Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Navigația maritimă, oceanică, navigația radioelectrică, GPS

Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
STIVUIREA Sl SEGREGAREA MARFURILOR PERICULOASE


STIVUIREA Sl SEGREGAREA MARFURILOR PERICULOASE



STIVUIREA Sl SEGREGAREA MARFURILOR PERICULOASE

10. - Care sunt conditiile generale de stivuire a marfurilor periculoase

Marfurile periculoase vor fi stivuite conform recomandarilor continute in fisele individuale ale diferitelor clase de substante. Fac exceptie substantele sau articolele apartinand clasei 1 - Explozivi, care necesita o stivuire si segregare aparte, celelalte marfuri periculoase au determinat pe specialisti sa aiba in vedere cinci categorii de stivuire, tinandu-se cont de gradul de risc al marfurilor periculoase, tipul si destinatia navei, locul unde sunt depozitate la bord - pe punte sau sub punte - felul de ambalare, conditiile climaterice ce le ofera zona de navigatie, dar si tipul de nava, marimea acesteia, numarul de puti, etc.

Astfel, intreaga flota mondiala - atat de variata ca tip - a fost impartita numai in doua grupari in ce priveste scopul promovarii recomandarilor referitoare la stivuirea marfurilor periculoase:

1.  nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de
pasageri,
nu mai multi de 25 sau 1 pasager la fiecare 3 metri din lungimea
maxima a navei, care din aceaste numere, este mai mare;

2.  celelalte nave pentru transport pasageri, care depasesc limitele precizate la
pozitia (1).

Substantele, materialele si articolele trebuie stivuite asa cum se indica in fisele individuale ale diferitelor clase de marfuri, in concordanta cu recomandarile specificate la fiecare categorie de stivuire, (stowage category), botezate cu primele cinci litere ale alfabetului latin, asa cum sunt prezentate mai jos:

Categoria de stivuire A (Stowage categoryA)

1.  nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de
pasageri al caror numar este limitat : PE PUNTE SAU SUB PUNTE (On
deck or under deck);

2.  celelalte nave pentru transport pasageri, in numar nelimitat : PE PUNTE
SAU SUB PUNTE (On deck or under deck);

Categoria de stivuire B (Stowage category B)

1. nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transport de pasageri in numar limitat: PE PUNTE SAU SUB PUNTE; (On/under deck)


2. celelalte nave pentru transport pasageri in numar nelimitat : NUMAI PE PUNTE (On deck only);

Categoria de stivuire C (Stowape category C)

1.  nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de
pasageri in numar limitat: NUMAI PE PUNTE (On deck only);

2.  celelalte nave pentru transport pasageri in numar nelimitat : NUMAI PE
PUNTE (On deck only).

Categoria de stivuire D (Stowage cateqory D)

1.  nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de
pasageri in numar limitat: NUMAI PE PUNTE (On deck only);

2.  celelalte nave pentru transport pasageri in numar nelimitat: INTERZIS
(Prohibited);

Categoria de stivuire E (Stowage category E)

1.  nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de
pasageri in numar limitat: PE PUNTE SAU SUB PUNTE (On /under deck);

2.  celelalte nave pentru transport pasageri in numar nelimitat: INTERZIS
(Prohibited).

Din cauza rapiditatii cu care un accident implicand marfuri periculoase poate afecta intreaga nava, s-a considerat ca transportul unor marfuri periculoase cu un grad mai mare de risc la bordul unor nave pentru pasageri, unde un mare numar de persoane poate necesita sa fie evacuate, este INTERZIS.

Daca au loc scurgeri accidentale de substante periculoase in interiorul magaziilor, sub punte, se iau masuri imediate pentru a impiedica extinderea acestora spre sala masinilor prin intermediul pompelor si conductelor de santine.

Butoaiele continand marfuri periculoase, intotdeauna vor fi stivuite in pozitie verticala, numai daca nu s-a autorizat, de catre autoritatea competenta, incarcarea si in alta pozitie.

In ce priveste coletele cu marfuri periculoase, inaltimea maxima de stivuire va fi de 3 metri.

Stivuirea SUB PUNTE este recomandata oriunde si oricand este posibil, exceptie facand anumite articole apartinand clasei 1 ale caror riscuri principale sunt emanatiile de fum toxic si pentru care se recomanda stivuirea PE PUNTE.


Coletele continand marfuri care pot fi avariate de apa trebuie stivuite sub punte, iar daca sunt stivuite totusi pe punte, ele vor fi protejate in asa fel incat atat apa de mare cat si cea pluviala sa nu le afecteze.

Stivuirea NUMAI PE PUNTE se recomanda in cazurile:

1.                 cand este ceruta supraveghere constanta a acestor marfuri;

2.                 cand este necesar acces rapid la marfuri;

3.                 cand exista un risc substantial de formare a amestecurilor de gaze
explozive, vapori extrem de toxici sau pot provoca corodarea insesizabila
a structurilor navei.

Marfurile periculoase, de stivuit pe punte, vor fi amplasate la distante de hidranti, puturi de sonda si caile de acces pe punte. Stivuirea marfurilor periculoase, pe punte, trebuie astfel executata incat sa asigure cai de acces pe punte, libere si utilizarea tuturor accesoriilor de la bord, in siguranta a mijloacelor de avarie, instalatii si accesul in compartimente.

Stivuirea DEPARTE DE spatiile de locuit ale echipajului se recomanda pentru substantele ce degaja vapori cu efect narcotic si gazelor inflamabile, din clasa 2.

Pentru substantele infectioase se recomanda stivuirea SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET SAU MAGAZIE, de spatiile de locuit ale echipajului.

Poluantii marini vor fi astfel stivuiti, incat sa se reduca la minim riscul contaminarii navei sau a persoanelor de la bord. Cand se permite stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE, varianta SUB PUNTE este de preferat, exceptand cazul cand puntea va oferii marfurilor o protectie echivalenta. Cand stivuirea este permisa NUMAI PE PUNTE, depozitarea poluantilor marini se va face in zone bine protejate sau pe punti adapostite.

Substantele, materialele si articolele care apartin clasei 6.1 (substante toxice), grupele de ambalare I, II, si din clasa 2.3 (gaze otravitoare), vor fi depozitate si stivuite SEPARAT de marfurile alimentare.

Substantele infectioase vor fi stivuite SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET SAU MAGAZIE de marfuri alimentare.

Substantele, materialele si articolele corozive, apartinand clasei 8, precum si substantele toxice apartinand clasei 6.1, grupul de ambalare III, vor fi stivuite DEPARTE de marfuri alimentare.

Referitor la stivuirea containerelor se retin urmatoarele principale reglementari:

1. Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase, capabile sa emane gaze inflamabile sau vapori NU vor fi stivuite SUB PUNTE, in acelasi compartiment cu unitatie de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire.


2.  in cazul stivuirii PE PUNTE a containerelor inchise, acestea vor fi dispuse
la o distanta minima de 4,80 metri de-a lungul si de-a latul navei, in ambele
directii pe orizontala si pe verticala, fata de orice sursa de aprindere.

3.  Containere deschise stivuite PE PUNTE vor fi SEPARATE PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET SAU MAGAZIE de orice potentiala sursa de
aprindere.

La bordul navelor Ro-ro, stivuirea unitatilor de sarcina care contin marfuri periculoase va fi astfel efectuata, incat accesul la aceste unitati sa fie posibil in orice moment, mai ales in cazul izbucnirii unui incendiu, implicand evacuarea lor.

La stivuirea cisternelor si containerelor care contin marfuri periculoase, se vor respecta indicatiile continute in fisele individuale ale marfurilor respective.

Coletele si unitatile de transport marfa care contin deseuri vor fi amarate -bine legate - si asa cum este necesar, distantate sau compactate, constituindu-se astfel un sprijin exterior adecvat pentru prevenirea oricarei deplasari pe timpul transportului.

Deseurile, sunt substante, solutii, amestecuri sau articole care contin sau sunt contaminate cu unul sau mai multi constituienti care apartin claselor 4.1, 4.2, 5.1, 6.1, 8 sau 9 si care nu au o utilizare precisa, dar sunt transportate pentru a ajunge la locul de incinerare sau depozitare. Deseurile pot fi clasificate in functie de caracteristicile fizice, chimice, proprietatile si influentele de ordin psihologic sau daca aceste caracteristici nu pot fi determinate, clasificarea se va face in functie de constituientul predominant pe care il contin.

Containerele intermediare pentru marfa in vrac, (IBC's - Intermediate Bulk Containers), vor fi stivuite conform categoriilor de stivuire A, B, C, D, E si indicatiilor din fisele individuale ale substantelor transportate. Pe durata transportului aceste containere vor fi amarate astfel incat sa fie evitat deplasarea lor.

Marfurile periculoase, transportate in cantitati limitate, se stivuiesc conform categoriei de stivuire A, in cazul in care nu sunt alte recomandari speciale in fisa individuala sau din partea autoritatilor competente.

Stivuirea barjelor incarcate cu marfuri periculoase sub forma pachetizata sau a materialelor solide in vrac capabile de reactii chimice periculoase, la bordul navelor care transporta barje, se efectueaza in conformitate cu indicatiile prezentate in cuprinsul fiselor individuale ale substantelor prezentate la transport. Daca barja este incarcata cu mai multe substante, apartinand unor clase diferite, iar pozitia locului de stivuire difera, PE PUNTE SAU SUB PUNTE, stivuirea se va executa in final, PE PUNTE.

Explozivii - marfuri periculoase apartinand clasei 1 - sunt impartiti in 6 diviziuni caracterizate de riscuri specifice care determina in compatibilitatea lor reciproca la stivuire. Se stabileste, astfel, compatibilitatea si modul cum pot fi stivuite impreuna, fara a genera riscuri suplimentare pe durata transportului.


Toate substantele explozive ale clasei 1 au fost impartite in 13 grupe de compatibilitate, in functie de riscurile pe care le prezinta.

Grupele de compatibilitate sunt desemnate prin literele, de la A la N (fiind exclusa literele I si M, dar inclusa litera S), dupa cum urmeaza :

Grupa A - substante explozive primare (1.1 A);

Grupa B - articole care contin o substanta exploziva primara (1.18, 1.2B, 1.4B);

Grupa C - substante explozive propulsive sau incendiare (1 .IC, 1.2C, 1.3C,

1.4C)

Grupa D - substante explozive secundare de detonatie, pulbere neagra sau articole care contin o substanta de detonatie, in oricare caz, fara sa existe un mijloc de initiere si fara sarcina propulsiva (1.1D, 1.2D, 1.4D, 1.5D);

Grupa E - articole care contin o substanta exploziva secundara de detonatie, fara mijloace de initiere, dar cu sarcina propulsiva diferita de cele care contin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1E, 1.2E, 1.4E);

Grupa F - articole care contin substanta exploziva secundara de detonatie, fara mijloace proprii de initiere, cu sau fara sarcina propulsiva diferita de cele care contin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1 F, 1.2F, 1.3F, 1.4F);

Grupa G - substante pirotehnice sau articole care contin substanta pirotehnica sau articole care contin o substanta exploziva si una cu efect luminos sau incendiar, lacrimogen, fumigen, diferit de cele ale articolelor activate de apa sau contin fosfor alb, fosfid, lichid inflamabil sau gel. (1.1G, 1.2G, 1.3G, 1.4G);

Grupa H - articole care contin o substanta exploziva si fosfor alb (1.2H, 1.3H);

Grupa J - articole care contin o substanta exploziva si un lichid inflamabil sau gel (1.1J, 1.2J, 1.3J);

Grupa K - articole care contin o substanta exploziva si un agent chimic toxic (1.2K, 1.3K);

Grupa L - substante explozive sau articole care contin o substanta exploziva si prezinta un risc special, fiind necesara izolarea individuala, (1.1L, 1.2L, 1.3l_);

Grupa N - substante si articole care contin numai substante detonante, extrem de insensibile si carevor fi permise la navele de pasageri numai daca masa totala a explozivilor la bord nu insumeaza 50 kg si nu se transporta alti explozivi in afara de cei din divizia 1.4, (1.6 N)

Grupa S - substante sau articole, astfel concepute si ambalate, incat orice efecte ale unui eventual accident, se produc in limitele ambalajului, exceptand cazul cand acesta este deteriorat de incendiu; in aceasta situatie, orice efect de suflu sau de expulzare este limitat, asa incat sa nu stanjeneasca actiunea de combatere a incendiului sau alte masuri de siguranta in vecinatatea coletului, (1.4S).


Substantele, apartinand clasei 1, trebuie mentinute la bord la temperaturi scazute.

Stivuirea lor se va efectua DEPARTE DE surse de caldura, in special de conductele de abur, de serpentinele de incalzire, de scantei sau flacari. Spatiile de marfa trebuie sa fie curate, fara urma de praf provenit de la alte marfuri transportate anterior, (in mod special a marfurilor organice: cereale sau carbuni), care pot mari riscul aprinderii.

Stivuirea va fi corect executata, pentru a evita riscul deplasarii pe timpul transportului.

Pentru transportul in siguranta al explozivilor s-au instituit masuri speciale in ceea ce priveste amenajarea si dotarea spatiilor de depozitare. Acestea au fost impartite pe tipuri de stivaj, rezultand urmatoarele:

Tipul de stivaj I - ordinar - prevede, ca spatiul de depozitare al explozibililor trebuie sa fie stabilit intr-o parte racoroasa a navei, cat mai departe de toate sursele d&caldura si spatiile de locuit.

Locul unde vor fi depozitati explozivii va fi curat, uscat si bine ventilat.

Puntea metalica va fi captusita cu material lemnos, daca marfa nu este dispusa pe paleti din lemn.

Santinele vor fi inspectate in scopul evacuarii resturilor apartinand altor marfuri, din calatorii anterioare.

Amplasarea explozivilor in magazie se va face astfel incat, daca apare necesitatea aruncarii lor peste bord, in timpul voiajului, acest lucru sa se poata executa cu usurinta si in timpul cel mai scurt.

Explozivii, cu exceptia celor clasificati in diviziunea 1.4 S trebuie separati in mod special fata de spatiile de locuit.

Explozivii clasificati in diviziunea 1.1 vor fi depozitati cat mai departe de peretele etans si rezistent; spatiul dintre explozivi si perete se va ocupa cu alte marfuri compatibile.

Tipul de stivaj II - depozit - este impartit in modurile A, B, C. Un depozit este o boxa, constructie destinata a proteja explozivii impotriva avarierii de catre alte marfuri depozitate in acelasi compartiment, pe timpul incarcarii sau descarcarii, iar in cazul tip II, modul A, impotriva frecarii dintre eventualele pierderi de explozivi si bordajul sau peretii navei.

Depozitul este o structura fixa sau o unitate portabila cum ar fi un container. Indiferent de tipul depozitului, acesta trebuie prevazut cu incuietoare. Cele 3 moduri de stivuire apartinand tipului II sunt astfel descrise:


A - pentru acest mod se vor asigura conditiile ce trebuie satisfacute de tipul de stivaj II, dar explozivii vor fi depozitati intr-o structura din lemn inchisa in parti si prevazuta cu podea din lemn.

Bordajul si peretii navei vor fi curatiti, fara rugina sau crusta. Daca unele parti din structura navei se folosesc in cadrul depozitului, atunci ele vor fi captusite cu dulapi din lemn.

Pentru colectarea condensului vor fi rezervate spatii de aerare care sa nu depaseasca 15 cm, diametrul. Partea superioara a magaziei sa fie curata, fara rugina si sa nu fie la o distanta, pe verticala, mai mica fata de partea superioara a stivei.de marfuri. Depozitul este prevazut cu usa care poate fi incuiata.

B - pentru acest mod de stivaj se vor asigura conditiile indicate pentru tipul de stivaj II, modul A, cu exceptia faptului ca podeaua va fi captusita cu rigle si protejata cu paleti sau material de separatie dublu, stratul de deasupra va fi travers fata de stratul inferior.

Autoritatea nationala competenta poate aproba depozitarea explozivilor pentru care se recomanda tipul de stivaj II modul B, in coridorul superior al navei, fara construirea unui depozit, cu respectarea urmatoarelor cerinte:

1.  explozivii vor fi depozitati pe un gratar, paiet din lemn de tip aprobat sau o
suprafata dubla din lemn direct pe punte si nu peste alte marfuri;

2.  in acest compartiment nu vor fi depozitate alte marfuri incompatibile;

3.             in compartimentele inferioare ale magaziei nu se va mai incarca marfa.

Marfurile incarcate in acest compartiment cat si explozivii vor avea un amaraj bun pentru a elimina orice posibilitate de deplasare pe timpul voiajului.

C - pentru acest mod de stivaj se vor asigura conditiile satisfacute pentru tipul de stivaj II, modul B, dar depozitul va fi construit la o distanta minima de 2,5 m fata de bordajul navei.

Aceasta categorie de stivaj este recomandata explozivilor pentru care se indica excluderea din compartiment a plumbului cat si a compusilor lui, deoarece exista pericolul, in cazul pierderii de substanta exploziva sa se formeze compusi sensibili, asa cum de fapt este mentionat in fisa individuala, (ex. acidul picric sau stifnic).

Asemenea substante explozive pot fi depozitate in acelasi compartiment cu substante din clasa 1 compatibile, dar acestea din urma sa fie acoperite cu o foaie din tesatura sau alt material, pentru izolare.

Tipul de stivaj III - pirotehnice - solicita conditiile satisfacute pentru tipul de stivaj I, deoarece sunt foarte sensibile la avariere pe timpul transportului, si ca urmare nu vor fi suprastivuite si nici alte marfuri nu vor fi stivuite deasupra lor.


Tipul de stivaj IV - articole speciale - solicita conditiile satisfacute pentru tipul de stivaj I, avand in vedere ca explozivii pentru care se recomanda acest tip de stivaj cuprind o substanta exploziva si agenti chimici de fumigare sau toxice.

Pericolul pentru acesti explozivi il prezinta eventualele pierderi de marfa din ambalaj, insotite de fum dens lacrimogen sau toxic.

Avand in vedere cele de mai sus, explozivii pentru care se recomanda tipul de stivaj IV, se vor depozita pe punte, iar daca nu este posibil, explozivii respectivi vor fi stivuiti intr-un depozit fix sau portabil (container), intr-un coridor, cat mai departe de spatiile de locuit si compartimentul masini.

La bordul navelor pentru marfuri generale, explozivii pot fi stivuiti PE PUNTE SAU SUB PUNTE, tinand cont de indicatiile din fisa individuala proprie substantei, iar la navele de pasageri, respectand prevederile Conventiei SOLAS 74.

Se pot transporta in acelasi compartiment urmatorii explozivi, mijloace de initiere si aprindere:

- explozivii cu continut de nitroglicerina sau nitroglicol, mai mare de 6%, cu explozivi de siguranta (antigrizitosi) dar amplasati pe rafturi separate;

-          hexogenul impreuna cu pentrita, tetriliul si amestecuri
facute cu acestia;

-          trotilul impreuna cu amatoluri si explozivi pe baza de
azotat de amonium si continut de nitroglicerina sau
nitroglocol mai mic de 6 %;

-          pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv
amestecurile mecanice care au viteza de ardere lenta si
degajari mici de fum, impreuna cu explozivii pe baza de
coloranti;

-          pulberile coloidale fara fum;

-          capsele detonante de orice fel ampreuna cu relee
detonante;

-          fitilele detonante pe baza de pentrita impreuna cu
hexogenul, tetrilul sau amestecurile facute cu acestia sau
trotilul, amatoluri. Explozivi pe baza de azotat de amonium
si continut de nitroglicerina sau nitroglicol (mai mic de
6%);

-          fitilele detonante pe baza de hexogen impreuna cu
pentrita, tetrilul sau amestecuri facute cu acestia;

-          incarcaturile de hexogen impreuna cu pulberile de sonda,
folosite de echipele de perforare la sonda;


in conformitate cu perevederile SOLAS 74, la bordul naveior de pasageri se pot transporta numai explozivii aratati mai jos:

-          cartuse si fitile de siguranta;

-          mici cantitati de explozivi a caror greutate neta nu
depaseste in total 10 kg;

-          semnale de pericol pentru nave sau aeronave daca
greutatea totala a acestor semanie nu depaseste 1000 kg.

-          artificii putin susceptibile sa explodeze violent (cu exceptia
navelor care transporta pasageri si pe punte)

Daca coletele sunt afectate de umezeala se vor solicita instructiuni din partea expeditorului, fara a interveni inainte de primirea informatiilor.

Containerele si vehiculele, care contin asemenea marfuri periculoase, vor fi bine securizate si fixate. Separarea de spatiile de locuit se face printr-un perete fix din otel, iar marfurile vor fi stivuite la cel putin 3 metri distanta de acest tip de perete.

Pe durata incarcarii / descarcarii marfurilor periculoase apartinand clasei 1, se vor deconecta toate aparatele (echipamentele radio si radar) de la tabloul principal de distributie.

Nava va fi dotata cu paratraznet adecvat. Pentru manipulare se vor folosi autostivuitoare electrice. Lampile portabile vor fi de un tip aprobat si vor fi verificate de o persoana competenta.

Este interzisa alimentarea cu combustibil atat timp cat magaziile sunt deschise, chiar daca nu se opereaza. Nu se vor efectua reparatii si nu se va lucra cu flacara deschisa.

Se interzice fumatul, accesul cu bricheta, tigari, imbracaminte si incaltaminte neadecvata in compartimentele cu marfuri clasa 1.

Pentru durata operatiunilor de incarcare / descarcare, comandantul navei va institui o veghe permanenta. Se va efectua un pontaj riguros si se vor refuza la incarcare coletele avariate.

Containerele continand marfuri periculoase clasa 1, transportate cu nave care nu sunt specializate, nu vor fi suprastivuite.

Barjele pot fi folosite la transportul oricarui tip de marfa din clasa I. In interiorul barjelor se pot construi boxe fixe, iar in alte cazuri se pot utiliza boxe mobile si containere.

Marfurile periculoase din grupele de compatibilitate G si H von fi stivuite in boxe mobile din otel sau in containere, iar marfurile din grupele de combatibilitate K si L vor fi transportate in boxe mobile de otel.


Editia 2000 a Codului, in volumul 2, la coloana 16 a Listei marfurilor periculoase specifica pentru fiecare substanta categoria de stivuire care este indicata.

Pentru clasele 2-9 categoriile de stivuire sunt indicate prin prime cinci litere ale alfabetului latin (A,B,C,D.E), in timp ce pentru marfurile apartinand clasei 1 -Explozivi, categoria de stivuire este indicata prin numerele, de la 1 la 15, dupa cum urmeaza :

In primul rand trebuie precizat faptul ca sunt aceleasi criterii dar alte limite in ceea ce priveste tipul de nava:

1)            nave pentru transport marfa putand avea maxim 12
pasageri la bord ;

2)            nave pentru transport pasageri, indiferent de numarul
pasagerilor;

N.B. : C.T.U's - Cargo Transport Units - Unitati de transport marfa (containere, camioane, vagoane, etc)

Categoria de stivuire 01 (Stowage category 01)

1)             PE / SUB PUNTE (On / under deck)

2)             PE / SUB PUNTE (On / under deck)
Categoria de stivuire 02 (Stowage category 02)

1)            PE / SUB PUNTE (On / under deck)

2)            PE PUNTE IN U.T.M. INCHISE (On deck in closed c.t.u's)
SUB PUNTE IN U.T.M. INCHISE (Under deck in closed CTU's)

Categoria de stivuire 03 (Stowage category 03)

1)            PE / SUB PUNTE (On/ under deck)

2)            NUMAI PE PUNTE, IN UTM INCCHISE (On deck only in closed
ctu's)

Categoria de stivuire 04 (Stowage category 04)

1)             PE / SUB PUNTE (On / under deck)

2)             INTERZIS (Prohibited)

Categoria de stivuire 05 (Stowage category 05)

1) PE PUNTE, IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu's)

2) - Idem -


Categoria de stivuire 06 (Stowage category 06)

1)             PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE (On deck in closed
ctu's or under deck)

2)             PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN UTM INCHISE
(On deck / under deck in closed ctu's)

Categoria de stivuire 07 (Stowage category 07)

1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE (On deck in closed
ctu's or under deck)

2) NUMAI PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck only in closed ctu's)
Categoria de stivuire 08 (Stowage category 08)

1)             PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE (On, deck in closed
ctu's or under deck)

2)             INTERZIS (Prohibited)

Categoria de stivuire 09 (Stowage category 09)

1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN UTM INCHISE
(On deck in closed ctu's or under deck in closed ctuls)

2) - Idem -

Categoria de stivuire 10 (Stowage category 10)

1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN UTM INCHISE
(On deck in closed ctu's or under deck in closed ctu's)

2) NUMAI PE PUNTE IN UTM INCHISE ( On deck only in closed ctu's)
Categoria de stivuire 11 (Stowage category 11)

1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN DEPOZITE TIP
'C '
(On deck in closed ctu's or under deck in magazine stowage tip
C')

2) NUMAI PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck<o.nly in closed ctu's)
Categoria de stivuire 12 (Stowage category 12)

1)               PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE DEPOZITE DE
STIVUIRE TIP 'C' (On deck in closed ctu's or under deck in
magazine stowage tip C')

2)               INTERZIS (Prohibited)


Categoria de stivuire 13 (Stowage category 13)

1} PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN DEPOZITE DE STIVUIRE TIP 'C (On deck in closed ctu's or in magazine siowage tip 'C')

2) NUMAI PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck only in closed ctu's)

Categoria de stivuire 14 (Stowage category 14)

1)             PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu's)

2)             INTERZIS (Prohibited)

Categoria de stivuire 15 (Stowage category 15)

1)            PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu's)

2)            INTERZIS (Prohibited)

Gazele - marfuri periculoase apartinand clasei 2 se prezinta ca gaze permanente, lichefiate, dizolvate si puternic refrigerate.

Recipientii care contin gaze, pe timpul transportului, vor fi depozitati in spatii bine aerisite, racoroase, departe de surse de caldura si de aprindere, fiind plasati pe fardaje sau in rastele speciale pentru a se evita contactul cu puntea metalica sau pentru a se deplasa.

Recipientii continand gaze lichefiate vor fi amarati, in siguranta, evitandu-se o eventuala depresurizare a acestora. In cazul stivuirii in pozitie verticala a recipientilor, acest lucru se va face in bloc, in interiorul unei carcase sau intr-un cadru din lemn solid.

in interiorul carcasei stivuirea recipientilor se va face compact, fara sa se permita miscarea lor. Carcasa, !a randul ei, va fi solid amarata.

Recipientii, stivuiti PE PUNTE, vor fi protejati impotriva radiatiei solare si a caldurii exterioare.

La stivuirea SUB PUNTE, recipientii vor fi depozitati in spatii de marfa ventilate mecanic.

Recipientii cu gaze trebuie sa aiba sisteme de inchidere protejate impotriva lovirii directe. Codul IMDG recomanda trei metode constructive:

prin capac insurubat; - prin ingroparea robinetului in butelie;


- prin ambalarea cilindrilor in cutii de protectie, rezistente;

La transportul gazelor, stivuirea si segregarea trebuie efectuate astfel incat scaparile de gaze sa nu ajunga in spatiile de locuit, compartimentul masini sau in alt spatiu de serviciu.

in fisele individuale ale substantelor apartinand clasei 2 este recomandata stivuirea DEPARTE DE spatiile de locuit. La navele de pasageri, recipientii cu gaze vor fi stivuiti la distanta apreciabila de toate spatiile utilizate de pasageri.

Daca se depoziteaza recipienti cu gaze, SUB PUNTE, in spatii inchise, trebuie asigurata o ventilare mecanica eficienta, pentru eliminarea eventualelor scurgeri de gaze.

Lichidele inflamabile - marfuri periculoase, care fac obiectul clasei 3, vor fi stivuite conform indicatiilor cuprinse in fisele lor individuale.

Materialele cu punctul de aprindere mediu, (-18 C si +23 C, exclusiv), ambalate in canistre din plastic (3H1), butoaie din plastic, (1H1), sau recipienti din plastic, vor fi stivuite NUMAI PE PUNTE, exceptand cazul cand fac parte din unitati de transport inchise.

Stivuirea substantelor clasei 3 se realizeaza in conformitate cu prevederile celor 5 categorii de stivuire (A, B, C, D, E).

Materialele apartinand acestei clase vor fi mentinute la temperaturi joase pe durata transportului, fiind stivuite cat mai departe de sursele de caldura si de aprindere.

Lichidele inflamabile, daunatoare mediului marin, vor fi stivuite de preferinta SUB PUNTE.

Lichidele inflamabile se pot ambala in recipienti rigizi, (plini sau goi), sau in recipienti semirigizi (isi pastreaza forma goi si nepresati).

Stivuirea solidelor inflamabile, clasa 4.1, se realizeaza conform recomandarilor din fisele individuale, (categoriile de stivuire A, B, C, D, E).

Daca marfurile sunt ambalate in cutii de carton, se stivuiesc SUB PUNTE, dar se va avea in vedere posibilitatea aruncarii peste bord a coletelor in cazul implicarii in propagarea incendului. Substantele apartinand clasei 4.1 trebuie depozitate in locuri uscate si racoroase, la distanta de sursele de caldura.

Coletele care contin substante autorecative sau explozivi plastici vor fi protejate de caldura si de radiatia solara.

Substantele capabile de combustie spontana - clasa 4.2 vor fi stivute in conformitate cu recomandarile din fisele individuale, referitoare la cele cinci categorii de stivuire (A, B, C, D, E). Vor fi transportate la temperaturi joase, DEPARTE de surse de caldura si aprindere si DEPARTE de spatiile de locuit.

Stivuirea substantelor periculoase cand se umezesc - clasa 4.3 se face in acelasi mod ca si la clasa 4.2.


Agentii oxidanti - clasa 5.1, se stivuiesc in conformitate cu prevederile celor cinci categorii de stivuire (A, B, C, D, E). inainte de incarcarea substantelor oxidante, spatiile de depozitare vor fi bine curatate, indepartandu-se din preajma toate materialele inflamabile.

Agentii oxidanti formeaza cu materialele combustibile amestecuri foarte sensibile care ard repede si cu forta exploziva. Ei reactioneaza violent cu acizii, producand gaze deosebit de toxice. Asemenea gaze mai pot aparea pe timpul cat agentii oxidanti sunt implicati intr-un incendiu.

Dupa descarcare, se vor inspecta spatiile care au servit la depozitarea pe timpul transportului a agentilor oxidanti, pentru a se determina daca au fost contaminate. In fisele individuale ale acestor substante se mentioneaza ca stivuirea se face DEPARTE DE spatiile de locuit.

Substantele oxidante, desi nu este necesar sa fie combustibile, pot, prin degajarea de oxigen sa mareasca riscul de incendiu la materialele cu care vin in contact.

Nu exista un ambalaj general recomandat, dar pentru substantele cu riscuri identice, se folosesc ambalaje identice. Cand se recomanda ambalaj de sticla, se va intelege ca se poate folosi ambalaj de portelan sau ceramica. Ambalajul trebuie sa reziste la presiunea dezvoltata de gaze pe timpul transportului, iar in cazul lichidelor se va tine seama de volumul de siguranta (ulaj).

In caz de incendiu, ca urmare a degajarii de oxigen, gazele inerte si aburul nu vor fi eficiente. Se recomanda folosirea unor mari cantitati de apa.

Membrii grupului de interventie vor purta echipamentul de protectie si aparatul de respirat autonom.

In cazul cand substanta ajunge in contact cu ochii, se recomanda, ca si in cazul peroxizilor organici, spalarea cu apa, timp de 10-15 minute.

Stivuirea peroxizilor organici - clasa 5.2, se realizeaza conform categoriei de stivuire D. Anumiti peroxizi organici necesita conditii speciale de temperatura, fapt consemnat in fisele individuale ale substantelor respective. Se va evita depozitarea in apropierea surselor de caldura. Nu vor fi acceptate la transport coletele care prezinta scurgeri sau avarii.

Ca urmare a sensibilitatii lor, peroxizii organici sunt transportati in solutie, pasta, umeziti sau in amestec cu o substanta inerta. Sensibilitatea si proprietatile peroxizilor organici impun transportul lor sub temperatura controlata, a carei valoare se afla inscrisa in fisa individuala.

Peroxizii organici sunt substante organice care contin oxigen bivalent. Sunt substante instabile termic, care pot produce descompunerea autoaccelerata exoterma si se caracterizeaza prin:

- predispozitie la descompunere exploziva;


- ardere rapida;

sensibilitate la frictiune si impact;

-          reactioneaza periculos cu alte substante;

-          vatameaza tesuturile moi, (ochii).

Stivuirea substantelor oxidante, fata de celelate marfuri periculoase, se va face conform indicatiilor din tabela de segregare si fisa individuala.

Pe timpul manipularii, depozitarii si transportului este necesar sa se respecte urmatoarele:

-          sursele de aprindere vor fi tinute la distanta cat mai mare
de locul depozitarii/manipularii;

-          coletele avariate sau cele care prezinta scurgerii nu vor fi
admise la depozitare/incarcare;

locul de depozitare va fi astfel stabilit incat sa permita in caz de accident aruncarea oricarui colet, peste bord;

- instalatia electrica va fi permanent in buna stare si corect
protejata;

Stivuirea substantelor toxice si otravitoare - clasa 6.1, se face conform celor cinci categorii de stivuire, A, B, C, D, E), in fisele individuale fiind recomandata stivuirea DEPARTE DE spatiile de locuit, de sursele de caldura si de de alimente.

Pericolul depinde de: doza ingurgitata, cantitatea de vapori si timpul de inhalare, contactul cu pielea. Pot avea ca proprietate si dezvoltarea de gaze foarte toxice la incendiu, datorate descompunerii prin incalzire.

La interventii, din cauza riscului de otravire si intoxicare se va purta echipamentul de protectie prevazut in fisele de securitate si aparatul de respirat autonom. Dupa folosire, echipamentele se vor decontamina.

Fiecare ambalaj care contine substante de acest fel, trebuie sa fie marcat cu denumirea tehnica corecta si avertismentul de pericol. Cele cu riscuri subsidiare trebuie sa aiba in plus si aceste etichete. Recipientele goale, in care s-au transportat astfel de marfuri vor fi pastrate la distanta de cele pline.

Substantele infectioase - clasa 6.2, vor fi separate printr-un compartiment complet sau magazie, de marfuri alimentare, de spatii de locuit si caile de acces.

Stivuirea materialelor radioactive - clasa 7, se face in conformitate cu cele cinci categorii de stivuire, (A, B, C, D, E), si cu indicatiile din fisele individuale ale substantelor.

Materialele, apartinand clasei 7, emit spontan o radiatie insemnata a carei activitate specifica este mai mare de 70 kBq / kg sau 0.002 txCi / gr.


Clasa materialelor radioactive include urmatoarele fise individuale:

1.  ambalaje goale care au continut substante radioactive;

2.  produse fabricate care provin din uraniu natural ori sarocit sau toriu
natural;

3.              cantitati mici de substante radioactive;

4.              aparate si articole fabricate;

5.  materiale cu activitate specifica redusa (LSA) (I);

6.              materiale cu activitate specifica redusa (LSA) (II);

7.              materiale solide cu activitate specifica redusa (LLS);

8.  materiale in colete tip A:

9.              materiale in colete tip B (U);

10. materiale in colete tip B (M);

11. materiale fisionabile;

12. materiale transportate pe baza de intelegere speciala;

Ambalajul destinat substantelor radioactive trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

a)            sa aiba capacitatea de a retine subtanta;

b)            sa constituie un ecran care sa reduca radiatiile la un nivel acceptabil;

c)             sa previna ajungerea la punctul critic;

d)            sa permita disiparea caldurii

Ambalajul este alcatuit din: unul sau mai multe recipiente, material absorbant, structura de spatiere, ecran de radiatii, dispozitiv de racire, amortizor de socuri mecanice si izolator termic.

Dupa destinatia lor, ambalajele pentru explozivi sunt clasificate in felul urmator:

1.  Ambalaje de tip A, care in conditii normale de transport, impiedica orice
pierderi sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de
ecran de protectie;

2.             Ambalaje de tip B, care trebuie sa reziste conditiilor normale de transport,
dar si in cazul unui accident.


In ambalajul de tip A se transporta substante radioactive sub forma speciala, cu activitate maxima A1, precum si alte materiale radioactive diferite, insa, de cele sub forma speciala cu activitate maxima A2.

Transportul substantelor radioactive se face cu colete de urmatoarele tipuri:

1.             coletul de tip A, construit dintr-un ambalaj de tip A in care se afla
continutul radioactiv a carui valoare este limitata la A1 si A2 si care nu
necesita aprobarea autoritatii competente;

2.             coletul de tip B (U), constituit dintr-un ambalaj de tip B, in care se afla
continutul radioactiv si anvelopa de securitate (componentele ambalajului
care trebuie sa retina materialul radioactiv in timpul transportului), necesita
aprobare unilaterala, de la autoritatea competenta a tarii de origine, privind
modelul coletului cat si stivuirea, pentru asigurarea disiparii caldurii;

3.             coletul de tip B (M), constituit dintr-un ambalaj de tip B, in care se afla
continutul radioactiv, al carui model satisface prescriptiile aditionale
coletelor de tip B (U), pentru care este necesara aprobare multilaterala,
(aprobare data de catre autoritatea competenta din tara de origine cat si de
catre aceea a fiecarei tari pe teritoriul careia marfa tranziteaza), privind
modelul coletului, iar in unele cazuri conditiile de expediere.

Coletele cu substante radioactive precum si containerele continand astfel de colete sunt incluse in una din urmatoarele categorii:

-          Categoria I - Alb se atribuie coletelor care au un nivel maxim de radiatii la
suprafata, de 0,5 miliremi pe ora (mrem/h) si containerelor in care nici-un
colet nu are o categorie mai mare de I - Alb (trifolio, de culoare neagra,
este in triunghiul cu varful in sus, vopsit alb).

-          Categoria II - Galben se atribuie coletelor care au un nivel de radiatii, la
suprafata, cuprins intre 0,5 - 50 mrem/h si indexul de transport mai mic de
1, ori containerele al caror index de transport nu depaseste 1 iar in
container nu sunt colete cu substante fisionabile de clasa III.

Precizari

(1)      Indexul de transport, al unui colet este numarul care exprima intensitatea maxima a radiatiei, in
mrem/h, la 1 m distanta de suprafata coletului sau in cazul unui colet din clasele fisionabile II sau III,
cel mai mare din urmatoarele numere: numarul care exprima intensitatea maxima la colet, asa cum
am scris mai sus, sau numarul obtinut prin impartirea lui 50 la numarul admisibil de colete din aceste
categorii (RID).

(2)      Indexul de transport, al unui container, este numarul obtinut prin insumarea indicilor coletelor din
container. Daca in container sunt substante fisionabile clasa III, indicele de transport este 50 sau
suma indicilor coletelor daca acesta este mai mare. Pentru containerele in care nu se afla colete din
clasa fisionabila II sau III, este numarul care exprima nivelul maxim de radiatii, in mrem/h, la 1m
distanta de suprafata containerului, multiplicat cu coeficientul din tabele de mai jos:


Suprafata sectiunii perpendiculara pe directia care intereseaza

Coeficientul

Pana la 1mp. De la 1 la 5 mp De la 5 la 20 mp De la 20 la 100 mp

1

2 3

10

- Categoria III - Galben, se atribuie coletelor care au un nivel de radiatii, la suprafata, cuprins intre 50 - 200 mrm/h, indexul de transport nedepasind 10 mrm/h.

Pentru transportul in siguranta al substantelor radioactive este necesar sa se respecte urmatoarele cerinte de stivuire si segregare:

1. suma totala a indexului de transport pe grupe de colete sau containere

(suma aritmetica a indexului de trnsport ale coletelor sau containerelor), Sa fie mai mica de 50;

2.             fiecare grup se izoleaza fata de celelalte grupe sau containere de
categoria II sau III - Galben, printr-o distanta de minim 6 m;

3.             coletele de categoria II sau III - Galben si containerele nu vor depasi la un
loc valoarea totala de 200 a indexului de transport la o nava;

4.             numarul de colete sau containere la o nava se va determina astfel:

-          indexul total de transport pe colete sa nu depaseasca 50
intr-o magazie, compartiment sau pe o suprafata pe
punte;

-          indexul total de transport pentru coletele ambalate intr-un
container nu va depasi valoarea 200 pentru pentru o
magazie, compartiment sau pe o suprafata delimitata de
punte;

5.             coletele sau containerele, apartinand categoriei I - Alb sau categoriei II
sau III - Galben, se vor izola atat de spatiile de locuit si de lucru cat si de
celelalte compartimente ocupate de persoane, cu exceptia
compartimentelor rezervate insotitorilor autorizati ai transportului;

6.             coletele si containerele apartinand categoriei II sau III - Galben se vor
izola, in raport cu persoanele, filmele si placile fotografice, dupa
prescriptiile sectiunii 5.3, pagina 7018, din Codul Marfurilor Periculoase,
care au la baza recomandarile Comisiei Internationale pentru protectia
radiologica;

7.             substantele cu activitate specifica scazuta (LSA) si substantele solide
radioactive de nivel scazut, (LLS) transportate in vrac sau in colete
neetichetate, se vor separa potrivit cu indexul de transport, asa cum indica
sectiunea 4.1 din Codul Marfurilor Periculoase, pagina 7013;


8. daca se efectueaza cu o nava, un transport plin (full), si nu se vor mai face incarcari pe parcurs, atunci distanta fata de spatiile de locuit si de lucru va fi astfel aleasa incat nivelul de radiatii sa fie mai mic de 0,75 mrem/h

Pentru transportul acestor materiale se va stabili si un program de radioprotectie.

Manipularea cotetelor trebuie supravegheata de persoane calificate. Se vor studia lucrarile Agentiei pentru Securitate Atomica.

Stivuirea si programul de radioprotectie vor fi aprobate de autoritatile competente ale statului de pavilion al navei.

Riscul specific al substantelor radioactive este datorat domeniului invizibil in care se manifesta asupra mediului inconjurator. Modificarile ce se produc la nivelul celulelor nu se observa imediat, ci apar in timp, la nivelul intregului organism.

Marimea care indica efectul total al radiatiilor asupra organismului se numeste doza biologica.

in scopul securitatii transportului maritim, orice substanta cu activitatea specifica mai mare de 0,002 xC/gr este considerata marfa periculoasa si se declara ca atare.

Substantele corozive - clasa 8, se stivuiesc in conformitate cu cele cinci categorii de stivuire, in locuri uscate.

Substantele ambalate in material plastic, fara protectie extarioara, vor fi mentinute la temperaturi joase pentru a nu scade rezistenta materialului. in fisele individuale ale substantelor clasei 8 se recomanda stivuirea DEPARTE DE spatiile de locuit.

Substantele din aceasta clasa sunt solide sau lichide avand proprietatea de a vatama tesuturile vii. Scurgerea unei asemenea substante, din ambalajul sau, poate sa cauzeze avarii ale marfurilor sau navei.

in fisa individuala a substantelor corozive figureaza formulari de felul:

-          cauzeaza arsuri foarte severe ale pielii, ochilor si
mucoasei;

-          coroziv fata de cele mai multe metale;

-          coroziv la aluminium zinc si cositor;

-          coroziv pentru sticla, ceramica si alte materiale sticloase.

Cateva substante din aceasta clasa genereaza caldura in reactie cu apa sau materii organice, cum ar fi lemnul, hartia, fibre, unele materiale de protectie, anumite grasimi si uleiuri.


Ambalajele pentru marfurile din aceasta clasa se grupeaza in 9 categorii:

1)            sticle; 4) butoaie; 7) recipienti;

2)            baloane de sticla; 5) saci din folie; 8) cilindri;

3)            cutii de tabla; 6) saci; 9) canistre, bidoane;

Toate substantele din aceasta clasa trebuie stivuite DEPARTE DE :

. pentafluorura de brom (B1F5);
acid azotic (HNO3);

acid sulfuric (H2SO4);

. anhdrida sulfurica.

La interventii se va folosi costumul de protectie si aparatul de respirat autonom.

Pentru substantele corozive, care sunt in acelasi timp si lichide inflamabile, se iau masuri:

1.             se tin la distanta de siguranta DEPARTE DE sursele de caldura, foc,
flacari, conducte de abur, etc;

2.             se interzice fumatul in zonele periculoasele stivuiesc in locuri racoroase si
bine ventilate;

3.             toate ambalajele folosite trebuie sa aiba testele de performanta;

4.             pentru stivuirea si segregarea substantelor corozive se au in vedere
cerintele din tabela generala de segregare si cele speciale de stivuire si
segregare.

Stivuirea substantelor periculoase diverse - clasa 9, tine cont de faptul ca in aceasta clasa sunt incluse substante care se transporta in stare solida, la temperaturi mai mari de 240 C si in stare lichida la temperaturi mai mari de 100 C. Aceste substante nu se incadreaza prevederilor continute in partea A a Capitolului VII din SOLAS 74, insa se supun reglementarilor Anexei III a MARPOL 73/78.

Diversitatea proprietatilor substantelor din aceasta clasa nu poate permite o forma de ambalare general aplicabila, ele fiind ambalate asa cum este specificat in fisele individuale.

Pe ambalajele care contin marfuri periculoase, clasa 9, se inscriu de catre incarcator urmatoarele informatii:

-          denumirea tehnica corecta;

-          identitatea marfii;

-          numarul ONU, acolo unde se cere;


-          clasa si diviziunea, cand este cazul;

-          tipul de ambalaj si cantitatea totala.

11.Care sunt criteriile de segregare a marfurilor periculoase ?

Segregarea marfurilor periculoase reprezinta o activitate importanta din operatiunea de stivuire a acestui gen de marfuri. Prin segregare se urmareste evitarea contaminarii celorlalte marfuri de la bord, protejarea echipajului si a navei impotriva oricaror riscuri. In afara de separarea generala care se executa intre diferite clase de marfuri periculoase, se impune si o separare intre aceste marfuri si materiale adiacente care pot agrava oricare consecinta in caz de accident.

Doua substante, materiale sau articole sunt considerate incompatibile, deci adverse in cazul scurgerilor sau altor accidente in care pot fi implicate cele doua substante.

Reactiile periculoase ce pot apare intre cele doua substante pot fi diferite, motiv pentru care si masurile luate in vederea separarii sunt diferite.

Separarea poate fi realizata prin:

1.             mentinerea unei distante de siguranta intre substantele incompatibile;

2.             interpunerea unor pereti de compartimentare din otel sau punti rezistente
la foc si etanse la lichide;

3.             aplicarea diferitelor combinatii ale procedeelor anterior mentionate.

Spatiile de siguranta dintre marfurile periculoase incompatibile pot fi completate cu alte categorii de marfa compatibile cu substantele transportate.

Observam ca la stivuirea marfurilor periculoase se utilizeaza o serie de termeni specifici, cum sunt si cei pe care i-am folosit pana acum: departe de(away from), separat de(separated from.), separat printr-un compartiment complet sau magazie, de. (separated by a complete compartment or a hold from), separat longitudinal printr-un compartiment complet, de interventie sau o magazie de (separated longitudinally by an intervening compete compartment, or a hold from).

Prin expresia 'DEPARTE DE' se intelege o separare eficienta astfel incat substantele incompatibile sa nu poata interactiona periculos in cazul unui accident, dar sa poata fi transportate in aceeasi magazie, (compartiment), sau pe punte. Se asigura o separare orizontala de minimum 3 metri intre colete.

Prin expresia 'SEPARAT DE', in cazul stivuirii PE PUNTE, se intelege dispunerea coletelor incompatibile in compartimete diferite. in cazul stivuirii pe punte, separare orizontala de minimum 3 metri intre colete.


Prin expresia 'SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET SAU

MAGAZIE DE.' se va intelege o separare completa (orizontala si verticala), printr-un compartiment. In cazul stivuiri PE PUNTE, separarea se face alegandu-se o distanta; corespunzatoare.

Prin expresia 'SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE SAU MAGAZIE, DE.), se intelege ca prin separarea verticala1! nu sunt satisfacute cerintele securitatii transportului, iar separarea se va face numai in plan longitudinal, printr-un compartiment complet de interventie.

Prin, expresia 'PE PUNTE' (On deck), se intelege ca stivuirea se face pe puntea principala, la o anumita distanta de coletul de referinta.

Stivuirea marfurilor periculoase pe coridoarele adapostite, sub puntea de adapost, nu este considerata ca fiind stivuire pe punte.

in introducerea generala a Codului Marfurilor Periculoase (IMDG) este prezentata Tabela de Segregare a Marfurilor Periculoase (Segregation table), care indica cerintele generale in vederea separarii diferitelor clase de substante periculoase, conform metodelor de separare prezentate mai sus. Cerintele particulare, necesare unei segregari eficiente, vor fi studiate in fisele individuale ale substantelor.

Nu este necesara aplicarea segregarii intre substante periculoase apartinand unor clase diferite, care indica acelasi tip de substanta, diferind doar continutul de apa, cum ar fi sulfura de sodiu care apartine atat clasei 4.2 cat si clasei 8. Marfurile periculoase apartinand unor clase diferite, transportate in cantitati limitate, pot fi ambalate in aceeasi unitate de sarcina daca nu interactioneaza periculos. Acolo unde, in scopul segregarii termenul 'DEPARTE DE CLASA.(away from class), apare mentionat in fisele individuale, prin cuvantul 'clasa' se intelege:

-          toate substantele apartinand clasei respective;

-          toate substantele prezentand riscuri specifice acelei clase.
Separarea coletelor se aplica in conditiile urmatoare:

a)            coletele care contin marfuri periculoase sunt stivuite in mod
conventional;

b)            marfurile priculoase sunt introduse in unitati de transport marfa
(vehicul de marfa, vagon,container, cisterna rutiera, cisterna
portabila);

c)             marfuri periculoase stivuite in mod conventional fata de cele
ambalate in unitati de transport marfa;

Separarea coletelor, cu marfuri periculoase, stivuite in mod conventional.


Prin termenul 'DEPARTE DE' se intelege o separare efectiva intre doua colete cu marfuri incompatibile, depozitate PE PUNTE sau SUB PUNTE, printr -o distanta minima de 3 metri pe orizontala, priectata pe verticala.

Prin termenul 'SEPARAT DE' se intelege o separare intre doua colete incompatibile, depozitate SUB PUNTEA navei, printr-o punte rezistenta la .foc si etansa la lichide sau o separare verticala, printr-un perete rezistent la foc si etans la apa. Daca stivuirea se face PE PUNTE, separarea se realizeaza printr-o distanta de minim 6 metri, pe orizontala.

Prin termenul 'SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET SAU MAGAZIE DE' se intelege atat o separare verticala cat si una orizontala.

Pentru stivuirea PE PUNTE, separarea se face prin crearea unei distantate de minimum 12 m. Aceeasi distanta se asigura si in cazul cand un colet este depozitat pe punte iar al doilea se afla intr-un compartiment sub primul.

Prin termenul 'SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT

COMPLET DE INTERVENTIE SAU MAGAZIE, DE ' se intelege o separare intre un colet aflat PE PUNTE si unul aflat SUB PUNTE, la o distanta de 24m, incluzand in aceasta un compartiment complet in plan longitudinal. Nu se aplica separarea verticala.

La stivuirea PE PUMTE se mentine o distanta de cel putin 24 metri, in plan longitudinal.

Marfurile incompatibile nu vor 6 transportate in aceeasi unitate de transport, iar substantele care necesita a fi separate 'DEPARTE DE' alte substante, pot fi transportate in aceeasi unitate de transport marfa numai cu aprobarea autoritatilor competente. In acest caz, trebuie mentinut un standard de siguranta.

Marfurile periculoase, stivuite in mod conventional, vor fi separate de bunurile transportate in unitati de transport marfa descrise, conform celor de mai sus.

Separarea containerelor la bordul navelor portcontainer. Aceste prevederi se aplica in vederea separarii containerelor transportate cu nave porteontainer sau pe puntile, in magaziile si compartimentele navelor nespecializate, care au dotarile necesare pentru stivuirea in mod permanent a containerelor.

Un container spatiu (container space), reprezinta o distanta de cel putin 6 m in plan diametral si de cel putin 2,40 m in plan transversal.

La bordul navei, se va intocmi o lista a marfurilor periculoase continute de containere, precum si un plan de incarcare din care sa rezulte clar care sunt containerele cu marfuri periculoase si care este amplasarea lor.

Cand o substanta solida trebuie stivuita 'DEPARTE DE' alta substanta, ea poate fi stivuita deasupra acesteia, dar nu in vecinatate, ci ia o distanta oarecare, cu conditia ca ambele substante sa fie dispuse in containere inchise.

La stivuirea orizontala se aplica 4 moduri de segregare:


-          'Departe de..'

-          'Separat de..'

-          'Separat printr-un compartiment complet sau magazie, de'

-          'Separat longitudinal printr-un compartiment complet de interventie, sau
magazie, de'.

Detalierea intelusurilor acestor expresii este:

a)            Containerele inchise, PE PUNTE sau SUB PUNTE, nu au restrictii nici in
plan longitudinal, nici in plan transversal. Containerele deschise, PE
PUNTE sau SUB PUNTE, vor fi separate longitudinal printr-un perete
despartitor rezistent la foc sau printr-un container neutru (sau un spatiu
echivalent). in plan transversal, containerele deschise vor fi separate
printr-un spatiu echivalent cu un container.

b)     Containerele inchise, PE PUNTE sau SUB PUNTE si cele deschise, PE
PUNTE, vor fi separate longitudinal printr-un container neutru, sau spatiu
echivalent, sau printr-un perete despartitor, rezistent la foc si etans.
Separarea in plan transversal se obtine printr-un spatiu echivalent cu 2
containere. La stivuirea SUB PUNTE, containerele deschise se vor separa
printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa.

c)      Containerele inchise sau deschise, stivuite PE PUNTE vor fi separate
longitudinal printr-un container neutru, sau un spatiu echivalent.
Separarea in plan transversal va fi obtinuta printr-un spatiu echivalent cu 3
containere.

La stivuirea SUB PUNTE, containerele inchise se vor separa printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa, iar containerele deschise se vor separa prin 2 pereti despartitori, rezistenti la foc si etansi la lichide.

d) Containerele inchise sau deschise, stivuite PE PUNTE vor fi separate de
o distanta de 24 metri.

La stivuirea SUB PUNTE, containerele inchise se vor separa fie prin 2 pereti despartitori, rezistenti la foc si etansi la apa, fie printr-un perete despartitor situat la o distanta de minim 24 m, fata de care containerele se vor stivui la minim 6,10 m distanta. Containerele deschise, stivuite SUB PUNTE, se vor separa prin 2 pereti despartitori, rezistenti la foc si etansi la apa.

Separarea unitatilor de transport marfa si a unitatilor de sarcina continand marfuri periculoase, la bordul navelor Ro-Ro.

Prevederile continute in acest paragraf se aplica unitatilor de transport marfa, care sunt transportate la bordul navelor ro-ro sau in spatiile ro-ro ale navelor nespecializate.


Pentru navele ro-ro care transporta containere pe punti sau in magazii, iar aceste spatii sunt dotate in vederea stivuirii permanente a unor asemenea containere, se aplica prevederile paragrafului anterior.

Separarea unitatilor de sarcina la bordul navelor ro-ro se realizeaza conform termenilor de separare din sectiunea 15 a Codului IMDG.

In transportul marfurilor ro-ro, prin incarcatura unitara se intelegeorice paiet, container, cisterna, vehicul sau alte recipiente incarcate, stivuite si descarcate separat, ca o singura piesa. incarcatura unitara de tip inchis asigura inchiderea totala a marfurilor prin peretii rezistenti, (containere, cisterne).

La stivuirea marfurilor periculoase la bordul navelor ro-ro se aplica cele patru cerinte de separare:

a)                departe de;

b)                separat de;

c)                 separat printr-un compartiment complet sau magazie, de;

d)                separat longitudinal printr-un compartiment complet de interventie sau
magazie, de;

e)                incarcaturile unitare PE PUNTE sau SUB PUNTE, vor fi separate la o
distanta de minimum 3 m (spatiul dintre incarcaturi poate fi folosit pentru
stivuirea altor marfuri comatibile). incarcaturile unitare, de tip inchis, nu
necesita o distanta de separare de 3 m.

f)                     incarcaturile unitare SUB PUNTE, vor fi separate printr-un perete
despartitor sau o punte de interventie, rezistente la foc si apa incarcaturile
unitare de tip inchis, SUB PUNTE, vor fi separate printr-o distanta
orizontala de minim 12 metri, (acest spatiu putand fi folosit pentru stivuirea
altor marfuri compatibile). In cazul stivuirii PE PUNTE se va proceda ca la
punctul (a).

g)                incarcaturile unitare, SUB PUNTE, vor fi separate printr-o distanta
orizontala de minimum 20 m. Spatiul dintre aceste incarcaturi poate fi
folosit si pentru stivuirea altor marfuri compatibile. In cazul stivuirii PE
PUNTE, se va asigura o distanta orizontala de separare de minimum 20 m
iar daca pe puntea vecina se stivuiesc marfuri incompatibile se vor aplica
aceleasi reguli ca la stivuirea SUB PUNTE.

h) incarcaturile unitare, SUB PUNTE, vor fi separate prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa, asigurandu-se ca si puntile sa fie rezistente la foc.

Incarcaturile unitare de tip inchis, SUB PUNTE, vor fi separate printr-o distanta orizontala de minimum 40 m, spatiu ce poate fi umplut cu marfuri compatibile, cu conditia ca puntile sa fie rezistente la foc si apa. in cazul stivuirii PE PUNTE, se va asigura separarea printr-o distanta de separare de minimum 40 m.


La incarcarea marfurilor periculoase in vehicule, se vor lua aceleasi masuri ca si in cazul incarcarii containerelor.

Pentru barjele incarcate la bordul navelor port-barje, separarea se aplica atat in interiorul barjei, cat si la bordul navelor port-barje, special construite si echipate, intre barjele de transportat.

Pentru materialele transportate in vrac, capabile de reactii chimice periculoase si marfurile periculoase transportate sub forma pachetizata, separarea are ca scop evitarea reactiilor periculoase rezultate in urma contactului dintre materialele in vrac si marfurile periculoase sub forma pachetizata.

Cand doua sau mai multe materiale incompatibile, care reactioneaza periculos numai cand sunt transportate in vrac, (Materials hazardous only in bulk - MHB), separarea intre acestea va fi echivalenta cel putin cu cea prezentata sub denumirea SEPARAT DE




Navigatie



CAUTAREA FARA SUCCES
Diagrama de carene drepte
MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA N SI S
LANSAREA MANUALA A PLUTEI DE SALVARE
LUAREA LA BORD A SUPRAVIETUITORILOR
FISELE DE SECURITATE PENTRU CLASELE DE MARFURI PERICULASE
Traversade. Navigatia ortodromica
PAVILIOANE COD INTERNATIONAL
EFEMERIDA NAUTICA
INMARSAT SI RADIOBALIZE IN SISTEMUL GMDSS

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate