea unor servicii fie sub forma gratuita, fie cu plata redusa pentru anumite categorii sociale, grupuri sociale sau intreaga populatie.

Asemenea cheltuieli sunt legate deci de serviciile pe care le executa sau le pot executa autoritatile sau institutiile publice.

In conformitate cu legea finantelor sau cu anumite legi anuale ce privesc bugetul de stat, aceste cheltuieli se clasifica in patru mari categorii , in ordinea marimii lor, din bugetul annual astfel:

1.     Cheltuieli social-culturale

2.     Cheltuieli de aparare, ordine si siguranta publica

3.     Cheltuieli cu servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

4.     Cheltuieli cu autoritatile publice

Cheltuieli cu serviciile publice generale, ordine publica si sigurante nationala

Cheltuielile ce privesc serviciile publice cu character general include toate cheltuielile efectuate de autoritatile publice nationale astfel:

• Cheltuielile Presedentiei Romaniei
• Cheltuielile autoritatilor publice legislative (Senatul, Camera Deputatilor)
• Cheltuielile autoritatilor publice judecatoresti(Ministerul Justitiei, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala, Consiliul Legislativ, Avocatul poporului, CNVM, Consiliul Concurentei, etc)
• Cheltuielile pentru autoritatile publice executive (Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei centrale)

Cheltuielile cu ordine publica include cheltuieli cu:

Politia

Protectia si paza impotriva incendiilor

Paza si supravegherea frontierelor

Jandarmeria

Penitenciarele

Cheltuieli cu siguranta nationala:

SRI

SIE

SPP

Aceasta categorie de cheltuieli manifesta o tendinta de crestere de la o perioada la alta, influentate fiind de urmatorii factori:

1.     marimea si structura aparatului de stat si a organelor de ordine publica

2.     nivelul salarizarii functionarilor publici

3.     dezvoltarea economica, sociala si urbana conduce la aparitia unor sarcini si atributii noi

4.     inzestrarea cu echipamente si aparatura informatica, mijloace de transport si alte mijloace tehnice specifice

In tarile dezvoltate, cheltuielile pentru servicii publice generale si ordine publica au ponderi de 4%-10% in totalul cheltuielilor publice si de 1% -6 % in PIB, pe cand in tarile in curs de dezvoltare de aprox 7%-22%, respective 2%-5%.

Principala sursa de finantare a acestor cheltuieli o reprezinta bugetul de stat, guvernamental sau local, dupa subordonarea institutiilor respective. Pot exista insa si alte resurse: venituri proprii, donatii, ajutoare externe sau credite externe.

Volumul si ponderea cheltuielilor publice pentru autoritatile publice, ordine publica si siguranta nationala in Romania in perioada 1990-2002(tabel 1)

Cheltuieli pentru aparare

Apararea nationala reprezinta o componeneta importanta a strategiei de asigurare a sigurantei nationale si reflecta functia externa a statului. Pentru apararea nationala se aloca an de an resurse financiare importante. Acestea servesc intretinerii si functionarii armatelor nationale, participarii la diferite aliante militare, purtarii de razboaie sau inlaturarii urmarilor acestora, mentinerii de baze militare pe teritorii straine, ajutoare militare acordate altor tari, etc.

Cheltuielile de aparare sunt cheltuieli neproductive, care consuma definitive o mare parte din PIB, deci ele ar trebui reduse.

Nivelul cheltuielilor militare depinde si de o serie de factori externi, internationali si in present acestia nu sunt inca de natura sa provoace o micsorare a cheltuielilor militare.

Ele sunt finantate din bugetele guvernamentale ale statului la care se pot adauga uneori resurse financiare provenite de la anumite grupari sau aliante militare si credite externe.

Desi complexe si puternic differentiate, aceste cheltuieli isi au asemanarea intr-un anumit grad de militarizare a activitatii specifice fiecareia.

procurarea de armament si tehnica militara

intretinerea armatei, flotei maritime si aeronave

directe        echipament militar

cumpararea de

mijloace de subzistenta

Cheltuieli de aparare

plata despagubirilor de razboi pentru invinsi

Indirecte cercetare stiintifica in scopuri militare cheltuieli pentru anumite conventii si aliante militare.

Nr.crt	Tara	Chelt militare(mld$)	Cheltuieli militare pe locuitor( $)	% in totalul cheltuielilor publice	% in PIB
1	SUA	265823	1001	8.9	3.7
2	Franta	46217	792	4	2.5
3	Marea Britanie	32764	561	6.1	3.3
4	Japonia	43626	348	4.1	0.1
5	Israel	9359	1624	2.8	2
6	Suedia	5941	674	3.6	1.7

In ultimii ani contextual economic si politic a influentat modul de organizare si unctionare a armatelor nationale; nu o influenta asupra volumului cheltuielilor necesare, ci o orientare catre o armata mai putin numeroasa si mai profesionista.

Factorii care cer organizarea unui nou model de armatasunt diversi:recesiunea economica si reducerea veniturilor fiscale, costul mare al protectiei sociale, acordarea de prioritati pentru industrie, cercetare si protectia mediului, reducerea tensiunilor internationale, dezarmarea,reducerea deficitelor bugetare si a datoriei publice.

Ele nu reprezinta,de obicei, o prioritate a politicii bugetare si se urmareste o dimensionare corecta a cheltuielilor de aparare, in functie de obiectivele politice stabilite pentru acest domeniu. Cresterea acestor cheltuieli au efecte nefavorabile asupra dezvoltarii economice si sociale ale statelor luate individual cat si global.Se consuma importante resurse materiale, umane si financiare, dar mai ales prezinta o mare importanta consumul de resurse umane.

In tara noastra marimea absoluta si relative a cheltuielilor pentru aparare in bugetul general consolidate al statului sunt redate in tabelul 3.

Volumul si ponderea cheltuielilor bugetare pentru aparare in perioada 1990-2001

Sursa:Anuarul statistic

Cheltuielile pentru apararea tarii servesc intretinerii si dotarii fortelor armate.Ele mai cuprind si cheltuieli pentru actiuni de integrare euroatlantica, pentru participare la “Parteneriatul pentru pace” sau participare la diferite operatiuni de mentinere a pacii.Peste 52% din totalul cheltuielilor sunt cheltuieli curente , iar restul cheltuieli de capital si rambursari de credite externe.

Principala sursa de finantare a cheltuielilor militare este bugetul de stat ;in acelasi timp MApN retine integral, ca venituri extrabugetare, unele incasari pe care le realizeaza din valorificarea in tara sau la export a unor bumuri din dotare, din operatiuni de mentinere a pacii, din activitati de asistenta bilaterala cat si din credite externe.

Structura bugetului de stat

Cheltuielile s-au ridicat la 106 887 miliarde lei (circa 20,7% din PIB), in usoara scadere fata de anul anterior (cand au reprezentat 21,1%). Structura cheltuielilor pastreaza configuratia anului precedent, majoritare mentinandu-se platile de dobanzi aferente datoriei publice, a caror pondere a crescut semnificativ in totalul cheltuielilor (de la 21% la 31%). Ca pondere in PIB, dobanzile platite pentru datoria publica interna au atins nivelul de 6,5%, comparativ cu 4,5% in anul trecut. Acestea sunt urmate de cheltuielile social-culturale (27% din total, fata de 29% in anul precedent), cheltuielile cu apararea, care isi mentin ponderea din anul anterior (circa 15%), precum si de cheltuielile pentru sustinerea unor actiuni economice (15% din total, comparativ cu 14% in anul trecut). O reducere semnificativa au inregistrat transferurile din bugetul de stat (de la 11% din total in anul precedent, la 5% in anul 1999), in urma sistarii transferurilor catre bugetele locale.

Concluzii

In perioada ultimilor 10 ani cheltuielile bugetului de stat au suferit o multime de modificari, mai ales de natura structurala, dar si functionala, asa cum putem observa din datele inscrise in tabelele de mai sus, din care exemplific numai cateva tendinte majore:

1. o data cu anul 1997 a inceput restituirea creditelor pe termen mijlociu angajate, cu perioade de gratie, in anii 1992-1995.Astfel restituirile au crescut in perioada 1997-2001 de 4,7 ori in timp ce transferurile de fonduri catre bugetele locale au scazut  de 2,3 ori, cu toata politica descentralizarii administratiei;
2. ponderea cheltuielilor social-culturale a scazut in aceeasi perioada de la 34,7% la 22,1%, in timp ce cheltuielile cu autoritatile publice centrale au crescut de la 2,9% in 1991 la 5,7% in 2001
3. deficitele bugetare au crescut in permanenta incat in anul 2001 reprezinta 19,3% din cheltuieli,iar in anul 2003 s-a prevazut a se ajunge la 29,1% din cheltuieli. Mare parte din aceste deficite se datoreaza imprumuturilor facute anterior ce s-au acoperit pe seama unor noi imprumuturi.

In legatura cu cheltuielile bugetului de stat, ce constituie si ponderea cea mai mare a cheltuielilor publice din tara noastra, se remarca,pe de o parte , rolul opiniei publice in responsabilizarea publica a ordonatorilor de credite si delegatilor acestora, iar pe de alta parte cresterea exigentei controlului statului asupra angajarii cheltuielilor si a platilor de casa.

Bibliografie

Simion Stelian - “Contributii la perfectionarea finantarii ordinii publice in Romania”

Vacarel Iulian - “Finante publice”

Alen Richard, Tommasi David - “Administrarea cheltuielilor publice”

Mosteanu Tatiana - “Politici bugetare pentru reforma economica si relansarea cresterii economice”

Anuarul Statistic al Romaniei 1990-2001

Legea Bugetului

Monitorul Oficial