Lucrare de specialitate PRECIZIA DE PRELUCRARE

Ministerul Educatiei Cercetarii

Colegiul Tehnic ' Dimitrie Leonida ' Iasi

Lucrare de specialitate pentru obtinerea certificatului de competente profesionale

CAP I. NOTIUNEA DE PRECIZIE DE PRELUCRARE

In conditiile practice de functionare a masinilor, obtinerea unei dimensiuni absolut precise nu este posibila. De aceea, se prevad chiar din proiectare anumite abateri admisibile care sa permita montajul pieselor in subansamblurile din care fac parte. Cu cat abaterea admisibila de la dimensiune este mai mica, cu atat precizia este mai mare si cu atat mai complexa si mai costisitoare va fi realizarea proceselor tehnologice care asigura executarea prelucrarii suprafetelor ce determina dimensiunea considerata. Pentru ca tehnologul sa poata proiecta corect procesul tehnologic de prelucrare a piesei, acesta trebuie sa aiba o imagine clara asupra tuturor surselor care dau nastere erorilor in timpul prelucrarii mecanice, precum si asupra procedeelor care conduc la micsorarea acestor erori pana la limitele abaterilor admisibile. La alegerea procesului tehnologic de prelucrare, o importanta foarte mare o are ghidul de precizie al suprafetelor pieselor care se prelucreaza. Realizarea unui grad inalt de precizie a prelucrarii necesita introducerea uneia sau a mai multor operatii de finisare ca: alezarea, rectificarea etc. Precizia de prelucrare este importanta pentru obtinerea unor produse de inalt nivel tehnic, care sa asigure un mers silentios, miscari precise, curse de lucru pe distante de asemenea precise. Promovand cu grija precizia de prelucrare ca un principiu de baza in executarea pieselor se pot obtine utilaje rezistente, productive si cu o fiabilitate mare (posibil sa efectueze in mod satisfacator functiunea lor specifica pe o perioada de timp determinata, intr-un ansamblu de conditii de functionare date). Precizia de prelucrare poate fi studiata din trei puncte de vedere diferite : al gradului de precizie ce trebuie realizat pentru asigurarea functionarii corecte a mecanismelor (aspectul de proiectare al pieselor), al procesului tehnologic cel mai economic pentru realizarea preciziei functionale (aspectul tehnologic) si al controlului piesei si metodelor de masurare celor mai economice (aspectul metrologic). Proiectarea, masurarea si realizarea tehnologica sant strans legate intre ele. Numai printr-o respectare stricta a preciziei in proiectarea pieselor se obtin utilaje de calitate superioara si economice. Prin precizia unei piese existente se intelege de fapt gradul in care aceasta piesa corespunde cu piesa prescrisa de proiectant. Notiunea de precizie se refera la comparatia a doua piese a uneia reale si a celei prescrise de proiectant, a caror deosebire este conditionata de imperfectiunea executarii. CAP II. REALIZAREA PRECIZIEI DE PRELUCRARE Precizia de prelucrare se realizeaza corespunzator tipului de productie si a gradului prescris prin documentatia de executie a piesei respective. Astfel, in cazul productiei individuale, precizia de prelucrare se realizeaza prin trasarea piesei sau prin masurari succesive, dupa fiecare trecere a sculei peste suprafata prelucrata, pana la obtinerea dimensiunii impuse de desenul de executie. Prin trasare se obtine o precizie mai scazuta decat prin masurari succesive cu un instrument de masurat deoarece jumatatea urmei punctatorului care trebuie sa ramana dupa prelucrare are dimensiunea de 0,2-0,5 mm. Ambele feluri de realizare a preciziei de prelucrare se bazeaza pe calitatea muncitorului. In vederea asigurarii preciziei pieselor care se prelucreaza, pentru productia in serie si in masa se folosesc limitatoare de cursa mecanica pentru obtinerea dimensiunilor din desenele de executie a pieselor sau dispozitive de centrare si prindere ale pieselor de prelucrat. Si aceste masuri se bazeaza pe calificarea muncitorului. La masinile-unelte de mare productivitate, precizia de prelucrare se asigura prin : - reglarea precisa la dimensiuni a sculelor ; - folosirea masurarilor cu ajutorul dispozitivelor automate ; - folosirea masurarii programate si decuplarea mecanismelor de avans in cazul cand s-a obtinut dimensiunea programata.

CAP III. DIMENSIUNILE PIESELOR SI CORELATIA CU SUPRAFETELE ACESTORA

Marimea, forma si pozitia reciproca a suprafetelor corpurilor geometrice sant determinate de dimensiuni. Prin dimensiuni se determina marimea si forma pieselor care alcatuiesc masinile. Piesele diferitelor masini sant combinatii ale diferitelor corpuri geometrice limitate de suprafetele plane, curbe sau mixte. Dimensiunile suprafetelor principale ale unei piese determina pozitia piesei in ansamblul masinii. Dintre acestea se considera dimensiunile pieselor care fac parte din elementele lantului cinematic al masinii, cum sant lungimea, latimea sau diametrul acestora. Alta categorie de dimensiuni se refera la dimensiunile suprafetelor auxiliare care se folosesc pentru pozitionarea pieselor in vederea prelucrarii. Aceste dimensiuni se refera la pozitia reciproca a suprafetelor de asezare, de prindere sau de centrare necesare pentru prelucrare. Pentru o functionare corespunzatoare a pieselor, dimensiunile acestora se coreleaza cu suprafetele. CAP IV. CAUZELE ERORILOR DE PRELUCRARE Aparitia erorilor la prelucrarea pe masini-unelte este determinata de cauzele care vor fi descrise in continuare. 1. Starea tehnica a masinii-unelte Masinile-unelte pentru prelucrarea metalelor se construiesc cu un anumit grad de precizie. Ele pot executa miscarile de lucru in limitele unei anumite precizii. Precizia si metodele de verificare ale masinilor-unelte sant prescrise in standardele din grupa C 51, in care se prevad abaterile admisibile avand in vedere erorile de executie a organelor componente. Precizia masinii-unelte este influentata negativ de uzura lagarelor, a arborilor principali, a ghidajelor, a saniilor si a meselor, a angrenajelor cu surub fara sfarsit etc. De aceea se recomanda ca masinile-unelte sa fie verificate periodic in vederea constatarii abaterilor generate de uzura organelor componente. In cazul cand acestea depasesc limitele admisibile, masinile-unelte urmeaza sa fie reparate. 2. Imprecizia dispozitivelor, instrumentelor de masurat si a sculelor aschietoare Erorile de prelucrare pot aparea si datorita constructiei imprecise a dispozitivelor, a instrumentelor de masurat si a sculelor aschietoare. Influenta dispozitivelor asupra preciziei de prelucrare se exercita prin aparitia erorilor la formele geometrice, montarea necorespunzatoare, uzura elementelor diapozitivelor (reazeme, bucse de ghidare). De aceea, dispozitivele trebuie executate in grade de precizie superioare celor in care se executa produsul pe care il deservesc. Ele se executa cu tolerante de 1/2 -1/3 din tolerantele pieselor care se prelucreaza. Asezarea defectuoasa a bazei dispozitivelor pe mesele masinilor-unelte sau deformarea elementelor de rezistenta ale dispozitivelor influenteaza negativ asupra preciziei de prelucrare a pieselor. Influenta instrumentelor de masurat asupra preciziei pieselor prelucrate se evidentiaza mai ales in procesul de asamblare. Uzura instrumentelor de masurat si a calibrelor este cauza aparitiei de erori in prelucrarea pieselor. Prelucrarile imprecise vor fi inregistrate si ca urmare a reglarii gresite a instrumentelor de masurat. Temperatura pe care o au instrumentul si piesa de masurat influenteaza precizia masurarii. De aceea este indicat ca masurarile sa se execute la temperatura de 20 C. Erorile de masurare sant influentate si de existenta unor vibratii sau a altor forte care actioneaza asupra masinilor pe care sant instalate instrumentele de masurat. Instrumentele de masurat se aleg in asa fel incat clasa de precizie a acestora sa corespunda campului de toleranta admis pentru piesele care se masoara. Precizia executarii sculelor aschietoare influenteaza precizia prelucrarii pieselor. Scula aschietoare, ca orice piesa, poate fi executata cu un anumit grad de precizie. In cazul prelucrarii sculelor aschietoare, erorile se includ integral sau partial in erorile de prelucrare ale pieselor. Precizia de prelucrare a piesei este influentata direct de precizia de executie a sculelor aschietoare in urmatoarele situatii: - la prelucrarea cu o scula cu dimensiuni fixe care se transmit direct piesei (burghiu, alezor etc.) ; - la prelucrarea cu scule profilate. Sculele aschietoare sant standardizate si au anumite tolerante pentru dimensiunile de constructie. Depasirea acestor tolerante conduce la uzura prematura a sculelor aschietoare si la obtinerea unor dimensiuni necorespunzatoare la piesele prelucrate. 3. Uzura sculelor in timpul procesului de aschiere In timpul procesului de aschiere, taisurile sculelor se uzeaza treptat pana la atingerea unei valori la care scula trebuie demontata, reascutita sau schimbata. La aschierea cu cutitul, uzura se determina cu relatia :

U_a=C x v^u₁x s^u₂ x t^u₃ x T^u₄