Informarea documentara si sinteza informatiilor in activitatea de creatie tehnica

INFORMAREA DOCUMENTARA SI SINTEZA INFORMATIILOR IN ACTIVITATEA DE CREATIE TEHNICA

1. Introducere

In activitatea de creatie tehnica, ca de altfel in intreaga activitate inginereasca, informarea documentara joaca un rol important, datorita multiplelor implicatii de natura tehnica, stiintifica, morala si etica pe care aceasta actiune le implica.

In primul rand, informarea documentara este importanta din punct de vedere tehnic si stiintific, stabilirea stadiului actual al cunoasterii in domeniul abordat avand statut de obligatie profesionala, nivelul documentarii fiind cu atat mai inalt, cu cat complexitatea activitatii ingineresti desfasurate este mai mare. Bineinteles, un alt factor important in stabilirea amplorii informarii documentare il constituie operativitatea necesara , timpul in care trebuie trebuie rezolvata problema de creatie.

In cazul in care constrangerile specifice locului de munca si conjuncturii in care se desfasoara activitatea inginereasca, reclama o operativitate, o rapiditate maxima a rezolvarii problemei ingineresti (indiferent daca este creativa sau nu), atunci se poate trece peste activitatea de informare documentara propriu-zisa, problema fiind abordata direct. Cu toate acestea, asta nu presupune o ignorare completa a informatiilor acumulate de-a lungul anilor in domeniul abordat. Fiecare inginer, cercetator, om de stiinta, poseda propriul sau fond informational care ii permite sa suplineasca, cel putin in parte, absenta unei cercetari documentare realizate in mod metodic in domeniul abordat. Cu cat pregatirea profesionala si experienta acumulata sunt mai importante, cu atat fondul informational propriu este mai bogat, constituind un atu important in eficientizarea actului de creatie.

Nu acelasi lucru se intampla in cazul in care problema inginereasca este complexa, iar impactul tehnic, uman si financiar este important. Intr-o astfel de situatie, informarea documentara constituie o etapa esentiala a procesului de conceptie si proiectare (creativa sau reproductiva), aceasta activitate avand o durata variabila (in functie de tema), la rezolvarea ei fiind angrenat, de asemenea, un numar variabil de persoane.

In al doilea rand, informarea documentara are puternice implicatii de natura morala si etica. Atunci cand se creeaza un nou produs, trebuie avuta in vedere respectarea legilor si normelor de proprietate intelectuala, astfel incat sa nu se lezeze drepturile vreunei persoane sau institutii. Conform Conventiei de instituire a Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, proprietatea intelectuala cuprinde drepturile referitoare la: opere literare, artistice si stiintifice; interpretarile artistilor interpreti si executiile artistilor executanti, fonogramele si emisiunile de radiodifuziune, inventiile in toate domeniile activitatii umane, descoperirile stiintifice, desenele si modelele industriale, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, numele si denumirile comerciale, protectia impotriva concurentei neloiale si toate celelelte drepturi aferente activitatii intelectuale in domeniile: industrial, stiintific, literar si artistic.

Proprietatea intelectuala este aparata de urmatoarele legi: Legea privind brevetele de inventii, Legea privind combaterea concurentei neloiale, Legea privind protectia desenelor si modelelor industriale, Legea privind marcile si indicatiile geografice, Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe etc.

Analiza documentara a unui numar cat mai insemnat de solutii tehnice este foarte importanta in faza de elaborare a documentatiei pentru propunerea de brevetare a unei inventii. Cu cat aceasta informare este mai aprofundata, cu atat cresc sansele de a se evita inaintarea spre brevetare a unor solutii existente, deja brevetate.

Activitatea de informare documentara este importata si prin prisma sesizarii tendintelor generale ale stiintei si tehnicii la un anumit moment. Astfel, printr-o informare critica asupra stadiului actual al tehnicii intr-un domeniu, se pot formula pe cale logica teme de creatie.

Oricum, activitatea de informare documentara este un demers continuu, care trebuie sa caracterizeze pe orice intelectual, ca o expresie a dorintei naturale de perfectionare si autoperfectionare, de largire a orizontului tehnic si spiritual.

2. Locul informarii documentare in fluxul proiectarii reproductive si in fluxul proiectarii creative

In activitatile ingineresti de proiectare se disting doua situatii distincte: proiectarea reproductiva si proiectarea creativa. In legatura cu cele doua moduri de proiectare au fost structurate doua fluxuri ale proiectarii: fluxul proiectarii reproductive (fig. 1.a) si fluxul proiectarii creative (fig. 1.b) [Belous, 1992].

Proiectarea reproductiva are la baza alegerea unei solutii existente in literatura de specialitate si proiectarea (reproiectarea) acestei in functie de conditiile specifice impuse prin tema de proiectare.

In cazul proiectarii creative, in urma studierii critice a stadiului actual al tehnicii, se sesizeaza lipsurile acesteia, dupa care se genereaza solutii noi, caracterizate de noutate, fezabilitate si progres tehnic. Proiectarea creativa este, dupa John Dixon [Belous, 1992], o activitate de proiectare caracterizata prin generarea mai multor solutii posibile, urmata de o analiza inginereasca a acestora, procesul incheindu-se cu luarea deciziei de a se alege o solutie optima, in functie de restrictiile impuse prin tema de proiectare.

Diferentierile dintre proiectarea creativa si cea reproductiva incep din faza de analiza si sinteza a informatiilor [Belous, 1992]. Astfel, daca la proiectarea reproductiva analiza inginereasca a solutiilor existente pe plan mondial are drept scop stabilirea solutiei optime si proiectarea (reproiectarea) acesteia in conformitate cu tema de proiectare (reproiectare), in cazul proiectarii creative, analiza inginereasca are drept scop stabilirea lipsurilor generale ale stadiului stiintei si tehnicii in domeniu, in vederea formularii unei teme de creatie care trebuie sa duca la indepartarea acestor lipsuri.

In proiectarea creativa se utilizeaza, inca din faza de analiza a solutiilor existente, diverse metode si tehnici logice-combinatorice de creatie (matrici morfologice, diagrame de idei, metoda obiectului generalizat al creatiei tehnice a profesorului Belousov etc.), pentru a se genera noi combinatii de parametri, care sa duca la solutii noi. De asemenea, deoarece se pot obtine solutii cu un grad ridicat de noutate, se impune realizarea unui model experimental, inainte de luarea deciziei de adoptare a noii solutii.

3. Surse de informare

Informarea documentara se poate realiza prin utilizarea a numeroase surse de informare specifice lumii contemporane. Se pune problema ce tip de informatie poate fi considerata ca informatie viabila intr-o informare documentara. Conform nomenclatorului de termeni ai Oficiului European de Patente, informatia care trebuie luata in consideratie la un studiu documentar poate avea orice forma. Orice tip de informatie care are legatura cu subiectul in discutie trebuie considerata ca atare. Astfel, informatia poate fi scrisa pe suport de hartie, avind astfel o consistenta fizica, poate fi virtuala, fiind pe suport electronic, sau poate fi orala. Astfel trebuie consultate sursele clasice de informare, din biblioteci, pe suport de hartie sau electronic, si, de asemenea, sursele de informare de pe Internet.

Fig. 1. Fluxul proiectarii reproductive si fluxul proiectarii creative

Informatia orala poate fi consemnata in mai multe moduri (inregistrari audio-video, protocoale ale manifestarilor stiintifice etc.) si constituie o sursa de multe ori ignorata de cercetatori, datorita caracterului volatil al informatiei prezentate pe aceasta cale si datorita cadrului foarte variabil in care se realizeaza expunerea orala respectiva. Din acest motiv, daca la o prezentare orala sunt prezentate noi idei, teorii, concepte, solutii tehnice, autorul trebuie sa isi ia masuri de consemnare si in scris a ideilor exprimate, prin publicarea ulterioara de lucrari stiintifice, carti etc.

Conform lucrarii [Gherghel, 1992], lucrarile de specialitate care pot fi consultate pentru a se realiza informarea documentara in cadrul activitatilor ingineresti de proiectare sunt:

documentatia tehnica a produselor si serviciilor (de studiu, de baza, tehnologica etc.);

carti (tratate, monografii sau studii de sinteza, manuale, cursuri, indrumare-indrumatoare, indreptare, memoratoare, tabele, nomenclatoare, albume, dictionare, enciclopedii, lexicoane, anuare);

legi, decrete, rezolutii privind proiectarea;

standarde si culegeri de standarde;

norme tehnice (interne si departamentale) si normative;

notite, fise si carti tehnice ale utilajelor si accesoriilor;

fise informative;

cataloage (tehnice si comerciale);

prospecte (tehnice si comerciale) si cataloage de prospecte;

reclame;

publicatii ale firmelor (planuri, dari de seama, rapoarte, instructiuni de functionare, instructiuni tehnologice etc.);

descrieri de inventii (brevete de inventii);

articole (din reviste, anale, buletine);

culegeri de articole ale manifestarilor tehnico-stiintifice (congrese, conferinte, sesiuni, simpozioane, colocvii, consfatuiri, reuniuni, targuri, expozitii, demonstratii);

comunicari;

referate si recenzii;

teze de doctorat, rezumate de teze de doctorat, referate de doctorat;

rapoarte (protocoale, note) asupra lucrarilor de cercetare-proiectare;

manuscrise;

fond special (microfilme, filme, diapozitive);

alte lucrari periodice si periodice de informare si documentare cum sunt:

metode de calcul;

metode de proiectare;

descrieri de noi tehnologii;

descrieri de noi utilaje;

prezentari de noi produse, materii prime si materiale;

prezentari de modele;

prezentari de marci;

prezentari de firme;

indicatori tehnico-economici;

statistici nationale;

statistici internationale;

prognoze (date de prognoza);

bibliografii;

cercetari bibliografice;

buletine de informare si documentare tehnico-stiintifica;

sinteze documentare (la cererea beneficiarilor);

cercetari documentare;

culegeri tematice din evidentele de fonduri documentare organizate la Institutul National de Informare si Documentare (INID) (la cererea beneficiarilor);

extrase din literatura;

prelucrari de articole;

mape documentare;

documentari complexe (la cererea beneficiarilor).

O alta sursa de depistare a titlurilor lucrarilor de specialitate o constituie publicatiile de informare si documentare periodice si neperiodice cum sunt:

Evidenta cartilor straine intrate in bibliotecile din Romania;

Evidenta neperiodicelor intrate in fondul documentar INID;

Evidenta centralizata a tezelor de doctorat;

Evidenta centralizata a standardelor romanesti si straine;

Evidenta centralizata a brevetelor de inventii (brevetoteca OSIM);

Evidenta centralizata a traducerilor stiintifice si tehnice;

Lista standardelor romanesti;

Liista standardelor straine;

Lista recomandarilor internationale de standardizare (ISO) etc.

Aceste informatii pot fi prelevate de la institutii precum: Bibliotecile Centrale Universitare din marile centre universitare (de ex. Biblioteca Centrala Universitara "M. Eminescu" Iasi), Bibliotecile Judetene (de ex. Biblioteca Judeteana "Gh. Asachi" Iasi), bibliotecile facultatilor, bibliotecile universitatilor, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Institutul National de Informare si Documentare, Biblioteca Nationala a Romaniei, Oficiul Roman pentru Standardizare etc.

In afara surselor clasice, "traditionale", de informare, de o mare eficienta sunt motoarele de cautare a informatiilor pe Internet. Mediul virtual de cautare a informatiilor de nivel academic (lucrari stiintifice, carti, tratate, monografii etc.) sau non-academic (brevete, patente, modele industriale, marci etc.) ofera mari posibilitati de depistare comoda, rapida, eficienta a acestora.

Usurinta cu care poate fi accesata informatia pe Internet poate crea impresia ca totul se afla in mediul virtual. Pentru a exploata corect Internet-ul trebuie adoptat urmatorul principiu: daca ceva nu exista pe Internet, asta nu inseamna ca nu exista in realitate.

Cu alte cuvinte, trebuie avut in vedere faptul ca, pana la acest moment al dezvoltarii societatii, nu se poate regasi in mediul virtual toata zestrea spirituala a omenirii.

Astfel, sursele clasice de informare (pe hartie) si cele moderne (in format electronic) nu se exclud reciproc, ci se constituie in niste surse complementare de informare.

Pentru informarea in domeniul inventiilor, pot fi utilizate adersele de internet https://www.espacenet.com/index.en.htm, https://www.google.com/patents, https://www.patentonline.com/, https://www.patentfree.com/ etc.

4. Informarea documentara utilizandu-se baza de date esp@cenet

Espacenet este o baza de date care contine peste 50 milioane de documente de tip brevet din intreaga lume, majoritatea fiind cereri de brevet si nu brevete acordate. Cererile de brevet reprezinta in general prima publicare a unei idei noi, aparuta inaintea articolelor din periodice si inainte ca produsele inventate sa ajunga pe piata.

Espacenet ofera informatii asupra familiilor de brevete, din care se poate afla daca in alte tari exista revendicari pentru brevete asemanatoare, informatii despre statutul juridic etc.

Pentru a utiliza baza de date Espacenet se acceseaza adresa www.espacenet.com. Pe pagina principala se da clic pe "Acces esp@cenet" (fig. 2).

Se vor afisa mai multe servere, dintre care puteti alege Oficiul European pentru Brevete, Comisia Europeana sau oficiile natioanle. Se poate alege orice server din cele afisate. Pentru limba romana se alege serverul in limba romana, cu adresa https://ro.espacenet.com.

Clic pe Acces esp@cenet

http ://www.espacenet.com/index.en.htm

Fig. 2. Pagina principala espacenet

Espacenet ofera patru optiuni de cautare (fig. 3).

Cautarea rapida se desfasoara pe baza unor cuvinte cheie, a numelui inventatorului sau al unei companii.

Cautarea avansata pemite depistarea mai precisa a unui brevet, cind se cunosc mai multe date de identificare.

Cautarea dupa numar permite depistarea precisa a unui brevet, atunci cand i se cunoaste numarul.

Cautarea dupa clasa este utilizata mai mult de catre specialistii in brevetare, de la autoritatile nationale de brevetare.

Fig. 3. Pagina principala pe serverul in limba romana

Cautarea rapida (fig. 4) permite depistarea brevetelor numai din Romania sau din lume. Daca se doreste o cautare la nivel mondial, atunci se selecteaza worldwide ». Se poate realiza cautarea pe baza de cuvinte-cheie sau pe baza de nume (de persoane sau de companii).

Prin cautarea avansata (fig. 5) se pot combina mai multi termeni de cautare. De exemplu, se pot cauta brevete dintr-un anumit an sau dintr-o anumita tara si care sa contina anumite cuvinte-cheie in titlu sau in rezumat. Se pot combina diversi termeni de cautare utilizand operatorii booleeni AND, OR sau NOT pentru a detalia cautarea.

Fig. 4. Cautare rapida pe espacenet