Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
Proiect T.M.O.M. - Recipient Hidrofor


Proiect T.M.O.M. - Recipient Hidrofor




 

Universitatea Tehnica Cluj-Napoca

 

Proiect T.M.O.M.

Recipient Hidrofor




FISA LUCRARII

DENUMIREA LUCRARII: RECIPIENT HIDROFOR,

HIDROPNEUMATIC

DATE TEHNICE: VOLUM: 630 litrii

PN(max admis): 10 barr

DURATA VIATA: 20 ani

TMIN: -10C

TMAX: 100C

FAZA: PROIECT TEHNIC

BENEFICIAR:

PROIECTANT:

BORDEROU

I.              PARTE SCRISA

1.         Generalitati

2.         Calculul mantalei si fundului recipientului

3.         Calculul gurii de vizitare

4.         Calculul de compensare a orificiilor

5.         Alegerea si verificarea picioarelor de sprijin

6.         Tehnologia de executie a mantalei

7.         N.T.S.M. si P.S.I. la executia mantalei

II.           PARTE GRAFICA

1.          Desenul de ansamblu

2.          Desenul de executie a mantalei

 

1.            GENERALITATI

 

Recipientul de hidrofor face parte din instalatia de hidrofoare ce echipeaza constructiile civile si asigura alimentarea cu apa potabila la presiunea necesara a celui mai indepartat punct de consum din cladire.

La construirea recipientelor sub presiune trebuie respectate, pe langa conditiile generale, valabile pentru oricare utilaj, si o serie de regului tehnice, commune instalatiilor care lucreaza sub presiune, atat in proiectare cat si in executie, in vederea realizarii lor la un nivel tehnic ridicat, permitand astfel in cadrul unei exploatari rationale, sa asigure o functionare in conditii de siguranta.

Proiectarea unui recipient care lucreaza sub presiune se executa conform prescriptiilor tehnice (Colectia I.S.C.I.R.).

Recipientul este o constructie cilindrica sprijinit pe o fundatie de beton de cel putin 3 picioare.

Caracteristicile recipientului hidrofor sunt:

Volum: 630 litrii

Presiune nominala (max admis): 10 barr

Durata de viata: 20 ani

Temperatura minima: -10C

Temperatura maxima: 100C

Notatii generale:

s grosimea tablei cm

sr grosimea de rezistenta cm

pc presiunea de calcul barr

z coeficient de calitate al imbinarii sudate(0.65 - 1)

c1 adaos de exploatare cm

c2 adaos de rotunjire cm

DV durata de viata ani

tc temperature de calcul C

σmt rezistenta la rupere la temperatura t N/cm2

σm rezistenta la rupere la 293 K (20C) N/cm2

σct limita de curgere la temperatura t N/cm2

σa rezistenta admisibila daN/cm2

A5 alungirea la rupere %

 

Alegerea materialelor:

Mantaua si piesa care inchide recipientul sub presiune se vor alege conform standardelor: - SR-EN 10028/1 - 96

/2 - 96

/3 - 96

/4 - 97 sunt produse plate din otel pentru recipiente sub presiune iar 10029 -95 sunt table laminate la cald cu grosimi mai mari de 3 mm

Tipul de otel pe care-l vom folosi la confectionarea recipientului (fund, manta, inele compensare orificii) va fi P 235 GH conform DIN EN 10028-2.

Compozitia chimica:

Element

Min.

Max.

C

0.160%

Si

0.350%

Mn

0.600%

1.200%

P

0.025%

S

0.015%

Cu

0.300%

Cr





0.300%

Mo

0.080%

Caracteristici mecanice:

Rezistenta la rupere: σm=360-480 N/mm2

Rezistenta la curgere: σeH=235 N/mm2

Alungirea: A5≥24%

2.            CALCULUL MANTALEI SI FUNDULUI RECIPIENTULUI

 

Calculul mantalei

Prescriptiile tehnice C4-78 prezinta calculul corpurilor cilindrice la presiune interioara si exterioara. In continuare se examineaza acest calcul

Notatii: (conform figura 1)

S - grosimea mantalei;

Sr - grosimea de rezistenta;

C1 - adaos de exploatare;

C2 - adaos de rotunjire;

DV - durata de viata;

Pc - presiune de calcul;

Di - diametrul interior al recipientului;

H1 - inaltimea recipientului;

Dmed - diametrul mediu al recipientului;

L - lungimea desfasuratei mantalei;

Calculul fundului

 

Prescriptiile tehnice C4-78 prezinta constructia si calculul fundurilor bombate supuse la presiune interioara si exterioara.

Fundul este piesa care inchide recipientul sub presiune. Este confectionat din acelasi material din care e confectionata si mantaua.

Notatii: (conform figura 2)

S - grosimea fundului;

Sr - grosimea de rezistenta;

C1 - adaos de exploatare;

C2 - adaos de rotunjire;

R - raza de curbura a fundului;

d - diamentrul racord supapa de siguranta;

H - inaltimea partii bombate;

h - inaltimea portiunii cilindrice;

φ - coeficient de scadere a rezistentei fundului;

Pc - presiune de calcul;

Di - diametrul interior al recipientului;

La fundurile confectionate din segemente, care se sudeaza ulterior, in relatia de calcul a grosimii intervine coeficientul z de slabire a sudurii.

 

3. ALEGEREA SI CALCULAREA GURII DE VIZITARE

Rolul gurii este de a verifica si examina suprafat interioara a recipientului.

Tipuri de guri de vizitare conform P.T. ISCIR C4-2003:

I.                 Gura de examinare vizuala - are diametrul interior de cel mult 50 mm si inaltimea mai mica de 50 mm, cu strat de sticla.

II.               Guri de mana - sunt guri care permit introducerea unei maini cu lampa de verificare avand diametrul interior de minim 80 mm si inaltimea maxim 60 mm.

III.             Gura de verificare de cap - care permite introducerea simultana a capului si a unui brat cu lampa avand diametrul interior min 320 mm si inaltimea mai mica sau egala cu 100 mm.

IV.            Gura de vizitare - permite intrarea si iesirea unui om fara echipament auxiliar avand diametrul minim 600 mm si inaltimea maxim 250 mm.

V.              Gura de salvare - permite intrarea si iesirea unei persone cu echipament de salvare. Are diametrul minim 600 mm si inaltimea maxim 250 mm.

Alegerea gurii de vizitare se face in functie de diametrul interior al mantalei cilindrice si lungimea mantalei cilindrice.

Se alege o gura de mana cu diametrul interior de 200 mm si inaltimea de 50 mm conform P.T. I.S.C.I.R. C4-2003 ce trebuie amplasata in treimea centrala a recipientului.

Notatii: (conform figura 3)

h - inaltime gura de vizitare

d1 - diametrul interior gura de vizitare

d2 - diametrul capacului pana la suruburi

d3 - diametrul capacului

Dc - diametru capac (gura de vizitare + grosimea tevii)

b - lungime garnitura

sinel - grosime inel de compensare

B - lungime inel compensare

Ps - forta din toate suruburile

Sf - grosime capac gura de vizitare

S2 - grosime teava gura de vizitare

F1 - forta care actioneaza asupra capacului

b=8-20 mm

b=10 mm

Pcalcul=Pn=10 daN/cm2

Se alege teava de presiune sudata longitudinal din otel P235TR1 (conform SR-EN 10217 -1/2608.

Dimensionare surub:

-garnitura este solicitata la compresiune

Padmis=100 daN/cm2

-suruburile se strang cu cheie dinamometrica pentru a nu se depasi presiunea pe garniture

Grosime capac:




Maner

H=12 cm

L=5-6 cm

 

4. CALCULUL DE COMPENSARE AL ORIFICIILOR

In constructia recipientelor este totdeauna necesara executarea unor orificii; ele pot fi:

-pentru fixarea racordurilor necesare legaturilor functionale ale recipientului;

-pentru fixarea armaturilor si aparatelor;

-pentru examinarea interioara a recipientelor;

Orificiile reprezinta o slabire a peretilor recipientului atat prin lipsa de material cat si prin discontinuitatea pe care o creeaza in repartizarea eforturilor. Slabirea orificiilor se remediaza prin consolidarea marginilor orificiilor.

Marimea forma si pozitia orificiilor este stabilita la proiectare cat si executia orificiilor care trebuie executata cu atentie, iar constructia lor trebuie aleasa in raport cu dimensiunile si pozitia lor pe corpul recipientului. Forma orificiilor trebuie sa fie circulara; daca ele au alta forma sectiunea lor trebuie sa fie regulata, fara unghiuri pentru a evita efectul de crestatura.

Prescriptiile tehnice C4-78 colectia I.S.C.I.R. stabilesc conditiile esentiale si modul de calcul al consolidarii orificiilor.

In constructia recipientelor se folosesc compensatoare de dilatatie pentru a preintampina solicitarile sporite in mantaua corpurilor cilindrice ca urmare a diferentelor de temperature intre tevi si manta. Compensatoarele de dilataie sunt supuse la presiunea interioara precum si la forte axiale si momente. Imbinarea compensatoarelor cu mantaua trebuie facuta prin sudura cap la cap pe ambele fete.

RACORDURILE:

Nr. Racord

Denumire

Dimensiune (diam)

Obs

R1

Racord intrare apa

100

P235TR1

R2

Racord indicator nivel

13

P235TR1

R3

Racord indicator nivel

13

P235TR1

R4

Racord supapa siguranta

25

P235TR1

R5

Racord manometru

13

P235TR1

R6

Racord termometru

13

P235TR1

R7

Racord iesire apa

100

P235TR1

R8

Racord golire

25

P235TR1

-se compenseaza orificiile prin ingrosarea peretelui racordului

5. ALEGEREA SI VERIFICAREA SUPORTURILOR PICIOR

Materialul (otelul) din care este confectionat suportul picior trebuie sa aiba aceeasi compozitie chimica sau apropiata, caracteristici mecanice si tehnologice ca ale otelulul din care este confectionat fundul (pentru ca se sudeaza).

Numarul de suporturi picior este de 3-4 dispuse pe un cerc cu raza r la 120 pentru 3 picioare si la 90 pentru 4 picioare.

Protejarea impotriva coroziunii a suporturilor picior se face fie prin grunduire si vopsire fie prin zincare termica.

<Tipuri de suporturi picior>

Formele si dimensiunile suporturilor picior sunt stabilite prin standard (5520). Se intalnesc 3 tipuri de suporturi picior:

I.                  Suporturi picior din cornier sudat pe mantaua recipientului si utilizat la recipiente cu d=150-500 mm.

II.                Suport picior confectionat din teava sudata pe fundul ellipsoidal al recipientului si utilizat la recipiente cuprinse intre d=600-3200 mm



III.              Suport din tabla sudat pe fundul ellipsoidal al recipientului cu d=600-3200 mm

Temperatura maxima de lucru a recipientului este de 200C.

Se alege suportul de tip II cu dimensiunile prevazute in tabelul din standardul 5520.

Executia

-se face din otel carbon slab aliat conform SR-EN 10216/1

-tevi din otel pentru sudura utilizate la presiuni P235TR1 sau 1.0254 cu continut de carbon 0.06%, siliciu 0.35%, mangan max 1.2%, sulf max 0.02%, fosfor max 0.025%.

-limita de curgere 235 N/mm2

-rezistenta la tractiune 360-500 N/mm2

-alungirea minmim 23%

Suportul trebuie sa aiba conturul de forma regulate, curate si cu muchiile tesite. Sudurile, respective imbinarile intre elementele componente ale suportului se realizeaza prin suduri de colt.

Abateri limita

-abaterea maxima de la aplanitate a talpii -1.5mm/m din lungimea talpii suportului

-abaterea maxima de la perpendicularitate a suportului pe talapa in raport cu axa suportului 2mm/m

-abaterea maxima de la planitate a tuturor suporturilor va fi de 1.5 mm/m din lungimea talpii suporturilor.

Vom alege suport de tipul 2 pentru diametru interior de 800mm prevazut in standardul 5520 in tabelul 2:

Gn=1500 daN

r=310 mm

h=230 mm

dxs=89 x 6 mm

a=170 mm

S1=4 mm

St=12 mm

C1=35 mm

d1=26 mm

Se verifica sarcina maxima pe support;

solicitarea la presiune de contact intre talpa si placa de beton;

verficarea la compresiunea piciorului;

GnP=330 daN < Gn=1500 daN - piciorul rezista

Pc=presiune de contact

Piciorul rezista la solicitarile recipientului.

Figura 4 - Schita si dispunere suport picior.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A MANTALEI

 

       Control tabla

       Trasare

       Taiere tabla

       Indoire tabla

       Prinderea marginilor tablei

       Sudare

       Control manta

       Gaurirea mantalei si montarea racordurilor prin sudare

- a se vedea FISA TEHNOLOGICA (pagina 20)

7. N.T.S.M. SI P.S.I. LA EXECUTIA MANTALEI

 

Echipamentul de protectie si de lucru al muncitorilor (angajati): salopeta, basca (sapca), bocanci cu bombeu metalic, manusi din piele, ochelari de protectie

La sudori: sort din piele, manusi de protectie pina la cot, jambiere din piele, bocanci cu talpadin lemn, masca de sudura sau casca de sudura eliomata, cu ventilatie naturala sau cu tub de oxigen.

Manevrarea tablelor si a pieselor sudate se face cu macarale, transportul lor se face cu macaraua, motostivuitoare, motoare, tractoare cu viteza mai mica de 5 Km/h.

La masinile de debitat tabla actionarea masini se face dupa ce lucratorul si-a indepartat miinile din zona de lucru.

Nu se intervine la utilaj in timpul lucrului.

II.

PARTE GRAFICA







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica


Auto
Desen tehnic


Stabilirea rolului functional al piesei
Cutit special cu 2 placute pentru pretaiere
PLAN DE OPERATIE
Calulul panei
TEMA DE PROIECT - Sa se proiecteze procesul tehnologic de pregatire a fabricatiei pentru piesa " suport " in conditiile unui numar necesar de bucati n
APARATE DE SUDURA
SUDAREA IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR
INCERCAREA LA INCOVOIERE
ETAPELE FENOMENULUI DE UZARE, CONTROLUL UZARII SI METODE DE AMELIORARE A EI
Proiect de an Mecanisme - Mecanismul cu bare