Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
STUDIUL UNUI SISTEM DE ACTIONARE ELECTRICA AVAND CUPLA ELECTROMAGNETICA ASINCRONA


STUDIUL UNUI SISTEM DE ACTIONARE ELECTRICA AVAND CUPLA ELECTROMAGNETICA ASINCRONA


STUDIUL UNUI SISTEM DE ACTIONARE ELECTRICA AVAND CUPLA ELECTROMAGNETICA ASINCRONA

SCOPUL LUCRARII

Lucrarea permite studiul caracteristicilor de functionare ale unei actionari electrice care utilizeaza un cuplaj electromagnetic de alunecare, cu poli de excitatie in forma de gheare si indus din otel masiv.

1.CONSIDERATII TEORETICE

1.1  Generalitati

Cuplele electromagnetice cu alunecare(CEA) sunt folosite ca elemente de transmisie a miscarii, prezentand, fata de transmisiile mecanice, avantajul unei flexibilitati mai mari in modificarea parametrilor energetici si de miscare.



Datorita posibilitatilor si avantajelor pe care le ofera, CEA sunt utilizate in actionarile masinilor unelte si textile, a laminoarelor, in instalatiile de pozitionare a electrozilor la cuptoarele cu arc, pe nave, etc.

Principalele avantaje care impun utilizarea CEA in SAE sunt: constructie simpla si robusta, pret de cost scazut, comanda simpla, putere de comanda redusa, lipsa pieselor supuse uzurii, posibilitatea pornirii fara socuri a masinilor de lucru cu mase inertiale mari, a absorbtiei socurilor de torsiune, reglarii vitezei, limitarii si reglarii cuplului transmis.

Printre dezavantaje se pot aminti: gabarit relativ mare, instabilitatea caracteristicilor mecanice la variatia temperaturii, reglarea cu pierderi a turatiei, constante de timp relativ mari pe durata proceselor tranzitorii.

1.2  Elemente constructive

Din punct de vedere constructiv, o CEA este formata din doua semicuple: una conducatoare, montata pe arborele motorului electric de actionare(ME) si alta condusa, montata pe arborele masinii de lucru(ML).

In constructie clasica semicupla conducatoare 1, de forma unui pahar din otel masiv, constituie indusul, iar semicupla condusa avand miezul din otel masiv, aici cu polii 2,3 in forma de gheare si prevazuta cu o infaturare de excitatie 6, constituie inductorul. Infasurarea de excitatie se alimenteaza in c.c prin intermediul unor inele 4 si perii colectoare 5.

1.3  Principiu de functionare

Prin alimentarea infasurarii de excitatie in c.c, in intrefier apare un flux de excitatie Fe (fig 2.1) cu o distributie spatiala transversala alternanta.

Sub actiunea cuplului mecanic M, furnizat de motorul electric arborelui conducator, indusul se va roti cu viteza W in campul magnetic de excitatie creat de inductor. Acest camp induce, in miezul metalic al indusului, t.e.m ce dau nastere la curenti electrici de conductie care interactioneaza cu campul de excitatie Fe. Apare astfel un cuplu electromagnetic ML, de acelasi sens cu sensul de rotatie al indusului, cuplu ce antreneaza inductorul la viteza WR a masinii de lucru.

Cuplul electromagnetic transmis prin cupla este proportional cu puterea activa disipata in indus,

M=

In regim stationar de functionare, cuplul electromagnetic ML de la iesirea CEA compenseaza cuplul rezistent MR opus de masina de lucru:

ML=MR

Frecventa de variatie a marimilor electromagnetice din indus este proportionala cu viteza relativa dintre indus si inductor:

f=

unde: - p este numarul de perechi de poli ai cuplei

-         W-WR = DW este viteza relativa a impulsului fata de conductor

-         s alunecarea relativa:

s=

si are aceeasi alura ca la masina asincrona, prezentand un maxim Mk pentru o valoare critica sk a alunecarii. Prin modificarea curentului de excitatie se pot obtine caracteristici cu diferite grade de rigiditate ce permit reglajul vitezei de iesire WR.

Din figura se observa ca odata cu cresterea curentului de excitatie cresc rigiditatea caracteristicii mecanice, cuplul critic si viteza de iesire. Forme identice ale caracteristicilor se intalnesc in cazul franarii dinamice a motorului asincron si al franei electromagnetice cu disc si curenti turbionari.

2. Procedeu experimental

Determinarea caracteristicilor de functionare se realizeaza pe un stand a carui schema de principiu este prezentata in figura si care contine ca elemente principale: un motor asincron de actionare M1, un cuplaj electromagnetic de alunecare CEA si un generator de c.c M2, cu excitatie separata, care simuleaza masina de lucru ML.

2.1 Se identifica elementele componente ale standului si caracteristicile nominale ale echipamentelor de pe stand, completandu-se tabelul 2.1

M1

M2

CEA

PN

nN

MN

U1N

I1N

cosj

UN

IN

Ra

RE

IEN

UeN

IeN

Re

0.55

1395

0.0038

380

1.57

0.75

60

3

2.5

3.5

1

9

2

4.5

2.3 Se determina mai intai pierderile mecanice si prin ventilatie Pmv+PFe ale masinii M2 efectuand o incercare la mers in gol a acesteia in regim de motor, la curent de excitatie nominal YEN si in lipsa excitatiei CEA (Ie=0). Se creste progresiv tensiunea de alimentare U0 a rotorului lui M2, de la 0 la valoarea nominala UN si se masoara curentul retoric I0 si turatia nR0, completandu-se tabelul 2.2.

Nr. crt

U0(V)

I0(A)

nR0(rpm)

P0(W)

Pj0(W)

PFe+Pmv(W)

1.

8

0,5

200

4

0,625

3,375

2.

13

0,6

400

7,8

0,9

6,9

3.

18

0,6

600

10,8

0,9

9,9

4.

24

0,6

800

14,4

0,9

13,5

5.

29

0,6

1000

17,4

0,9

16,5

6.

34

0,6

1200

20,4

0,9

19,5

7.

39

0,6

1400

23,4

0,9

22,5

-P0=U0I0 este puterea electrica absorbita de M2 in regim de motor

-Pj0=RAI02 este puterea disipata in circuitul rotoric

-PFe+Pmv=P0-Pj0 sunt pierderile in fier si mecanice, la curent de excitatie nominal, dependente de turatie.

2.4 Se determina caracteristicile MR(s) ale CEA, pentru trei valori ale curentului de excitatie a CEA, indicate in tabelul 2.3.

Pentru ca pierderile PFe+Pmv sa aiba valorile din caracteristica PFe+Pmv(nR) trasata in secventa anterioara, pe tot parcursul determinarilor, curentul de excitatie al generatorului M2 se mentine la valoarea nominala IEN. Cresterea cuplului de sarcina MR se realizeaza prin scurtcircuitarea treptata a reostatului de utilizare RU astfel incat sa nu se depaseasca valorile nominale ale curentilor prin infasurarile masinilor M1 si M2.

Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 2.3

Nr.crt

Ie(A)

nR(rpm)

n(rpm)

s

U(V)

I(A)

P(W)

Pj(W)

PR(W)

WR

MR(Nm)




1.1

2

1387

1489

39

0

0

0

0

142.86

0

1.2

2

1114

1486

30

0,6

18

0,9

36

114.74

0.31

1.3

2

1025

1485

29

0,7

20,3

1,225

40.6

105.58

0.38

1.4

2

918

1484

27

0,9

24,3

2,025

48.6

94.55

0.51

2.1

1,5

1247

1489

31

0

0

0

0

128.44

0

2.2

1,5

902

1487

24

0,5

12

0,625

24

92.91

0.26

2.3

1,5

785

1486

21

0,6

12,6

0,9

25.2

80.86

0.31

2.4

1,5

670

1485

17

0,6

10,2

0,9

20.4

69.01

0.30

3.1

1

878

1488

25

0

0

0

0

90.43

0

3.2

1

415

1487

11

0,3

3,3

0,225

6.6

42.74

0.154

3.3

1

342

1486

9

0,3

2,7

0,225

5.4

35.23

0.153

3.4

1

280

1485

7

0,3

2,1

0,225

4.2

28.84

0.145

2.5 Se determina caracteristicile de reglaj Ie=f(MR) ale CEA, pentru trei valori ale turatiei de iesire nR indicate in tabelul 2.4. Mentinand curentul de excitatie al generatorului M1 la valoarea nominala INE si crescand treptat sarcina generatorului (deci cuplul transmis MR) prin scurtcircuitarea reostatului de utilizare RU se modifica de fiecare data curentul de excitatie Ie in scopul mentinerii la valoarea constanta a turatiei de iesire nR. Cu datele obtinute se completeaza tabelul 2.4




Nr.crt

nR

Ie(A)

I(A)

U(V)

P(W)

Pj(W)

Pmv+PFe

PR(W)

WR

MR

1.1

500

0,9

0

15

0

0

0

0

51.5

0

1.2

500

1,1

0,3

13

3,9

0,225

3.675

7.8

51.5

0.151

1.3

500

1,2

0,4

13

5,2

0,4

4.8

10.4

51.5

0.201

1.4

500

1,3

0,5

13

6,5

0,625

5.875

13

51.5

0.252

2.1

700

1

0

19

0

0

0

0

72.1

0

2.2

700

1,3

0,4

19

7,6

0,4

7.2

15.2

72.1

0.210

2.3

700

1,4

0,5

19

9,5

0,625

8.875

19

72.1

0.263

2.4

700

1,5

0,6

18

10,8

0,9

9.9

21.6

72.1

0.3

3.1

900

1

0

25

0

0

0

0

92.7

0

3.2

900

1,6

0,5

24

12

0,625

11.375

24

92.7

0.259

3.3

900

1,7

0,6

24

14,4

0,9

13.5

28.8

92.7

0.310

3.4

900

2,0

0,8

24

19,2

1,6

17.6

38.4

92.7

0.414






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Electronica




METODA LOCULUI RADACINILOR
Max 6675
MOTOARE ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV TRIFAZIC
CIRCUITE ELECTRICE SIMPLE DE CURENT CONTINUU
STUDIUL SENZORILOR SI TRADUCTOARELOR PENTRU TEMPERATURÃ
Metodele de realizare a tolelor
Electrician exploatare statii electrice in tura ( tura permanenta )
PROIECT ELECTRICIAN EXPLOATARE MEDIE SI JOASA TENSIUNE - TRANZISTOARE
Analizoare de calitate a energiei electrice pentru sisteme monofazate
"Calitatea alimentarii"- in ce scop?