PROIECT LA DISCIPLINA TEROTEHNICA AUTOVEHICULELOR

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA

SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE

PROIECT

LA DISCIPLINA

TEROTEHNICA AUTOVEHICULELOR

INTRODUCERE

In acest context, al dezvoltarii transportului rutier, s-a cristalizat o noua ramura a stiintelor tehnice

numita TEROTEHNICA - constituita pe suportul teoretic si practic al fiabilitatii, disponibilitatii si a

sistemului de mentenanta.

Proiectul este util pentru formarea deprinderilor si acomodarea cu folosirea metodologiei de

organizare-dimensionare-utilare a atelierelor de mentenanta preventiva si corectiva necesar in

exploatarea tehnica si comerciala a unui parc de autovehicule rutiere.

Romania, in tranzitia spre economia de piata si in plin proces de reforma a tuturor domeniilor vietii

economico-sociale, trebuie sa gaseasca astazi solutii pentru infaptuirea reformelor economice, necesare

depasirii actualului nivel de dezvoltare, iar una dintre acestea o reprezinta, fara indoiala, transporturile

rutiere.

MENTENANTA

Mentenanta reprezinta un obiectiv important pentru ca se refera la continutul si organizarea lucrarilor de intretinere tehnica si reparatii necesare autovehiculelor.

Mentenanta se grupeaza in doua componente astfel:

- mentenanta preventiva (PERMENT) care se poate programa si care trebuie sa asigure mentinerea

autovehiculului in stare normala de functionare prin executarea unor lucrari de intretinere periodica si inlocuirea sistematica a unor componente.

- mentenanta corectiva (CORMENT) cuprinde lucrarile preprogramabile impuse de defectarea unor componente necesare pentru refacerea starii tehnice a autovehiculului.

Aplicarea corecta a PERMENT prin intretinere tehnica reduce substantial lucrarile de mentenanta corectiva impuse de defectarile din exploatare si deci, va conduce la micsorarea timpilor de imobilizare din cauze tehnice. Daca intretinerea tehnica nu se executa complet sau nu se respecta periodicitatea stabilita, s-a constatat ca pana la 70% din reparatiile curente sunt operatii de strangere si reglaje care trebuiau executate in cadrul intretinerii tehnice.

Lucrarile de intretinere tehnica se pot categorisi pe tipuri principale, fiecare continand o lista de operatii efectuabile in limite de timp bine precizate, scopul principal este prevenirea, inlaturarea defectelor pentru a asigura parcursuri maxime cu cheltuieli minime in conditii de deplina siguranta a circulatiei rutiere.

Toate lucrarile de mentenanta se executa in ateliere specializate, cu dotari corespunzatoare (SDV-uri, instalatii si masini-unelte), in spatii corespunzatoare din punct de vedere al protectiei muncii si prevenire-stingerea incendiilor ; aceste ateliere sunt deservite de personal de executie cu calificare profesionala corespunzatoare (necesara).

Dotarea corespunzatoare a atelierelor si perfectionarea profesionala continua a deserventilor sunt cai sigure pentru imbunatatirea calitativa a mentenantei automobilului si pentru reducerea cheltuielilor.

Tipurile de lucrari de intretinere:

a. - lucrari pentru ingrijirea si controlul starii tehnice a autovehiculelor, in vederea asigurarii conditiilor depline de efectuare a sarcinilor zilnice de transport, prin acordarea unei atentii deosebite sistemelor si mecanismelor care conditioneaza siguranta circulatiei pe drumurile publice.

b. - lucrari de verificare, reglare, strangere si ungere a subansamblurilor, mecanismelor si agregatelor autovehiculelor numite revizii tehnice.

In general, programul de intretinere tehnica este structurat pe trei etape:

- prima etapa se refera la revizia zilnica, ce cuprinde lucrari de verificare si ingrijire a autovehiculului inainte de plecare si dupa sosirea din cursa, dar si pe parcurs. Acestea sunt de control si ingrijire zilnica (CIZ) si spalare - curatarea autovehiculului (S);

- a doua etapa - revizia tehnica prevede verificarea - reglarea - strangerea - ungerea sistemelor si mecanismelor. Acestea se executa in ateliere special amenajate tehnologic si se numesc RTI - revizia tehnica de gradul I.

- a treia etapa - revizie tehnica complexa care pe langa lucrarile din etapa a doua cuprinde lucrari a caror necesitate apare dupa un interval de timp mai mare, lucrari specifice (RTS) si reviziei tehnice de gradul al II-lea (RT2).

TEMA DE PROIECT

In cadrul disciplinei "Terotehnica Autovehiculelor", am primit ca tema proiectarea unui atelier de reparatii curente (mentenanta corectiva) pentru atelierul de vopsitorie al unei autobaze de 90 de autoizoterme prevazute cu motor M.A.C. de 7,4 t., care vor executa transport de aprovizionare interurbana in Municipiul Calarasi, cu un coeficient de utilizare al parcului de 0,74 (CUP).

Lucrarile de mentenanta corectiva sunt programabile si se executa atunci cand sunt impuse de defectarea, uzarea peste limitele admise ale unui component al autovehiculului, de urmarile unui eveniment rutier sau de influenta mediului inconjurator, cu scopul restabilirii starii tehnice si functionale a autovehiculului.

Lucrarile de vopsitorie vor avea loc intr-un atelier specializat in care trebuie sa introducem autovehiculul. Pentru executarea lucrarii in conditii optime vom face dotari corespunzatoare atelierelor de vopsitorie, precum si din punct de vedere al protectiei muncii si prevenirea si stingerea incendiilor.

1.CALCULUL PARCURSULUI ANUAL

Prima problema cu care vom incepe rezolvarea temei propuse este parcursul anual PA, care se calculeaza cu relatia PA= No x CUP x PMZ x ZL x CMD (km. echivalenti) cu un coeficient de utilizare a parcului CUP de 0,74%.

NA = 90 autoizoterme M.A.C.

CUP = 0,74% anual-zile lucratoare

PMZ = 180 km efectivi (parcursul mediu zilnic)

ZL = numarul anual de zile lucratoare

CMD = categoria medie de drum

Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) reprezinta raportul dintre numarul de automobile active si numarul de automobile aflate in parcul inventar al unitatii de transport intr-o anume perioada de timp.

CUP = automobile-active automobile-inventar = 0,74 anual/zile lucratoare

Numarul de zile lucratoare ZL reprezinta numarul de zile din anul luat in calcul, din care se scad:

- numarul zilelor de duminica = 52 de zile

- numarul zilelor de sambata = 52 de zile

- numarul de zile nelucratoare stabilite de administratia nationala ca zile de sarbatoare = 7 zile

ZL = 366 - (2 x 52) - 7 = 255 zile

1.1 PARCURSUL MEDIU ZILNIC (PMZ)

Cele 90 de autoizoterme executa transport interurban de aprovizionare cu alimente in Municipiul Calarasi.

Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca parcursul mediu zilnic sa fie transformat din Km efectivi in Km echivalenti tinandu-se seama de:

- starea carosabilului (coeficient de drum)

- utilizarea automobilului in locuri urbane.

Parcursul mediu zilnic (PMZ) efectiv se imparte in functie de zona de lucru, pe categorii de drum, pe segmente lucrate in mediu urban.

PMZ = 180 Km efectivi

In functie de drumurile practicate se constata ca se circula:

- 100 Km efectivi pe strazile municipiului - drum de categoria a II-a, coeficient 1,0

- 60 Km efectivi pe drum de categoria a IV-a cu coeficient de 1,2 , tot pe strazile municipiului, pe care se fac lucrari de amenajare si reparatii ale carosabilului care impun viteza redusa si schimbari de trepte.

- 20 Km efectivi pe drumurile nationale - drum categoria I, coeficient 0,9. Chiar daca avem aprovizionare interurbana, marile depozite de marfuri si marile fabrici se afla in afara localitatii sau la periferia acesteia.

Parcursul echivalent PE, in functie de starea carosabilului, este:

PE 1 = (100 x 1,0) + ( 60 x 1,2 ) + ( 20 x 0,9 ) = 190 Km echivalenti.

Pentru circulatia municipiului Calarasi, conform tabelului [3.1.2] din indrumar

U = 5 Km echivalenti/100 KM

U = (160/100) x 5 = 8 Km echivalenti

PE 2 = ( parcurs-efectiv / 100 ) x u = (160/100) x 5 = 8 Km echivalenti.

PMZ _echivalent = PE 1 + PE 2 = 190 + 8 = 198 Km echivalenti.

Categoria medie de drum va fi:

CMD = PMZ _echivalent / PMZ = 198 / 180 = 1,1

Parcursul anual PA este:

PA = No x CUP x PMZ x ZL x CMD = 90 x 0,74 x 198 x 255 x 1,1 = 3698897Km echivalenti.

2. CALCULUL NECESARULUI DE MANOPERA

Conform tabelului [3.2.1], coloana 7 din indrumar, pentru autoizoterme M.A.C. cu capacitate de incarcare 4,5 - 10 t , inclusiv MNo_RC = 15,132 ore om/1000Km echivalenti

NM_RC = (PA / 1000) x MNo_RC = (3698897 / 1000) x 15,132 = 55971

2.1 Dimensionarea necesarului de forta de munca si repartizarea:

Numarul de personal efectiv pentru reparatii curente se calculeaza astfel:

NP_RC = NM_RC / PAL

Se stabileste numarul de zile lucratoare pentru personalul din atelierul de reparatii :

ZLP = ZL_automobil - CO - CM , in care:

CO - numarul de zile de concediu de odihna = 36

CM - numarul de zile de concediu medical = 5

ZLP = 255 - 36 - 5 =214

Programul anual de lucru pentru o persoana se obtine cu relatia:

PAL = ZLP x 8 ore / zi

PAL = 214 x 8 = 1712 ore om / an

Numarul de personal efectiv pentru reparatii curente se obtine cu raportul:

NP_RC = NM_RC / PAL = 55972 / 1712 = 32,6

NP_RC = cca. 33 oameni activi

CUFM = coeficient de utilizare a fortei de munca:

CUFM = ZLP / ZL = 255 / 214 = 1,19

NE / FM = necesar personal angajat

NE / FM x CUFM = 32,6 x 1,19 = 38,7 =cca. 39 angajati

3. Repartizarea personalului efectiv NP_RC pe specializari se face pe baza unor informatii statistice, astfel:

13 mecanici lacatusi 1 vulcanizare

3 deserventi 1 tapiser

4 electricieni 3 tamplari

2 vopsitori 1 fierar

2 instalatii alimentare

4. DIMENSIONAREA ATELIERULUI SPECIALIZAT PENTRU REPARATII

CURENTE: VOPSITORIE

Dimensionarea atelierului se face tinand seama de urmatoarele cerinte:

- daca in atelier se introduc automobile, atunci din numarul total de automobile se ia un procent de

2 %

NA x 0,02 = 90 x 0,02 = 1,8 = 2 locuri

Voi proiecta un atelier cu doua posturi de lucru, izolate intre ele, destinate pentru pregatirea si vopsirea autovehiculelor detinute in parc. Daca in anumite situatii volumul de lucru creste, putem suplimenta forta de munca in atelierul de vopsitorie cu un muncitor de la tinichigerie.

Autoizotermele, fiind dotate cu instalatii frigorifice, genereaza diferenta de temperatura cu mediul inconjurator. Pe langa factorii corozivi obisnuiti, care actioneaza asupra oricarui autovehicul care circula pe drumurile publice, aceasta diferenta de temperatura creeaza posibilitatea de a se produce umiditate si condens, ceea ce accentueaza ritmul de degradare al autovehiculului.

Pe langa toate acestea, mai pot aparea si alte situatii neprevazute ce tin de aspectul exterior al autovehiculului.

- Dimensiunile de gabarit ale autoizotermei sunt:

- lungimea L₁ = 8700 mm

- latimea B₁ = 2490 mm

- inaltimea H₁ = 3600 mm

- Numarul lucratorilor care deservesc atelierul:

- 2 vopsitori

- Suprafata necesara (m²) pentru fiecare lucrator se recomanda:

- pentru primul lucrator 10 m²

- pentru fiecare alt lucrator 8 m²

- Asigurarea serviciilor suplimentare

- boxa pentru sursa de aer comprimat 2000x2000

- boxa pentru instalatii de ventilare 2000x2000

- pichet pentru prevenirea si stingerea incendiilor, hidrant de apa.

- Distanta dintre autovehicule si obstacole:

- in partile laterale ale autovehiculului 1200 mm

- intre autovehicule si perete sau instalatii tehnologice 1200 mm

- intre autovehicul si poarta aflata in fata postului 1500 mm

- Dimensiunile atelierului de reparatii curente de vopsitorie, dupa implementare cerintelor, sunt:

L = 8700 + 1500 + 1200 + 700 + 2 x 300 = 12700 mm

l = ( 700 + 1200 + 2490 + 1200 + 500 ) x 2 + 2000 + 200 + 300 x 4 = 15380 mm

4.1 Lista de SDV-uri, instalatii, utilaje:

Lista de SDV-uri, instalatii si utilaje pentru dotarea atelierului specializat vopsitorie:

- instalatii speciale de ventilare - 2 buc./atelier

- sursa de aer comprimat - 1 buc./lucrator

- furtun aer comprimat - 1 buc./lucrator

- banc de lucru cu menghina - 2 buc./atelier

- polizor pneumatic portabil - 4 buc./atelier

- masina de slefuit portabila pneumatica - 4 buc./atelier

- dulap pentru materiale - 4 buc./atelier

- trusa scule auto TSA 3 - 2 buc./atelier

- stingatoare PSI - 4 buc./atelier

- masca de protectie - 4 buc./atelier

- hidrant de apa - 2 buc./atelier

5. DIMENSIONAREA HALEI DE REPARATII CURENTE AUTOMOBILE

Hala de reparatii curente se refera la spatiul inchis si acoperit in care se introduc autovehicule

pentru executarea de lucrari (mecanice, electrice, etc), altele decat cele de vopsitorie.

In aceasta hala se poate lucra indiferent de conditiile atmosferice.

Spatiul halei trebuie sa permita:

- interventia la orice component al autovehiculului

- intrarea si iesirea oricarui autovehicul, indiferent de celelalte locuri ocupate sau neocupate

de autovehicule

Experienta recomanda ca numarul de locuri in hala sa fie de 8 - 10 % din parcul de automobile.

NA x 0,08 = 90 x 0,08 = 7,2 locuri in hala

Dimensionarea halei de reparatii curente se face avand in vedere urmatoarele:

- numarul de locuri stabilite

NA x 0,08 = 7 locuri

- dimensiunile autovehiculului

- lungimea L₁ = 8700 mm

- latimea B₁ = 2490 mm

- inaltimea H₁ = 3600 mm

- Distante recomandate fata de obstacole:

- intre partile laterale ale autovehiculului 1200 mm

- intre autovehicul si perete sau o instalatie tehnologica 1200 mm

- intre autovehicul si poarta amplasata in fata postului 1500 mm

- Dimensiunile halei sunt:

L = 26030 mm

l = 11400 mm

Dispunerea automobilelor in hala R.C. va fi prezentata in schita urmatoare . S-au preferat posturi de

lucru infundate pentru a putea avea acces independent la fiecare post si pentru a se evita formarea de

curent in hala.

Hala va fi dotata cu:

- instalatii pentru stingerea incendiilor;

- instructiuni specifice NPM si PSI;

- instructiuni specifice privind tehnologia de mentenanta .

BIBLIOGRAFIE

1. Normativ pentru intretinerea preventiva si reparatii curente ale autovehiculelor ( Ord. MTTc. Nr.

2/1983)

2. Nagy Tiberiu - "Exploatarea si tehnica transporturilor auto" - EDP 1982

3. Violeta Popescu si colectiv - "Desen tehnic" Partea I - OUPC 2004

4. Husein Gheorghe si colectiv - "Notiuni generale pentru studiul desenului tehnic" EDP 1977

5. Pomazan N. - "Terotehnica automobilelor - note de curs"