Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
Arborada si greementul navelor cu propulsie mecanica


Arborada si greementul navelor cu propulsie mecanica




ARBORADA SI GREEMENTUL NAVELOR CU PROPULSIE MECANICA

Totalitatea constructiilor amplasate deasupra puntii principale si suprastructurilor, care servesc pentru instalarea diferitelor posturi de observare, montarea luminilor de semnalizare, fixarea antenelor de radio si radiolocatie, ridicarea pavilioanelor si luminilor de semnalizare vizuala, precum si pentru fixarea bigilor pentru manevra greutatilor se numeste arborada si greement.

La navele cu vele, arborada si greementul erau destinate in primul rand, pentru manevra velelor, constituind impreuna cu acestea aparatul propulsor al velierelor. Datorita acestui fapt, arborada si greementul navelor cu vele sunt foarte complexe si vor fi studiate intr-unul din capitolele urmatoare.




A. ARBORADA

Arborada unei nave este alcatuita din totalitatea piselor confectionate din lemn sau din metal si care la bordul navei poarta una din denumirile : catarge sau arbori, vergi pic, ghiu, bompres.

1.CATARGE

Catargul este un stalp vertical asezat in planul diametral al navei si fixat in osatura de rezistenta a navei. De regula, catargul este format din trei parti componente : coloana, gabierul si arboretul.

Coloana este partea inferioara a catargului. Coloana are la limita de jos o sectiune patrata numita calcai, prin intermediul caruia se fixeaza catargul in carlinga (sau intr-o piesa fixata de carlinga numita talpa). Coloana este compusa din doua parti-una interioara sub punte denumita picior, si alta exterioara deasupra puntii. La extremitatea de sus, coloana se termina cu butucul coloanei si o platforma ce se numeste gabie.

Gabierul este partea de mijloc a catargului : Gabierul are calcaiul fixat in gabie, este legat de coloana prin piesa numita butuc si se termina la extremitatea superioara cu o alta platforma mai mica numita cruceta.

Arboretul este partea superioara a catargului. El este fixat cu calcaiul lui in cruceta si legat de gabier prin butucul acestuia. Arboretul se termina cu o piesa in care sunt fixate unul sau doua raiuri pentru trecerea saulelor de ridicare a pavilioanelor. Aceasta piesa se numeste mar, si in limbaj marinaresc inseamna intotdeauna varful catargului.

Asamblul de catarg descris este specific pentru navele mai vechi sau navele cu vele. La navele cu propulsie mecanica catargele au fost initial mai simple, compuse numai dintr-o coloana sau o coloana si un arboret, destinate doar pentru fixarea luminilor si ridicarea pavilioanelor la semnalizare. Pe masura ce au aparut instalatii noi si grele care trebuiau montate pe catarg, cum sunt antenele de radiolocatie, catargele au inceput sa treaca de la forma clasica - stalp vertical - la forma de trepied metalic, terminandu-se la partea superioara cu o platforma rezistenta, capabila sa sustina greutatea antenelor respective.

La cargourile moderne dotate cu instalatii de ridicat materiale grele de la 2-50 t, catargele capata forma de potic, avand bigi montate in ambele borduri.


catarg tripod catarg simplu


Numarul de catarge difera de la o nava la alta in functie de marimea si destinatia acesteia. Navele mici cu lungimi pana la 12 m (salupele) pot sa nu aiba nici un catarg, cele mijlocii cu lungimi cuprinse intre 12 si 50 m au de regula un singur catarg de semnalizare, iar cele mai lungi de 50 m au intotdeauna doua catarge de semnalizare. Toate petrolierele si mineralierele au in mod obligatoriu doua catarge pentru montarea luminilor de semnalizare a drumului si pozitiei navei pe timp de noapte.

Cargourile au in mod obligatoriu doua catarge pe care sunt montate instalatiile de semnalizare optica si in afara de aceasta un numar de arbori sub forma de coloana, portic sau pod de care sunt fixate bigile pentru ridicare greutatilor.

Arborii de la navele cu vele purtau urmatoarele denumiri : trinchet - arborele din prova navei; arborele mare - cel din mijloc si artimon - arborele din pupa. La navele moderne cu doi arbori, acestia poarta urmatoarele denumiri : catargul prova, care prin traditie mai este numit si trinchet; catargul pupa, care poate fi denumit si arborele mare.

La navele cu vele si la unele nave mai vechi, exista un arbore inclinat fixat pe prova navei, care se numeste bompres. Bompresul se compune si el din trei parti : coloana - partea inferioara fixata ca si la ceilalti arbori intr-o talpa; bastonul - partea din mijloc; si sageata - partea superioara a bompresului. Sub bompres, la iesirea acestuia din nava, exista de obicei o figura care se numeste galion. De exemplu, la Bricul Mircea galionul reprezinta figura voievodului Mircea cel Batran.

2. VERGI, GHIU, PIC, BASTON si TANGON

Verga este o traversa orizontala, incrucisata pe catarg. Vergile sunt confectionate din lemn sau din metal. La navele cu vele, vergile serveau in primul rand la invergarea velelor. La navele cu propulsie mecanica vergile servesc pentru sustinerea sauleleor pe care se ridica felinarele sau pavilioanele de semnalizare optica, sau pentru montarea antenelor de radio.Vergile sunt fixate pe arbori cu ajutorul unei torte metalice si sustinute de balansine. Pe vergi sunt montate bratari, destinate fixarii macaralelor pentru saulele de semnalizare.





Ghiul este o grinda orizontala, fixata cu un capat de partea de jos a catargului, iar la celalalt capat sustinuta de o balansina. Ghiul este un element de arborada specific navelor cu vele. El serveste pentru invergarea marginii inferioare a velelor numite rande. La navele cu propulsie mecanica nu exista ghiu.

Pic

1catarg ; 2 balansina ; 3 pic ;

4 macara funga pavilion 5 funga ; 6 suste

 



Picul este un baston (asemanator cu o jumatate de verga) asezat oblic spre pupa in partea superioara a catargului pupa (arborele artimon la navele cu vele). Picul este prins cu un capat intr-o articulatie la catarg si este sustinut la celalalt capat cu o balansina. Picul este un element de arborada care exista absolut la toate navele care au cel putin un catarg pentru ca la pic se ridica pavilionul national al navei pe timpul navigatiei.

Bastonul prova si bastonul pupa sunt doi stalpi verticali fixati unul la extremitatea prova si celalalt la extremitatea pupa. Fiecare baston se termina la partea superioara cu un mar in care este fixat un rai prin care trece o saula de pavilion.

Cand navele se afla in stationare, la ancora sau legate la chei, poarta pavilionului national ridicat la bastonul pupa.

Schimbarea pavilionului de la pic la bastonul pupa in aceeasi secunda cu fundarisirea ancorei, precum si operatia inversa coborarea pavilionului de la bastonul pupa si ridicarea la pic in acelasi la post si punerea navei in miscare, constituie dovada educatiei marinaresti a echipajului.


Tangonul este un scondru fixat in bordajul navei, care seamana cu o verga rabatabila. Capatul fixat in bordajul navei este prins intr-un sistem articulat, iar capatul celalalt este situat de o balansina si manevrat pe orizontala de bratele tangonului.

TANGON

1 brat palanc ; 2 tangon ; 3 straja tin-te-bine ; 4 balansine de palanc ; 5 brat pupa ;

6 scari de pisica .

 


Deasupra tangonului la inaltime de circa 1,20-1,40 m este intins un curent denumit straja tangonului (un tin-te-bine). De scondrul tangonului sunt legate una sau doua scari de pisica sau parame simple, cu noduri pe ele (atarnatoare).

Tangonul serveste la legarea ambarcatiunilor lasate la apa si la urcarea la bord sau coborarea in barci a armamentelor acestora.

In timpul marsului tangoanele stau la post - amarate de-a lungul bordajului. Pe timpul stationarii la ancora tangoanele se incruciseaza pentru legarea barcilor care vin la bord si nu au loc la scara.

B. GREEMENTUL




Sub denumirea de greementul navei se intelege totalitatea manevrelor fixe si curente de la bord, folosite pentru fixarea arborilor, sustinerea si manevra vergilor si a velelor.

  1. MANEVRE FIXE

Manevre fixe sunt denumite toate paramele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capat de arborada si cu celalalt capat de corpul navei. Manevrele fixe servesc la sustinerea arboradei in plan longitudinal si transversal. Locul unde ele se fixeaza pe arbori precum si toate accesoriile necesare legarii poarta numele de capelatura. Principalele manevre fixe sunt urmatoarele :

-sarturile 1 sustin arborii in plan transversal, in ambele borduri. Ele se fixeaza cu un capat pe arbore, la capelatura respectiva, iar cu celalalt capat se fixeaza lateral, in borduri si se intind cu ajutorul unor intinzatoare :


-straiurile 2 sustin arborii in planul longitudinal al navei spre prova. Fiecare strai este legat cu capatul de jos, intr-un punct de pe punte aflat in axul navei;

-pataratinele 3 sustin arborii in borduri si spre pupa. In afara acestor manevre fixe care sustin catargele la bordul navelor, cu vele, se mai intalnesc urmatoarele manevre fixe care sustin bompresul si vergile;

-mustatile 4 sustin bompresul in borduri;

-subarbele 5 sunt manevre fixe care intaresc bompresul la partea de jos si se intind cu ajutorul martingalei 6 (un mic scondru orientat pe verticala in jos);

-balansinele sustin vergile in borduri.

2. MANEVRE CURENTE

Prin expresia manevre curente sunt denumite toate paramele mobile, cu ajutorul carora se manevreaza vergile, velele, barcile si diferite greutati la bord. Cele mai importante manevre curente sunt urmatoarele :

-fungile folosite pentru ridicarea, coborarea (contrafungi) verigilor sau a velelor;

-bratele fixate la capetele verigilor, folosesc la orientarea verigilor (bratarea);

-scotele sunt parame care intind colturile de vela sub vant (spre pupa);

-murele care intind colturile de vela in vant (spre prova);

-curentii-denumirea generala a oricarei parame ce trece printr-un rai (o macara, un palanc) si serveste la ridicarea greutatilor.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Navigatie




DEZESUAREA NAVEI CU MIJLOACELE BORDULUI
REFERAT PORTURI SI CAI NAVIGABILE
GUVERNAREA DE AVARIE
Asociatii Internationale din domeniul portuar si al navigatiei
Macarale, palancuri, accesorii de punte
RADIOBALIZE PENTRU LOCALIZAREA SINISTRULUI - EPIRB
SUBIECTE LEGISLATIE MARITIMA
CONDİTİİ DE STABİLİTATE Sİ DE BORD LİBER (SİTUATİİLE DE INCARCARE PREVAZUTE DE RNR Sİ CRİT
MANEVRA DE ANCORARE, ANCORARE IN BARBA, AFURCARE , AMBOSARE
Fisa postului - MARINAR