Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» Analiza SWOT a serviciului de termoficare din Municipiul Lupeni


Analiza SWOT a serviciului de termoficare din Municipiul Lupeni


Analiza SWOT a serviciului de termoficare din Municipiul Lupeni

Puncte forte

Energia termica este considerata cea mai ieftina in comparatie cu celelalte energii



Sucursala Electrocentrale Paroseni din judetul Hunedoara a fost construita la inceputul anilor 50, plecand de la un proiect de provenienta ruseasca, fiind prima termocentrala pe carbune din tara noastra. Uzina de producerea a energiei electrice si termice din municipiul Vulcan a fost proiectata sa alimenteze cu electricitate si energie termica toata regiunea Vaii Jiului, precum si industria miniera din cele sase localitati ale zonei.Solutia salvatoare atat pentru intreprindere, cat si pentru industria miniera din Valea Jiului a fost o investitie de modernizare, realizata printr-un imprumut acordat Guvernului Romaniei de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala si filiala japoneza a BNP Paribas.Denumit generic "Grupul IV" al CET Paroseni, acesta a fost pus in functiune in urma cu un an si reprezinta cea mai mare investitie in sistemul termoenergetic din 1989 si pana in prezent.

Energia nucleara este mult mai scumpa decat cea eoliana, cam la acelasi pret cu cea hidroelectrica si mai ieftina decat cea obtinuta in instalatiile solare cu celule fotovoltaice.In timp ce costurile energiei nucleare cresc , cele asociate utilizarii surselor regenerabile de energie scad rapid datorita imbunatatirii tehnologiilor.

2.Existenta unui program informatic "EMPOL" prin care se face monitorizarea la S.E.Paroseni.

Scopul programului informatic EMPOL este:calcularea cantitatilor de poluanti evacuati in atmosfera(SO2,Nox,CO2,CO si pulberi),produse zilnic,lunar,trimestrial si anual pe fiecare cazan,pe cos de fum si insumarea la nivel de centrala; calcularea concentratiilor medii zilnice, lunare, trimestriale si anuale de SO2, Nox, CO2, CO si pulberi (cenusa zburatoare) continute de 1 Nm3 de gaze arse uscate, pentru fiecare cazan si cos de fum (pentru care sunt precizate norme); calcularea bilantului cenusii: cantitatea de cenusa evacuata in atmosfera, retinuta de electrofiltre, retinuta in focar, trimisa la halda (depozit de zgura si cenusa), vanduta; obtinerea de rapoarte de iesire: cantitativ, grafic, pentru concentratii zilnice, comparativ cu valorile normelor in vigoare si incadrarea (depasirea) normelor de emisie.

3.Asigurarea unui numar semnificativ de locuri de munca in electrocentrala

S.E. Paroseni functioneaza cu carbune si furnizeaza in principal agent termic pentru 200.000 locuitori ai celor 4 orase miniere din zona. In prezent, in Valea Jiului lucreaza 11.700 de mineri la cele sapte unitati. Salariul mediu in industria de extractie a huilei este de 1.600 lei, fiind cel mai mare din Valea Jiului, cu exceptia domeniului bancar.

Programul in valoare totala de 1,1 mil. USD pentru crearea de noi locuri de munca prin acordarea de stimulente financiare antreprenorilor care angajeaza persoane disponibilizate din zonele miniere; suma a fost angajata integral, pana in prezent fiind create 900 noi locuri de munca.

4. S.E Paroseni-cea mai moderna centrala pe carbune din Romania si chiar una din cele mai performante din Europa.

S. E. Paroseni din judetul Hunedoara si-a incheiat in urma cu un an de zile procesul de retehnologizare. Dupa o infuzie de capital de 150 milioane de dolari, termocentrala este una dintre cele mai performante din Europa.. Sucursala Electrocentrale Paroseni din judetul Hunedoara a fost construita la inceputul anilor 50, plecand de la un proiect de provenienta ruseasca, fiind prima termocentrala pe carbune din tara noastra. Uzina de producerea a energiei electrice si termice din municipiul Vulcan a fost proiectata sa alimenteze cu electricitate si energie termica toata regiunea Vaii Jiului, precum si industria miniera din cele sase localitati ale zonei. Modernizarea Termocentralei Paroseni a fost efectuata de un consortiu format din companiile japoneze Itochu, Hitachi si Toshiba. Proiectul a cuprins retehnologizarea unui grup de 150 de megawati si 150 de gigacalorii/pe ora, pentru care s-au cheltuit 135 milioane de dolari. Denumit generic "Grupul IV" al CET Paroseni, acesta a fost pus in functiune in urma cu un an si reprezinta cea mai mare investitie in sistemul termoenergetic din 1989 si pana in prezent. Noile instalatii au fost cumparate cu un imprumut acordat de Japonia si au fost montate chiar de oamenii concernelor japoneze care le-au produs: Itochu, Hitachi si Toshiba.Infuzia de capital de 150 milioane de dolari a facut ca Paroseni sa fie una dintre cele mai performante centrale pe carbune din Europa.Totusi, mai sunt necesare doua instalatii costisitoare, dar obligatorii, pentru a produce energie curata: dispozitive de reducere a sulfului, a oxizilor de azot si asigurarea depozitelor de zgura si cenusa. Suma necesara: 120 milioane de euro.

5. O parte a poluarii a fost eliminata

Desi Serviciul de termoficare si piata de desfacere a prestatiilor a fost in scadere rentabilitatea economica a acestui serviciu a fost diminuata dar nu a devenit nerentabil datorita modernizarii furnizorului de energie termica care produce aceasta energie in mod rentabil si diminueaza astfel efecxterle negative a restrangerii activitatii a cestui serviciu.Procesul de ardere a combustibilui la Termocentrala Paroseni elibereaza inca cantitati mari de dioxid de carbon, dar si oxizi de sulf, oxizi de azotsi monoxid de carbon, in cantitati admise de normele actuale de protectie a mediului.Companiile japoneze Itochu, Hitachi si Toshiba au realizat prima etapa a modernizarii - Sistemul de denoxificare care a fost cumparat cu ajutorul investitiilor japoneze retine monoxidul de carbon si dioxidul de azot , modernizare care insa trebuie continuata.In acest sens,conducerea termocentralei Paroseni a masuri de consolidare a peretilor acestor halde, precum si la suprainaltarea lor pentru a se reduce, pana la noi investitii, poluarea aerului si a apei cu reziduurile provenind din procesul de ardere a carbunelui. Dupa punerea in functiune a grupului modernizat, SE Paroseni si-a eliminat toate celelalte trei grupuri energetice neperformante si extrem de poluante, aceasta fiind una dintre conditiile pentru care a primit autorizatia integrata de mediu. Termocentrala are de trecut o perioada de tranzitie, care se va incheia in 2014. Pana atunci, la Paroseni trebuie sa se modernizeze utilajele pentru reducerea sulfului, a oxizilor de azot si, in final, sa se reconstruiasca depozitele pentru zgura si cenusa. Aceasta retehnologizare a uzinei s-a facut in armonie cu zona Vaii Jiului, cu Compania Nationala a Huilei si cu partea de termoficare a regiunii. Nu functionam noi, CNH nu are catre cine sa dea carbunele. S-a tinut cont si de componenta sociala, dar si de cea de mediu'.

6.Acest sistem garanteaza siguranta alimentarii cu energie termica si obtinerea unei eficiente energetice ridicate;

Dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) este o optiune strategica, dat fiind faptul ca inlocuirea lor cu alte sisteme individuale pe gaz nu este posibila din cauza lipsei de resurse si a infrastructurii aferente. Reabilitarea si modernizarea acestor sisteme sunt in concordanta cu Strategia nationala in domeniul eficientei energetice, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 163/2004. Procesul de integrare europeana necesita aplicarea Directivei nr. 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice si a Directivei nr. 2004/8/CE privind cogenerarea de inalta eficienta, iar existenta acestor sisteme conditioneaza promovarea cogenerarii ca tehnologie de maxima eficienta in utilizarea gazelor naturale. Rezervele de petrol si gaz nu sunt inepuizabile astfel incat costurile cu energia, si asa ridicate, vor creste si mai mult in viitor. In plus, dioxidul de carbon care se formeaza la ardere in dispozitivele de incalzire afecteaza miscarile atmosferice si pune in pericol mediul inconjurator. Economia de energie este mai mult decat necesara pentru pastrarea calitatii standardului de viata, pentru noi si generatiile urmatoare.Circa 30% din consumul de energie al consumatorilor finali este alocat incalzirii incaperilor.Emisiile anuale de dioxid de carbon de cca. 1,1 miliarde tone se datoreaza de asemenea in proportie de 30-35% incalzirii incaperilor. Peste 76% din energia de care are nevoie o gospodarie privata, este utilizata pentru incalzire. Din aceasta, aproape jumatate se pierde datorita peretilor exteriori neizolati sau slab izolati. Circa 50% din economia de energie pentru incalzire ar putea fi realizata prin termoizolatia peretilor exteriori.

7. Sistemele de termoficare centralizate permit controlul si reducerea impactului asupra mediului prin comparatie cu alte solutii individuale;

Centralele de apartament sunt varianta de incalzire aleasa din ce in ce mai mult de romanii care locuiesc la bloc in detrimentul sistemului centralizat. Aparatura poate fi racordata direct la cosul de evacuare a fumului, varianta care costa in jur de 14-15 milioane lei. Insa, din nefericire, in Romania blocuri cu cos nu prea exista. A aparut si falsa problema a poluarii mediului de catre acest nou sistem de incalzire. Mai intai, Guvernul a vrut sa interzica montarea centralelor termice de apartament prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 862 din 27 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.Conform unui proiect de ordonanta privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica, exceptie s-ar fi putut face, la cererea consumatorului, numai acolo unde, din vina furnizorului (constatata de organele de specialitate ale consiliului local) nu ar fi fost asigurati sistematic parametrii de calitate ai agentului termic prevazuti in contractul de furnizare. O alta modalitate prin care s-ar fi putut monta centrale de apartament ar fi fost aceea in care furnizorul agentului termic nu ar fi respectat termenele prevazute pentru contorizarea apei calde si a caldurii. In plus, doar daca toti proprietarii apartamentelor dintr-un bloc s-ar fi decis sa se deconecteze de la sistemul centralizat, acestia ar fi putut monta centrale individuale. Insa, un studiu al societatii Termoelectrica indica fapul ca furnizarea de apa calda si caldura prin centrale electrotermice are mai multe avantaje decat dezavantaje. Potrivit studiului, acest tip de centrala ar asigura un confort termic sporit pentru populatie, ar reduce impactul asupra mediului si ar determina economii importante de resurse enegetice la nivel national. In ceea ce priveste centralele de apartament, studiul mentioneaza printre avantaje faptul ca fiecare locatar consuma energie cat si cum doreste, consumul fiecarui apartament este masurat si nu mai exista riscul intreruperii furnizarii din cauza altor consumatori. La capitolul dezavantaje ar fi investitia pentu montarea unei centrale de apartament, care nu poate fi suportata decat de un mic procent al populatiei.

8. Contorizarea, care la nivel de bransament de imobil este de aproximativ 100%

Promovarea sistemului de facturare individuala care dublata de o contorizare sau de o aplicare a sistemului contor de bransament, repartitoare de costuri, este benefica pentru consumator. Oricum, pentru a se putea aplica aceste principii, trebuie facuta o inventariere precisa a sistemului de incalzire din interiorul unui imobil. In conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica nr. 933 / 2004, art. 2, alin (1), Paroseni a finalizat montarea contoarelor de energie termica la nivel de bransament de imobil sau scara, in perioada septembrie 2005 -decembrie 2006 s-au montat 3662 contoare de energie termica la nivel de bransamente blocuri, scari de blocuri si case particulare (pentru populatie), respectiv 1823 contoare pentru incalzire si 1839 contoare .

2. Puncte slabe

1.Cresterea afectiunilor si bolilor cauzate de pulberele in suspensie

Locuitorii din Vulcan, Paroseni si Lupeni pot avea probleme de respiratie si o incetinire a activitatii celulare prin diminuarea aportului de oxigen . Pulberile in suspensie sunt de o mare diversitate: solide, lichide, fin divizate, care sunt emise in atmosfera in timpul proceselor de combustie, al proceselor tehnologice din industrie sau al fenomenelor naturale, natura acestora variind in functie de sursa. Diametrul acestora poate fi mai mic de 0,1 microni, dar maximum 1000 I¼. Pariculele mai mici de 10 microni se mentin in atmosfera mai mult timp fiind destul de mici pentru a fi inhalate adanc in tractul respirator. Poluarea aerului din zonele populate are o influenta majora in declansarea acestor afectiuni. Capacitatea iritanta a pulberilor in suspensie creste atunci cand exista in aer si alti poluanti iritanti respiratori, cum ar fi SO2 si NO2, manifestandu-se efectul sinergic intre SO2 pulberi in suspensie si NO2 in suspensie. Pulberile in suspensie, prin depasiri ale limitelor admise in special pentru cele cu dimensiuni micronice si submicronice, pot afecta aparatul respirator, cu precadere la copii, pot irita ochii (conjunctivita) si pielea. Ancheta epidemiologica realizata de catre Spitalul Judetean Deva, Sectia de Boli Pulmonare, asupra prevalentei simptomelor respiratorii, a astmului bronsic si a bronsitei cronice la copiii si adolescentii de varsta scolara din judetul Hunedoara, a fost efectuata in trei localitati din judet, printrecare si la Vulcan, pe 324 de subiecti. Astfel, prevalenta astmului bronsic a fost in Vulcan de 6,5%, iar prevalenta bronsitei astmatiforea (bronsita obstructiva cu wheezing) a fost in Vulcan de 5,8 %, dar prevalenta bronsitelor repetate trenante a fost la Vulcan de 13,3% .Unele masuri care ar trebui implementate in ceea ce priveste cazanele

2.Utilizarea inca a cazanelor vechi de apa fierbinte

In perioada 1955-1964 electrocentrala a fost echipata cu 4 cazane cu abur C1, C2, C3 si C4 (SE Paroseni nr. 1 si nr.2). In anul 1999 a intrat in functiune un cazan cu apa fierbinte (CAF 100), in vederea satisfacerii cererii suplimentare de caldura din zona. Din cauza invechirii si a slabei sigurante de exploatare a cazanelor cu abur, a fost luata decizia reabilitarii cazanului cu abur nr. 4 (SE Paroseni nr. 2). Dupa aceasta reconstruire a unitatii, vechile cazane cu abur C1, C2, C3 (SE Paroseni nr.1) vor fi scoase din functiune si casate. In locul lor va fi adaugata o instalatie de desulfurizare pentru gazele arse. Investitia specifica in cazane de abur si de apa fierbinte variaza intre 30-80 kWt instalat. Ea depinde de tipul cazanului, tipului arzatorului, materialele suprafetelor de schimb de caldura, gradul de automatizare a acestuia si de capacitatea instalata. Costurile de operare si mentenanta sunt in general de cca. 1-2 % din investitia efectiva. Masuri de crestere a eficientei energetice care vizeaza direct cazanul de abur: reducerea pierderilor de caldura pentru cazul cand cazanul / cazanele existente au un randament acceptabil, reducerea pierderilor de caldura cu gazele de ardere - pentru realizarea acestui deziderat, combustia trebuie sa se desfasoare in conditii bune si excesul de aer trebuie sa fie optim ;implementarea solutiilor de recuperare a caldurii continute de gazele de ardere - cele mai adecvate solutii de recuperare interna (recuperatoare de caldura performante, pentru preincalzirea aerului si/sau a combustibilului) ;preincalzirea apei de alimentare;recuperarea caldurii aburului rezidual;inlocuirea schimbatoarelor de caldura cu tevi si manta cu schimbatoare de caldura moderne cu placi;utilizarea periodica a procedeului de purjare, folosirea resurselor energetice secundare rezultate in urma acestui proces;recuperarea condensatului si a caldurii continute de acesta; izolarea termica a exteriorului cazanului si a conductelor aferente;inlocuirea cazanelor vechi cu randamente scazute cu unele noi cu performante ridicate;inlocuirea arzatoarelor vechi cu unele cu performante ridicate;schimbarea combustibilului folosit (de exemplu inlocuirea pacurii cu gazul natural, unde este posibil);suplimentarea cu surse (pompe de caldura, pereti solari) si acumulatoare de caldura.

3. S.E. Paroseni -unul dintre cei mai mari poluatori din Romania

In ciuda investitiilor, S.E. Paroseni inca nu respecta normele de mediu. Mai sunt necesare doua instalatii inainte ca termocentrala sa fie considerata "curata". Fara ele, Uniunea Europeana va pune lacatul la portile termocentralei in anul 2010. Tot din cauza lipsei acestor statii de epurare, CET Paroseni este considerat, in continuare, unul dintre marii poluatori din Romania.In fostele zone industriale din Hunedoara exista mari concentratii de plumb, cupru, cadmiu si nichel, care otravesc aerul si solul, indica un ultim raport al Agentiei pentru Protectia Mediului Regiunea Vest . Iazurile de decantare, haldele de steril, deponeurile de deseuri si emisiile nocive contribuie din plin la otravirea apelor, solului sau aerului din judetul Hunedoara. Punctele rosii de pe harta poluarii in localitatile hunedorene sunt concentrate in zona fostelor orase monoindustriale. Chiar daca s-au facut pasi in privinta protectiei mediului, industria miniera din Valea Jiului ramane unul din principalii poluatori prin activitatile conexe extractiei zacamantului de huila. Agentia de Protectie a Mediului Hunedoara monitorizeaza in permanenta problemele, dar mai este mult pana la rezolvarea lor.

4.Piata de desfacere a prestatiilor este in continua scadere

Serviciul de Termoficare Lupeni isi desfasoara activitatea si presteaza servicii atat pentru sectorul public cat si pentru cel privat al Municipiului Lupeni. Ori, in aceste conditii este de notorietate publica faptul ca incasarea contravalorii prestatiilor este deosebit de greoaie in special de la Asociatia de Proprietari-Locatari, intr-un oras in care nivelul somajului, fara a mai vorbi de cei ce nu se mai afla in evidenta, este deosebit de ridicat; Costurile cu energia reprezinta o cota importanta din costurile globale de productie in cea mai mare parte din sectoarele industriale. In acelasi timp unele sectoare trebuie sa faca fata unei concurente acerbe pe piata si in consecinta sa opereze cu profituri foarte reduse. Eficienta energetica poate fi una din cele mai bune cai de abordare a problemei cresterii profitului unui agent economic cunoscand ca si cele mai performante tehnologii si echipamente consuma mai multa energie decat este strict necesara procesului industrial. Experienta tarilor dezvoltate arata ca economii de energie de ordinul 15A·30 % pot fi realizate cu indicatori financiari acceptabili. Rezulta ca in industrie exista un potential urias de reducere a costurilor proprii cu energia si a impactului asupra mediului prin identificarea si corectarea ineficientelor proceselor industriale.

5.Noxele emise de S.E Paroseni in atmosfera sunt in cantitati deosebit de mari

Noxele evacuate pe cosurile de fum ale S.E. Paroseni contin importante cantitati de oxizi de sufl,oxizi de azot,moxid si dioxid de carbon,praf de cenusa etc.Dispersia noxelor este slaba in zilele foarte calduroase,deoarece suprainaltarea coloanei de gaz precum si curentii convective sunt mai slabi.Deasemenea,dispersia gazelor este dificila in zilele cu inversiune termica(cand temperature aerului de la sol este mai scazuta decat cea din straturile superioare ale atmosferei;Reducerea activitatii industriale a contribuit la diminuarea cantitatii de noxe degajate in mediu. Punerea in valoare a energiei eoliene va conduce la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile si conservarea unui nivel de calitate superioara a mediului inconjurator. Rolul cosului de fum este acela de a realiza o dispersie cat mai eficienta a tuturor noxelor care nu au putut fi retinute in instalatiile de denoxare. CE.T. Paroseni are doua cosuri de fum; Dispersia noxelor este slaba in zilele foarte calduroase, deoarece supainaltarea coloanei de gaz cat si curentii convectivi, sunt mai slabi. De asemenea dispersia gazelor este dificila in zilele cu inversiune termica (cand temperatura aerului de la sol, este mai scazuta decat cea din straturile superioare ale atmosferei).

6.Unitatile existente de productie agent termic au capacitate supradimensionale fata cerintele consumatorilor actuali;

La mai putin de un an, inaintea datei la care tara noastra ar trebui sa devina membra a Uniunii Europene, beneficiem de un sistem de producere a energiei termice supradimensionat fata de cerintele consumatorilor actuali, cu randamente energetice scazute la unitatile de producere, cu pierderi energetice mari in zona de transport si distributie.Intensitatea energetica a economiei romA¥nesti este de 6 ori mai mare decit media inregistrata la nivelul celor 25 de state ale Uniunii Europene. I n RomA¥nia se consuma 1.368,46 kg echivalent petrol pentru 1.000 de euro din PIB, in timp ce media europeana, la nivelul celor 25 de state membre este de 209,49 kg echivalent petrol/ 1.000 de euro din PIB si, respectiv, 190,82 kg echivalent petrol/ 1.000 de euro din PIB in vechea formula cu 15 state member.Perpetuarea ineficientei acestui sistem, in care componenta sociala are un rol covirsitor, este si o consecinta directa a lipsei banilor pentru reabilitare si modernizare. Degeaba au existat programe daca nu s-a stabilit o schema financiara clara, care sa le sustina. Degeaba s-a cerut autoritat ilor locale sa intocmeasca strategii privind investitiile ce se impun atita timp cit nu li s-a asigurat o parte din sumele necesare sustinerii proiectelor investitionale .

.

7.Randamente energetice scazute la unitatile de producere de agent termic;

Rezistenta mediului la trasformare genereaza obtinerea dupa transformer a unei cantitati de energie mai mici decat cea care se transforma,datorita unor pierderi de energie concretizate in cantitatile de energie consummate pentru invingerea rezistentei mediului.In acest sens,cu cat numarul de trasformari este mai mare,cu atat randamentul total va fi mai scazut.Din acest punct de vedere,termocentralele prezinta cele mai mari dezavantaje,intrucat numarul verigilordin lantul de trasformari este maxim .In general.randamentul este de 70-90%,dar depinde de tipul cazanului,in sensul ca acele cazane in care se ard combustibili inferiori solizi au randamente mai mici,iar cazanele ce functioneaza pe baza de combustibili lichizi si gazosi sau praf de carbine au randamente mai mari.In cazul turbinelor de contrapresiune aburul este evacuate la presiuni superioare celei atmosferice in vederea utilizarii lui in alte scopuri(abur tehnologic,abur pentru termoficare etc),fapt ce conduce la randamente mai scazute ale acestor turbine.Necesitatea economica de a reduce costul de produce a energiei electrice,prin scaderea consumului de combustibil,impune analiza tuturor cailor de imbunatatire a randamentelor.Imbunatatirea randamentelor se poate realize atat pe ansamblul centralei,prin adoptarea de puteri unitare cat mai mari si prin dimensionarea rationala a capacitatilor de producere a partilor de instalatie,cat si urmand optimizarea fiecarui randament partial . Noile tehnologii existente pe plan mondial au randamente de 50-60%,in timp ce randamentul mediu al termocentralelor din Romaniei este mai mic decat jumatate din acesta.(Modernizarea sectorului energetic din Romania) .

8.Pierderi energetice mari in sistemul de transport si distributie

Energia utilizata pentru incalzirea si racirea cladirilor este de ordinul a 30% din consumul energetic mondial. In foarte putine locuri din lume cladirile nu au nevoie de incalzire sau racire pentru a exista conditii normale de lucru si viata. Practic, toate aspectele constructive ale cladirilor pot fi examinate si imbunatatite pentru reducerea consumului energetic. Consumul de energie pe locuitor in Romania este cu 50% mai mare decat media Uniunii Europene. Acest lucru poate fi explicat atat prin intensitatea energetica foarte mare din industrie, cat si prin risipa energetica exagerata din cladiri. Ani de zile s-au construit cladiri de locuit cu o slaba protectie termica si in general cu materiale termoizolante de slaba calitate. Rezistenta termica a ferestrelor si usilor este de 3, respectiv 5 ori mai mica decat in Occident, ceea ce inseamna pierderi uriase de caldura. Avand in vedere si pierderile mult mai mari prin pereti se ajunge ca pentru un apartament de 2 camere din Romania sa se consume de 2 ori mai multa caldura fata de un apartament de 4 camere in Germania. Consumul necesar pentru incalzirea/ racirea cladirilor poate fi redus prin imbunatatiri aduse sistemului de incalzire si climatizare si printr-o mai buna izolare termica a peretilor si spatiilor vitrate. Prin reabilitarea termica a cladirilor consumul de energie scade cu cel putin 40%. In disputa, de multe ori demagogica, sisteme locale de incalzire sisteme centralizate si in redescoperirea enormelor pierderi din retelele de transport a distributie, se ignora faptul ca aceste probleme ar fi fost eliminate de mult daca guvernantii ar fi avut vointa politica (si nu doar dorinta electorala) de a transpune in practica masurile de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor, cu utilizarea unor materiale performante si folosirea eficienta a a ajutoarelor de caldura nu pentru consum, ci pentru inlaturarea cauzelor care duc la consumuri energetice mari. De mai bine de 16 ani, eficient a sistemului centralizat de alimentare cu energie termica ramine o problema la care autoritat ile nu au gasit inca raspuns.

3. Oportunitati

1.Investitii fabuloase in extractia carbunelui la mina Lupeni

La S.E. Paroseni a fost taiata panglica celei mai importante investitii in domeniul energetic romanesc, de dupa 1989. "Proiectul Integrat Parosenia" a demarat in martie 2000, cand Guvernul roman a contractat un credit de 137 de milioane de dolari de la Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala si filiala japoneza a BNP Paribas. Banii au asigurat modernizarea, la cele mai inalte standarde a grupului energetic nr. 4 de la Termocentrala Paroseni, la care s-a adaugat modernizarea exploatarilor miniere de la Paroseni si Vulcan, precum si a uzinei de preparare a carbunelui Coroesti. Pana in 2003, investitiile in Valea Jiului au lipsit cu desavarsire. Anul trecut, au fost investiti opt milioane de euro intr-un utilaj pentru extractia carbunelui la mina Lupeni. Pana in 2009, investitiile la minele de huila se vor ridica la 30 milioane de euro.

2. Producerea energiei termice este usurata de pozitionarea geografica

SE Paroseni este o centrala de cogenerare care furnizeaza energie electrica si energie termica.Functioneaza cu carbune drept combustibil de baza ( huila de Valea Jiului ) si gaze naturale drept combustibil auxiliar, utilizat pentru porniri si functionare la sarcini partiale. SE Paroseni furnizeaza agent termic pentru locuitorii oraselor : Petrosani, Vulcan, Aninoasa si Lupeni.

3.Optimizarea sistemului de termoficare va permite cresterea eficientei energetice a Romaniei, disponibilizarea unor sume din bugetul statului pentru alte proiecte, ridicarea nivelului de trai al cetatenilor care nu vor mai plati pierderile de energie din sistemul de termoficare.

Optimizarea sistemului de termoficare include: contorizarea la nivel de bransament, inlocuirea instalatiilor interioare,contorizarea individuala, reabilitarea termica a anvelopei cladirilor, respectiv a fatadelor teraselor si a tamplariei exterioare.Sursele posibile de finantare sunt: Programul Termoficare 2006-2009, Bugetul de stat, Bugetul local,. Credite bancare, Fonduri nerambursabile,Alte surse: proprietarii apartamentelor.

Avand in vedere ca in Municipiul Lupeni energia termica in sistem centralizat este unica sursa de incalzire a locuintelor, intrucat gazul metan este introdus in proportie de 5-10 % in apartamentele din municipiul Lupeni, iar incalzirea cu sobe nu poate fi o sursa alternativa datorita nerespectarii legislatiei de mediu in domeniul energiei si construirii blocurilor de locuinte fara cosuri de fum, se impune reabilitarea sistemului centralizat de energie termica prin investitiile propuse. Realizarea acestora ar duce la scaderea pierderilor din sistem, la cresterea confortului termic din apartamente, la reducerea majora a costurilor ce ar trebui suportate de populatie si, nu in ultimul rand, la recuplarea apartamentelor debransate de la sistemul de termoficare, din cauza costurilor mari sau a parametrilor de functionare redusi in varianta actuala. Contorizarea la nivel de scara de bloc si contorizarea individuala va permite populatiei sa plateasca numai energia termica efectiv consumata, cu posibilitatea reglarii consumului dupa dorinta si posibilitate de plata, asigurand o gestionare economica a resurselor energetice.

4.Cresterea eficientei energetice va permite o recuperare rapida a investitiilor

Din o serie de studii elaborate in ultimii ani pentru diferite localitati urbane din Romania rezulta existenta solutiilor de eficientizare a alimentarii cu energie termica a consumatorilor urbani. Fata de abordarile clasice, in stabilirea solutiilor de eficientizare va trebui sa se porneasca de la principii economice de piata. Orice solutie va trebui sa asigure functionarea sistemului de termoficare in conditiile in care sa poata returna valoarea investitiei facute, recuperarea cheltuielilor de exploatare si obtinerea de profit din exploatare. Atragerea de fonduri de investitii de pe piata de capital este realizabila in conditiile recuperarii investitiilor cu rate de rentabilitate ce tin cont de gradul de risc al investitiilor industriale din Romania de azi si in perspectiva.Solutiile de eficientizare vor trebui sa tina seama de urmatoarele criterii generale: starea sistemului de termoficare existent; volumul si caracteristicile cererii de servicii energetice (termoficare urbana, termoficare industriala, energie electrica); traditia in ceea ce priveste sistemele centralizate de termoficare in zona; posibilitati de a asigura aprovizionarea cu combustibili in zona; posibilitatile de atragere a investitiilor. Prognozele de dezvoltare economica ale zonei puterea de cumparare a populatiei din zona;posibilitati de subventionare temporara sau permanenta a sistemului de termoficare de catre organismele locale;impactul asupra mediului.

5.Coordonarea investitiilor prin realizarea unui Program la nivel regional

Este necesar realizarea unui program pentru dezvoltarea si implementarea sistemului de investitiile pentru eficientizarea acestui sistem de termoficare.Planul financiar al unui program operational trebuie sa indice alocarea financiara dinfiecare Fond Structural s programarea fondurilor pe fiecare an in parte Finantarea Programului se propune a se face din sume provenind de la: bugetul de stat; bugetul local;fondul de mediu;fonduri comunitare.

6.Aplicarea principiului autonomiei locale in ceea ce priveste atragerea investitiilor avand ca scop eficientizarea sistemului centralizat de producere si distributie energie termica

Conceptul dezvoltarii durabile in domeniul alimentarii cu energie termica a localitatilor presupune aplicarea unor solutii tehnice performante capabile sa asigure, pe de o parte, conditii normale de viata si de munca comunitatilor locale si satisfacerea nevoilor sociale ale acestora in conditii de rentabilitate economica si eficienta energetica si, pe de alta parte, conservarea resurselor primare, protectia si conservarea mediului, fara a afecta echilibrul ecosferei si accesul generatiilor viitoare la resursele energetice primare. Consiliile locale pe baza principiului autonomiei locale pot decide asupra solutiei de investitie atat in cazul reabilitarii termice a cladirilor cat si in cazul sistemului centralizat de productie si distributie energie termica, care poate fi : participarea la programul Termoficare 2006-2009 calitate si eficientaa, parteneriat public privat - PPP sau alte forme de investitii. Ministerul Economiei si Comertului va realiza pentru unitatile de productie agent termic, prin Planurile sectoriale, studii de solutie pentru toate autoritatile locale, in paralel cu Strategiile de alimentare cu energie termica, avizate de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Aceste studii de solutie vor analiza comparativ cel putin 3 solutii tehnico-economice pentru unitatea de productie agent termic, la un consum de agent termic previzionat plus o marja de A±20%, avand in vedere Strategia energetica nationala.

7.Asigurarea unor servicii de termoficare de calitate

In acest context scopul programului 'Termoficare 2007-2009 calitate si eficienta' este reprezentat de eficientizarea sistemelor centralizate de producere si distributie energie termica, avand ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei termice, cu cel putin 10 mil. Gcal/an, fata de consumul de resurse energetice primare consumat in anul 2006, in conditiile asigurarii cresterii calitatii serviciului de termoficare.

8.Oportunitati de afaceri pentru companiile straine pentru a investi in sectorul de termoficare

Atragerea investitorilor ar putea fi o solutie pentru sistemul de termoficare a municipiului Lupeni,ceea ce ar duce la eficientizarea acestui sistem,usurand viata oamenilor si evitarea unei posibile cresteri a energiei termice si apei menajere,care deja e foarte ridicata. Desi s-a investit foarte mult in sistemul de termoficare a municipiului Lupeni,mai snut necesare contributia multor investitori pentru a reduce poluarea si a eficientiza sistemul. Pana in 2009, investitiile la minele de huila se vor ridica la 30 milioane de euro.

9.Cresterea standardelor de viata si a oportunitatilor economice prin asigurarea unor servicii publice de calitate,prin remedierea poluarii,prin reducerea riscului de dezastre natural

In urma proceselor tehnologice, la Termocentrala Paroseni rezulta o cantitate foarte mare de zgura si cenusa, care sunt depozitate, deocamdata, intr-o halda din apropierea uzinei, situata la marginea orasului Vulcan.Aceste depozite precum si circuitele de hidrotransport afecteaza negativ calitatea solului si subsolului, infiltrandu-se in apa din panza freatica din zona locuita.Conducerea termocentralei Paroseni a luat deja masuri de consolidare a peretilor acestor halde, precum si la suprainaltarea lor pentru a se reduce, pana la noi investitii, poluarea aerului si a apei cu reziduurile provenind din procesul de ardere a carbunelui.Mai sunt necesare doua instalatii depoluante pentru ca termocentrala pe huila, din judetul Hunedoara, sa fie considerata "curata".

10.Dezvoltarea turismului ecologic

Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania, contribuind, in acelasi timp, la conformarea cu acquis-ul comunitar. Implementarea programului va conduce la cresterea calitatii serviciilor publice, in special a termoficarii, tinand cont de principiul dezvoltarii durabile si de aplicarea principiului 'poluatorul plateste'.

Dezvoltarea turismului ecologic, a amenajarii spatiilor publice reprezinta si o chestiune de interes general, intrucat confera o calitate superioara a vietii urbane, determinand cresterea atractivitatii si a prestigiului orasului, generand experiente noi, evenimente memorabile, dar si cresterea bunastarii generale prin atragerea investitiilor.

4. Amenintari

1.S.E.Paroseni nu va primi avuz de mediu si va fi inchisa incepand cu 2010

Procesul de retehnologizare abia s-a finalizat ,cu un an in urma,infuzia de capital fiind de 150 milioane de dolari.Totusi mai sunt necesare de 2 instalatii costisitoare,dar obligatorii pentru a produce energie curate:dispositive necesare de reducere a sulfului,a oxizilor de azot si asigurarea depozitelor de zgura si cenusa,suma necesara fiind de 120 milioane de euro. Fara cele doua instalatii , Uniunea Europeana va pune lacatul la portile termocentralei in anul 2010. Tot din cauza lipsei acestor statii de epurare, CET Paroseni este considerat, in continuare, unul dintre marii poluatori din Romania.

2. Furnizarea unei cantitati mai mari de energie termica duce la o crestere a preturilor

S.E.Paroseni a inceput in aceasta saptamana sa trimita facturile pentru luna decembrie a anului trecut, iar sumele sunt in medie cu aproximativ 20% mai mari fata de cele din perioada similara a anului 2006. Potrivit regiei, cresterea facturilor a fost determinata atat de pretul mai mare al gigacaloriei, care a fost majorat de la 107,5 lei la 119 lei, cat si de temperaturile mai ridicate de afara, comparativ cu anul anterior, care au impus furnizarea unei cantitati mai mari de energie termica. Astfel, pentru un apartament cu patru camere in care locuiesc patru persoane, valoarea medie a facturii la energie termica pentru luna decembrie 2007 este de 254,30 lei, fata de 213,17 lei cat a fost in decembrie 2006. Pentru un apartament cu trei camere in care stau trei persoane, factura medie de acum este de 200,63 lei fata de 168,02 lei in 2006. La apartamentele cu doua camere, locuite de doua persoane, cresterea este 19,77 la suta, de la 133,73 lei in 2006 la 160,17 lei anul trecut. Pentru garsonierele locuite de o persoana, factura medie pentru luna decembrie 2007 este de 106, 51 lei in timp ce in decembrie 2006 a fost de 88,58 lei.

3.Posibilitatea de utilizare ineficienta a surselor financiare de la bugetele locale si/sau de la bugetul de stat in lipsa unui management al investitiilor

Anul trecut, au fost investiti opt milioane de euro intr-un utilaj pentru extractia carbunelui la mina Lupeni. Pana in 2009, investitiile la minele de huila se vor ridica la 30 milioane de euro.Este necesar de un sistem bine pus la punct,de specialisti in domeniul managementului investitiilor pentru a repartiza si a face eficiente aceste investitii,investitii care sa aduca schimbari fundamentale in istemul de alimentare cu energie termica,ducand la reducerea poluantilor din atmosfera cauzati de S.E. Paroseni,la reducerea pierderilor de energie etc

4.Continuarea administrarii in conditii similare a sistemelor de termoficare centralizate, va conduce la un esec privind asigurarea serviciului de termoficare

In ceea ce priveste starea tehnica actuala a retelelor de transport al agentului termic se precizeaza ca o foarte mare parte dintre acestea au o durata de viata de peste 40 ani, avand in vedere anul punerii in functiune a primelor echipamente.Datorita starii lor fizice pe retelele de distributie se inregistreaza, prin izolatie, pierderi orare de energie termica de circa 10-12 % . Din acest motiv o parte dintre retelele de transport necesita inlocuirea . Pana in prezent circa 3 km din totalul retelelor de transport (incluzand cateva racorduri si bretele de legatura) au fost inlocuite cu conducte moderne, preizolate. Sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termica si cogenerarea reprezinta subsectorul energetic cel mai deficitar, datorita uzurii fizice si morale a instalatiilor si echipamentelor, pierderilor energetice totale mari intre sursa si cladiri (de 35 - 77%), resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, intretinere, reabilitare si modernizare si, nu in ultimul rand, datorita problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor energetice. In ceea ce priveste fondul locativ urban alimentat cu caldura, acesta este reprezentat de 83.800 blocuri , cu circa 3 milioane de apartamente si 7 milioane de locatari, multi cu venituri modeste. Pierderile energetice mari de 40-50% reclama reabilitarea termica de urgenta a acestor cladiri. Procedural numarul locuintelor racordate la sistemele centralizate de incalzire urbana reprezinta 57,9 % din totalul locuintelor din mediul urban si 30,7% din totalul locuintelor.

5.Mentinerea randamentelor energetice scazute din sistemele centralizate de producere si distributie energie termica va conduce la reducerea nivelului de trai al cetatenilor prin plata inutila a ineficientei sistemului;

Incapacitatea funciara a regimului de a lucra eficient, a condus la realizarea unor retele de termoficare urbana cu un randament la utilizator incredibil de scazut - ce trece rareori dincolo de 30%. Faptul ca izolatia termica a blocurilor era de asemenea grav deficitara nu face decat sa amplifice problema obtinerii unui confort termic cat de cat acceptabil in milioanele de apartamente are 'urbanismului' romanesc.Dupa 1989, o mare parte a industriilor care furnizau 'materia prima' pentru termoficarea urbana si-a dat sfarsitul, lasand producerea agentului termic in instalatii de sine statatoare. Acest fapt nu a modificat randamentul la utilizator, care a continuat sa scada, ca urmare a imbatranirii retelei si a resurselor insuficiente pentru investitii majore, dar si datorita obstinatiei cu care a fost aparat de autoritati monopolul de stat in domeniu. Chiar lasand la o parte schemele de personal obeze si celelalte costuri de functionare umflate, ramane cert un lucru: din fiecare de metri cub de gaz natural consumat pentru termoficare urbana, doar circa 25 ajung sa incalzeasca apartamentele - restul este irosit in centrale cu tehnologie antica sau in retele menite sa incalzeasca pamantul patriei, mai degraba decat pe locuitorii ei.

6. Continuarea debransarilor de la sistemele centralizate de producere si distributie a energiei termice

Pe langa aspectele financiare (de cost al incalzirii), sunt si alti factori care explica dimensiunea fenomenului debransarilor:calitatea scazuta a serviciilor asigurate de SACET;dorinta proprietarilor de locuinte din cladirile condominiale de a se separa de la serviciile comune ale cladirii; Inconsistenta legislatiei privind locuirea in cladirile de de tip condominial;parasirea unor locuinte din orase de catre familii care se intorc in mediul rural;pauperizarea unor categorii de populatie;marketingul agresiv al distribuitorilor de echipamente de incalzire individuala si mai ales scaderea marcata a pretului acestor echipamente pe piata din Romania care a sporit accesibilitatea familiilor cu venituri reduse la aceasta tehnologie;interesul financiar al distribuitorului de gaz natural de a avea relatia directa, nemijlocita, cu consumatorii de caldura, ocolind comerciantii de tip "Centrala termicaa si a Distribuitor de caldura"care au fost surse majore de arierate in economie in ultimul deceniu;Clientii platesc un pret national de referinta pentru unitatea de caldura livrata in SACET, stabilit si actualizat periodic de Guvernul Romaniei. Apreciem ca acest mecanism financiar urmareste, in toata aceasta perioada de tranzitie catre o piata functionala, trei obiective: Asigurarea suportabilitatii costului incalzirii de catre populatia racordata la SACET; Scaderea atractivitatii solutiilor alternative la SACET si, implicit, stoparea fenomenului debransarii, pentru a da o sansa reabilitarii si viitorului acestor sisteme; ) Mentinerea unei marje rezonabile fata de costurile reale de producere a caldurii in SACET (variabile de la caz la caz), in vederea armonizarii cu posibilitatile de finantare a subventiilor.Costurile reale de producere a caldurii in SACET sunt aproape intotdeauna mai mari decat pretul national de referinta. Diferenta se constituie subventie de la bugetul statului si bugetele locale si se acorda producatorului de caldura. Acest mecanism este o sursa importanta de intarzieri la plata la nivel national, deoarece nu intotdeauna exista resursele reale pentru subventie. Suplimentar, categoriile de populatie cu venituri sub anumite limite pot primi la cerere ajutoare pentru incalzire in perioada de iarna. Faptele arata ca debransarile continua chiar dupa realizarea de investitii majore in reabilitarea sistemelor de incalzire, ceea ce exprima o criza de incredere a populatiei fata de acestea. Este deci absolut necesar ca orice investitie in reabilitare sa includa mijloacelede reglare/contorizare individuale care sa permita controlul consumatorului asupra serviciului pe care il plateste si inlaturarea oricaror suspiciuni. Consumatorul dispus sa plateasca o solutie alternativa pentru incalzire, trebuie convins de faptul ca poate obtine acelasi efect participand financiar la modernizarea/reabilitarea SACET la care este racordat cu o suma mai mica decat daca si-ar instala o centrala termica individuala.

7.Microcentrala nu mai hraneste bugete

Motivele pentru care sunt interzise microcentralele de apartament sunt multiple.

Prin trecerea termocentralelor, care produc in special energie termica la administratiile publice locale,0 au plecat aproximativ 8.000 de persoane din Termoelectrica. Daca in localitatile in care se afla aceste centrale termice, toata lumea si-ar pune centrale de apartament, toti acesti oameni ar ramane fara locuri de munca, pentru ca termocentralele n-ar mai avea pentru cine sa produca. Debransarea de la sistemul de incalzire centralizat mai inseamna un minus de bani la diferitele bugete si fonduri speciale. De asemenea, unele dintre termocentrale functioneaza pe carbune si, in aceste conditii, ar trebui restransa si activitatea din minerit. Una peste alta, cateva zeci de mii de someri.Un alt efect ar fi disparitia comisioanelor la importurile de pacura atat de necesara termocentralelor.

8.Pregatire si gestionare a proiectelor in sectorul de termoficare precum si a co-finantarii sunt costisitoare.

Mai sunt necesare doua instalatii depoluante pentru ca termocentrala pe huila, din judetul Hunedoara, sa fie considerata "curate"Mai este nevoie de proiecte se vor finanta investitii de mediu aferente reabilitarii centralelor municipale de termoficare si a retelelor de distributie aferente care sa conduca la reducerea emisiilor provenite de la sistemele de termoficare.Dar aceste proiecte se realizeaza foarte greu din lipsa finantarii si a dezinteresului de a investi in sistemul de termoficare.



www.mai.gov.ro/Documente/Strategii

www. primaria- Lupeni

Anghelescu Anca,Ponoran Ileana,Baloiu Liviu Mihail-Bazele tehnologiei,editura ASE,Bucuresti,1998,pag.97

Nitzu V.-Economia Energeticii,volumul 1,editura Tehnica,Bucuresti,1981,pag.24





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate