Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
» Calitatea arborilor si arboretelor


Calitatea arborilor si arboretelor


Calitatea arborilor si arboretelor

Tema lucrarii:

Pentru arborele luat in considerare (lucrarea 2) sa se determine volumul    

total si pe sortimente primare, dimensionale si industriale in cele 2 variante



a) Pentru arborele pe picior

b) Pentru arborele doborat

Pentru arboretul luat in considerare (lucrarea 6) sa se determine volumul total

si pe sortimente primare, dimensionare si industriale folosind urmatoarele metode:

Prin metoda de sortare dimensionala pentru arbori

Prin metoda de sortare industriala pentru arbori

Prin metoda tabelelor de sortare dimensionala pentru arborete

Sortimente primare:

1) - lemnul de lucru - este lemnul rotund cu diametrul subtire fara coaja mai mare de 5cm de diferite lungimi apt pentru anumite utilizarii industriale

2) - coaja lemnului de lucru

3) - lemnul de foc

4) - cracile

Lemnul de lucru si coaja lemnului de lucru + lemnul de foc + craci = volumul total.

Sortimente dimensionale ale lemnului de lucru:

- sortimente de lemn gros

- sortiment de lemn mijlociu

- sortiment de lemn subtire

Se stabilesc in functie de diametrul la capatul subtire si grupa de specii:

Pentru rasinoase: - lemn gros - gros I - diametrul la capatul subtire mai mare de 34cm

- gros II - diametrul la capatul subtire intre

34- 24cm

- gros III - cu diametrul la capatul subtire intre

24-20cm

- lemn mijlociu - mijociu I - cu diametrul la capatul subtire intre 14-20cm

- mijociu II - cu diametrul la capatul subtire

intre 10-14cm   

- lemn subtire cu diametrul la capatul subtire intre

5-10cm

Pentru foioase: - lemn gros - gros I - diametrul la capatul subtire mai mare de 40cm

- gros II - diametrul la capatul subtire intre

24-40cm

- lemn mijlociu - mijociu I - cu diametrul la capatul subtire intre 24-20cm

- mijociu II - cu diametrul la capatul subtire

intre 20-16cm   

- mijociu III - cu diametrul la capatul subtire   

intre 16-12cm

- lemn subtire cu diametrul la capatul subtire intre

5-12cm

Volumul lemnului gros + volumul lemnului subtire + volumul lemnului subtire = volumul lemnului de lucru

Sortimentele industriale - se obtin din lemnul de lucru:

lemn pentru cherestea de diferite specii

lemn pentru celuloza de diferite specii

lemn pentru furnire estetice si tehnice

lemn pentru derulaj

lemn pentru mina

1. a) Pentru arborele pe picior

Admitem ca arborele de molid prezinta putregai in primi 3m de la baza.

Pentru determinarea volumului pe sortimente la arborele pe picior presupune parcurgerea urmatoarelor etape.

- identificarea speciei

- masurarea diametrului de baza (cm)

- masurarea inaltimii (m)

- se determina volumul total in m3

- se determina clasa de productie

Clasificarea calitativa a lemnului presupune incadrarea arborilor in 4 clase de calitate, dupa criteriul proportiei lemnului de lucru din lungimea fusului si dupa frecventa si importanta defectelor

Incadrarea in cele 4 clase de calitate se face distinct pentru foioase si rasinoase fiind prezentata in urmatorul tabel in functie de proportia lemnului de lucru.

Clasa de productie

Rasinoase

Foioase

I

peste 60%

peste 50%

II

III

IV

sub 10%

sub 10%

Arborii valorosi sunt incadrati in clase aparte respectiv IA; IIA; IIIA.

Procentul de utilizare a lemnului de lucru

- la rasinoase este de : - 98% la clasa I de calitate

- 92% la clasa II de calitate

- 79% la clasa III de calitate

- 15% la clasa IV de calitate

- la foioase este de :    - 80% la clasa I de calitate

- 70% la clasa II de calitate

- 49% la clasa III de calitate

- 15% la clasa IV de calitate

Raportand procentul de utilizare la clasele II-III-IV la procentul de utilizare la clasa I rezulta indicii de echivalenta α β si γ care permit transformarea arborilor din clasele de calitate II-III-IV in arbori echivalenti clasa I de calitate.

Valorile indicilor de echivalenta:

- pentru rasinoase: - clasa II de calitate α= 0,94

- clasa III de calitate β= 0,81

- clasa IV de calitate γ= 0,15

- pentru foioase: - clasa II de calitate α= 0,81

- clasa III de calitate β= 0,57

- clasa IV de calitate γ= 0,18

In functie de pozitia defectului pe fus si importanta defectelor arborii pot fi declasati cu 1-2-3 clase.

Datorita faptului ca arborele are la baza putregai pe distanta de 3m il declasam cu o clasa si il incadram in clasa a II a de productie. Arborele luat in studiu are inaltimea de 28 m si diametrul de baza de 26,5 cm si volumul de 0,614 m3.

Folosim tabela de sortare pentru arbori care incorporeaza valori medii procentuale ale volumului de lemn pentru sortimente primare si dimensionale din volumul fusului la rasinoase si volumul fusului si craci la foioase.

vsi Vt∙Psi unde :

vsi - volumul sortimentului considerat

vt - volumul total luat de la Lucrarea 4 si determinat prin formula compusa a

lui Huber pe tronsoane de cate 2 m.

psi - indicele de sortare pentru sortimentul considerat

α - coeficient de echivalenta

- pentru sortimente primare:

vll = 0,614 0,94 = 0,519 m3

vcll = 0,614 0,94 = 0,058 m3

vlf = vt - vll - vcll = 0,037 m3

- pentru sortimente dimensionale:

- lemn gros:

vgII = 0,614 0,94 = 0,150 m3

vgIII = 0,614 0,94 = 0,190 m3

- lemn mijociu:

vmI = 0,614 0,94 = 0,139 m3

vmII = 0,614 0,94 = 0,029 m3

- lemn subtire:

vs = 0,614 0,94 = 0,012 m3

- pentru sortimente industriale:   

vch = 0,614 0,72 = 0,442 m3

Volumul sortimentelor dimensionale se foloseste tabela de sortimente industriale pentru arbori care permite determinarea volumului de lemn pentru cherestea si a volumului de lemn de valoare deosebita in baza unor indici de sortare stabiliti pe specii, categorii de diametre si clase de calitate.

1. b) Pentru arborele doborat

Volumul pe sortimente primare este reprezentat prin:

- volumul lemnului de lucru care este lemnul rotund cu diametrul la capatul subtire fara

coaja mai mare de 5cm

- volumul cojii lemnului de lucru

- volumul lemnului de foc

- volumul cracilor

- volumul lemnului de lucru

- volumul lemnului de foc

- volumul cracilor: (4,5% din volumul fusului)

vcr = 0,027 m3

- volumul varfului

vvf = 0,006 m3

- volumul cojii lemnului de lucru

vcll = vt - vll - vlf - vvf = 0,614 - 0,366 - 0,159 - 0,006 = 0,083 m3

Volumul pe sortimente dimensionale a lemnului de lucru se determina astfel:

- pentru sortimente de lemn gros avem:

- pentru sortimente de lemn mijlociu avem:

- pentru sortimente de lemn subtire avem:

Verificare: vll = vg + vm+ vs = 0.146 + 0,193 + 0,027 =0,366

Volumul pe sortimente industriale a lemnului de lucru este reprezentat prin:

- volumul lemnului pentru cherestea

- volumul lemnului pentru celuloza

2. Determinarea volumului pe sortimente la arborete

- aceasta metoda se bazeaza pe tabele de sortare

2.1. Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale prin metoda tabelelor de sortare pentru arbori

Etape:

se clupeaza arborii pe categorii de diametre

se apreciaza clasa de calitate

se realizeaza distributia experimentala a numarului de arbori pe categorii de diametre si clase de calitate distinct pe specii

- se stabileste numarului arborilor de lucru, numarul arborilor de foc, volumul total al arboretului (metoda seriilor de volum) orice metoda ce ne permite determinarea volumului

volumul arborilor de lucru, volumul arborilor de foc in raport cu care se stabilesc volumele pe sortimente primare si dimensionale folosind indicii de sortare din tabela de sortare pentru arbori in functie de specie si categoria de diametre   

nal = nI + αnII + βnIII + γnIV

naf = nt - nal

val = vu nal

vaf = vu naf = vt- val

vll = val Pll/100

vcll = val Pcll/100

vlf = val Plfal/100 + vaf Plfaf/100

vcr = val Pcr/100

vll + vcll + vlf + vcr = vt

vsdi = val Psdi/100

Σvsdi = vll

nal - numarul arborilor de lucru

naf - numarul arborilor de foc

nI - numarul arborilor din clasa I de calitate

nII - numarul arborilor din clasa II de calitate

nIII - numarul arborilor din clasa III de calitate

nIV - numarul arborilor din clasa IV de calitate

α ,β ,γ - indici de echivalenta(α=0,81 ; β=0,57; γ=0,18)

val - volumul arborilor de lucru

vaf - volumul arborilor de foc

vu - volumul unitar luat din tabela de cubaj pe serii de volume

vt- volumul total al arboretului determinat prin metoda tabelelor de cubaj pe serii de volume

vsdi - volumul diverselor sortimente dimensionale

Pll , Pcll , Plf , Pcr , Psdi - procente ale lemnului de lucru , cojii lemnului de lucru , lemnului de foc , cracilor si respectiv diverselor sortimente dimensionale

Calculul este redat in tabelul urmator.

Tabelul 1.

Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale

dupa metoda tabelelor de sortare pentru arbori

d

N

nt

nal

naf

v (m3)

valsp m3)

I

II

III

IV

vu

vt

val

vaf

vll

vcll

vlf

vcr



Tabelul 1.

Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale

dupa metoda tabelelor de sortare pentru arbori (continuarea)

Volumul sortimentelor dimensionale(m3)

vgI

vgII

vmI

vmII

vmIII

vs

2.2. Pe sortimente industriale folosind tabela de sortare industriala pentru arbori

vti = vu ni

vlchi = vti Ich/100

vld = vti Id/100

vti - volumul pentru fiecare categorie de diametre a fiecarei clase de calitate

vlch- volumul lemnului pentru cherestea

vld - volumul lemnului pentru derulaj

Ich , Id - indici de sortare pentru lemnul de cherestea respectiv cel de derulaj

Calculul se redat in tabelul 2.:

Tabelul 2.a)

d

vu

I

II

III

IV

TOTAL

nI

vtI

Ich

VIchI

nII

vtII

Ich

VIchII

nIII

VtII

Ich

vlchIII

nIV

vtVI

Ich

vlchVI



TOTAL

Determinarea volumului de lemn pentru cherestea

Tabelul 2.b)

Determinarea volumului de lemn pentru derulaj

di(cm)

vu vu

(m3)

IA

IIA

TOTAL

nIA

VtIA

Id

vld

nIIA

vtIIA

Id

vld



Total

2.3. Metoda tabelelor de sortare dimensionale pentru arborete

- aceasta metoda se foloseste la lucrarile de amenajare a padurilor pentru     stabilirea calitatii arboretelor exploatabile si se bazeaza pe determinarea volumului total folosind un procedeu simplificat (Bitterlich)

- aprecierea clasei de calitate la doar 30 - 40 de arbori cu d≈ dg pentru determinarea procentului de arbori de lucru si folosirea indicilor de sortare primara si dimensionala din tabela de sortare pentru arborete in functie de specie si dg

Tabelul 3.

Metoda tabelelor de sortare pentru arborete

dg

N

nt

Pal

V

vsp (m3)

vsd(m3)

I

II

III

IV

vll

vcll

vlf

vcr

GI

GII

MI

MIi

Se determina procentul arborilor de lucru folosind relatia:

vll = V Pll/100 Pal/100 = 354,129 0,86 = 255,822 m3

vcll = V Pcll/100 Pal/100 =354,129 0,86 = 12,182 m3

vcr = V Pcr/100 = 354,129 0,05 = 17,706 m3

vlf =V - vll- vcll -vcr = 86,124 m3

vgI = V PgI/100 Pal/100 = 354,129 0,49 = 149,316 m3

vgII = V PgII/100 Pal/100 = 354,129 0,86 = 91,418 m3

vmI = V PmI/100 Pal/100 = 354,129 0,86 = 9,141 m3

vmII = V PmII/100 Pal/100 = 354,129 0,86 = 3,047 m3

vll = vgI + vgII + vmI + vmII

Concluzii. Interpretari

In aceasta lucrare s-a determinat calitatea arborelui si a arboretului luate in studiu , prin determinarea volumului lor pe categorii de sortimente : primare, dimensionale si industriale. In prima parte a lucrarii s-a stabilit volumul pe sortimente pentru arborele pe picior si doborat. S-a considerat ca arborele prezinta putregai in primii 3 metri de la baza zona in care se acumuleaza aproximativ 30% din volum, iar din aceasta cauza el a fost declasat cu o clasa, trecand astfel din clasa I de calitate in clasa II de calitate.

Sortarea arborelui pe picior s-a facut pe baza tabelelor de sortare pentru arbori , unde sunt tabelate procentele diferitelor sortimente pe categorii de diametre. In cazul sortimentelor primare si dimensionale , la calculul volumului lor s-a luat in considerare si coeficientul de echivalenta . La determinarea volumului sortimentelor industriale s-au utilizat doar volumul total si indicii de sortare tabelati pe clase de calitate si categorii de diametre. Valorile volumelor astfel obtinute au doar caracter orientativ.

Volumul pe sortimente al arborelui doborat s-a stabilit prin cubarea directa a sortimentelor cu ajutorul formulei compuse a lui Huber. La sortarea arborelui doborat se au in vedere diametrele la capatul subtire ale bustenilor ce urmeaza a fi sortati.

Comparand cele doua metode se poate observa ca in ceea ce priveste volumul lemnului de lucru, prin folosirea tabelelor de sortare pentru arbori, acesta a fost supraestimat, iar volumul lemnului de foc a fost subestimat.

In partea a doua a lucrarii s-a determinat volumul pe sortimente primare, dimensionale si industriale pentru arboretul luat in studiu. Astfel s-a realizat distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si clase de calitate , in functie de care se stabilesc pe categorii de diametre numarul arborilor de lucru si numarul arborilor de foc, apoi s-a determinat volumul arboretului , in cazul de fata prin metoda seriilor de volume. In functie de specie si de categoria de diametre se iau din tabele indicii de sortare pentru a se determina volumele sortimentelor.

In ceea ce priveste folosirea tabelelor de sortare pentru arborete, acestea sunt utilizate cu precadere pentru determinari expeditive ale volumului pe sortimente primare si dimensionale. Metoda tabelelor de sortare pentru arborete prezinta avantajul ca se poate aplica si pentru acele arborete in care nu s-a facut inventarierea arborilor pe clase de calitate si categorii de diametre.

Comparand cele doua metode, in ceea ce priveste sortimentele primare, prin intermediul celei de a doua metode, volumul lemnului de lucru a fost subestimat, iar cel al lemnului de foc a fost supraestimat.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate