Baza liberala a statului de drept

BAZA LIBERALA A STATULUI DE DREPT

I. DEFINITIE

Liberalismul este o ideologie politica si economica. Putem identifica un nucleu constitutiv conceptual al liberalismului : libertate, drepturi individuale, stat de drept, toleranta si pluralism, proprietatea privata, concurenta.
De asemenea, putem vorbi despre metoda, temperamentul sau stilul de viata liberal drept o atitudine particulara de viata, sceptica, rationala, bazata pe experimentare si investigare libera, fara prejudecati sau tabu-uri, avand constiinta drepturilor si datoriilor individuale, implicand insa si toleranta si respect pentru drepturile celorlalti. Pe langa continutul opiniilor conteaza modul in care acestea sunt exprimate : nedogmatic, netransant, cu constiinta failibilitatii lor.


II. ORIGINE ISTORICA

Liberalismul, ca ideologie politica (care, de altfel, a precedat varianta economica a liberalismului), s-a nascut in urma razboaielor religioase din sec. XVI-XVII, care au avut ca scop separarea Bisericii fata de Stat si Cetatean, ca o incercare de rezolvare a problemei teologico-politice. John Locke, considerat ulterior parintele liberalismului politic, a promovat toleranta politica : menirea legilor este aceea de a veghea nu la puritatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor personale, ci la siguranta comunitatii, ale bunurilor si integritatii personale ale fiecarui cetatean. Legile trebuiau sa se aplice pentru protejarea cetatenilor si nu pentru pedepsirea celor care gandeau « liber ». In sec. XVIII, ulterior cristalizarii principiilor liberalismului politic, a aparut si liberalismul economic, al carui parinte este considerat economistul Adam Smith. Acesta a sustinut liberatatea economica, initiativa individuala si noninterventia statului in economie. Liberalismul economic are la baza principiul « laissez- faire ».

III. ESENTA LIBERALISMULUI

1. INDIVIDUL

Conceptul fundamental care sta la baza liberalismului este libertatea individuala. A fi liber inseamna, in sensul cel mai general, absenta constrangerilor : nimeni nu poate sa imi impuna sa fac ceea ce nu vreau sa fac. A fi liber nu inseamna capacitatea de a face ceva, ci dreptul de a o face. Libertatea unui individ se termina acolo unde incepe libertatea celorlalti, pentru ca fiecare are dreptul sa faca ceea ce doreste, cu conditia de a nu leza libertatea celorlalti.

2. SOCIETATEA LIBERA

Exista doua domenii la care ne putem referi : sfera privata (a libertatii individuale, care ne da posibilitatea de a trai cum credem de cuviinta in intimitatea propriei vieti, constienti de drepturile si responsabilitatile proprii,  fara a leza libertatea celorlalti)  si sfera publica (supusa jurisdictiei legilor, pentru ca civilizatia inseamna in definitiv, inlocuirea fortei prin legi). Eforturile liberalismului se indreapta spre largirea sferei private a actiunilor umane, pentru a spori libertatea individuala in cadrul unei societati libere.

Statul liberal este, inainte de toate, un stat limitat atat in privinta puterilor- statul de drept, care presupune domnia legii, cat si in privinta functiilor sale - statul minimal. Statul liberal neinterventionist se opune statului socialist paternalist, interventionist. Printre principiile liberale clasice referitoare la stat se numara : separarea puterilor in stat, supunerea fata de legi, nu fata de judecatori, sistemul reprezentativ. Acest ultim principiu este liantul intre liberalism si democratie.