Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
PROIECT DE DIPLOMA INGINERIE EONOMICA IN DOMENIUL MECANIC - CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE PRIN RETEHNOLOGIZARE - STUDIU DE CAZ LA SOCIETATEA COMERCIALA RAMIRA S.A. BAIA MARE


PROIECT DE DIPLOMA INGINERIE EONOMICA IN DOMENIUL MECANIC - CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE PRIN RETEHNOLOGIZARE - STUDIU DE CAZ LA SOCIETATEA COMERCIALA RAMIRA S.A. BAIA MARE




UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA: INGINERIE EONOMICA IN DOMENIUL MECANIC

PROIECT DE DIPLOMA




CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE PRIN RETEHNOLOGIZARE

STUDIU DE CAZ LA SOCIETATEA COMERCIALA RAMIRA S.A. BAIA MARE

INTRODUCERE

Eficienta economica constituie masura valorificarii resurselor disponibile in societate la un moment dat, dar in acelasi timp si premisa realizarii unei cresteri economice intensive.

Din punct de vedere economic S.C. RAMIRA S.A. urmareste prin realizarea investitiei o crestere a productiei si vanzarilor de instalatii si utilaje destinate industriei auto care sunt folosite in general pentru fabricarea de autoturisme.

Prin retehnologizarea obiectivelor economice se asigura imbunatatirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, reducerea consumurilor specifice, sporirea gradului lor de fiabilitate, mentabilitate si disponibilitate.

Prin prezenta lucrare doresc sa evidentiez aspecte legate de eficienta economica rezultata in urma retehnologizarii astfel ca in prima parte a lucrarii voi prezenta conceptii teoretice cu privire la necesitatea si rolul retehnologizarii ce reprezinta o faza importanta prin stabilirea momentului optim de inlocuire a utilajelor atunci cand dotarile existente nu se mai justifica din punct de vedere economic indeosebi in contextul extinderii, dezvoltarii si modernizarii obiectivelor economice. 

In partea doua a lucrarii voi face o prezentare a indicatorilor financiari ce iau parte la analiza eficientei economice, acesti indicatori tehnico economici au rolul de a caracteriza efectele si eficienta economica a investitiilor de retehnologizare.

In cea de a treia parte a materialului este descrisa SC RAMIRA SA, societate pe baza caruia este construit studiu de caz privind retehnologizarea. In cuprinsul studiului de caz voi incerca sa demonstrez necesitatea investitiei pe care o face firma privind atingerea obiectivelor propuse de catre aceasta inainte de retehnologizare.

In partea finala voi elabora concluziile pe baza calculeor efectuate cu ajutorul indicatorilor economici

SUMMARY

Cap.1. Aspecte privind retehnologizarea

Tehnologiile de varf constituie un element esential in cucerirea pietelor si mentinerea competitivitatii firmelor si economiilor nationale. Ridicarea productivitatii muncii si cresterea eficientei economice nu se poate manifesta decat prin punerea in practica a unor vaste programe de restructurare, retehnologizare si modernizare a economiei nationale, prin amplificarea relatiilor de colaborare si parteneriat cu statele dezvoltate ale lumii.

Prin retehnologizarea obiectivelor economice se asigura imbunatatirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, reducerea consumurilor specifice, sporirea gradului lor de fiabilitate, mentabilitate si disponibilitate.

Investitiile de aceasta natura se realizeaza in unitati existente in functiune fiind preferabile in raport cu investitiile noi care sunt mai costisitoare

Dezvoltarea vizeaza la unitatiile existente amplificarea a parametrilor constructivi si functionali, cuplandu-se cu actiuni de modernizare

Reutilarea constituie ansamblul actiunilor de inlocuire a mijloacelor fixe scoase din functiune cu altele similare sau cel mai adesea modernizate

Modernizarea reprezinta actiunea de adaptare a sistemelor tehnice si economice la conditiile nou create de progresul atins in domeniul respectiv

Modernizarea masinilor si instalatilor are de a imbunatati caracteristicile tehnice, functionale fie pe parti, fie ale ansamblului masinii sau instalatiei care sa permita obtinerea de performante comparabile cu alte masini noi, similare. Ea este una din principalele cai de atenuare si chiar de inlaturare a efectelor negative determinate de uzura morala.

Operatiunile de retehnologizare si modernizare presupun intocmirea tuturor masinilor, instalatiilor si utilajelor uzate fizic si moral care nu mai corespund stadiului actual al tehnicii cu echipamente complexe si moderne care inglobeaza tehnologii de varf capabile sa realizeze productii de un inalt nivel tehnic si calitativ competitive pe piata nationala si internationala.

Asimilarea noilor tehnologii superioare din punct de vedere tehnic si economic reprezinta calea cea mai importanta de economisire a resurselor permite modernizarea structurii economiei pe ramuri si activitati.

Retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea economiei, se poate realiza pe doua directii[

  • prin construirea de noi obiective si capacitati de productie inclusiv dezvoltarea capacitatilor de productie existente;
  • prin reutilarea sectiilor, atelierelor si locurilor de munca, cu masini, utilaje echipamente si instalatii care incorporeaza tehnologii de varf;

Determinarea momentului optim de modernizare si de inlocuire a masinilor si echipamentelor constituie o problema importanta care contribuie la cresterea eficientei economice in unitatile respective.

1.1. Modernizarea si reutilarea masinilor si instalatiilor

In cazul retehnologizarilor prin investitii directe sau transfer international de tehnologie se pune problema inlocuirii unor utilaje existente uzate fizic si indeosebi, moral, cu utilaje si tehnologii noi mult mai performante

Pentru modernizarea si reutilarea masinilor si instalatiilor trebuie sa se tina cont de uramatorii factori[6]:

  • uzura fizica si morala
  • accidente sau avarii prin al caror grad de deteriorare se determina scoaterea din uz a masinilor si instalatilor
  • scaderea cererii produselor fabricate cu utilajul respectiv

1.1.1.Uzura fizica

Aceasta se poate determina cu ajutorul urmatoarelor metode[6]:

metoda bazata pe valoarea initiala a masinii sau instalatiei;

metoda bazata pe expertiza tehnica;

metoda duratei de serviciu ramase - uneori uzura calculata prin metoda bazata pe duratele de serviciu normate este egala sau chiar mai mare decat cea calculata in functie de durata normata;

metoda bazata pe datele evidentei contabile.

1.1.2. Uzura morala

Aceasta se poate prezenta sub doua aspecte

uzura morala de gardul I care se manifesta prin depreciere utilajului existent, pe masura ce utilajele de acelasi fel se pot achizitiona la un pret mult mai scazut;

EQ

uzura morala de gradul II care se poate manifesta fie prin cresterea productivitatii muncii utilajelor noi de acelas fel fata de cele in functiune, fie prin reducerea cheltuielilor pentru exploatarea utilajului nou.

1.2. Determinarea duratei optime de functionare a utilajului si echipamentelor

Dupa o durata oarecare de functionare, mijloacele fixe sunt inlocuite cu altele noi de acelasi tip sau cu altele mai perfectionate.

Stabilirea eficientei economice optime a investitiei privind inlocuirea mijloacelor fixe, pentru diferitele cazuri concrete ce intervin in activitatea unei mijloace fixe, pentru diferitele cazuri concrete ce intervin in activitatea interprinderi se face pe baza unei teorii ce devine din ce in ce mai cunoscuta. Pentru determinarea duratei optime de functionare a utilajelor si echipamentelor se pleaca de la eficienta cheltuielilor cu reparatiile de la analiza statistica a varstei mijloacelor fixe scoase din functiune intr-o anumita perioda de timp

In analiza eficientei cheltuielilor cu reparatiile se porneste de la faptul ca in perioada de functionare a unui mijloc fix trebuie recuperata valoarea initiala, cheltuielile cu reparatiile curente si cele cu reparatiile capitale

1.3. Cadrul de schimbare a tehnologiilor uzate si criteriile ce trebuie avute in vedere la implementarea noilor tehnologii

In cazul actiunilor de retehnologizare si modernizare, o faza importanta o reprezinta stabilirea momentului optim de inlocuire a utilajelor atunci cand dotarile existente nu se mai justifica din punct de vedere economic indeosebi in contextul extinderii, dezvoltarii si modernizarii obiectivelor economice.

Literatura economica de specialitate si practica economica au consacrat ca metoda pentru determinarea duratei optime de functionare a utilajelor, respectiv, determinarea momentului optim de inlocuire a utilajului,metoda minimizarii costului mediu al utilajelor, cunoscuta si sub numele de metoda Kaufmann. Aceasata metoda presupune inlocuirea utilajului, atunci cand cheltuielile cu intretinerea si functionarea acestuia depasesc cheltuielile totale actualizate.

Metoda minimizarii costului mediu al utilajului se determina prin relatia urmatoare[2]

(1.1)

unde:

I= valoarea de intrare(costul de achizitie al mijlocului fix)

= cheltuieli de exploatare a perioadelor 1,2,,n-1.

a=rata de actualizare

Activitatea de retehnologizare implica intodeauna si modernizarea concept pe care il folosim alaturi de cel de retehnologizare, deoarece, noile active fixe implementate in fluxul tehnologic al interprinderii, presupun o schimbare a tehnologiilor, avand ca efect atat dezvoltarea si modernizarea obiectivelor economice trebuie avute in vedere urmatoarele criterii:

  1. Consumul de materii prime si materiale pe unitatea de produs fabricat-trebuie sa fie mai redus dupa retehnologizarea si modernizare, in conditiile in care profitul creste.
  2. Consumurile energetice unitare (inclusiv combustibilul) -dupa retehnologizare trebuie sa fie mai mici fata de cele obtinute in conditiile functionarii vechilor utilaje si tehnologii
  3. Aportul valutar unitar-sa fie mai mare dupa retehnologizare, modernizare, chiar si in conditiile in care volumul productiei exportate ar ramane constant
  4. Productivitatea muncii -dupa retehnologizare, modernizare trebuie sa fie superioara situatiei anterioare

1.4. Retehnologizarea si reabilitarea sistemelor productive

In activitatea productiva sunt situatii in care apar semnele unui proces de depreciere tehnologica. Determinarea continua a nivelului performantelor tehnologiilor si echipamentelor se realizeaza de regula lent. O tehnologie dupa nasterea sa nu poate inregistra deteriorare instantanee deoarece daca ea nu ajunge la maturitate respectiv consolidare nu se inscrie in familia celor validate si implementate in sistemele productive. In acest caz ea poate fi denumita cel mult ,, inovativa,, de ruptura sau tranzitie. In schimb tehnologiile stabile sunt supuse ,,imbatranirii,, iar semnul vizibil al acestui proces este deteriorarea performantelor.

Aceasta schimbare de situatii se manifesta prin uzura fizica si mai ales morala a echipamentelor chiar scaderea performantelor initiale (considerate standard) cu consecinte imediate in cresterea consumurilor specifice a costurilor si reducerea productivitatii si a profiturilor

In mediul economico-productiv (intr-o companie) se pot lua decizii care vizeaza aducerea in prim plan a unor interventii tehnologice care dinamizeaza schimbarea. Se considera ca nevoia de tehnologii este permementa iar gama de performante pozitive poate fi solutionata prin retehnologizare.

In continuare voi prezenta in fig. 1.1. o revizuire a starilor tehnologice[3]

SHAPE * MERGEFORMAT

Proces de decizie

Tehnologii noi

Tehnologii validate(moderne) maturizate

Tehnologii deja ,,clasice" in destramare

Scoatera din uz a tehnologiei

t t t t

Necesitati de tehnologii

Tehnologii cu accente neperformante

Fig. 1.1. Revizuirea starilor tehnologice

Retehnologizarea evidentiaza necesitatea imbunatatirii structurii tehnologice a investitiilor totale, in directia cresterii ponderii echipamentelor si utilajelor, a partilor active ale investitiei.

Cap. 2. Eficienta economica a retehnologizarii

2.1. Notiunii introductive

Eficienta economica este considerata o componenta principala a rationalitatii actiunii umane. Aceasta inseamna ca fiecare agent economic doreste sa-si atinga scopul propus cu un efort cat mai mic. Astfel, activitatea agentului economic este considerata eficienta atunci cand incasarile obtinute prin vanzarea rezultatelor pe piata depasesc cheltuielile care s-au facut.

Eficienta economica poate fi interpretata sub doua aspecte:

-ca randament al utilitatii si combinarii fortei de productie

-sub forma consumului fortei de productie unde eficienta economica apare ca raport intre veniturile realizate si factorii de productie consumati.

Cerintele eficientei economice privesc maximizarea rezultatului concomitent cu minimizarea cheltuielilor, precum si optimizarea folosirii resurselor de munca, resurselor materiale si banesti.

Eficienta economica constituie masura valorificarii resurselor disponibile in societate la un moment dat, dar in acelasi timp si premisa realizarii unei cresteri economice intensive.

La nivel macro exista factori directi cat si factori indirecti care contribuie la cresterea eficientei economice.

Factorii directi se prezinta sub forma unor masuri tehnice concretizate in urmatoarele actiuni:

-perfectionarea organizarii productiei si a muncii

-perfectionarea calificarii personalului lucrator

Factori indirecti sunt considerati dezvoltarea invatamantului si a cercetarii stiintifice, sporirea numarului de inventii si a cercetarii stiintifice, sistemul de preturi si parghiile financiar bancare cat si aplicarea unor stimulente materiale.

Asupra eficientei activitatiilor de retehnologizare, modernizare si dezvoltare influenteaza atat valoarea la care ajung utilajele cat si nivelul cheltuielilor de intretinere reparatii si functionare a acestora.

Retehnologizarea cuprinde reutilarile asimilarile si achizitionarile de noi utilaje si in principiu nu se pune problema comparatiei cu alte utilaje similare noi, ci doar cu cele deja existente

In cazul modernizarii problema este putin diferita in sensul ca se achizitioneaza in vederea dezvoltarii parametrilor tehnico-economici ai vechilor utilaje si capacitati de productie, acestea capatand noi insusiri tehnico-economice, superioare celor existente anterior, fiind aproape de insusirile unor utilaje noi.

Solutia de modernizare este determinata de mai multi factori obiectivi[x]:

  • posibilitatile si potentialul tehnico-stiintific de a se realiza utilaje noi, mult mai competitive;
  • posibilitatile financiare relativ limitate pentru a adopta solutia achizitionarii unui utilaj nou;
  • gradul de urgenta pentru economia firmei de a se obtine unele sau altele din produse, stiut fiind faptul ca de regula retehnologizarea presupune o perioada de timp mai indelungata decat modernizarile;
  • evolutia produselor(utilajelor) noi care apar si care nu prezinta performante mult mai spectaculoase se obtin prin modernizare.

2.2. Determinarea eficientei economice prin retehnologizare

Efectele si eficienta economica a investitilor de modernizare si reutilare se pot masura cu ajutorul unor indicatori tehnici(dimensiune, greutate, fiabilitate) sau cu ajutorul unor indicatori tehnico-economici ce caracterizeaza inzestrarea tehnica a muncii, gradul de utilizare a masinilor si utilajelor, precum si cu ajutorul unor indicatori de eficienta

Indicatori statici

Indicatorii statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de exprimare, capacitatea informationala si semnificatie etc.

1) Capacitatea de productie

Este potentialul de productie al unui obiectiv, intr-o perioada data, de regula un an, in unitati naturale-tone, ,bucati, ore etc.- in raport cu profitul productiei, structura sortimentala prevazuta si regimul de functionare. Capacitatea de productie se stabileste in functie de gradul de utilizare intensiva si extensiva a utilajelor si instalatiilor rezultand din insumarea capacitatilor individuale ale acestora sau in raport de capacitatea utilajului conducator.

Capacitatea de productie poate fi exprimata cantitativ dar si in unitati valorice astfel[6]:

[ore] (2.1)

sau

[lei] (2.2)

Q =capacitatea de productie exprimata valoric;

= capacitaea fizica de productie a sortimentului i;

= pretul de productie al sortimentului i;

Ca si indicator natural capacitatea de productie constituie punct de plecare pentru stabilirea celorlalti indicatori cum ar fi: valoarea investitiei; investitia specifica; costul si valoarea productiei; numarul de personal; etc.

2) Numarul personalului

Face parte din sfera indicatorilor naturali, se stabileste functie de capacitatea de productie, regimul de lucru, norma de personal, profilul productiei, structura sortimentelor etc. In seria indicatorilor de eficienta economica a investitilor apare sub forma numarului de personal total, din care numarul de muncitori.

3) Costul de productie

Poate fi pus in evidenta sub forma costului unitar sau a costului total anual

Costul de productie unitar: se stabileste pe baza de antecalculatii/calculatii pe produs sau pe baza relatiei.[6]

[lei] (2.3)

unde:

c = costul unitar;

Q= volumul de productie;

i= sortimentul de produse;

Costul de productie total(valoarea productiei de cost): se stabileste pentru un anumit volum al productiei si pentru o anumita perioada de timp(an, trimestru, luna). Costul de productie exprima efortul de productie/ exploatare in cadrul interprinderii, fabricii, sectiei etc., tendinta de optimizare impunand minimizarea lui. Se foloseste in analiza economica pentru comparatii intre activitati, produse, etc., precum si pentru determinarea unor indicatori derivati(cheltuieli la 1000 lei productie, rata profitului, profitul aferent perioadei de timp). Tendinta de optimizare presupune minimizarea costului productiei(unitar si total).

[lei] (2.4)

4) Pretul de vanzre(pret de productie)

Constituie rezultatul insumarii costului de productie unitar cu profitul pe unitatea de produs.

Relatiile de calcul sunt[6]:

  • pentru pretul de productie unitar(p)

p=c+pr  (2.5)

  • pentru pretul de vanzare cu taxele incluse(

(2.6)

Unde:

pr= profitul pe unitatea de calcul;

tva=taxa pe valoarea adaugata;

acc= accize;

a= alte taxe;

5) Valoarea productiei

Este indicatorul valoric prin care se exprima amploarea activitatii intreprinderii intr-o perioada de timp(luna, trimestru, anul).

[lei] (2.7)

sau

[lei] (2.8)

unde:

p= valoarea productiei la pret de productie;

=valoarea productiei la pretul cu taxele incluse;

6) Cheltuieli la 1000 lei productie

[lei] (2.9)

7) Profitul

Reflecta marimea efectului valoric asteptat sau obtinut, fiind determinat cu relatile de mai jos.

[lei] (2.10)

sau

(2.11)

unde:

Pr= profitul brut si net ;

=rezultatul total(profitul brut);

i= cota de impozit pe profit;

In evaluarea si aprecierea eficeintei economice profitul este luat in seama pentru efectuarea analizei comparative, precum si pentru determinarea indicatorilor derivati(durata de recuperare, rata rentabilitatii, coeficientul de eficienta economica a investitiilor, etc)

8) Rentabilitatea

Reflecta in principiu capacitatea sistemului(intreprinderii) de a genera profit in cadrul unei perioade de timp. Constituie o stare pozitiva in care se prezinta unitatea de referinta, rentabilitatea se masoara printr-un sistem de rate in care semnificatia fiecarei rate a rentabilitatii este in functie de numitorul raportului(cost, capital, cifra de afaceri etc) si anume[6]

(2.12)

unde:

=rata rentabilitatii functie de cost;

9) Productivitatea muncii

Constituie unul din indicatorii folositi atat in exprimarea eficientei economice a activitatii de productie cat si in sfera eficientei investitilor in scop de argumentare a deciziilor de investitii. Exprima cantitatea de produse ori valoarea produselor create de o persoana, un muncitor, in unitatea de timp pe de o parte sau pe de alta parte timpul necesar pentru producerea unei unitati din valoarea productiei determinate, productivitatea muncii reflecta eficienta cu care se cheltuieste munca sociala.[6]

; (2.13)

unde:

W= productivitatea muncii in unitati fizice(q), valorice(v), pe o persoana(p) sau pe un muncitor(m)

= numarul personalului total( ), muncitorului(

Q= volumul fizic al productiei;

= valoarea productiei anuale in lei;

. Indicatori dinamici

1) Valoarea actuala neta (VAN)

Diferenta dintre valoarea actuala a excedentelor nete, a exploatari asteptate si cea a capitalului investit.Valoarea actuala neta poate fi pozitiva, negativa sau nula. Pentru a avea o semnificatie corespunzatoare este important a se stabili in prealabil rata de actualizare. De regula rata de actualizare recomandabila pentru calculul acestui indicator este costul capitalului sau costul finantarii intreprinderii.[6]

[lei] (2.14)

sau

(2.15)

unde:

F =fluxul net de trezorerie din exploatarea anuala reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuieli de exploatare diminuate cu amortizarea dupa impozitare;

N=durata de viata a obiectului;

I=investitia;

A) La momentul inceperii constructiei obiectului:

a)Daca valorile anuale sunt variabile

(2.16)

b) Daca valorile anuale sunt egale

(2.17)

B) La momentul scoaterii din functiune a obiectivului

a) Daca valorile anuale sunt variabile:

(2.18)

b) Daca valorile anuale sunt egale:

(2.19)

Valoarea actuala neta medie anuala la 1 leu investitie (EMA), astfel

(2.20)

unde :

F =fluxul net de trezorerie din exploatare;

V= venituri(incasari) anuale din exploatare;

C=cheltuieli anuale de exploatare;

Am= amortizare;

I= valoarea investitiei;

r= rata de actualizare;

Dn= durata normata de functionare a obiectivului;

d= durata de realizare a investitiei;

h=anul de referinta;

VANa= valoarea actuala neta medie anuala;

2) Valoarea actuala neta ajustata (VANA)

(2.21)

unde:

= suma imprumutului la rata bonificata(incasata la timpii 0);

D= suma anuitatii nete(partea de rambursare a capitalului si partea de cheltuieli financiare dupa impozit) pentru fiecare an t;

n= durata imprumutului care poate coincide cu durata de viata a proiectului;

r= rata de actualizare;

i=rata dobanzii la imprumutul de referinta;

T= rata impozitului de societate;

3) Coeficientul rentabiliatii actualizate a investitiei sau indicele rentabilitatii investitiei

Este in fapt un indicator de eficienta economica cu caracter dinamic. Se determina ca raport ca valoare actuala a excedentelor nete de exploatare si valoarea capitalului investit conform relatiei[6]:

(2.22)

Relatia are relevanta pentru ipoteza in care capitalul se investeste intr-un singur an. Daca investitia este esalonata pe o perioada de executie d ani, coeficientul rentabilitatii actualizate ale investitiei impune relatia:

(2.24)

Unde:

Kra = coeficientul rentabilitatii actualizate a investitiei;

Dn= durata de functionare a obiectivului;

d=durata de realizare a investitiei;

h= anul de referinta;

4) Randamentul investitiei actualizate(Ra)

Reflecta diferenta intre fluxul de venit net din exploatare actualizat si valoarea investitiei actualizate raportata la valoarea investitiei actualizate.

(2.25)

In acest caz pentru aprecierea proiectului de investitii este ca acesta sa aiba un randament actualizat mai mare decat ,,0,, la o rata de actualizare a parametrilor luati in calcul care sa devanseze cel putin costul capitalului.

5) Rata interna de rentabilitate

Reflecata pragul eficientei proiectului de investiti gradul minim de fructificare posibil dat de egalitatea dintre veniturile si costurile actualizate in raport cu un anumit moment de referinta. Altfel:Rata interna de eficienta economica este acea rata de actualizare la care raportul dintre venituri si costuri actualizate este egal cu 1 iar valoarea actuala neta este egala cu 0

Rata interna de rentabilitate(RIR) este deci acea rata de actualizare (r) pentru care valoarea actuala neta (VAN) a unui proiect este egala cu valoarea capitalului investit I respectiv valoarea investitiei conform relatiei[6]:

(2.26)

sau

RIR=r, unde (2.27)

Daca investitia se esaloneaza pe mai multi ani relatia de mai sus devine:

RIR=r, unde (2.28)

Rata interna de rentabilitate se poate determina si prin interpolare astfel relatia este urmatoarea:

(2.29)

6) Durata de recuperare actualizata a investitiei

Caracterul de necesitate obiectiva a recuperarii investitiei: recuperarea efortului investit pe seama propriilor efecte pe care le genereaza devine o conditie a procesului cresterii si dezvoltarii economice.

Caracterul de necesitate privind sursa recuperarii:efortul de investitii productive se poate recupera pe de o parte pe seama venitului net(si astfel sunt indeplinite cerintele procesului reproductiei largite), iar pe de alta parte pe seama amortizarii incluse in costuri.

Durata de recuperare a investitiilor prin continutul sau economic reflecta: recuperarea investitilor totale, influenta imobilizarii fondurilor de investitii in perioada de constructie pana la punerea lui in functiune, influenta negativa a neatingerii in perioada prevazuta de asimilare a parametrilor tehnico-economici proiectati precum si influenta pozitiva a intrarii partiale in functie a unor capacitati de productie mai devreme decat termenul stabilit prin proiect.[2]

(2.30)

unde:

=investitia specifica pentru retehnologizare;

=profitul;

Cap. 3. Studiu privind retehnologizarea

3.1. Prezentarea Organizatiei

ramira 243.jpg

Date de identificare

Domeniu de activitate  ECHIPAMENTE MECANICE

Obiect de activitate

FABRICAREA DE ECHIPAMENTE PENTRU LINII DE ASAMBLARE CAROSERII PENTRU INDUSTRIA DE AUTOMOBILE

COD CAEN  2811

Scurt istoric

S.C RAMIRA S.A cu sediul in Baia Mare, str. Vasile Lucaciu, nr. 160 a luat fiinta in anul 1991 prin transformarea fostei Intreprinderi de Masini Unelte Accesorii si Scule in societate comerciala. 

In anul 1997 societatea dispune de un numar aproximativ de 250 angajati iar in urmatorii ani societatea s-a redresat, ajungand la un numar mediu de salariati 340 care lucreaza in proportie de 80% pentru comenzi externe cu parteneri din : Franta, Italia, Germania. Deasemenea s-au realizat in cadrul societatii investitii necesare asigurarii conditiilor de munca si cresterea productivitatii de munca.

Capitalul social al societatii este de 2.838.335 lei iar structura actionariatului conform actului constitutiv reactualizat este:

1) SC Izoterom SRL, cu sediul in Baia Mare, str. Bazaltului, nr. 9 judetul Maramures J24/1241/92, CUI2944250 cu un aport de 2.078.527,50 lei

2) SIF Banat Crisana SA cu sediul in Arad, calea Victoriei, nr. 35A, judetul Arad, J02/1898/92, CUI 2761040, cu un aport de 674.045 lei, reprezenand valoarea unui numar de 269618 actiuni respectiv 23,7479% din capitalul social

3) Alti actionari, conform Depozitului Central in numar de 838, cu un aport de 85.762,50 lei reprezentand valoarea unui numar de 34305 actiuni, respectiv 3,0216% din capitalul social.

Sector de acticitate

Productie:

-repere de natura constructiilor metalice 80%

-subansamble de natura constructiilor metalice 15%

-utilaje mecanice  5 %

Servicii :

-acoperiri metalice

-tratamente termice

-inchirieri de spatii

Metodele de distributie utilizate sunt :

-export direct

-export in comision

-livrari de produse (intern)

Executa:

1) Confectii sudate de masa pana la 2,5 t pe ansamblu;

2) Prelucrarea de piese de tip coloane si montanti pana la gabarit de 1550 x 1200 x 4000 mm si masa de pana la 3 t - inclusiv rectificare ghidaje.

Prelucrarea pieselor de tip sanii la gabarit de 1600 x 1000 x 3500 mm si masa de pana la 2,5 t - inclusiv rectificarea de ghidaje prismatice;

4) Prelucrarea de piese tip axe :

- lise - max. 300 mm si lungime max. 2200 mm, inclusiv rectificate pentru ghidaje cilindrice;

- arbori filetati - max. 150 mm si lungime max. 500 mm, inclusiv rectificate.

- etc

5) Tratamente termice si termochimice (recoaceri in cuptor, caliri in cuptor, reveniri in cuptor cementare in gaz ,etc )

6) Acoperiri galvanice (brunare, zincare electrolitica,etc

7) Vopsiri de piese si ansamble(prin pulberizare, electrostatic)

Prin colaborare, societatea poate asigura si semifabricate turnate din: fonta speciala, otel, aluminiu si bronzuri, respectiv piese forjate. Calitatea lucrarilor executate poate fi certificata, societatea dispunand de laboratoare pentru masuratori de lungimi, mase, presiune, nedistructive (ultrasonic, chimic, AMC-uri, inclusiv reetalonari).

Aprovizionarea se efectueaza pe baza de comenzi sau contracte care se afla la directorul economic (achizitii de mijloace fixe si prestari de servicii) si la serviciul Aprovizionare (cele legate de materii prime , materiale si scule).

Firma doreste sa inlocuiasca urmatoarele tipuri de utilaje uzate moral din cauza progresului tehnologic in domeniu, acestea sunt:

Masini de gaurit ( verticale, radiale, in coordonate, in coordonate cu portal ); 

Strunguri ( normale, paralele, de precizie, de mecanica fina, de detalonat, carusel, revorver automat, de copiat semiautomat );

Masina de alezat si frezat ( longitudinale, cu ax orizontal si afisaj de cota, cu comanda program );

Masini de frezat ( longitudinale cu portal-4 bucati, dantura;

Masini de rabotat ( cu cutit mobil, cu portal );

Masini de mortezat ( universale, dantura );

Pantograf;

Masini de rectificat ( rotund universal, rotund interior si frontal, plan cu ax orizontal si vertical, plan cu platou, ghidaje cu portal, fara centre;

Masini de ascutit ( universale, specializate );

Masina de honuit vertical;

Centru de prelucrare cu ax orizontal de tip CU 1000 ;

Centru de prelucrare cu ax orizontal de tip CPH 1-5;

Centru de prelucrare prin frezare cu montant mobil tip CPFM 1000/6500;

Centru de gaurit si frezat cu ax vertical MICROCUT NCV62416;

Centre de gaurit si frezat cu ax vertical BRIDGEPORT VMC 600/22;

Masini CN de Control 3D ( Metrolog 2); 

Cuptoare pentru tratamente termice;

Linie brunare;

Linie electrolitica;

Prin urmare in acest capitol voi prezenta motivul legat de necesitatea retehnologizarii interprinsa de catre firma. Astfel ca pentru activitatea desfasurata in firma punctul slab care detrmina necesitatea retehnologizarii este existenta unei limite tehnologice pe care aceasta incearca sa o depasasca prin apelarea la concurenta pentru diverse prelucrari. Prin urmare firma face o investitie, in valoare de 23.552.426 lei pentru achizitionare de echipamente si instalatii specializate.

Investitia specifica vizeza indeplinirea urmatoarelor obiective:

  • Cresterea performantei, eficientei si productivitatii muncii.
  • Cresterea cifrei de afaceri si implicit a exportului, avand in vedere ca circa 70% din productia societatii este destinata exportului.
  • Realizarea de produse noi pentru industria auto, avand in vedere ca societatea fabrica produse de serie mica si unicate.
  • Crearea de noi locuri de munca.
  • Cresterea gradului de inovare, instalatiile achizitionate prin investitie permitand proiectarea si realizarea unei game foarte variate de produse destinate industriei auto.

Investitia interprinsa de firma cum am mai spus este bazata pe implementarea de tehnologii noi bazate pe productivitate sporita in conditii favorabile pentru mediul inconjurator constituind premisa pentru cresterea productivitatii societatii si implicit cresterea cifrei de afaceri contribuind astfel la atingerea obiectivelor specifice privind crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a interprinderii.

Piata are un rol important in determinarea retehnologizarii firmei deoarce chiar impune necesitatea implementarii unor tehnologii moderne.

Prin urmare resursele materiale care au fost implicate in realizarea investitiei sunt:

pentru implementarea investitiei au fost folosite resursele materiale de care dispune societatea comerciala S.C. RAMIRA S.A. si care sunt considerate necesare;

toate departamentele implicate in implementarea cu succes a investitiei vor pune la dispozitie resursele de care dispun;

imobilul folosit pentru desfasurarea activitatii echipei de implementare este sediul beneficiarului din localitatea Baia Mare, st. Vasile Lucaciu, nr. 160, judetul Maramures. In cadrul acestei cladiri toate departamentele ce vor fi implicate in implementarea investitiei dispun de propriile birouri dotate cu mobilier si aparatura de birotica corespunzatoare;

compiuterele sunt in permanenta conectate la internet asigurand astfel accesul in timp util la informatie. In acelasi timp acestea sunt dotate cu programele de soft necesare derularii tuturor activitatilor din cadrul investitiei.

Datorita faptului ca valoarea investitiei e prea mare firma apeleza la ajutorul financiar nerambursabil acordat care este esential pentru implementare acesteia si care in alte conditii s-ar fi desfasurat intr-un mod mai lent si mai indelungat.

A) Surse de finantare a investitiei

In tabelul de mai jos este reprezentat fiecare categorie de costuri din total investitie:

Tabel 3.1. Surse de finantare a investitiei

Nr.

Crt

SURSE DE FINANTARE

VALOARE (LEI)

I

VALOAREA TOTALA A PROIECTULUI

II

VALOAREA NEELIGIBILA A PROIECTULUI

37

III

VALOAREA ELIGIBILA A PROIECTULUI

23499850

1

ASISTENTA FINANCIARA NERAMBURSABILA SOLICITATA

11749925

2

CONTRIBUTIA SOLICITANTULUI

16277462

2.1

Contributia in numerar

4527537

2.2

Contributia in natura

N/A

2.3

Imprumut

11.749.925

Fig. 3.1. Valoarea totala a proiectului

In tabelul urmator este calculat in procente cat reprezinta fiecare categorie de costuri din total investitie:

Tabel 3.2.Costuri din total investitie

Nr.

crt

Tip de cheltuiala

Valoare

Utilaj tehnologic

Utilaj tehnologic mobil

Active necorporale (softuri)

Informare si publicitate

Cheltuieli de audit final

Cheltuieli cu pregatire personal si teste tehnologice

TOTAL

B) Sinteza situatiei financiare

Bilantul contabil

Analiza financiara este efectuata pe baza bilantului si balantei de verificare de pe ultimii doi ani(2007,2008)

Tabel 3.3. Bilant

Indicatori

ACTIVE

I) Active imobilizate

1. Necorporale

2.Corporale

3. Financiare

II) Active circulante

4. Stocuri

5.Creante

6.Disonibilitati

7.Investitii pe termen scurt

III)Conturi de regularizare si asimilate

8. Cheltuieli inregistrate in avans

9. Decontari din operatiune in curs de clarificare

IV) Prime privind rambursarea obligatiunilor

TOTAL ACTIV

PASIVE

I)Capitaluri proprii

II) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

III) Datorii

1.Datorii pe termen scurt

2. Datorii pe termen lung

IV) Venituri inregistrate in avans

TOTAL PASIV

Contul de profit si pierdere

In tabelul urmator va fi prezentat contul de profit si pierdere pe ani 2007 si 2008

Tabel 3.4. Cont de profit si pierdere

Indicatori

Cifra de afaceri

Ventiuri din exploatare

Cheltuieli din exploatare

Rezultatul exercitiului

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultatul financiar

Venituri totale

Cheltuieli totale

Profit brut

Impozitul pe profit

In urma analizei oprtunitatii pietei, in continuare voi prezenta contul de profit si pierdere, bilantul, cheltuieli si evolutia capacitatii de productie, fluxul de numerar ce sunt prognozate de firma in urma relizarii retehnologizarii pe o perioada de 5 ani.

In tabelul 3.5. este prezentata prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie pe o perioada e 5 ani dupa retehnologizarea firmei.

In tabelul 3.6. este prezentat proiectia contului de profit si pierdere pe o perioada de 5 ani dupa retehnologizarea firmei.

Tabel 3.5. Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie

Tabel 3.6. Proiectia contului de profit si pierder

Tabel 3.6. Proiectia contului de profit si pierdere(continuare).

Bilant sintetic previzionat

In tabelul 3.7. este prezentat Bilantul pe viitorii trei ani dupa retehnologizarea firmei

Tabel 3.7. Bilant -Previzionat

Nr

Indicatori

Anul 0

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Active imobilizate-brute

Valoarea amortizarii cumulate

I

Active imobilizate-nete(1-2)

Stocuri

Creante

Casa si conturi la banci

II

Total active circulante(3+4+5)

TOTAL ACTIV (I+II)

III

Datorii ce trebuie platite in perioada de pana la un an

Imprumuturi si datorii la institutii de credit

Datorii comerciale

Alte datorii inclusiv fiscale si la asigurari fiscale

IV

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

Imprumuturi si datorii la institutii de credit

Datorii comerciale

Alte datorii inclusiv fiscale si la asigurari sociale

V

Subventii pentru investitii

Capital social

Rezultatul exercitiului financiar

-repartizare profit la dividente

-repartizare profit la rezerve

Rezerve

VI

Total capitaluri proprii

TOTAL PASIV

Flux de numerar - previziuni RON

In tabelul 3.8. este prezentat Fluxul de numerar pe viitorii cinci ani dupa retehnologizarea firmei

Tabel 3.8. Flux de numerar- Previzionat

Nr. crt

OPERATIUNEA / PERIOADA

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

I

ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE

A

Total intrari de lichiditati din

(A1+A2+A3+A4)

A1-aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati)

A2-vanzari de active, inclusiv TVA

A3-credite pe termen lung din care(A.3.1.+A3.2.)

A3.1.-imprumut- cofinantare la proiect

A.3.2.-alte credite pe termen mediu si lung ,leasinguri, alte datorii finaniare

A4.-ajutor nerambursabil

B.

Total iesiri de lichiditati prin investitii(B1+B2+B3)

B1. achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA

B2 achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVA

B3 cresterea investitiilor in curs

C

Total iesiri de lichiditatii prin finatare(C1+C2)

C1 rambursari de credite pe termen mediu si lung, din care (C.1.1+C.1.2)

C.1.1  rate la imprumut- cofinantare la proiect

C.1.2  rate si alte credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alta datorii financiare

C.2 plati de dobanzii la credite pe termen mediu si lung din care: (C.2.1+C.2.2)

C.2.1 la imprumut cofinantare la proiect

C.2.2  la alte credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare

D

Flux de lichiditati din activitatea de investitii si financiare (A-B-C)

II

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

E

Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA

F

Incasari din activitatea financiara pe termen scurt

G

Credite pe termen scurt

H

Total intrari de numerar(E+F+G)

I

Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:

I1

Materii prime si materiale

I2

Alte materiale

I3

Energie si apa

I4

Marfuri

I5

Aferente personalului angajat

I6

Asigurari si protectie sociala

I7

Prestatii externe

I8

Impozite, taxe si varsaminte asimilate

I9

Alte plati aferente exploatarii

J

Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit/cifra de afaceri si ajustare TVA(H-I)

K

Plati/Incasari pentru impozite si taxe(K1-K2+K3)

K1 plati TVA

K2 rambursari TVA

K3 impozit pe profit/cifra de afaceri

L

Rambursari de credite pe termen scurt

M

Plati de dobanzi la credite pe termen scurt

N

Dividente

O

Total plati, exclusiv cele aferente esploatarii (K+L+M+N)

P

Flux de numerar din activitatea de exploatare(J-O)

III

FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)

Q

Flux de lichiditati net al perioadei (D+P)

R

Disponibil de numerar al perioadei precedente

S

Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (Q+R)

Pentru a se putea realiza o analiza complexa a eficientei economice prin retehnologizare este necesar ca in analiza respectiva trebuie sa se regaseasca indicatori valorici cat si indicatori naturali, astfel ca in ceea ce urmeaza voi prezenta acesti indicatori pe sectii respectiv perasamblu interprindrii.

3.2. Retehnologizarea sectiei Tratamente Termice

Utilajele destinate atelierului tratamente termice vizeaza marimea capacitatilor acestui atelier si totodata implementarea de noi tehnologii care vor asigura o crestere a productivitatii si diminuarea gradului de neconformitati. Instalatiile moderne sunt prevazute cu sisteme informatice care stabilesc viteza de incalzire/ racire a cuptorului asigurand totodata trasabilitatea operatiei (cerinta determinata a sistemului de managemant al calitatii SR ISO 9001:2001). Aceste cuptoare sunt specializate pe tipuri de tratamente termice.

Procentul de conformitate sunt specializate pe tipuri de tratament termic aplicate in cadrul S.C. RAMIRA S.A. variaza intre 70% si 95%. Prin achizitia instalatiilor se preconizeaza atingerea unui procent de conformitate de pana la 98.

3.2.1. Echipamant retehnologizat

In urmatorul tabel va fi prezentat echipamantele rezultate prin retehnologizare

Tabel 3.9. Echipamante retehnologizate

Nr. crt

Denumire

Bucati

Descriere/caracteristici

Pret (euro)

Instalatie de calire inductiva la inalta frecventa

Cuptor vatra mobila de detensionare

2500x2000x5000

Cuptor cementare vertical

Fi 500x800 mm

Cuptor revenire si nitrurare

Fi 500x800 mm

Cuptor pentru calire cu atmosfera controlata

Fi 600x1200 mm

A)    Instalatia de calire prin inductie utilizand curenti de inalta frecventa

Operatia de calire a reperelor utilizand curenti de inalta frecventa (CIF) este o operatie necesara reperelor executate in cadrul SC RAMIRA SA extrem de productiva putandu-se trata termic anumite zone a unui reper in functie de rolul lui functional in cadrul unui subansamblu. Are avantajul de a avea o productivitatea ridicata (timpul de baza aferent acestui operatii este de aprox 10 minute, comparativ cu operatia de calire in masa cu timp de baza mediu de aproximativ 3-5 ore) nemodificand dimensional zona tratata termic si totodata zona tratata termic are un grad redus de oxidare.

B)     Cuptor de detensionare cu vatra mobila

Operatiile de sudura induc in structurile sudate tensiuni remanente(datorita temperaturilor mari de lucru) care tind sa deformeze diferitele parti componente ale structurii. Durata de manifestare a acestor tensiuni este extrem de mare putand duce pana la cedarea fizica a cordonului de sudura sau a unor parti componente a ansablului. Anularea tensiunilor remanente se face prin recoacerea de detensionare a acestora in cuptoare specilale la temperaturi de 500

Achizitionarea acestui cuptor va permite SC RAMIRA SA efectuarea detensionarii pentru reperele de toate gabaritele micsorandu-se timpii totali de executie a acestor repere (detensionarea reperelor de gabarite mari se face in colaborare cu alte societati) si eliminarea neconformitatilor datorita tensiunilor remanente.

C)    Cuptor de cementare

Cementarea este operatia de imbogatire a stratului superficial de carbon pentru materiale cu un continut de carbon sub 0,25% (pe o adancime de pana la 1,5 mm), permitand efectuarea operatiei de calire a stratului cementat. Acesta operatie permite optinerea unor duritati ridicate(60 HRC) pe suprafetele de contact si asigura totodata un miez moale(operatia se aplica pieselor care transmit momente de torsiune: arbori,planetare,etc).

Instalatia de cementare in mediu gazos va asigura scaderea ciclului de cementare aferent fiecarui tip de material cu pana la 2,5-3 ori in functie de diagrama programata si o uniformitate a stratului cementat reducandu-se neconformitatile si asigurand trasabilitatea operatiei de cementare (ciclul aplicat, operatorul care a efectuat operatia, data si ora efectuarii acesteia , etc).

Avantajele oferite de cementarea in mediul gazos sunt:

productivitatea ridicata;

posibilitatea controlului si reglarii procesului in timpul de lucru;

automatizarea procesului;

D)    Cuptor de revenire si nitrurare

Acest cuptor va fi folosit pentru operatiile de revenire si nitrare necesare in executia reperelor. Nitrarea este operatia de imbunatatire a stratului superficial al unui material cu azot pe adancimi reduse(de ordinul sutimilor de milimetru) rezultand o suprafata cu o duritate extrem de ridicata (pana la 1000 HV).

Principalul avantaj al acestui tip de tratament termic este ca nu induce tensiuni remanente in reperul tratat.

Totodata acest tip de cuptor se poate utiliza pentru operatia de revenire (operatia de revenire este aplicata dupa operatia de calire, pentru a obtine duritatea prevazuta) datorita temperaturilor apropiate (aproximativ 600 C) la care au loc cele doua procese. Operatia de revenire se aplica in scopul eliminarii fragilitatii ridicate si tenacitatii reduse ale pieselor calite. Ciclurile de nitrurare si revenire sunt programate de catre un soft dupa o diagrama prestabilita unde se prevede viteza si timpii de incalzire, mentinere, respectiv racire.

E)     Cuptor de calire in atmosfera controlata

Calirea este operatia de modificare a proprietatiilor fizico-chimice a unui material in scopul asigurarii unor caracteristici mecanice uniforme pe intreaga sectiune a pieselor (temperatura specifica de lucru 800-1200 C). atmosfera controlata asigura eliminarea oxigenului pastrandu-se astfel calitatea suprafetelor prelucrate si stabilitatea dimensionala a reperelor. Tehnologiile vechi nu permiteau eliminarea oxigenului din cuva cuptorului ceea ce ducea la oxidarea suprafetelor modificarea dimensionala a reperelor etc, fiind nevoia ca dupa operatia de calire sa fie prevazute operatii suplimentare de prelucrare. Utilizarea cuptorului cu atmosfera controlata va reduce consumul specific de scule(datorita diferentelor de duritate in stare necalita 22 HRC in stare calita 60 HRC) si totodata se va eficientiza traseul tehnologic al reperelor cu tratament de calire.

3.2.2. Calculul indicatorilor dinamici

Calculul indicatorilor dinamici respectivi s-a efectuat sintetic in tabelul de mai jos 

Tabel 3.10. Indicatori dinamici

Factori neactualizati

Factori actualizati

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Factor de actualizare

r= 10%

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

1) Valoarea actuala neta

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16).

VAN=3950234,14-(1445574,31-1403177,9)-282193,8

VAN= 3710436,75 lei

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul scoaterii din functiune a obiectului daca valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.18). 

Dn=12 ani

d= 5 ani

VAN = 3950234,141,94-(1445574,31-1403177,9)1,94-282193,83,13

VAN=7615639,78 lei

Pentru a se determina valoarea actuala neta medie anuala la 1 leu investitie (EMA) s-a utilizat relatia (2.20).

=

EMA=1,09 lei

2) Coeficientul rentabiliatii actualizate a investitiei sau indicele rentabilitatii investitiei s-a determinat cu ajutorul relatiei (2.22).

3) Randamentul investitiei actualizate(Ra) s-a determinat folosind relatia (2.25).

4) Rata interna de rentabilitate

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate voi calcula valoarea actuala neta cu urmatori factori de actualizare: 15% respectiv 20%.

In tabelul 3.11. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate cand factorul de actualizare r= 15% .

Tabel 3.11. Indicatori dinamici

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Factor de actualizare

r=15%

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16).

VAN= 3289390,5-(1272010,54-2104766,85)-423289,8

VAN=3698856,51 lei

In tabelul 3.12. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate cand factorul de actualizare r= 20%

Tabel 3.12. Indicatori dinamici

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Factor de actualizare

r=20%

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16).

VAN= 3569571,71-(1271611,15-3421639)-564387,6

VAN=5155211,96 lei

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se foloseste relatia (2.29).

RIR= 15+(20-15)

RIR=17,08 %

5) Durata de recuperare actualizata a investitiei se poate dermina folosind relatia (2.30).

Dr=

Dr=0,80 ani (8 luni)

6).Valoarea actuala neta ajustata (VANA)

Algoritmul de calcul pentru valoarea actuala neta ajustata se gaseste in relatia (2.21)

unde:

r=10%

i=12,5%

T= 40%

VANA = 7034596,95 lei

3.2.3. Concluzii

Rezula deci ca investitia pe care o face interprinderea va fi restituita datorita faptului ca valoarea actuala neta este pozitiva si are o rata interna de rentabilitate de 17,08%. Durata de recuperare a investitiei este de sub un an ceea ce determina faptul ca investitia era necesara.

Coeficientul rentabilitatii actualizate a investitiei reflecta cifric ca ordin de marime cel mai ridicat nivel (8,01) si este cel mai semnificativ pentru ca asigura comparatia intre fluxul de venituri din exploatare actualizate cu efortul de investitii actualizate

Randamnetul investitiei actualizate este 7,01 prin urmare acesta respecta conditia ca Ra >0 si ofera informatii secventiale fata de coeficientul rentabilitatii actualizate dar cu o anumita specificitate care nu poate fi ignorata.

3.3. Retehnologizarea sectiei de masinii unelte

Achizitia de masini unelte este una din directiile principale de investitii ale S.C. RAMIRA S.A. incercandu-se astfel obtinerea unei productivitati ridicate. Reperele specifice executate de catre S.C. RAMIRA S.A. sunt in special repere care necesita mai multe operatii/faze de prelucrare. Investitia initiala pentru o masina unelta cu 4 sau 5 axe de prelucrare este usor amortizata datoria capacitatii acesteia de a grupa mai multe operatii si faze. Astfel ciclul de fabricatie este mult redus. Studiile arata ca pentru un reper specific productiei de unicate timpul efectiv de prelucrare este de aproximativ 60% diferenta este consumata pentru bazare. Efectuarea mai multor operatii din aceeasi prindere duce la cresterea productivitatii cu aproximativ 30%.

S.C. RAMIRA S.A. vizeaza achizitia a 4 masini unelte cu 4, respectiv 5 axe cu comanda numerica de diferite configuratii si dimensiuni pentru a-si extinde capacitatile tehnologice si de productie precum si abordarea unor noi arii de prelucrare.

De asemenea achizitionarea de softuri CAM ofera posibilitatea flexibilizarii productiei prin avantajele oferite de programarea asistata de calculator direct pe modelul 3D si prelucrarea de suprafete complexe

Masina de rectificat cu platou rotativ este achizitionata pentru marirea capacitatilor de rectificare plana a reperelor. Rectificarea reperelor pe acesta masina ar duce la o crestere a productivitatii si calitatii produselor SC RAMIRA SA permitand aplicarea de noi tehnologii. Productivitatea ridicata va putea fi atinsa pe de o parte datorita suprafetei mari a platoului rotativ-permitand prelucrarea simultana a unui numar de pana la 50 de ori mai ridicat decat este posibil la dotarile actuale iar pe de alta parte datorita constructiei robuste a acestui tip de masina unealta se vor putea utiliza regimuri de aschiere mai intense.

3.3.1. Echipament retehnologizat

In urmatorul tabel va fi prezentat echipamantele rezultate prin retehnologizare

Tabel 3.13. Echipamante retehnologizate

Nr.

Crt.

Denumire

Bucati

Descriere/caracteristici

Pret (euro)

Masina de alezat si frezat CNC-4axe+pinola

Axe x,y,z,B,W

Masina de frezat/alezat portal CNC(5 axe)

XxY=3000x8000

Masina de rectificat verticala cu platou fi 1000

Platou fi 1000

Centru orizontal 5 axe

Masa fi 800 mmX/Y/Z

Centru vertical 5 axe

Masa fi 500 mm

Dotare scule masini unelte

25000 Eoro/masina

Masina cu brat orizontal

Masina cu brat orizontal

Masina de control in 3 axe portal+accesorii

65000(pentru 30 utilizatori)

Calculul indicatorilor dinamici

Calculul indicatorilor dinamici respectivi s-a efectuat sintetic in tabelul de mai jos 

Tabel 3.14. Indicatori dinamici 

Factori neactualizati 




Factori actualizati

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Factor de actualizare

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

1) Valoarea actuala neta 

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16). 

VAN=15725861,57-(13049954,46-1403177,9)-1732145,05

VAN= 14975541,06 lei

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul scoaterii din functiune a obiectului daca valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.18).

Dn=12 ani

d= 5 ani

VAN =[2386810,81.1 +7708189,421.1 +2040116,251,1 +24622801.1 +

1128465,11,1 -[(1919338-3437239) 1.1 +(7403729,16-3426239) 1.1 +(1348593-3418239) 1,1 +(1386333-3415239) 1.1 +(991761,3-3411239) 1,1 ]-1732145,051,1

VAN=34326405,23 lei

Pentru a se  determina valoarea actuala neta medie anuala la 1 leu investitie (EMA) s-a utilizat relatia (2.20).

=

EMA= =0,72

2) Coeficientul rentabiliatii actualizate a investitiei sau indicele rentabilitatii investitiei s-a determinat cu ajutorul relatiei (2.22).

%

3) Randamentul investitiei actualizate(Ra) s-a determinat folosind relatia (2.25)

4) Rata interna de rentabilitate

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate vom calcula valoarea actuala neta cu urmatorii factori de actualizare: 15% respectiv 20%

In tabelul 3.15. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate cand factorul de actualizare r= 20%.

Tabel 3.15. Indicatori dinamici

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Factor de actualizare

r=20%

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16).

VAN= 36735376,35-(10792032,14-2104766,85)-

VAN=24583820,96 lei

In tabelul 3.16 este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate cand factorul de actualizare r= 15 %.

Tabel 3.16 Indicatori dinamici

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Factor de actualizare

r=15%

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16).

VAN= 29967475,77-(12291436,9-3421639)-2598217,57

VAN=18499460,3 lei

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate s-a folosit relatia (2.29).

RIR= 15+(20-15)

RIR=17,14 %

5) Durata  de recuperare actualizata a investitiei se poate determina folosind relatia (2.30).

Dr=

Dr=4,93 ani  (4 ani si 9 luni)

6) Valoarea actuala neta ajustata (VANA)

Algoritmul de calcul pornind de la relatia (2.21) pentru valoarea actuala neta ajustata se gaseste mai jos, unde:

= 11749925

r=10%

i=12,5%

T= 40%

VANA=68073,96 lei

3.3.3. Concluzii

Pentru sectia de masinii unelte investitia interprinsa va fi recuperata datorita faptului ca VAN este pozitiva.

O data cu calculul VAN a avut loc testarea investitiei la rata de actualizare 10% si s-a constatat ca investitia admite o rata de actualizare criteriu mai ridicat si ca rata interna de rentabilitate va avea un nivel cifric mai ridicat de 10%.

Prin urmare s-a impus deci testarea investitiei cu o rata mai ridicata de 10% cum ar fi 15%  care are VAN=18.499.460,3 lei

Se continua testarea investitiei cu o rata de acualizare de 20% in care

VAN=24.583.820,96lei

Prin urmare RIR=17,14 %

3.4. Retehnologizarea SC RAMIRA SA

3.4.1. Echipament retehnologizat

In urmatorul tabel va fi prezentat echipamantele rezultate prin retehnologizare.

Tabel 3.17 Echipamante retehnologizate

Instalatii si echipamente

Nr. crt

Denumire

Buc

Descriere/caracteristici

Pret (euro)

Instalatie de calire inductiva la inalta frecventa

Cuptor vatra mobila de detensionare

2500x2000x5000

Cuptor cementare vertical

Fi 500x800 mm

Cuptor revenire si nitrurare

Fi 500x800 mm

Cuptor pentru calire cu atmosfera controlata

Fi 600x1200 mm

Masina de alezat si frezat CNC-4axe+pinola

Axe x,y,z,B,W

Masina de frezat/alezat portal CNC(5 axe)

XxY=3000x8000

Masina de rectificat verticala cu platou fi 1000

Platou fi 1000

Pod rulant cu telecomanda de la sol 16t

Pod rulant cu telecomanda de la sol 8 t

Modernizarea cai de rulare pod rulant 8t si 16t

120m(2*) l=120m(platbanda+patrat 60)

Cabina de vopsire/uscare

7000x4000x3000

Pod rulant cu telecomanda de la sol 3.2t

Pod rulant cu telecomanda de la sol 5t

Modernizarea cai de rulare pod rulant 8t si 16t

172m(2*)

L=172 m(platbanda +patrat 50)

Centru orizontal 5 axe

Masa fi 800 mmX/Y/Z

Centru vertical 5 axe

Masa fi 500 mm

Dotare scule masini unelte

25000 Eoro/masina

Motostivuitor 3,5 tone

Aparate de sudura+2 invertoare

Masina cu brat orizontal

Masina cu brat orizontal

Masina de control in 3 axe portal+accesorii

65000(pentru 30 utilizatori)

Soft ERP

Soft DELCAM masina CNC 4 axe+pinola

Soft DELCAM masina de frezat / alezat portal CNC5 axe

Soft DELCAM centru orizontal 5 axe

Soft DELCAM centru vertical 5 axe

Soft FUTURE CAM (strung) cu alimentare automata

Calculul indicatorilor statici

A)    Inainte de retehnologizare

In tabelul 3.18 sunt prezentate echipamantele existente inainte de retehnologizare precum si valoarea capacitatii previzionata la inceputul anului 2007.

la cursul 3,55 din data de 30.08.2007

Tabel 3.18 Echipamente existente inainte de retehnologizare

Nr.

crt

Tip utilaj

Numar

presoane

Capacitate

lunara total (ore)

Capacitatea

pentru un schimb (ore)

Pret

(euro/h)

SUDURA

STRUNJIRE

STR. CARUSEL

GAURIRE COORD.

FREZARE S300

FREZARE S100

PREL.VHN9

PREL.VHN13

PREL.CPH1-5

PREL.CPFM1000

FREZARE 3D

Total

Capacitatea de productie pentru un schimb

Pentru a se putea determina capacitatea de productie se va folosi relatia (2.1).

Q= 1190+1530+170+737+1247+510+227+114+284+114+114

Q= 6234 ore/luna

Numarul de personal

Numarul personalului direct productiv inainte de retehnologizare(2007) este de 110 persoane.

Numarul personalului indirect productiv inainte de retehnologizare (2007) este de 239 persoane.

3) Valoarea productiei

Pentru a se putea determina valoarea productiei se foloseste formula (2.8), prin urmare va fi prezentat un exempu de calcul mai jos:

P1=1190 53,32 8=507.606,4 lei

In urma calculelor efectuate valorile productiei vor fi trecute in tabelul 3.19.

Tabel 3.19. Valoarea productiei

P

P

P

P = 652.636,8

P = 217545,6

P = 48627,84

P =72515,2

P = 96829,12

P = 97128

P = 419146,64

P = 48627,84

P = 2.944.225,3

4) Cheltuieli la 1000 lei productie

Folosind relatia (2.9) am obtinut in urma calculului urmatorul rezultat

lei/luna

5) Profit

Pentru determinarea profitului brut s-a folosit relatia (2.10)

P =2944225,3-528608,5

P =2415616,8 lei

P =2415616,8-386498,68

P =2029118,2 lei

6) Rentabilitatea

Folosind relatia (2.12) am obtinut in urma calculului urmatorul rezultat

= =383,86

7) Productivitatea muncii

Folosind relatia (2.13) am obtinut in urma calculului urmatorul rezultat:

W = =56,67

B)    Dupa retehnologizare

In tabelul 3.20 sunt prezentate echipamantele existente dupa retehnologizare precum si valoarea capacitatii previzionata la inceputul anului 2008.

la cursul 3,60 din data de 30.09.2008

Tabel 3.20 Echipamantele existente dupa retehnologizare

Nr.

TIPUL MASINII

Numar masini

DIMENSIUNI MAXIME DE PRELUCRARE

Numar operatori

Capacitati lunare

Capacitatea pe un schimb

Pret

mm

kg

Strunjire- repere mijlocii

Ø800x400

Strunjire - carusel

Ø2500x1900

Frezare repere usoare/mijlocii

1100x500x500

Frezare repere grele

5000x1600x1200

Frezare/Gaurire (Bohrwerk)- repere mari/mijlocii

4000x1200x1900

Frezare/ Gaurire CNC- repere grele

6000x1000x1400

Frezare 3D/Gaurire CNC repere mijlocii ¾ axe

1300x650x710

Frezare 3D/Gaurire repere mijlocii 5 axe

900x660x660

Strunjire CNC

Ø470x500

Gaurire coordonate

630x400x800

Rectificare

Rotund exterior

Ø250x2500

Rotund interior

Ø450x450

Plan

1600x320x500

Plan + Ghidaje

1600x1000x400

Sudura MIG/MAG/Electrica

Tratamente termice si termochimice

Calire + Revenire

Ø600x1200

Cementare + Calire

Carbonitrurare

Ø450x500

Cromare dura

2400x500x900

Zincare

1900x400x900

Brunare

Premontaj (ajustare, vopsire, ambalare)

Montaj final

Control 3D

5000x1700x200

Control CTC

Proiectare CAD

Capacitatea de productie pentru un schimb

Pentru a se putea determina capacitatea de productie se va folosi relatia (2.1)

Q=794+114+1360+340+794+284+624+227+170+567+227+227+284+114+1080+114+114+114+227+227+227+964+1134+397+850+340

Q= 11900 ore/luna

Numarul de personal

Numarul personalului direct productiv dupa retehnologizare(2008) este de 194 persoane.

Numarul personalului indirect productiv dupa retehnologizare (2008) este de 147 persoane.

3) Valoarea productiei

Pentru a se putea determina valoarea productiei se foloseste formula (2.8), prin urmare va fi prezentat un exempu de calcul mai jos:

P=79464,88=411609,6

In urma calculelor efectuate valorile productiei vor fi trecute in tabelul 3.21.

Tabel 3.21. Valoarea productiei

P

P

P

P

P =59097,6

P =117676,8

P =440640

P = 59097,6

P = 147225,6

P = 293932,8

P =59097,6

P =59097,6

P =499737,6

P =176256

P =705024

P = 323481,6

P = 117676,8

P =559872

P =117676,8

P =587865,6

P =6.175.017,6

P = 176256

P = 117676,8

P = 117676,8

P =59097,6

P =117676,8

P =205804,8

4) Cheltuieli la 1000 lei productie

Folosind relatia (2.9) am obtinut in urma calculului urmatorul rezultat

lei/luna

5) Profit

Pentru determinarea profitului brut s-a folosit relatia (2.10)

P =6175017,6-961954,6

P =5213063 lei

P =5213063-834090,08

P =4378973 lei

6) Rentabilitatea

Folosind relatia (2.12) am obtinut in urma calculului urmatorul rezultat

= =455,21

7) Productivitatea muncii

Folosind relatia (2.13) am obtinut in urma calculului urmatorul rezultat

W = =61,34 lei

Fig. 3.2. Productivitatea firmei

Din graficul reprezentat in fig.3.2, se poate obseva faptul ca firma realizeaza o crestere a productivitatii fata de anii precedenti. Acesta crestere se datoreaza investitiei pe care o face firma in anul 2008 prin aducerea de noi instalatii si echipamente tehnologice si prin marirea personalului direct productiv, prin cresterea performantei personalului, prin cresterea gradului de inovare, prin realizarea unei game variate de produse specifice industriei auto,etc

3.4.3. Calculul indicatorilor dinamici

Calculul indicatorilor dinamici respectivi s-a efectuat sintetic in tabelul de mai jos: 

Tabel 3.22 Indicatori dinamici

Factori neactualizati

Factori actualizati

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Fact. de act.

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

In continiuare voi prezenta urmatoarele grafice bazate pe calculele indicatorilor dinamici

Fig. 3.3. Venituri din exploatare

Din graficul reprezentat de fig.3.3, se poate observa faptul ca in urma retehnologizarii se inregistreaza o usoara crestere a veniturilor fapt ce demonstreaza ca investitia interprinsa de catre S.C. RAMIRA S.A. a fost benefica.

Fig.3.4. Cheltuieli de exploatare dupa retehnologizare

Fig.3.5. Flux de lichiditati

In fig. 3.5. se poate observa Proiectia fluxului de lichiditati care s-a realizat pentru perioada considerata in corelatie cu intrarile si iesirile de numerar aferente activitatii si in corelatie si cu celelalte prognoze contabile intocmite.

1) Valoarea actuala neta 

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16).

VAN= 186644717,6-(163185448,8-14031779)-2355242,6

VAN= 39846290,4 lei

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul scoaterii din functiune a obiectului daca valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.18).

Dn=12 ani

d= 5 ani

VAN= (106394011,6+115787744,8+125635869,2+125734848,3+113983927,9)-(88900411,95+94161944,12+9978634,35+99763425,22+92750097,02)-73917602,1

VAN = 38249287 lei

Pentru a se  determina valoarea actuala neta medie anuala la 1 leu investitie (EMA) s-a utilizat relatia (2.20).

=

EMA=

EMA=1,40

2) Coeficientul rentabiliatii actualizate a investitiei sau indicele rentabilitatii investitiei s-a determinat cu ajutorul relatiei (2.22).

%

3) Randamentul investitiei actualizate(Ra) s-a determinat folosind relatia (2.25)

4) Rata interna de rentabilitate

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate vom calcula valoarea actuala neta cu urmatori factori de actualizare: 15% respectiv 20%

In tabelul 3.23. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate cand factorul de actualizare r= 15%

Tabel 3.23 Indicatori dinamici

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichi

ditati

Factor de actualiza

re

r=15%

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichi

ditati

Investitia

Total

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16).

VAN= 162580904,6-(143060141,4-14031779)-3532863,9

VAN=20019678,3 lei

In tabelul 4.24 este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate cand factorul de actualizare r= 20%

Tabel 3.24 Indicatori dinamici

Anul

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Factor de actualizare

r=20%

Investitia

Venituri de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Flux lichiditati

Investitia

Total

Pentru a putea determina valoarea actuala neta la momentul inceperii constructiei obiectului cand valorile anuale sunt variabile s-a folosit relatia (2.16)

VAN= 144465546,4-(127309398,5-3421639)-4710485,2

VAN=15867301,7 lei

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate s-a folosit relatia (2.29).

RIR= 15+(20-15)

RIR=17,78 %

5) Durata  de recuperare actualizata a investitiei se poate determina folosind relatia (2.30).

Dr=

Dr=6,70 ani  (6 ani si 7 luni)

6).Valoarea actuala neta ajustata (VANA)

Algoritmul de calcul pornind de la relatia (2.21) pentru valoarea actuala neta ajustata se gaseste mai jos, unde:

= 11749925

r=10%

i=12,5%

T= 40%

In tabelul 3.25 va fi prezentat partea de rambursare a capitalului respectiv partea de cheltuieli financiare pe 5 ani.

Tabel 3.25 Suma anulitatii nete

Anul

Cheltuieli financiare

Rambursarea capitalului

Total

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

VANA= 7194529,59 lei

3.4.4. Concluzii

Rezulta ca fata de realizarile perioadei precedente, societatea comerciala si-a propus o sporire a valorii tuturor indicatorilor, ceea ce in conditii normale de evolutie a preturilor presupune dezvoltarea activitatii de productie si comercializare, urmarindu-se reducerea stocurilor si micsorarea ponderii cheltuielilor materiale si a cheltuielilor cu materialele, cu repercursiuni in costuri.

Din graficul reprezentat in Fig.3.2, se poate obseva faptul ca firma realizeaza o crestere a productivitatii fata de anii precedenti.

Acesta crestere se datoreaza investitiei pe care o face firma in anul 2008 prin aducerea de noi instalatii si echipamente tehnologice si prin marirea personalului direct productiv, prin cresterea performantei personalului, prin cresterea gradului de inovare, prin realizarea unei game variate de produse specifice industriei auto,etc.

Aceste investitii se impun datorita cerintelor tot mai mari de pe piata de a fi mai comptitiv si eficient si aduc dupa sine un efort financiar considerabil.

Se poate observa  faptul ca rata interna de rentabilitate are un rol important in stabilirea valori actuale nete astfel la cresterea ratei de actualizare VAN devine mult mai mica.

Prin urmare daca: r= 15% atunci VAN = 20019678 lei

r= 20% atunci VAN=15867301,7 lei

Din graficul reprezentat de fig. 3.3 ,,Venituri din exploatare,, se poate observa faptul ca in urma retehnologizarii se inregistreaza o usoara crestere a veniturilor fapt ce demonstreaza ca investitia interprinsa de catre S.C. RAMIRA S.A. a fost benefica.

In fig. 3.5 se poate observa Proiectia fluxului de lichiditati care s-a realizat pentru perioada considerata in corelatie cu intrarile si iesirile de numerar aferente activitatii si in corelatie si cu celelalte prognoze contabile intocmite.

3.5. Metoda minimizarii costului mediu al mijlocului fix

Se bazeaza pe volumul investitiei, cheltuielile de exploatare normale sunt considerate ca avand cresteri uniforme de la o perioada la alta. Metoda se bazeaza pe costul minim al utilajului dat de valoarea de investitie.

Acesta metoda se utilizeaza in momentul in care se considera luarea unei decizii de inlocuire a mijloacelor fixe cu altele noi, adica atunci cand dotarile existente nu se mai justifica din punct de vedere economic.

In continuare voi calcula fiecare cost minim al utilajului avand urmatoarele procente ale cheltuielilor de exploatare date de firma SC RAMIRA SA:

Tabel 3.26 Valoarea procentul pe perioada de 12 ani a cheltuielilor de exploatare

Indicele cheltuielilor de exploatare

Procente (%)

La calcularea costului minim pentru tratamente termice, masinii unelte, poduri rulante cu telecomanda am luat cheltuielie de exploatare intr-o perioada de 12 ani. Prin urmare voi prezenta un exemplu de calcul din fiecare categorie conform formulei de mai sus.

Folosind relatia (1.1) am obtinut rezultatele de mai jos care sunt prezentate in tabelul 3.27.

1) Instalatia de calire inductiva la inalta frecventa

I= 444.337,5 lei

= 107.061,30 lei

2) Masina de alezat si frezat CNC 4 axe+pinola

I= 2132820 lei

lei

Pod rulant cu telecomanda de la sol 16 t - 2 buc

I= 373243,5lei

= 59.954,32 lei

La calcularea costului minim pentru softuri am luat cheltuielie de exploatare intr-o perioada de 5 ani, astfel avem:

4) Soft DELCAM centru orizontal 5 axe

I= 159961,5 lei

=44725,73 lei

In tabelul 3.27. este reprezentat costul mediu al fiecarui mijloc fix

Tabel 3.27. Costul mediu al fiecarui mijloc fix

Nr crt

Denumire

Buc

Descriere/

Caracteristici

Pret (lei)

Costul mediu al utilajului

(lei)

Instalatie de calire inductiva la inalta frecventa

Cuptor vatra mobila de detensionare

2500x2000x5000

Cuptor cementare vertical

Fi 500x800 mm

Cuptor revenire si nitrurare

Fi 500x800 mm

Cuptor pentru calire cu atmosfera controlata

Fi 600x1200 mm

Masina de alezat si frezat CNC-4axe+pinola

Axe x,y,z,B,W

Masina de frezat/alezat portal CNC(5 axe)

XxY=3000x8000

Masina de rectificat verticala cu platou fi 1000

Platou fi 1000

Pod rulant cu telecomanda de la sol 16t

Pod rulant cu telecomanda de la sol 8 t

Modernizarea cai de rulare pod rulant 8t si 16t

120m(2*) l=120m(platbanda+patrat 60)

Cabina de vopsire/uscare

7000x4000x3000

Pod rulant cu telecomanda de la sol 3.2t

Pod rulant cu telecomanda de la sol 5t

Modernizarea cai de rulare pod rulant 8t si 16t

172m(2*)

L=172 m(platbanda +patrat 50)

Centru orizontal 5 axe

Masa fi 800 mmX/Y/Z

Centru vertical  5 axe

Masa fi 500 mm

Dotare scule masini unelte

25000 Eoro/masina

Motostivuitor 3,5 tone

Aparate de sudura+2 invertoare

Masina cu brat orizontal

Masina  cu brat orizontal

Masina de control in 3 axe portal+accesorii

65000(pentru 30 utilizatori)

Soft ERP

Soft DELCAM masina CNC 4 axe+pinola

Soft DELCAM masina de frezat / alezat portal CNC5 axe

Soft DELCAM centru orizontal 5 axe

Soft DELCAM centru vertical 5 axe

Soft FUTURE CAM (strung) cu alimentare automata

Cap.4. Concluzii si contributii personale

4.1. Concluzii

Pe baza consultarii materialului bibliografic avut la dispozitie si a documentarii la intreprindea SC RAMIRA SA s-au remarcat urmatoarele aspecte caracteristice:

1) In urma analizei efectuate se poate concluziona ca acesta investitie este benefica pentru firma ca entitate economica cat si pentru mediul de afaceri economic si social in care actioneza societatea.

2) In urma derminarii indicatorilor se poate observa ca investitia facuta de firma aduce o crestere a ciferei de afaceri si implicit a exportului avand in vedere ca 70% productia firmei este destinata exportului

In ceea ce priveste principalii indicatori de eficienta a investitiei perasamblul interprinderii inregistreaza niveluri ce pot fi apreciate ca reflectand efecte pozitive ale acesteia.

Astfel:

a) rata interna de rentabilitate - respectiv - este superioara ratei inflatiei,

b) valoarea actualizata neta se situeaza la lei, ceea ce reprezinta un nivel mai mult decat acceptabil.

4) In cazul analizei indicatorilor statici se poate trage urmatoarele concluzii

a) O data cu realizarea investitiei va creste si numarul de personal al interprinderii prin urmare capacitatea de productie va creste cu 50% fata de perioada cuprinsa inainte de retehnologizare. Cresterea capacitatii de productie se datoreza reduceri timpilor de prelucrare rezultat prin aparitia utilajelor noi.

b) Se poate observa o diferenta intre valoarea productiei inainte de rehnologizare si dupa rethnologizare astfel ca avem valoarea productiei inainte de retehnologizare este egala cu 2.944.225,3 lei calculata la pretul de 15 euro/ora rezultand un profit brut de 2415616,8 lei iar valoarea productiei estimata dupa  retehnologizare este de 6.175.017,6 lei calculata la pretul de 18 euro/ora ceea ce va genera un profit brut de 5.213.063 lei; valorea profitului brut ce se gasesc in bilant reprezinta 46% din valoarea profitului brut estimat. 

c) Rentabilitaea interprinderii evidentiaza o crestere pozitiva fata de anul 2007

4.2. Contributii personale

1) Am identificat materialul bibliografic si documentar, prin urmare acesta este:

-Aspecte privind retehnologizarea;

-Eficienta economica a retehnologizarii;

2) Am identificat centrele de informatii din cadrul firmei;

3) Am studiat si prelucrat informatiile financiare contabile din situatiile financiare ale scocietatii comerciale;

4) Pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor am intocmit tabele si grafice care m-au ajutat la evidentierea clara a rezultatelor analizei efectuata;

5) Prin concluziile la fiecare capitol am interpretat rezultatele obtinute;

6) Rezultatele analizei au fost prezentate factorilor de raspundere de al societatea comerciala unde am realizat studiu de caz

7) Fata de analiza realizata de catre societate am aprofundat prin acest studiu calculul indicatorilor statici si dinamici care stau la baza evidentierii aspectelor legate de eficienta economica a retehnologizarii realizata la SC RAMIRA SA

8) In finalul lucrarii am prezentat concluziile si o serie de aspecte legate de modul in care retehnologizarea studiata afecteaza(influienteaza) activitatea economica a societatii comerciale RAMIRA SA.

BIBLIOGRAFIE

1) Brabie, Gh.,   Optimizarea proceselor si echipamentelor tehnologice de prelucrare

mecanica, Ed. AGIR, Bucuresti 2006.

2) Buibar, Gh., Eficienta economica a proiectelor de investitii, Ed. Universitatea tehnica constructii, Bucuresti 1997.

3) Gaf-Deac, I., Dezvoltarea structurala a tehnologiilor moderne, Ed. All Beak, Bucuresti 2001.

4) Chirica, L.  Managementul transferului international de tehnologie, Ed. All Educational S.A., Bucuresti 1997.

5) Cistelecan, L.M., Economia eficienta si finantatrea investitiilor, Ed. Economica,

Bucuresti 2002.

6) Cistelecan, L., Procesul investitional, Ed. Academiei, Bucuresti 1983

7) Nicolae, A., s.a Eficienta si finantarea investitiilor, Cluj-Napoca, 1988

8) Matei, S., Evaluarea eficientei economice. Sinteza si sisteme, Ed. Facla, Timisoara,

9) Romanu, I., s.a Optimizarea utilizarii resurselor investitionale si a capitalului fix, Lito, ASE- Bucuresti 1993.

*** - www.ramira.ro accesat in luna februarie 2009.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica


Auto
Desen tehnic


Redresor pentru substatii electrice de tractiune metrou 825 V - 2500A - SCHEMA ELECTRICA DE PRINCIPIU
Sudarea metalelor feroase
OPERARE, PROGRAMARE PIESE
Sa se realizeze analiza cinematica a cutiei de viteze a unei masini unelte
Diagrama flux a preparii unui minereu de fier
Teoria lanturilor cinematice
MATERIALE PENTRU STRUCTURI SUDATE
Elaborarea otelului in convertizor
Tehnologia Presarii la Rece
Clasificarea procedeelor de sudare



loading...