Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
CORUPTIA IN ADMNISTRATIA PUBLICA


CORUPTIA IN ADMNISTRATIA PUBLICA




CORUPTIA IN ADMNISTRATIA PUBLICA

Definita ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de Ia datorie, coruptia inseamna folosirea abuziva de catre o persoana a functiei de intermediar sau de decizie pe care o indeplineste, pentru a acorda celui care corupe sau comunitatii de interese pe care acesta o reprezinta, un avantaj economic sau administrativ, in schimbul unei sume de bani, a unor cadouri, a unor deplasari, excursii, concedii sau distractii sau a primirii unor proprietati. Tot coruptie inseamna si folosirea de catre o persoana a functiei sau pozitiei sale publice, pentru a eluda sau evita indeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea in folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor functii profesionale sau administrative.




Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol stabilitatea institutiilor statale'.

Desi exista nenumarate studii pe marginea acestei teme nu s-a ajuns pana acum la o definitie universal valabila si unanim acceptata, care sa acopere toate actele si faptele posibile si care sa constituie in orice juridisdictie acte de coruptie.

Cu o istoric de mii de ani. incepand inca din antichitate, coruptia reprezinta unul dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele dar, in acelasi timp, extrem de raspandite in cadrul functionarilor oficiali sau reprezentantilor alesi ai comunitatii. In ultimul secol, ca priveste si

comportamentul celor din domeniul privat. Interesul si ingrijorarea fata de acest fenomen au crescut si au avut loc reactii pe plan national si international.

Pentru prima oara in 1975 prin rezolutia 3514 Adunarea pcncrala a Natiunilor Unitn a abordat chestiunea practicilor corupte in tranzactiile comerciale internationale si ca urmare au fhst adoptate o scrie de alte masuri de catre organisme internationale in legatura cu acest subiect.

Un exemplu in acest sens este Programul de actiune impotriva coruptiei realizat in 1995 de catre Grupul multidisciplinar de studiu al coruptiei si supus aprobarii Comitetului Ministrilor Consiliului Europei in 1996, program care contine 4 capitole, primele trei ocupandu-sc de aspectele de drept civil, penal, administrativ si constitutional iar cel de-al patrulea tratand o serie de subiecte care, desi s-ar integra cu usurinta intr-unul din capitolele anterioare au un specific aparte si ca urmare sunt tratate separat: finantarea partidelor, activitatea de lobby, mass-mcdia si rolul ci in lupta impotriva coruptiei, activitatile de cercetare, instruire si schimb de experienta in aceasta directie.

in Romania, coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si economice aparute dupa anul 1989. A existat si in timpul regimului totalitar, aspect care ii confera elemente de continuitate in evolutia sa.

Coruptia este parte a unei categorii mai mari de infractiuni de natura economica si financiara care reprezinta una din formele de criminalitate cele mai agresive din Romania. Printre formele de agresiune a criminalitatii economico-financiara se poate mentiona cresterea de peste 6 ori a numarului de infractiuni de natura economica in perioada 1990-1999 (de la 18.618 la 113.036^), cresterea numarului infractiunilor de coruptie si a numarului participantilor si aparitia si incriminarea unor infractiuni noi (bancruta frauduloasa, evaziunea fiscala, deturnarea de fonduri, etc.).

Perceptia populatiei asupra coruptiei in administratia publica si in randul functionarilor in general.

Rezultatele studiului privind Indicele de perceptie a coruptiei (IPC) pe anul 2001 realizat de Organizatia mondiala anticoruptie Transparency International si facute publice prin Asociatia Romana pentru Transparenta (sectiunea romana a acesteia) plaseaza Romania pe locul 69, inregistrand din nou o deteriorare pe scara IPC, de la 2,9 la 2,8 (pe o grila regresiva de la 10 la 0), fiind singura tara care negociaza aderarea la Uniunea Europeana si care se plaseaza la acest nivel.

Conform clasamentului virtual intocmit in cazul a 91 de tari, Romania se plaseaza la egalitate de puncte, in domeniul coruptiei, cu Venezuela, fiind devansata de tari ca Ghana, Thailanda, Filipine, Zimbabwe si Republica Moldova.





Conform unui studiu recent realizat de Alina Mungiu-Pippidi, in tarile din Europa post-comunista, supravietuirea organizatiilor din perioada comunista si cultura mostenita in administratie a facut posibila inflorirea coruptiei si nu reaparitia sectorului de afaceri, fapt confirmat de altfel si de Barometrele de opinie publica realizate in aceasta zona12.

Ca si in celelalte tari supuse regimurilor totalitare, administratiile locale din Romania se aflau in 1990 la acelasi nivel sau la niveluri apropiate de dezvoltare. Centralismul si egalitarismul au fost insa valori apreciate ani indelungati chiar si dupa caderea comunismului, in numele acestor valori, institutiile locale prost conduse si organizate au fost sprijinite prin devalizarea acelora care dovedeau randament, suplete si adaptare.

Desi a fost un obiectiv prioritar declarat al tuturor guvernelor post-decembriste, modernizarea administratiei publice s-a facut pana acum cu pasi mici, rapoartele Uniunii Europene si Bancii Mondiale aratand frecvent ca Romania a intreprins cele mai putine masuri in vederea apropierii administratiei de cetateni si a cresterii gradului de competenta, responsabilitate si transparenta a actiunilor intreprinse.

in vederea reducerii acestui handicap, autoritatile centrale au adoptat in ultimii ani o serie de legi, decrete, hotarari si ordonante in numele unor valori pentru care s-au purtat serioase batalii politice: descentralizare, autonomie, privatizare, transparenta etc. Aplicarea acestor legi nu a avut efectul scontat.

Unul dintre motive si poate cel mai important este acela ca modernizarea administratiei publice trebuie privita pe doua componente: institutionala si cultural-valorica.

Pasii intreprinsi pana acum pentru reformarea administratiei din Romania au vizat in principal prima componenta. S-au adoptat legi noi, s-au infiintat noi structuri si departamente, s-au introdus noi programe de dezvoltare - toate copiind modele occidentale de succes.

Cea de-a doua componenta, care presupune adoptarea unor noi mentalitati, unor seturi de valori, unor principii si norme care sa orienteze comportamentele in administratie, a fost de multe ori ignorata, considerandu-se ca oamenii vor reactiona favorabil la schimbarile structurale si isi vor modela atitudinile cu relativa usurinta.

Obiectul studiului de fata il reprezinta amploarea fenomenului coruptiei in cadrul administratiei publice locale cu privire speciala asupra Municipiului Bucuresti.

Un motiv pentru care a fost ales Bucurestiul a fost legat de pozitia pe care o are acesta fiind cel mai mare oras al tarii, locul unde se concentreaza resursele economice, unde exista un mare aparat al administratiei publice locale si, de asemenea, o interactiune complexa intre sectorul privat si cel public atat la nivel central cat si la nivel local.

La nivelul anului 2000 a fost realizat un sondaj de opinie intre locuitorii Capitalei, menit sa determine modul in care populatia percepe amploarea, frecventa, cauzele si caile de limitare a coruptiei.

Este important de precizat ca sondajul nu masoara nivelul real al coruptiei, ci determina modul in care populatia Capitalei percepe acest fenomen. Esantionul fiind unul reprezentativ pentru populatia 'normala' a Bucurestiului, sondajul este relevant in primul rand pentru asa-numita 'coruptie mica' sau 'de supravietuire'. Dat fiind ca exista anumite categorii de institutii cu ai caror functionari cetateanul mediu intra rar in contact (judecatori, procurori, functionari vamali, functionari guvernamentali sau ai Garzii Financiare etc), nivelul coruptiei este, intr-o oarecare masura, subreprezentat in sondaj.




Am facut precizarea ca sondajul realizat este relevant pentru 'coruptia mica' sau 'de supravietuire' pentru ca studiile care au avut ca obiect acest fenomen al coruptiei au evidentiat existenta mai multor tipuri de coruptie. Exista aceasta 'coruptie de supravietuire', apoi 'coruptia administrativa' si - forma cea mai grava - 'state capture'(capturarea statului de catre grupuri de interese private).

Sintagma 'state capture' se refera la actiunile unor persoane, grupuri sau firme - atat din sectorul public cat si din cel privat - ce sunt realizate cu scopul de a influenta in folos propriu continutul unor legi, reglementari si al altor tipuri de acte guvernamentale, prin mecanisme netransparente. Institutiile de stat apte pentru a fi "capturate" prin mecanismele coruptiei pot apartine unor domenii foarte variate - cel legislativ, executiv, judiciar sau unor agentii de reglementare. La randul lor, "actorii" implicati in procesul de capturare pot fi firme private, importanti oameni politici sau diverse grupuri cu interese bine definite. Numitorul comun al celor doua aspecte amintite - institutiile "prada" si "actorii" - il constituie obtinerea de avantaje din partea statului pentru un numar restarns de persoane, firme, sau sectoare de activitate, prin distorsionarea cadrului legislativ si normativ, cu costuri potential mari pentru societate in ansamblul ei.

In timp ce 'state capture' se materializeaza prin avantaje pentru anumite persoane sau grupuri din domeniul legislativului sau de reglementare, 'coruptia administrativa' se refera la distorsionarea intentionata a aplicarii legilor, normelor si reglementarilor existente pentru a crea avantaje unor actori - de stat sau nu, prin acordarea de castiguri personale unor oficialitati, pe cai ilicite sau alte mecanisme netransparente. Exemplul clasic al coruptiei administrative fl constituie bietul posesor de magazin care trebuie sa plateasca mita unui sir aproape nesfarsit de inspectori oficiali pentru ca acestia sa treaca cu vederea mici (sau mari) incalcari ale reglementarilor in vigoare. Dincolo de aceste forme, coruptia administrativa mai cuprinde si deja iamiliara 'ungere', mita platita m schimbul castigarii unor licente, usurarii procedurilor vamale, castigarii contractelor de achizitii publice, sau pentru acordarea prioritatii la prestarea unei intregi varietati de alte servicii guvernamentale, in sfarsit, persoane oficiale de rang mai pot de-a dreptul redirectiona fondurile publice aflate sub controlul for in fotos financiar propriu sau pentru membrii familiilor lor. La radacina acestui tip de coruptie sta puterea pe care o au aceste persoane publice de a acorda scutiri preferentiale, de a stabili ordinea prioritatilor in furnizarea serviciilor publice, sau de a aplica in mod discriminatoriu norme si alte reglementari.

Pentru determinarea modului in care populatia Capitalei percepe amploarea fenomenului coruptiei, respondentilor li s-a cerut sa raspunda la intrebarea: ' in ce masura considerati ca luarea de mita este raspandita in Romania?' Opinia dominanta (84,4%) este aceea ca toti sau cei mai multi functionari primesc mita (fig. 1). Peste 7% dintre respondenti au preferat o varianta de raspuns mai nuantata ('doar functionarii din anumite domenii iau mita') si au precizat urmatoarele domenii principale in care se manifesta luarea de mita:






Administratia si sistemul de ingrijire medicala au fost indicate de cetateni ca fiind domeniile unde ponderea coruptiei este cea mai ridicata.

Buna functionare a administratiei publice este conditionata si de prevederile legale in domeniu. Cu cat acestea sunt mai clare si mai eficiente, cu atat arbitrariul si nelegalitatea vor fi mai putin prezente in actiunile acesteia.

Pe planul actelor normative, in privinta administratiei publice locale, ultima reglementare in domeniu este cea din primavara anului 2001 cand a fost adoptata legea administratiei publice locale, care vine sa inlocuiasca vechea reglementare din 1991 dat fiind ca legislatia existenta nu mai raspundea necesitatilor existente determinate de schimbarile intervenite in societate in ultimii ani.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


INSTITUTIA PRIMARIEI SI PERSONALIZAREA PUTERII - ABORDARE COMPARATIVA ROMANIA - FRANTA
CONTROLUL FINANCIAR EXERCITAT LA INSTITUTIILE PUBLICE
Anularea si inexistenta actelor administrative
PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI
Clasificarea actelor administrative
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIUL SIBIU
Ghid al activitatii de cercetare - Studii universitare de licenta si masterat ID
Impactul profesionalizarii relatiilor publice asupra specialistilor din domeniu
REFERAT LA MATERIA - Analiza diagnostic a institutiilor publice - "Diagnosticul resurselor umane la unitatea de invatamant Scoala Generala 'Andrei Sag
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV