Transmisia mecanica pentru tractorul u650 - proiectarea reductorului

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

PROIECT NR. 2 - ORGANE DE MASINI

TRANSMISIA MECANICA PENTRU TRACTORUL U650

PARTEA II - PROIECTAREA REDUCTORULUI

ELEMENTE CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE LA

TRANSMISIILE MECANICE

Plecand de la ideea ca produsele nu sunt doar simple obiecte clienti nu le cumpara pentru a le avea, ci pentru a le introduce I procesul de productie si de a se bucura de beneficiile pe care le pate aduce aceasta. In acest context, consideram necesare prezentarea informatiilor constructive si functionale pe care produsul in cauza le introduce in oferta de produs industrial.

Transmisia mecanica, in sens general, este un subansamblu tehnic complex ce are in compunere mai multe organe de masini si energie mecanica prin

transformarea muscari de rotatie si a curelei. Dupa modul cum se ralizeaza transformarea cantitativa si /sau calitativa a muscari de roratie, transmisiile mecanice pot fi: reducatoare de turatii - cuplul se amplifica; amplificatoare de turatie - cuplul se micsoreaza. In figura din pagina alaturata se prezinta o varianta constructiva a transmisiei mecanice care are in compunere motorul electric notat simbolic cu ME cu instalatiile electrice aferente (sursa de energie electrica SEE si tabloul de comanda notat cu TC), transmisia prin curele TC, care poate fii prin curele trapezoidale notate cu TCT sau prin curele dintate notate cu TCD, reductorul cu roti dintate R, cuplajul C si masina de lucru ML

Cuplajele sunt organe de masini care asigura legatura si transferul de energie mecanica intre doua elemente consecutive, obisnuit coaxiale, ale unui lant cinematic, fora a avea posibilitatea modificarii legii de miscare.

Pe linga functia importanta de transmitere a muscarii si a momentului de torsiune, cuplajele mai pot indeplini urmatoarele functii: comanda a muscarii; compensare a erorilor de executie si montaj; amortizare a socurilor si vibratiilor; limitare a unor parametrii functionali.

Caracteristica comuna a cuplajelor permanente mobile cu elemente intermediare elastice este aceea ca au in compunere un element elastic (metalic sau ne metalic) care determina proprietatile si calculul de proiectare al cuplajului. Ele sunt denumite cuplaje elastice si permit montarea arborilor cu abateri de la pozitia reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor. Rolul pricipal al cuplajelor elastice consta in limitarea vibratiilor de rezonanta si atenuarea socurilor torsionale prin acumularea elastica temporara a lucrului mecanic si redarea acestuia sistemului prin revenirea treptata a elementului elastic la forma si pozitia initiala. Cuplajul este privit ca un element elastic cu amortizare interpus intre masina motoare si masina de lucru. Rigiditatea cuplajului reprezinta variatia momentului de torsiune in functie de unghiul de rotire, iar amortizarea cuplajului caracterizeaza dependenta momentului de torsiune de viteza de deformare.

Aceasta transmisie este o transmisie cu roti dintate, denumita si angrenaj, este mecanismul format din doua sau mai multe roti dintate aflate in angrenare. Angrenajul asigura, datorita danturii rotilor, o transmitere prin forma si cu raport de transmitere constant a muscari de rotatie si a momentului de torsiune intre doi arbori necoaxiali, realizandu-se in general o modificare a momentului de torsiune si a turatiei.

Angrenajele sunt cele mai folosite transmisii mecanice datorita avantajelor semnificative pe care le prezinta: siguranta si durabilitate mare, randament ridicat, gabarit redus. Ca dezavantaje se pot retine urmatoarele: tehnologie complicata, cost mare, zgomot si vibratii in functionare.

Angrenajul cilindric exterior cu dinti inclinat este un angrenaj ce se compune din doua roti cilindree cu dantura exterioara inclinata. Cele doua roti cilindrice cu dinti inclinat au unghiul de inclinare de divizare al dintelui fata de axa rotii de aceeasi valoare, dar cu sens de inclinare invers.

La angrenajul cu dinti inclinat angrenarea incepe la un colt al piciorului rotii motoare ca apoi linia de contact, care este inclinata cu un unghi de inclinare sa creasca in deplasare spre varful dintelui.

Dupa o valoare maxima, scade iar, si in final, iesirea din angrenare se produce la un colt al capatului dintelui. Se produce astfel o untare si iesire treptata din angrenare.

Transmisia prin curele realizeaza transmiterea energiei mecanice de la roata conducatoare 1 la una sau mai multe roti conduse 2, prin intermediul unui element flexibil fala sfarsit 3a sau 3b.

Transmisia miscari se pate realiza prin frecarea cu alunecare ce ia nastere intre fetele laterale ale curelei trapezoidale si canal - la TCT (transmisie prin curele trapezoidale ) si prin forma, fala alunecare, prin angrenarea succesiva a dintilor rotilor de curea cu dinti curelei - la TCD (transmisia prin curele dintate).

Transmisiile prin curele trapezoidale se mai numesc si transmisii asincrone - raportul de transmitere nu este constant, iar transmisiile se mai numesc si transmisii sincrone - raportul de transmitere este constant [8, 11, 20].

Utilizarea transmisiei prin curele - in limitele parametrilor functionali (P<= 1200 KW) si v<= 50 m/s la transmisiile prin curele trapezoidale, iar pentru TCD ( transmisiile prin curele trapezoidale P<= 400 kw si v<= 80m/s) - prezinta numeroase avantaje tehnice si economice ( forme constructive si executie simple, precizie mica si intretinere usoara), asigura un nivel redus al vibratiilor, siguranta in functionare si nu polueaza fonic, iar TCT si TCD cu roti cu periferie neta pot juca rolul de element de siguranta in lantul cinematic la suprasarcini.

Transmisiile prin curele prezinta si unele dezavantaje care constau in: gabarit relativ mare ( A<= 6m si diametrul rotilor de curea este, aproximativ, de 5 ori mai mare decat diametrul rotilor dintate); necesita refacerea periodica a fortei de intindere a curelei - ceea ce implica constructii speciale si determina solicitari suplimentare pe arbori si in lagare. Avantajele prezentate, la care se adauga pierderile prin frecare mici randamentul ca avand o valoare cuprinsa intre 0 . 0 si durabilitate ridicata Lh = 2000. 25000 ore, plaseaza transmisiile prin curele in categoria produselor competitive tehnic si economic.

La transmisiile prin curele trapezoidale, fetele de lucru ale curelei sunt flancurile laterale, asigurand prin pozitie o capacitate portanta superioara si o incarcare pe arbori mai mica. Aceste avantaje apar pe seama cresterii aparente a coeficientului de frecare, dar, in acelasi timp, valorile pentru raportul "h/D" si alunecarile relative mai mari pe suprafetele de lucru influentaza negativ durabilitatea.

Transmisiile prin curele trapezoidale au arborii paraleli; rar se intalnesc si transmisii semi-incrucisate sau incrucisate.

Cureaua trapezoidala cuprinde in sectiune straturi din tesatura de bumbac sau snururi din fire de cord, ca element de rezistenta la uzura.

Reductoarele cu roti dintate cu axe fixe sunt mecanisme organizate ca ansambluri independente, cu raportul de transmisie constant, realizate in carcase inchise si etanse, destinate reducerii turatiei, concomitent cu amplificarea corpului (momentule de rasucire) transmis [14, 20]. Reductoarele au in compunere angrenaje cilindrice, conice si melcate, montate in serie sau paralel, formand astfel treptele de reducere. Rotile dintate sunt montate fix pe arbori, iar arborii se sprijina pe rulmenti montati in carcasa. Etansarea arborilor de intrare - iesire si carcasa se realizeaza cu ajutorul sistemelor de etansare specifice arborilor rotitori.

Dimensiunile rotilor dintate, tehnologia de realizare a semifabricatului, tratamentul tehnic aplicat si seria de fabricatie sunt factori care determina constructia rotilor dintate. Evident, se urmareste o fabricatie economica, variatia optima fiind consumul optim de material , energie si de manopera.

Caracteristica reductoarelor se executa in constructie turnata sau sudata, metoda de fabricatie fiind impusa de marimea seriei de fabricatie. La fabricatia de serie mare si masa carcasa se efectua prin turnare, dupa care se prelucreaza prin aschiere pe masini unelte. Metoda conduce la micsorarea consumului de material si manopera, la cresterea preciziei de executie si a sigurantei in functionare a reductoarelor - prin eliminarea sudurilor sie deformatiilor remanente care dupa apar dupa procesul de sudare. Pentru a usura montarea si demontarea reductoarelor, carcasele se executa din mai multe parti. Numarul lor fiind dictat de pozitia arborilor. Pentru pozitia arborilor in plan orizontal, carcasa se executa din doua bucata, iar, pentru pozitia arborilor in plan orizontal, carcasa se executa din doua bucata este dat de numarul treptelor de reducere. planele de separatie a semifabricatelor trec prin axele de rotatie a arborilor.

Domeniile de utilizare a reductoarelor fiind multiple s-a recurs la tipizarea elementelor componente ale celor de uz general - roti dintate, ceea ce permite ca fabricatia sa se faca de firme specializate.

Nivelul inalt al tehnicitatea, corelat cu gama mare de tipodimensiuni si realizarea lor economica la un cost de fabricatie mic, a impus executie intreaga a reductoarelor in intreprinderile dotate cu utilaje moderne si cu un personal specializat.

Reductoare planetare Reductoarele planetare au la baza mecanisme planetare (cu elemente cu axe fixe - care se rotesc faca de doua axe, axa proprie si a axa fixa care se rotesc fata de doua axe, axa proprie si axa fixa). Rotile cu axe fixe sunt: roata centrala rotitoare 1 si coroana dintata la interior fixa 3. reductoarele planetare au o lunga utilizare actionarilor, fiind caracterizate prin compactitatea - gabarit mic randament bun fiind cuprins intre 1,8 si 0,9, posibilitatea cinematice remarcabile

Reductor planetar

Reductoarele planetare au o larga utilizare in tehnica actionarilor, fiind caracterizate prin compactitate - gabarit mic - randament bun ή = 0,80,98, posibilitati cinematice remarcabile i_R = 10⁶, transmit puteri intr-o gama mare P = 625.000 KW, siguranta mare in functionare, intretinere usoara si pot fi folosite ca subansamble independente sau integrate cu alte organe de masini, role de transport, roti de curea ?i tobe de mas.ini de ridicat.

Reductoarele planetare se construiesc intr-o mare gama de tipodimensiuni, cu una, doua sau trei trepte, de catre firme specializate (Baia Mare). Reductorul din fig. 3.3 b are trei trepte de reducere, poate transmite puteri P < 20 KW, cu rapoarte de transmitere i_R = 30300 $i un randament r| = 0,8 Reductoarele planetare reclama o tehnologie de execute si montaj de mare precizie, ceea ce implica costuri mai mari. Cu toate acestea, in foarte multe situatii, costurile mari se compenseaza prin avantajele aratate, fapt ce determina ca aceste produse sa fie competitive.

Reductoare armonic

Transmisia armonica reprezinta o clasa noua de transmisii mecanice aparute dupa 1960, cu multiple posibilitatea de aplicare in tehnica actionarilor mecanice [14, 20].

Constructia si functionarea transmisiei armonice este data in fig. 2.4. Roata elastica 5 - neteda sau din fata la exterior - se monteaza in interiorul rotii rigide 6 - neteda sau dintata la interior. Prin deformatorul de unde 3 - de forma eliptica - prin cele doua varfuri, deformeaza roata elastica 5, realizand angrenarea totala sau partiala a 50% dintre din|i. Cum roata rigida 6 este fixa, iar deformatorul 3 se roteste cu viteza unghiulara pozitia angrenarii se modifica si obliga roata elastica 5 sa se roteasca in sens invers cu «₂.

Reductoarele armonice au constructia cea mai compacta, se realizeaza cu una sau doua trepte de reducere, realizeaza rapoarte de transmitere mari i_R < 10⁶, transmit puteri mici P < 10 KW, randamente relativ mici r| = 0,750,90, siguranta mare in functionare. tehnologie de execute si montaj pretentioasa iar fabricarea se face centralizat in specializate.

Toate reductoarele prezentate au principalii parametri constructivi si functionali standardizati (rapoarte de transmitere, dimensiunile de gabarit si de legatura, distantele dintre axe, turatiile la intrare si iesire, momentele transmisibile) Astfel. pentru activitatea de proiectare se impune alegerea reductorului, Alegerea se face in functie de: tipul reductorului; puterea transmisa pi in KW; turatia la arborele de intrare si de iesire in r p.m.(r.p.m.- rotatii pe minut); raportul de transmitere; caracteristicile functionale ale masinii motoare si masinii de lucru); in unele situatii si de momentul de rasucire la iesire

Reductor armonic

2. STRATEGIA PROIECTULUI

O data cu diversificarea nevoilor consumatorilor, a tehnologiei moderne si a concurentei, crearea de produse din ce in ce mai perfectionate devine vitala pentru orice firma sau intreprindere. Aceasta trebuie sa stie cum sa gestioneze produsul pe tot parcursul ciclului de viata - de la creare si pana la declin - si sa gaseasca produsul nou care sa-1 inlocuiasca pe cel existent inainte de faza de declin.

Aspectul principal care conteaza la definirea produsului nou este intelegerea sa ca produs original, imbunatatit si/sau modificat, sau ca marca noua pe care firma sau intreprinderea o realizeaza prin efortul compartimentului propriu de cercetare - dezvoltare.

Pe baza conceptului de produs nou, tema de proiect a fost conceputa pe schema unei transmisii mecanice clasice, in care masina de lucru, virtuala, ML este actionata de un motor electric ME, prin intermediul unei transmisii mecanice prezentata sub forma de 'cutie neagra', in interiorul careia se afla transmisia prin curele trapezoidale TCT sau curele dintate TCD si transmisia prin roti dintate TRD, organizate in diferite variante constructive.

Transmisia mecanica se realizeaza cu subansamble - motoare electrice, transmisii prin curele, reductoare cu roti dintate, cuplaje - achizitionate de la firme specializate, in diferite variante constructive. Dupa cumparare subansamblele sunt organizate in diferite variante constructive, folosind diferite combinatii, dupa care sunt oferite pietei ca produse noi.

Acestea devenind la randu-le parti componente ale unor utilaje sau echipamente de proces sau de productie

Variante ale transmisiilor mecanice .

a)- TM cu reductor cilindric:

b) - TM cu reductor conic sau conico-cilindric;

c) - TM cm redactor melcat sau cilindro-melcat.

Produsul de baza (transmisia mecanica) proiectat trebuie sa aiba o utilitate corespunzatoare, nu atat prin masa de material organizata, cat, mai ales, prin setul de satisfactii pe care le ofera consumatorului. Pentru indeplinirea acestor deziderate, procesele de planificare si executa o conceptie trebuie sa se realizeze in stransa. legatura cu preferintele comparatorului

Astfel, la realizarea unui produs trebuie s5 se urmareasca stabilirea unui raport optim intre valoarea de intrebuintare sau utilitatea produsului si costurile de productie directe si indirecte care le genereaza. Una din metodele de operare, prin care se poate obtine acest optim, este ingineria valorii (I.V.). Date suplimentare cu privire la conceptele cu care opereaza I.V. la reproiectarea produselor §i la proiectarea noilor produse sunt date in lucrarile [3, 13, 24]

In acest sens, se recomanda ca toate datele tehnice si economice sa se culeaga de pe piata: parametrii functionali (viteza, sarcina, randament, durabilitate); parametrii constructivi (material, forma, dimensiuni de legatura, gabarit, design); parametrii ergonomici si cei de calitate a mediului

Toate activitatile care conturi la realizarea produsului trebuie sa corespunda documentatiei tehnice si sa fie coordonate in asa fel incot sa conduct la maximizarea cererii si a profitului, printr-o oferta variata a produsului si la un pret de vanzare cat mai mic.

De asemenea, trebuie considerate situa|iile de criza a materiilor prime, cresterea costului energiei si scaderea calitatii mediului. Ca urmare, trebuie cautate cele mai adecvate variante constructive si functionale, adaptate noilor conditii de criza, sa nu polueze, refolosirea materialelor si solutii ce reclama consum mic de materiale si enerigie.

Pregatirea §i implementarea unor strategii eficiente, implica stabilirea riguroasa a obiectivelor urmarite -maximizarea functiilor produsului, a variantelor constructive, a calitatii si a profitului si minimizare costului - exprimate calitativ.

Strategia de realizare a proiectului impune parcurgerea unui numar de faze succesive, fiecare avand un obiectiv bine definit. Fiecare faza se interconditioneaza cu celelalte. Astfel, toate actiunile efectuate si deciziile luate in afara fazei corespunzatoare, antreneaza, in majoritatea o suboptimizare a proiectului, Acestea decurg, fie din necesitatea reluarii actiunilor irtreprinse prea devreme, fie din impactul deciziilor sau actiunilor relative, cum ar fi: reconsiderarea functiilor produsului a schemei functionale ; modificari constructive (sub aspectul materialului, dimensional, forma, precizie de executie si de montaj, durabilitate, reparatii); costuri suplimentare pentru accelerarea altora sau analiza costurilor in sensul reducerii acestora; modificarea termenelor de livrare; gama de servicii oferita

Se precizeaza faptul ca nu exista o schema general - valabila de desfasurari a proiectului, fiecare faza trebuie bine definita, la care se adauga jalonarea corecta a debutului si finalului fiecarei faze. Succesiunea fazelor, incadrarea individuala si secventiala corecta un succes pentru realizarea proiectului.

Odata cu diversificarea nevoilor consumatorilor, a tehnologiei moderne si a concurentei, crearea de produse din ce in ce mai perfectionate devine vitala pentru orice firma sau intreprindere. Aspectul principal care conteaza la definirea produsului nou este intelegerea sa ca produs original, imbunatatit si/sau modificat, sau ca marca noua pe care firma sau intreprinderea o realizeaza prin efortul compartimentului propriu de cercetate-dezvoltare.

Produsul de baza (transmisia mecanica) proiectat trebuie sa aiba o utilitate corespunzatoare, nu atat prin masa de material organizata ci, mai

ales, prin setul de satisfactii pe care le ofera consumatorului. Pentru aceasta, procesele de planificare si executie a conceptului trebuie sa se realizeze in stransa legatura cu preferintele cumparatorului. Astfel, la realizarea unui produs trebuie sa se urmareasca stabilirea unui raport optim intre valoarea de intrebuintare sau utilitatea produsului si costurile de productie directe si indirecte generate. Etapele prin care aceasta realizare ar trebui sa treaca sunt urmatoarele:

 

Servicii executie proiect audit intern transport puneri in functiune reparare expertiza garantie

Calitate proiectare aprovizionare montaj siguranta

Competitivitate

Costuri minime ale produsului

In concluzie, proiectul reprezinta o succesiune de actiuni cu caracter concret si bine definit, in derularea caruia se intervine, in urma unei analize competente, modificandu-l cursul in functie de obiectivul propus. Realizare proiectului nu poate consta in reproducerea cu fidelitate a unui model. Pentru realizarea lui se cauta a se sprijini pe date explorabile a unui model cunoscut si pe date acumulate in ani anteriori la alte discipline (fizica matematica, mecanisme, activitate practica, micoeconomie, tolerante, termotehnica, desene tehnic )

CALCULUL CINEMATIC SI ENERGETIC PENTRU

TRANSMISIA    MECANICA

Raportul de transmitere se stabileste printr-un calcul cinematic si economic nefiind cunoscuta turatia motorului electric, inca de la inceput se vor considera toate variantele constructive functionale ale motorului electric. Se vor folosi motoare electrice asincrone trifaze cu turatie de mers in gol standardizate.

Proiectarea unei transmisii mecanice cuprinde totalitatea operatiilor tehnico-economice necesare pentru stabilirea solutiilor dimensiunilor si constructiei transmisiilor conform temei de proiectare. Etapele principale ale activitatii de proiectare sunt: -elaborarea solutiilor de scara intocmita pentru fiecare solutie cinematica

-estimarea tehnica si economica a variantelor

-elaborarea documentatiei de baza pentru solutia favorabila

Proiectarea transmisiilor mecanice cu raport de transmitere constant impune intr-o prima etapa alegerea tipului de transmisie corespunzator procesului de lucru si a motorului de actionare.

Alegerea transmisiei trebuie sa aiba la baza eficienta maxima stabilita atit prin

transmisiei trebuie sa aiba la baza eficienta privita atit in executie cit si in exploatare. Pentru puteri mici pina la 10KW se recomanda functionare intermitenta sau continua si la puteri medii -pina la 100KW -functionare intermitenta se recomanda transmisii cu gabarite mici ; pentru puteri mari (peste 100KW) in orice regim de functionare se recomanda transmisii cu randament inalt (0.9..0.95 pentru puteri medii si 0.98 pentru puteri mari).

Transmisiile mecanice pot avea in componenta lor atit angrenaje cu roti dintate cit si transmisii cu elemente flexibile sau articulate . Asa cum se observa din schema cinematica fluxul de forta se poate ramifica in diferite puncte ale transmisiei.

Reductoarele planetare si armonice se pot adopta pentru oricare din cazurile prezentate, cand se impune o constructie compacta si un gabarit minim.

Alegerea variantei optime se face in baza costului de material necesar executiei rotilor de curea si angrenajelor.

Rapoarte de transmitere pentru

transmisi cu o treapta

Rapoarte de transmitere nominate (extras din STAS 6012-82

Valorile din sirului corespunde seriei de numere nominale R10, iar sirul II corespunde seriei R20.

Valorile din sirul I se vor prefera valorilor din sirul 11.

Rapoartele de transmitere mai mari decat cele indicate in tabel se obtin prin acestora cu 10, 100, 1000.

Rapoartele de transinitere la reductoarele in mai multe trepte tipizate

Alegerea motorului electric si calculul pretului

de productie

Calculul puterii necesare la motorul electric

Calculul puterii se determina din conditia ca suma puterilor utile si a celor pierdute prin frecare sa fie decat puterea necesara la motorul electric.

Pe baza schemei cinematice prezentata de fiecare proiectant si a datelor precizate mai sus se calculeaza turatiile efective pentru fiecare arbore

Puterea pierduta prin frecare in cuplele cinematice cu frecare se cuantifica prin randamentul total al transmisiei.

Randamente estimate

Tinand seama de pierderile de putere, implicit de randamentul cuplelor de frecare (tabel de mai jos ) ce contine fluxul intre unele parti componente ale translatiei si masina de lucru, se determina puterea pe fiecare arbore.

Motoarele electrice asincrone de uz general sunt produse care se executai in intreprinderi specializate {UMEB - SA - Bucuresti, Electromotor S.A. Timisoara, Pitesti), dimensiunile de gabarit, de legatura si de montaj si caracteristicile functionale, sunt reglementate prin norme de firma si prezentate in cataloage de produse

In functie de schema functionala pentru cele trei variante, puterea necesara la motorul electric se determina cu relatia:

Proiectarea angrenajului

Alegerea materialului pentru roti dintate

Reductoarele de uz general se realizeaza in game tipizate, avand toate elementele constructive si geometrice standardizate si anume:

rapoartele de transmitere;

distantele dintre axele angrenajelor;

inaltimea dintre axele de intrare-iesire si planul de prindere;

diametral si lungimea capetelor arborilor de intrare-iesire;

lagarele cu rulmenji si elementele de etansare;

prinderea pe talpa sau pe elementele arborelui masinii de lucru;

1* celelalte elemente componenten

Pentru constructia rotilor dintate RD se folosesc oteluri:

Oteluri de imbunatatire la care duritatea flancului

DF<3500MPa

Acestora li se aplica tratamentul termic de imbunatatire ce consta in calire si revenire inalta, ce confera materialului RD tenacitate si rezistenta la oboseala.

Oteluri pentru durificare (oteluri aliate) la care duritatea flancului DF>3500MPa.

Acestora li se aplica tratamentului termic de imbunatatire, iar danturii tratament termochimic de durificare superficiala prin cementare, ce confera dintilor rezistenta la presiunea hertziana de contact si uzura.

In cazul utiilzarii in proiectare a unui reductor tipizat se impune alegerea acestuia.

Alegerea unui reductor tipizat se realizeaza conform metodologiilor din prospectelor firmelor producatoare (ftrma Flender - Germania si S.C. Neptun - Romania sau alte firme) [24,25].

Agerea reductorului, indiferent de pozitia reductorului in schema cinematics, se face in ipoteza legaturi directe a motorului electric cu reductorul

ipotetic, nu se considera transmisia prin curele). In acest caz se impune o corectie a puterii la arborii de intrare si iesire (corectia se face in ipoteza mentinerii constante a momentelor de rasucire la arborii de intrare si iesire a reductorului.). Puterea corectata este puterea echivalenta pe (pe este puterea la arborele de iesire dupa Flender sau puterea la arborele de intrare dupa Neptun) si se calculeaza cu relatiile:

dupa Neptun

Danturile durificate au portanta mare, gabarit mic, tehnologie complexa si cost ridicat.

Costul este compensat prin cresterea portantei si a fiabilitatii.

Pentru alegerea practica a reductorului sunt necesare urmatoarele date:

C turatiile la arborii de intrare s.i de iesire in r.p.m.;

C puterea echivalenta pe in KW;

C raportul de transmitere total al reductorului (in);

C durata de functionare si temperatura mediului ambiant;

Fig.1. Dop de aerisire - constructie

1-corp; 2 - capac; 3 - filtru

Dimensiuni pentru dopul de aerisire [mm] Tabelul 1.

Fig.2. Dop filetat cu cap hexagonal si guler

Dimensiuni pentru dopul de golire [mm] STAS 5304 - 80 Tabelul 2.

Notare: Dop filetat M24 ×1 STAS 5304 - 80 sau Dop filetat G 1/2 STAS 5304 - 80

Elemente constructive pentru carcasa turnata

Fig. 1. Carcasa turnata pentru reductor cu roti durificate

Tabelul 1

Tabelul 2

Proiectarea transmisiei prin lant

Din calculul Transmisiei prin lant rezulta toate elementele cinematice si functionale pentru o durabilitate conventionala de functionare maxima L ⁼ 25-10⁴ore

1. Alegerea lantului

Puterea maxima la elementul conducator:

Pmax=5400/√h1*z1