Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
Brosarea - prelucrare prin aschiere a suprafetelor


Brosarea - prelucrare prin aschiere a suprafetelor


BROSAREA

Brosarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor cu ajutorul sculelor numite brose. Prin brosare se asigura precizie dimensionala ridicata, o calitate superioara a suprafetei si o productivitate ridicata. Brosa este o scula complicata, costisitoare, de aceea operatiile de brosare se aplica numai la productia de serie mare si de masa.



Miscarea de avans lipseste, avansul realiza ndu-se prin constructia sculei. Fiecare dinte lucreaza ca un cutit de rabotat. Inaltimea fiecarui dinte este mai mare deca t a celui precedent. Diferenta de inaltime dintre doi dinti consecutivi sd, numita suprainaltare, reprezinta grosimea stratului de metal aschiat de fiecare dinte.

Dupa modul in care se indeparteaza adaosul de prelucrare se deosebesc trei scheme de aschiere la brosare:
- brosarea dupa profil, se caracterizeaza prin aceea ca taisurile dintilor au profiluri similare cu cel al
profilului transversal final al piesei;

- brosarea prin generare, se caracterizeaza prin aceea ca taisurile dintilor prelucreaza aschii de latime mai
mica, iar avansul se realizeaza dupa o directie perpendiculara sau inclinata fata de profilul final;
- brosarea progresiva, la care forma taisului sculei difera de forma conturului final al piesei.
Dupa felul in care este actionata scula se deosebesc varianta brosarii prin tragere si varianta brosarii prin
impingere.

MASINI-UNELTE PENTRU BROSARE

Din punct de vedere constructiv, masinile de brosat sunt mai simple deca t alte masini-unelte. De obicei lucreaza cu actiune discontinua printr-o cursa activa si una pasiva de revenire a sculei in pozitia initiala. O masina de brosat trebuie sa asigure deplasarea sculei, prin tragere sau impingere, si fixarea semifabricatului in vederea prelucrarii. Dupa directia pe care se deplaseaza brosa in timpul aschierii, masinile de brosat pot fi verticale sau orizontale. Cele orizontale sunt preferate in cazul prelucrarii pieselor de dimensiuni mari, dar prezinta dezavantajul ca ocupa spatii mari, necesare deplasarii sculei.

In figura de mai jos este prezentata o masina de brosat orizontal actionata hidraulic. Partea superioara a batiului 2 are ghidaje plane, pe care se deplaseaza sania longitudinala. Dispozitivele de fixare a piesei si de ghidare a brosei se sprijina pe inelul de reazem 6, montat la partea anterioara a batiului superior. Sania longitudinala este cuplata pe de o parte cu tija cilindrului hidraulic iar de cealalta parte are ghidaje verticale, pe care se deplaseaza o sanie verticala, in care se prinde capul de fixare al brosei. Prin deplasarea saniei verticale axa brosei se centreaza pe axa masinii de brosat. Brosele se prind in capetele de fixare, de obicei, cu ajutorul unor pene.

1 - batiul inferior; 2 - batiul superior cu sania longitudinala; 3 - sania verticala; 4 - cilindru hidraulic; 5 - distribuitor
hidraulic; 6 - inel de reazem a pieselor de brosat; 7 - motor

Masina de brosat orizontala cu actionare hidraulica

SCULE DE BROSARE




Brosa este o scula multicutit. Marimile caracteristice dintilor brosei sunt: inaltimea si suprainaltarea pe dinte sd (fig.5.60). O brosa se compune dintr-o parte aschietoare 4, o parte de calibrare 5, o parte de ghidare posterioara 3 si una anterioara 3 ga tul 2 si partea de prindere 1.

Partea taietoare cuprinde dintii aschietori destinati prelucrarii de degrosare si de finisare. Suprainaltarea pe

dinte este cuprinsa in intervalul 0,01 0,2 mm

1 - partea de prindere (coada); 2 - ga tul; 3 - partea de ghidare anterioara; 4 - partea aschietoare; 5 - partea de

calibrare; 3 - partea de ghidare posterioara; p - pasul; sd suprainaltarea; a - unghi de asezare; g - unghi de degajare;

f - fateta.

Partile si elementele geometrice ale unei brose

Partea de calibrare contine dintii de calibrare. Ei nu aschiaza, nu au suprainaltare, iar pasul dintre doi dinti de calibrare se considera jumatate din valoarea pasului dintilor aschietori. Pentru ca suprafata prelucrata sa nu prezinte ondulatii, pasul dintilor se face neuniform, acelasi pas repeta ndu-se tot la trei dinti. Utilizarea brosei prevazuta cu cele trei grupe de dinti asigura, pe la nga o productivitate marita, si posibilitatea inlocuirii dintilor aschietori uzati de catre cei din zona de calibrare, care vor fi ascutiti corespunzator desprinderii aschiilor.

Partea de ghidare din fata serveste la centrarea si conducerea brosei fata de semifabricat. Partea de conducere din spate serveste la ghidarea brosei ca nd aschiaza ultimii dinti.

Elementele geometrice ale dintilor brosei sunt aceleasi ca la cutitul de rabotat.

REGIMUL DE ASCHIERE LA BROSARE

Procesul de aschiere se caracterizeaza prin aparitia unor forte de aschiere insemnate, datorita lungimii mari a taisurilor si aschierii simultane a mai multor dinti. Cu toate ca la brosare apar frecari foarte mari si se produc deformatii mari ale materialului prelucrat, caldura dezvoltata si temperatura atinsa in timpul aschierii sunt neinsemnate, deoarece se lucreaza cu viteze mici de aschiere, iar fiecare dinte se afla in lucru un timp scurt, dupa care urmeaza o perioada mare de racire.

Elementele regimului de aschiere la brosare sunt: suprainaltarea pe dinte, cu valori in intervalul 0,05 0,1 mm/dinte si viteza de aschiere. Aceasta din urma are valori cuprinse in intervalul 2 15 m/min






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica


Auto
Desen tehnic


PROIECT DE SPECIALITATE - INTRETINEREA SI REPARAREA SISTEMELOR DE UNGERE LA AUTOVEHICULE
Motoare cu ardere interna
COORDONAREA LUCRARILOR DE UNGERE A SISTEMELOR TEHNICE
SUDAREA IN BAIE DE ZGURA
TEHNOLOGIA PRELUCRARII ALEZAJELOR PRIN RECTIFICARE
Carburatorul elementar
Alierea mecanica - sudari la rece
Notiuni de baza in legatura cu masurarile tehnice
INTRODUCERE IN DOMENIUL ALIAJELOR CU MEMORIA FORMEI
Determinarea modelului dinamic pentru mecanismele robotilor industriali