Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
» Obtinerea tensiunilor continue de la medie tensiune cu ajutorul redresoarelor statice de putere, pentru tractiunea urbana


Obtinerea tensiunilor continue de la medie tensiune cu ajutorul redresoarelor statice de putere, pentru tractiunea urbana


Obtinerea tensiunilor continue de la medie tensiune cu ajutorul redresoarelor statice de putere, pentru tractiunea urbana



1.Scopul lucrarii

Cunoasterea de catre studenti a echipamentelor folosite la obtinerea tensiunilor continue 650Vcc, necesare alimentarii cu energie electrica a vehiculelor electromotoare pentru transportul urban.

2.Programul lucrarii

Lucrarea se va desfasura la statia de redresare care apartine OTL-RA, situata in Oradea , str Duiliu Zamfirescu si pe traseul liniei 1 - Cele trei crisuri-Nufarul, in vederea efectuarii unor masuratori privind tensiunea pe linia de contact.

In prima parte a lucrarii se vor prezenta partea de alimentare in ca a statiei de redresare, transformatoarele coboritoare de tensiune de la 6kV la 700 V, precum si celulele de sosire, celulele de cupla, celulele de redresare, celulele de plecare, conform schemei circuitelor primare a SSTE.

Se va prezenta de catre personalul calificat din statie, programul de intretinere si reparatie pentru subansamblele aparatelor de comutatie, respectiv contactoarele de putere.

Se va exemplifica modul de prindere al firului de cantact in plasa retelei de distributie si uzura diferitelor componente.

Se vor urmari aparatele de masura si control din statie, precum si aparatele de protectie la scurtcircuite si punere la pamint.

Se va studia modul de dispecerizare a alimentarii traseelor de tramvai din Oradea, cu ajutorul sistemului computerizat.

Se vor exemplifica operatii de oprire a alimentarii pe diferite sectoare si folosirea alimentarilor de rezerva in caz de avarie.

3.Masuratori experimentale

Se vor face masuratori experimentale pe traseul liniei 1, intre punctul de injectie si capatul liniei Nufarul, in vederea determinarii caderilor de tensiune pe linia de contact.

Masuratorile se vor efectua cu ajutorul voltmetrului de la bordul tramvaiului, in fiecare statie de pe traseu. Cunoscindu-se valoarea tensiunii in punctul de injectie, din momentul respectiv, care va fi comunicata de dispecerat, si distantele in metri dintre statii, se va construi un grafic Tensiune = f(Distanta)

4.Interpretarea rezultatelor

-Se va urmari incadrarea tensiunii, pe traseu si in special la capatul de linie, in limita valorilor admisibile, de maxim 15%, sub valoarea nominala, de 660Vcc.

-Se vor corela rezultatele cu numarul de vehicule electrice existente in exploatare pe traseul respectiv

-Se vor anticipa problemele care pot sa apara la motoarele de tractiune in cc cu excitatie serie, in cazul functionarii la o tensiune sub valoarea nominala

-Studentii vor propune solutii pentru evitarea caderilor de tensiune si pentru o functionare normala a motoarelor de tractiune si a circuitelor auxiliare de pe tramvai.

Suport teoretic si aplicativ

SSTE     de curent continuu

SSTE de c.c. sunt utilizate atat in tractiunea electrica ru­tiera si subterana, cat si in cea feroviara cu LC de c.c. Ele sunt de tip interior si contin in componenta circuitelor lor primare urmatoarele subansambluri de baza, pe tipuri de echipamente elec­trice: instalatie de inalta tensiune, grup trafo-redresor de pu­tere, instalatie bara pozitiva, respectiv negativa si, eventual, grup trafo-invertor neautonom de putere.

In tara noastra, intreg acest echipament din furnitura SSTE de c.c. (exceptand grupul trafo-invertor neautonom de putere) este fabricat la intreprinderea "Electroputere" Craiova sub forma modulara si tipizata si poate fi actionat atat local (manual sau electric), cat si de la distanta, dintr-un post de comanda centralizata sau printr-o instalatie de telecomanda.

Instalatia de inalta tensiune este destinata sa primeasca c.a. trifazat din reteaua electroenergetica generala (6 ÷ 110 kV) si sa il furnizeze grupurilor trafo-redresoare de putere (si serviciilor auxiliare) din SSTE. Instalatia poseda o structura celulara, cuprinzand, in principal conform (fig. 6.1):

- celule de linie corespunzatoare celor doi fideri (principal si de rezerva) de alimentare in inalta tensiune a SSTE, compuse din compartimente in care se afla montate: sistem trifazat dublu de bare colectoare de inalta tensiune, separatoare tripolare actionate cu servomotor si prevazute cu interblocaj electromecanic (Q1 si Q2, respectiv Q9 si Q10) si intreruptoare de inalta tensiune debrosabile (Q11 si Q16);

- celule trafo pentru alimentarea grupurilor trafo-redresoare de putere, avand, in plus fata de celulele de linie, transformatoare de masura - de curent (T1N si T5N) si de tensiune (T2N si T6N);

- celula de masurare si de cupla, avand echipament electric similar cu celulele anterioare (fara a fi prevazute, insa, cu separatoare) si servind la masurari electrice in inalta tensiune si la trecerea de pe un sistem trifazat de bare colectoare pe celalalt.

Grupurile trafo-redresoare de putere se executa in numar de la unu la patru, putand functiona in diferite combinatii dupa o schema de automatizare prestabilita.

In cazul SSTE de c.c. din fig. 6.1, un grup functioneaza permanent, iar al doilea se introduce numai la o suprasarcina impusa de conditiile de trafic al VEM alimentate de la SSTE prin LC de c.c.

Aceste doua grupuri sunt riguros identice (pentru a permite o interschimbabilitate totala), fiind alcatuite fiecare din:

transformator trifazat de putere (T1, respectiv T2), coborator de tensiune    ÷ 3 kV) cu racire naturala in ulei sau in aer (la SSTE de c.c. subterane); in functie de tipul redresoru­lui; din grup, cu sau 12 pulsuri, transformatorul poseda o singura infasurare secundara (fig. 6.2,a), respectiv doua infasurari secun­dare, defazate intre ele cu 30 de grade electrice,

dinspre ramura (-) a LC bifilare

Sau sina metalica a CR

M

(6÷110)kV

M

M

Q1

Q2

Q11

CELULA

LINIE

M

M

Q3

Q4

Q12

CELULA    TRAFO

M

M

Q5

Q6

Q14

CELULA    TRAFO

M

M

Q9

Q10

Q16

CELULA

LINIE

M

M

Q7

Q8

Q15

CELULA MASURARE

SI CUPLA

CELULA TRAFO

T1N

T2N

T3N

T4N

T5N

T6N

T7N

T8N

Q13

Fider principal

(i.t.)

T1

V1

R1N

R

A

M

Q17

T2

V2

R3N

R

A

M

Q20

T3

V3

R4N

R

A

Q21

R2N

R

A

Q18

Q19

GRUPURI TRAFO-

REDRESOARE

DE PUTERE

CELULA CONE-

XIUNE REDRESOR

BARA NEGATIVA

L

fider de

rezerva

(i.t.)

GRUP TRAFO-

INVERTOR

NEAUTONOM

DE PUTERE

+ REZ.

CELULA

CONEXIUNE

REDRESOR-

BARA POZITIVA

CELULA

CONEXIUNE

REDRESOR-

BARA POZITIVA

Q22

Q23

Q24

R5N

Q25

Q26

Q27

Q28

Q29

Q30

CELULA

SOSIRE

CELULA PLECARE

CELULA PLECARE

CELULA CUPLA

TRANSCERSALA

R

A

R7N

R

A

R8N

R

A

R9N

R

A

R6N

R

A

M

M

M

spre ramura (+) a LC


Figura 6.1. SSTE de c.c. Schema circuitelor primare

(una cu conexiune in stea, cealalta in triunghi, avand, corespunzator, numerele de spire in raportul , pentru a produce aceleasi tensiuni intre faze) (fig. 6.2,b);

redresor necomandat in punte trifazata (V1, respectiv V2),
echipat cu mai multe diode de putere montate in paralel pe fiecare
brat al puntii. Schemele de redresare frecvent utilizate sunt cu pulsuri, corespunzator unei singure punti trifazate (fig. 3.2,a),
respectiv cu 12 pulsuri, corespunzator unei perechi de punti trifazate, alimentate pe
partea de c.a. de la cele doua infasurari secundare de transformator (una in stea, cealalta in triunghi) si montate pe partea de c.c. in serie sau in paralel (uzual, printr-o bobina interfaza (BIF), care absoarbe diferenta dintre tensiunile instantanee de iesire ale celor doua punti redresoare, asigurand functionarea independenta a acestora si limitand, totodata, curentii de scurtcircuit dintre ele) (fig. 6.2,b). Redresoarele necomandate in punte trifazata cu 6 sau 12 pulsuri sunt preferate in SSTE de c.c. deoarece: (1) poseda un factor de putere superior redresoarelor in punte comandata sau semicomandata (acestea consumand, in plus, putere reactiva de la reteaua de alimentare); (2) pe partea de c.a. trifazat curentii de linie contin numai componente armonice de ordinul 6k ± 1, respectiv 12k ± l, k = 1, 2, . (ceea ce inseamna, forma de variatie practic sinusoidala a curentilor de linie), iar transformatorul trifazat de alimentare poseda un ridicat grad de utilizare si curenti fara componente continue in infasurarile secundare; (iii) pe partea de c.c., tensiunile redresate contin numai componente armonice pare, preponderent de ordin multiplu de respectiv de 12 (ceea ce inseamna, pulsatii reduse ca amplitudine ale tensiunilor redresate).

Instalatia barei pozitive se compune din (fig. 6.1):

- celule de conexiune redresor-bara pozitiva, destinate sa asigure legarea polilor pozitivi ai puntilor redresoare de sistemul dublu de bare pozitive (bara principala si bara de rezerva) al SSTE; celulele sunt echipate ca separatoare monopolare cu servomotor (Q17 si Q20) si sunturi de masurare a c.c. (R1N si R3N);

- celule de plecare (spre ramura pozitiva a LC) de pe siste­mul dublu de bare pozitive, prevazute cu separatoare monopolare cu servomotor (Q23, Q24, Q27 si Q28), intreruptoare rapide de c.c. debrosabile (Q22, Q26) si sunturi de masurare a c.c. (R5N, R7N);

- celula de cupla transversala, asemanatoare cu cele de ple­care (fara a fi insa, echipata cu separatoare), destinata trecerii pe bara pozitiva de rezerva pentru alimentarea prin ea a unei ple­cari, oricand este cazul.

Instalatia barei negative cuprinde doua tipuri de celule, fig.6.1:

- celula de conexiune redresor-bara negativa care asigura legatura dintre polii minus ai redresoarelor si bara negativa a SSTE, fiind echipata cu separatoare monopolare (cate unul pentru fiecare redresor, Q18, respectiv Q19) si un sunt general pentru inregistra­rea curentului total pe bara negativa (R2N);

- celule de sosire (dinspre sina metalica a CR sau ramura negativa a LC bifilare de c.c.), prevazute cu separatoare monopolare (Q29 si Q30) si cu sunturi de masurare a c.c. (R8N si R9N).

SSTE de c.c. echipate exclusiv cu redresoare necomandate de putere si alimentand, prin LC, VEM neautonome putand frana electric recuperativ, nu permit transferul energiei de franare inapoi in sistemul electroenergetic general de c.a. trifazat. Ca urmare, energia recuperata prin franarea in regim de generator a VEM este preluata de la LC de VEM din vecinatate, aflate in regim de tracti­une.

T1

V1

ud

a)

T1

V1

ud1

ud2

ud = ud1 + ud2

ud1

ud2

BIF

ud = ½(ud1 + ud2)

b)


Fig. 6.2.

Figura 6.2.SSTE de c.c.

Scheme electrice ale grupurilor trafo-redresoare de putere.

Exista, totusi, situatii - de exemplu, cand in vecinatatea VEM care franeaza recuperativ nu se afla alte VEM in regim de tractiune sau cand mai multe VEM franeaza simultan ca generatoare, debitand energie electrica pe acelasi tronson al LC - care impun recupera­rea energiei de franare pana in reteaua trifazata de alimentare. In acest scop. anumite SSTE de c.c, sunt prevazute suplimentar cu o celula trafo distincta (reprezentata punctat in fig. 6.1), avand un echipament electric similar cu al celorlalte celule trafo ale in­stalatiei de inalta tensiune si un grup trafo-invertor neautonom de putere format, in esenta, din:

- transformator trifazat coborator de tensiune (T3) (reprezen­tat punctat in fig. 6.1), avand, la fel ca T1 si T2 una sau doua in­fasurari secundare, defazate cu de grade electrice intre ele (una in stea, cealalta in triunghi), in functie de tipul invertoru­lui neautonom (cu 6, respectiv 12 pulsuri) pe care il deserveste; raportul de transformare si tensiunea de scurtcircuit ale lui T3 sunt astfel alese, incat energia de franare sa fie transferata din reteaua de c.c. in cea de c.a. trifazat numai atunci cand aceasta energie nu poate fi utilizata in tronsonul LC de c.c. in care ea a fost generata;

- invertor neautonom de putere, in punte trifazata cu tiristoare (V3) (reprezentat punctat in fig .1), montat in cruce cu redresoarele de putere V1, V2 din SSTE; V3 prezinta, uzual, o sche­ma in punte trifazata cu sau pulsuri, similara celei a redresoarelor V1, V2 (fig. , cu deosebirea ca diodele de putere sunt inlocuite prin tiristoare; functionarea lui V3 in regim de inver­tor neautonom cu conductie permanenta este asigurata prin unghiul de comanda mai mare decat al tiristoarelor puntii trifazate (cu precizarea ca in cazul schemei cu 12 pulsuri, cele doua punti trifazate, conectate in serie sau paralel, sunt comandate simultan) si prin curentul de circulatie care se stabileste intre invertorul neautonom V3 si redresoarele (sau redresorul) cu diode V1 si/sau V2 din SSTE, ca urmare a diferentei dintre valorile instantanee ale tensiunilor celor doua tipuri de convertoare statice, pe par­tea lor de c.c.; intrucat aceasta diferenta reprezinta o tensiune sinusoidala, curentul de circulatie creat de ea rezulta pulsatoriu si trebuie netezit prin introducerea unei bobine de reactanta (L) (reprezentata punctat in fig pe partea de c.c. a lui V3; cu­rentul de circulatie, avand in regim normal de functionare o valoa­re relativ redusa, determina pe partea de c.a. a lui V3 practic, un curent reactiv prin transformatorul corespunzator T3.

In regimul de tractiune al VEM alimentate prin LC de la SSTE de c.c., redresorul cu diode V1 (si/sau V2) din SSTE este parcurs atat de curentul electric de tractiune (necesar motoarelor de pro­pulsie a VEM), cat si de curentul de circulatie, in vreme ce prin invertorul neautonom V3 trece numai curentul de circulatie, asigu­randu-i conductia neintrerupta.

In regimul de franare electrica recuperativa al VEM alimenta­te prin LC de la SSTE de c.c., atata timp cat LC poate absorbi energia de franare, tensiunea crescanda din LC determina descarca­rea redresorului necomandat V1 (si/sau V2) din SSTE. Din momentul in care tensiunea continua din LC depaseste valoarea tensiunii de mers in gol a redresorului V1 (si/sau V2) din SSTE, acesta se blo­cheaza, iar invertorul neautonom V3 preia curentul de sarcina, transferand energia de franare din reteaua de c.c. in cea de c.a. trifazat.

Dimensionarea corecta a invertorului neautonom de putere din SSTE de c.c. presupune cu necesitate o buna conlucrare intre producatorul de VEM alimentate de la LC de c.c. (si avand posibilita­tea franarii electrice recuperative) si furnizorul de echipament electric pentru SSTE de c.c., in scopul asigurarii compatibilitatii intre instalatiile fixe si cele mobile de tractiune electrica.

Atat pentru personalul de deservire al unei SSTE de c.c., cat si pentru echipamentul electric aferent acesteia, trebuie asigurata protectia coordonata si selectiva, in primul rand, impotriva supracurentilor (suprasarcini si scurtcircuite), supratensiunilor si punerilor la pamant. Astfel, protectia la scurtcircuite interne a redresoarelor de putere cu diode (respectiv, a invertorului neautonom de putere cu tiristoare) este realizata prin sigurante fuzibile ultrarapide asociate fiecarei diode (respectiv, tiristor). Numarul diodelor in paralel pe o ramura a puntii trifazate permite functionarea in continuare a redresorului (la sarcina redusa) in cazul ar­derii unei sigurante ultrarapide, pana la crearea posibilitatilor de inlocuire a sigurantei respective. In cazul arderii a doua sau mai multe sigurante ultrarapide, un dispozitiv electronic de detec­tie selectiva a arderii fuzibilelor provoaca declansarea intreruptorului de inalta tensiune din celula trafo corespunzatoare.

Scurtcircuitele si suprasarcinile anormale din reteaua de c.a., trifazat si de la bornele redresoarelor de putere (respectiv, ale invertorului neautonom de putere) din SSTE sunt eliminate tot prin intreruptorul de inalta tensiune, iar cele din reteaua de c.c, prin intreruptoarele rapide de c.c ale instalatiei barei pozitive. O protectie suplimentara la suprasarcini anormale este reprezentata de termistoarele din canalele de ventilatie ale redresoarelor de putere din SSTE. Fiecare redresor de putere este, de asemenea, echipat cu un releu de curent invers, care impiedica alimentarea in­versa, in caz de defect, de la redresoarele functionand in paralel cu cel considerat.

Protectia la supratensiuni se aplica, in principal, grupurilor trafo-redresoare de putere (respectiv, grupului trafo-invertor neautonom de putere) din SSTE, fiind realizata prin circuite R-C serie racordate :

- la bornele fiecarui brat al puntii trifazate cu diode (res­pectiv, tiristoare), pentru protectia contra supratensiunilor de comutatie;

- intre fazele infasurarii secundare a fiecarui transformator de putere si intre bornele de c.c. ale redresoarelor de putere (res­pectiv ale invertorului neautonom de putere), pentru protectia im­potriva supratensiunilor de manevra (datorate cuplajului capacitiv intre infasurarile transformatorului de putere si in raport cu pamantul, la cuplarea transformatorului, respectiv datorate intreru­perii curentului magnetizant al transformatorului la deconectarea in gol a acestuia) si a supratensiunilor provenind din reteaua tri­fazata de alimentare si din cea de c.c. de tractiune.

In sfarsit, pentru protectia contra atingerilor si punerilor la pamant servesc voltmetrul cu contact, care sesizeaza tensiunea intre polul negativ al redresorului de putere (sau invertorului ne­autonom) din SSTE de c.c. si pamant, respectiv releul maximal de curent, care sesizeaza curentul de defect intre scheletul metalic al redresorului (sau invertorului neautonom) si pamant. In cazul SSTE de c.c. feroviare, metropolitane si de tramvai, celulele com­ponente ale instalatiei barei pozitive trebuie montate pe suporti izolanti pentru protectia personalului de deservire al SSTE.

SSTE de c.c. sunt avantajoase prin aceea ca:

- se racordeaza direct la reteaua electroenergetica generala de inalta tensiune (uzual, racordarea SSTE de c.c. la statiile sis­temului electroenergetic general se realizeaza prin intermediul unei LEA proprii de inalta sau medie tensiune, astfel incat sa fie posibila alimentarea de la doua capete a fiecarei SSTE de c.c.);

- prezinta un randament energetic ridicat la toate sarcinile (mai ales daca sunt echipate cu invertor neautonom de putere) si se preteaza usor la automatizare.

Ca principale dezavantaje:

- SSTE de c.c. sunt complicate, costisitoare si cu exploatare anevoioasa;

- pentru ca in LC curentul continuu, avand valori ridicate (de ordinul 103 A , sa nu provoace caderi mari de tensiune, se im­pun distante reduse intre SSTE de c.c. adiacente ÷10 km, in ca­zul STE urbane, respectiv 15÷40 km, in cazul STE feroviare), ceea ce inseamna cresterea numarului SSTE de c.c. ce trebuie instalate, cu consecinta unor costuri de investitie ridicate;

- tensiunea redresata de iesire din SSTE de c.c. prezinta armonici parazite, preponderent de ordin multiplu de 6, care pot provoca perturbatii electromagnetice si zgomote in circuitele cuplate conductiv sau inductiv cu circuitul electric de tractiune (reducerea acestor efecte negative se poate obtine prin racordarea la barele SSTE de c.c. a unor filtre de absorbtie, constand din circuite rezonante de tip L-C, acordate pe frecventele armonicelor dominante).

Bibliografie :

-Popovici,O., Popovici,D., -Tractiune electrica, Ed.Mediamira Cluj Napoca,2009,

*** www.ovidiupopovici.ro

-Popovici,O.,-Instalatii electrice, Ed Universitatii Oradea, 2008

-*** Echipamente electrice pentru substatii de tractiune, Electroputere,1984





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate