Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
ģ Criterii de clasificare a cheltuielilor publice*


Criterii de clasificare a cheltuielilor publice*




Criterii de clasificare a cheltuielilor publice*

Criteriu de clasificare

Continut

1

Administrativ (al institutiilor)




- cheltuieli ale ministerelor

- cheltuieli ale institutiilor publice autonome sau subordonate

- cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale

2

Economic - temporal

 

- cheltuieli curente (de functionare): cheltuieli materiale, cheltuieli de personal, prime, subventii, transferuri, cheltuieli cu dobanzile, rezerve

- cheltuieli de capital (investitii)

- imprumuturi acordate

- rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite

3

Economic - distributiv

- cheltuieli privind plata bunurilor si serviciilor

- cheltuieli de transfer cu caracter economic (subventii) sau social (burse, pensii, ajutoare, indemnizatii)

4

Functional - pe baza domeniilor, ramurilor, sectoarelor de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice, pentru indeplinirea functiilor statului

- cheltuieli pentru servicii publice generale: Autoritati publice

- cheltuieli pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala: Aparare, Ordine publica

- cheltuieli social-culturale: Invatamant, Sanatate, Asistenta sociala

- cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

- cheltuieli pentru actiuni economice: Industrie, Agricultura si silvicultura, Transporturi si comunicatii

- alte actiuni: Cercetare stiintifica

- transferuri

- imprumuturi acordate

- plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice

5

Financiar - in functie de momentul in care se efectueaza cheltuielile publice

- cheltuieli definitive: se finalizeaza cu plati la scadente certe si atesta lichidarea completa a angajarii statului

- cheltuieli temporare si/sau operatiuni de trezorerie urmate de finalizare prin plati la scadente cerute

- cheltuieli virtuale: cheltuieli pe care statul le angajaza sa le efectueze in anumite conditii

6

Financiar - in functie de forma de manifestare

- cheltuieli cu/fara contraprestatie

- cheltuieli definitive/provizorii

- cheltuieli speciale/globale

Criteriu de clasificare

Continut

7

In functie de rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale

- cheltuieli reale: consum definitiv de produs intern brut

- cheltuieli economice: cheltuieli care reprezinta un avans de produs intern brut si au ca efect crearea de valoare adaugata

8

Clasificarea O.N.U. - functionala

- cheltuieli pentru servicii publice generale

- cheltuieli pentru aparare

- cheltuieli pentru educatie

- cheltuieli pentru sanatate

- cheltuieli pentru securitate sociala si bunastare

- cheltuieli pentru locuinte si servicii comunale

- cheltuieli pentru recreatie, cultura, religie

- cheltuieli pentru actiuni economice

- alte cheltuieli

9

Clasificarea O.N.U. - economica

- cheltuieli care reprezinta consum final de produs intern brut

- cheltuieli cu dobanzile aferente datoriei publice

- subventii de exploatare





- alte transferuri curente

- formarea bruta de capital (investitii brute si cresterea stocurilor materiale)

- achizitii de terenuri si active necorporale

- transferuri de capital

- imprumuturi minus rambursari: intrari de credite externe minus rate anuale de rambursat

Anexa nr. 7

Sistemul bugetar de bugete


Clasificarea cheltuielilor publice*

1

Clasificare administrativa

- foloseste criteriul institutiilor publice prin care se fac cheltuielile; utila pentru cunoasterea beneficiarilor

2

Clasificare economica

- foloseste doua criterii de grupare:

a)

- cheltuieli curente de functionare (se consuma PIB-ul)

- cheltuieli curente de capital (investitii)

b)

- cheltuieli ale serviciilor publice (administrative): se platesc bunurile si serviciile achizitionate

- cheltuieli de transfer (de redistribuire - fara contraprestatii): pensii, ajutoare, subventii 

3

Clasificare functionala

- folosestedrept criteriu sectoarele/domeniile spre care sunt indreptate fondurile

4

Clasificare financiara

a) cheltuieli definitive (majoritatea cheltuielilor publice cu scadente certe; exemplu: cheltuielile serviciilor publice

b) cheltuieli temporare (operatiuni de trezorerie, evidente in conturi speciale - finantarea rambursarilor imprumuturilor, avansurilor consimtite). Cheltuieli posibile daca debitorii giranti nu-si respecta obligatiile

5

Clasificare dupa rolul cheltuielilor publice

a) cheltuieli reale (negative) neproductive

- un consum definitiv de PIB: intretinere aparat public, plati anuitati,  comisioane

b) cheltuieli economice (pozitive) - "productive"

- au ca efect cresterea de valoare nou creata: investitii, capital activ

6

Clasificatie ONU

- se bazeaza pe clasificare functionala si economica

a) functionala: servicii publice generale, aparare, educatie, locuinte si servicii comunale, recreatie culturala, alte scopuri

b) economica: cheltuieli ce reprezinta consum final: dobanzi, subventii, investitii brute de capital, achizitii de terenuri si active neproductive, transferari de capital

Structura organizatorica a

MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE

Text Box: DIRECTIA GENERALA DE SINTEZA A POLITICILOR BUGETAREText Box: DIRECTIA GENERALA DE PROGRAMARE BUGETARA SECTORIALA SI DE SECURITATE SOCIALAText Box: DIRECTIA REGLEMENTAREA ACHIZITIILOR PUBLICE SI PRIORITIZAREA INVESTITIILOR PUBLICEText Box: DIRECTIA GENERALA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV3)Text Box: UNITATEA DE MANAGEMENT A TREZORERIEI STATULUI1)Text Box: DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE EXTERNEText Box: DIRECTIA GENERALA PENTRU ACORDURI COOPERARE SI DECONTARI EXTERNEText Box: DIRECTIA DE EVALUARE A VENITURILOR BUGETULUI GENERAL CONSOLIDATText Box: DIRECTIA GENERALA A FONDULUI NATIONAL DE PREADERAREText Box: OFICIUL DE PLATI SI CONTRACTE
 PHARE4)
Text Box: DIRECTIA GENERALA DE AMORTIZARE LEGISLATIVA SI INTEROGARE  EUROPEANAText Box: DIRECTIA GENERALA NOTIFICARE SI URMARIRE AJUTOR DE STAT, PRACTICI NELOIALE SI PRETURI REGLEMENTATEText Box: DIRECTIA GENERALA A POLITICILOR SI RESURSELOR  UMANE5Text Box: DIRECTIA DE BUGET SI CONTABILITATE  INTERNAText Box: DIRECTIA GENERALA A SERVICIILOR ADMINISTRATIVE, PATRIMONIULUI SI ARHIVEText Box: DIRECTIA GENERALA DE POLITICI SI LEGISLATIE PRIVIND VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDATText Box: DIRECTIA DE REGLEMENTARI CONTABILEText Box: DIRECTIA PENTRU RELATIA CU PARLAMENTUL, SINDICATELE SI PATRONATULText Box: DIRECTIA GENERALA DE REGLEMENTARI SI CONTROL AL ACTIVELOR STATULUIText Box: DIRECTIA GENERALA A TEHNOLOGIEI INFORMATIEIText Box: DIRECTIA DE AUTORIZARIText Box: DIRECTIA GENERALA A CONTABILITATII PUBLICEText Box: AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALAText Box: AGENTIA NATIONALA DE PLATI





1) Se organizeaza si functioneaza la nivel de directie generala

2) Include si Serviciul de comunicare si relatii publice

3) Organizarea si functionarea reglementate prin O.G. nr.  119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare

4) Se organizeaza si functioneaza la nivel de directie

5) Include si Scoala de Finante Publice care functioneaza la nivel de directie 

Clasificarea sistemului fondurilor de resurse financiare

1

Dupa esalonul la care se constituie:

- fonduri centrale - nivel macroeconomic

- fonduri teritoriale - nivel mezoeconomic

- fonduri locale/baza - nivel microeconomic

2

Dupa destinatia fondurilor:

- fonduri de dezvoltare (investitie)

- fonduri de inlocuire

- fonduri de rezerva

- fonduri de asigurare

- fonduri de consum (intermediar/reproductiv

3

Dupa forma de proprietate:

- fonduri publice  Ž  apartin institutiilor

- fonduri private  Ž  apartin societatilor private, populatiei

- fonduri mixte  Ž  constitutirea parteneriatului conform legii

4

Dupa titlul cu care se constituie:

- fonduri cu titlu definitiv si nerambursabil (alocatii bugetare, subventii, ajutoare de stat)

- fonduri cu titlu rambursabil (credite)

Distributia veniturilor inegalitatile economice        

                 si inegalitatea veniturilor

O defintie a inegalitatii veniturilor presupune un criteriu de apreciere a justificarii incasarii dividendului social; s-ar ajunge astfel la tipologia teoriilor despre protectia sociala. De aceea, vom spune doar ca inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii pietei, in sensul ca piata acorda prime celor ce reusesc si aplica sanctiuni celor ce nu reusesc. Rezulta ca, intr-o masura importanta, inegalitatea veniturilor nu numai ca este imanenta functionarii pietei, dar este chiar necesara. Nivelarea veniturilor, ca "solutie" de eradicare a inegalitatii veniturilor, este la fel de daunatoare ca si polarizarea exagerata a polilor de bogatie si saracie.

Cauze obiective ale inegalitatii veniturilor Cauzele care conduc la inegalitatea veniturilor sunt:

1) diferentele de abilitate: unii indivizi sunt inzestrati cu o abilitate mai mare decat altii (fie in mod natural - talente speciale, fie prin calificarea profesionala);

2) diferentele de performante in munca (unii indivizi obtin rezultate mai mari sau mai bune in aceeasi activitate decat altii);

3) diferentele in asumarea riscurilor (unii indivizi aleg un risc mai mare, care aduce si un castig mai mare, altii prefera un castig mai mic, dar care comporta si un risc mai mic);

4) diferentele de salarizare ca urmare a desfasurarii activitatii economice in conditii de munca speciale (toxicitate, noapte, santier, munca grea etc);

5) diferentele in educatie si instruire (unii indivizi aleg venituri mai mari pentru viitor- se instruiesc mai multi ani in scoli -, altii prefera venituri mai mici, dar actuale - intra direct in activitatea economica);

6) diferentele de experienta in profesie (care conduc la diferente in venituri, de exemplu, prin plata unui spor de vechime in munca);

7) diferentele in averea mostenita (unii indivizi mostenesc o avere mai mare decat altii, ceea ce le confera un statut social, sub aspectul veniturilor, mai avantajos in comparatie cu cei care mostenesc mai putin sau deloc);

8) diferentele de sansa (in aceleasi conditii economice si sociale, unii indivizi se pot bucura de sansa unui castig, in timp ce altii nu au aceasta sansa, de exemplu, la sistemele legale de loterie.

. Cauze subiective ale inegalitatii veniturilor

         Pe langa cauzele analizate mai sus, exista si cauze subiective ale acestei inegalitati, cauze care conduc la discriminare in distribuirea veniturilor. Prin discriminarea economica se intelege situatia in care factori de productie echivalenti primesc o remuneratie diferita pentru contributii egale la produsul social. Exista mai multe surse ale discriminarii economice:

1. Discriminarea de catre patroni (agenti economici care declanseaza si organizeaza activitatea economica). Un exemplu ar fi faptul ca unii patroni angajeaza femei sau tineri sau lucratori de culoare etc.

2. Discriminarea intre salariati este o discriminare pe care o aplica insa salariatii, atunci cand decizia economica depinde de ei (de exemplu, nu se accepta ca sefii sa fie femei sau tineri sub o anumita varsta).

3. Discriminarea statistica - se refera la modul in care sunt stabilite, de catre guvern, diferitele compensaŅii sau nivelurile de taxe si impozite (se determina o medie a veniturilor care functioneaza drept criteriu de departajare, asa incat cei situati sub aceasta medie vor fi dezavantajati, iar cei situati peste medie vor fi avantajaŅi sau invers, in functie de materia economica la care se aplica aceste cifre medii).

         Instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea veniturilor in societate este Curba Lorenz. Vom masura pe orizontala ponderea populatiei, iar pe verticali ponderea veniturilor aferente diferitelor ponderi de populatie

         Daca veniturile ar fi distribuite absolut egal in societate, curba care ar lega ponderea populatiei de ponderea veniturilor ar coincide cu prima bisectoare. in realitate, inegalitate; veniturilor in societate "curbeaza" prima bisectoare, asa incat cu cat inegalitate* veniturilor este mai mare, cu atat Curba Lorenz este mai putin "intinsa' si invers. Aceasta curba se foloseste ca instrument de masurare a inegalitatii distributie veniturilor intre diferitele grupe ale populatiei, intr-o zona, tara etc. Scopurile studiilor bazate pe Curba Lorenz pot fi diverse, de la fundamentarea unor masuri de politici! economica privind ameliorarea nivelului de trai si reducerea inegalitatilor pana la testarea oportunitatii diferentierii produselor pe zone si categorii socio-profesionale.



* T. Mosteanu - "Finante publice", Ed. Universitara, Bucuresti, 2004, pag. 55

*  "Drept financiar"pag.52







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


Clasificarea actelor administrative
Factorii dezvoltarii activitatii de relatii publice
POLITIZAREA FUNCTIEI PUBLICE
STRATEGIA DE MODERNIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
PREZENTAREA GENERALA A ADMINISTRATIEI PUBLICE GALATI
PROTECTIA TINERILOR IN MUNCA REGLEMENTARI INTERNE SI COMUNITARE
Management in administratia publica
Efectele juridice ale actelor administrative
Primele studii privind administratia publica
Actele juridice ale autoritatii administratiei publice