Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. proeicte electrice, electricitate, scheme electrice

Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
» AUXILIAR CURRICULAR - Lucrator in electrotehnica


AUXILIAR CURRICULAR - Lucrator in electrotehnica



MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

PROGRAMUL PHARE TVET.RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

Text Box: AUXILIAR CURRICULAR
CLASA A X-A


DOMENIUL: Electric

CALIFICAREA: Lucrator in electrotehnica

NIVELUL: 1


MODULUL: Tehnologii in electrotehnica

2005


CUPRINS

1.      Introducere

2.      Competente specifice si obiective

3.      Fisa de descriere a activitatilor

4.      Fisa de progres

5.      Lista de termeni si cuvinte cheie

6.      Solutii la exercitiile propuse

7.      Bibliografie

8.      Materiale de referinta pentru elevi

8.1.            Fisa de lucru: instalatii de iluminat

8.2.            Fisa de lucru: alimentarea corpurilor de iluminat

8.3.            Fisa de lucru: instalatii electrice de curenti slabi

8.4.            Fisa de activitati experimentale: soneria electrostatica

8.5.            Fisa de lucru: soneria electrica

8.6.            Fisa de documentare: evolutia filamentelor pentru becurile cu incandescenta

8.7.            Fisa de lucru: instalatii de semnalizare pentru depasirea temperaturii

8.8.            Fisa de lucru : statii de redresare

8.9.            Fisa de lucru: contacte electrice

8.10.        Fisa de lucru: contacte electrice – defecte si intretinere

8.11.        Fisa de lucru:  electromagneti

8.12.        Fisa de lucru: electromagneti de c.c. si electromagneti de c.a.

8.13.        Fisa de lucru: relee de protectie

8.14.        Fisa de lucru: functiile releelor

8.15.        Fisa de lucru: defecte la bobinele electromagnetilor

8.16.        Fisa de documentare: remedierea defectelor de la bobinele electromagnetilor

8.17.        Fisa de evaluare pentru capitolul “echipamente electrice – structura, rolul componentelor, defecte – cauze – remedieri”


1. INTRODUCERE

            Modulul “Tehnologii in electrotehnica” este un modul cuprins in aria curriculara “Tehnologii” – cultura de specialitate si instruire practica pentru domeniul electric – calificarea (pentru clasa a X-a) lucrator in electrotehnica.

            Acest modul are alocate 5 credite si se studiaza 8 ore/saptamana in urmatoarea structura:

·         teorie: 2 ore/saptamana

·         laborator tehnologic: 1 ora/saptamana

·         instruire practica saptamanala: 5 ore/saptamana

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoastinte, abilitati si deprinderi in domeniul exploatarii, intretinerii si repararii echipamentelor electrice.

Prin parcurgerea continuturilor subordonate competentelor specifice, precum si prin organizarea activitatilor de instruire rezultate  din derivarea competentelor se urmareste formarea initiala in domeniul echipamentelor electrice, al manevrarii, intretinerii si repararii acestora, ca premisa pentru pregatirea ulterioara la nivelul 2 de calificare.

Insasi structura modulului pune accent pe instruirea practica saptamanala (5 ore/saptamana) pentru a oferi resursele – materiale si de timp – necesare familiarizarii cu o gama larga de tipuri de echipamente electrice specifice calificarii “lucrator in electrotehnica”.

Continuturile agregate in modulul “Tehnologii in electrotehnica” si continuturile subordonate acestora, se regasesc – in proportie de peste 90% - si in modulul “Tehnologii in electromecanica”, modul cuprins in curriculum-ul pentru clasa a X-a, calificarea “lucrator in electromecanica” – domeniul electromecanic. Diferentele minore sunt date de unele detalieri la continuturi si de structura instruirii: 2 ore/saptamana – teorie; 2 ore/saptamana – laborator tehnologic; 4 ore/saptamana – instruire practica saptamanala.

De aceea, materialele de invatare cuprinse in prezentul auxiliar didactic pot fi utilizate si la instruirea elevilor in calificarile enumerate mai sus.

Dintre continuturile prevazute in curriculum, prezentul Auxiliar curricular abordeaza problematica structurii, rolului functional, defectelor si lucrarilor de intretinere si reparatii la componente/echipamente electrice si anume:

·         contacte electrice

·         aparate electrice de joasa tensiune (relee, electromagneti)

·         instalatii electrice de iluminat

·         instalatii electrice de curenti slabi

·         statii de redresare

Sarcinile de lucru formulate pentru elevi au in vedere competentele specifice subordonate unitatilor de competenta tehnice generale si specializate, dar si competente specifice apartinand abilitatilor cheie.

De asemenea, s-au avut in vedere stilurile posibile de invatare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) si – pe cat posibil – exercitiile permit instruirea eficienta a tuturor elevilor care au diferite dominante ale stilurilor de invatare.

Materialele de referinta pentru elevi cuprind:

·         fise de lucru, structurate pe principiul informatie → aplicare → dezvoltare, in care sunt incluse un dictionar minimal si un segment “stiati ca …” prin care se urmareste sporirea atractivitatii unui anumit continut si motivarea superioara a elevilor

·         fise de documentare cuprinzand informatii utile pentru sarcinile de lucru

·         fise pentru activitati experimentale, independente sau in grup

·         fise recapitulative, care pot fi, eventual, realizate ca folii transparente

·         fise de evaluare.

Aceste materiale de referinta pot fi utilizate ca atare in procesul instructiv (pot fi administrate elevilor dupa xeroxare) prezentand avantajul individualizarii instruirii in functie de ritmul propriu al fiecarui elev.

Se recomanda ca dupa administrare, elevii sa pastreze aceste fise intr-un portofoliu individual, cel putin din urmatoarele doua motive:

1)      ca dovezi ale progresului scolar

2)      ca resursa in informarea si formarea initiala.

Evaluarea, ca proces continuu, desfasurat cu scopul de a oferi un feed-back eficient pentru reglarea procesului instructiv, se poate baza pe rezultatele obtinute de elevi in rezolvarea sarcinilor sau activitatilor propuse in fisele de lucru, dar pot fi create si instrumente de evaluare riguroase, realiste si motivante.

Ceea ce este foarte important pentru evaluarea continua a elevilor este insa, observarea sistematica si evidentierea progresului in dobandirea abilitatilor cheie (lucrul in echipa, comunicare, rezolvare de probleme, organizarea locului de munca etc.) abilitati care trebuie avute in vedere atunci cand se proiecteaza activitatile de invatare si pentru care – in materialele de referinta – se regasesc cateva sugestii.

Pentru competenta 22.21.2. “Localizeaza componentele si echipamentele dintr-o instalatie electrica”, la care exista criteriul de performanta

indicarea rolului functional al componentelor dintr-o instalatie electrica

prezentul auxiliar didactic include si o secventa de instruire asistata de calculator care poate fi utilizata in legatura cu componenta “Contactoare”. Aceasta secventa permite elevilor sa diferentieze partile componente ale contactoarelor/ruptoarelor, sa inteleaga principiul lor de functionare si sa le diferentieze intre ele, stabilind asemanari si deosebiri. Secventa respectiva poate fi integrata pe platforma AEL, astfel incat sa fie puse in valoare valentele instruirii asistate de calculator.

Text Box: Prezentul Auxiliar didactic nu acopera toate cerintele cuprinse in Standardul de Pregatire Profesionala al calificarii pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit in procesul instructiv si pentru evaluarea continua a elevilor. Insa, pentru obtinerea Certificatului de calificare, este necesara validarea integrala a competentelor din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prevazute in standardul respectiv.



2. COMPETENTE SPECIFICE SI OBIECTIVE

            In modulul “Tehnologii in electrotehnica” au fost agregate competente dintr-o unitate de competenta cheie, din trei unitati de competenta tehnice generale si dintr-o competenta tehnica specializata, astfel:

22.4. Lucrul in echipa

22.4.2. Isi asuma rolurile care ii revin in echipa

·         sa perceapa pozitia individuala fata de ceilalti

·         sa-si asume atitudini constructive in grup

·         sa efectueze actiuni initiate in grup

·         sa-si asume rezultatele echipei

22.4.3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

·         sa realizeze masura competentei la membrii echipei

·         sa coreleze propriile sarcini cu cele ale echipei

·         sa manifeste sprijin de intrajutorare

22.20. Completarea documantatiei specifice domeniului electric

            22.20.1. Opereaza cu documentele tehnologice tipizate

·         sa identifice formularele tipizate

·         sa indice rubrici si informatiile coresepunzatoare din formularele tipizate

·         sa interpreteze valorile inscrise in formulare tipizate

22.20.3. Completeaza documentatia tehnologica

·         sa identifice informatiile/datele necesare completarii documentatiei tehnologice

·         sa colecteze informatii /date necesare pentru completarea documentatiei tehnologice

·         sa inscrie/sa inregistreze informatiile corespunzatoare in documentatia tehnologica

22.20.4. Aplica datele din documentatie pentru executia practica

·         sa selecteze datele necesare sarcinilor de executat

·         sa citeasca si sa explice documentatie tehnologica specifica domeniului electrotehnic

22.21. Manevrarea echipamentelor electrice

            22.21.1. Localizeaza componentele si echipamentele dintr-o instalatie electrica

·         sa precizeze componentele unei instalatii electrice, dandu-se o schema a acesteia

·         sa indice rolul functional al componentelor dintr-o instalatie electrica

·         sa identifice in teren componentele instalatiilor electrice

22.21.2. Precizeaza legaturile functionale intr-o instalatie electrica data

·         sa evidentieze corespundente intre componentele instalatiei electrice din teren si schema acesteia

·         sa explice interdependentele dintre componentele instalatiei electrice

·         sa reprezinte circulatia energetica intr-o schema de instalatie electrica data

22.21.3. Actioneaza dispozitivele si echipamentele specifice domeniului electric

·         sa reproduca instructiuni cuprinse in documentatia tehnologica

·         sa execute manevre dupa instructiuni date

22.22. Intretinerea si repararea echipamentelor electrice

            22.22.1. Controleaza periodic buna functionare a echipamentelor electrice

·         sa verifice periodic integritatea echipamentelor electrice

·         sa verifice executia legaturilor electrice din instalatie

·         sa constate eventuale defectiuni

22.22.2. Executa lucrari de intretinere curenta

·         sa descrie etapele lucrarilor de intretinere curenta

·         sa explice fenomenul de uzura, cauzele aparitiei si efectele sale

·         sa constate uzura pieselor si subansamblurilor

·         sa actioneze preventiv pentru limitarea uzurii

·         sa utilizeze materialele corespunzatoare lucrarilor de intretinere curenta

·         sa realizeze lucrari de intretinere curenta

22.22.3. Depisteaza defecte si deranjamente

·         sa descrie defectele tipice

·         sa identifice defectele si deranjamentele tipice

·         sa semnaleze deranjamentul depistat

22.22.4. Remediaza defecte si deranjamente

·         sa utilizeze materialele corespunzatoare lucrarii de executat

·         sa selecteze sculele si dispozitivele adecvate lucrarii

·         sa realizeze lucrari de reparatii

·         sa efectueze verificari intermdiare si finale ale lucrarilor executate

·         sa asigure functionalitatea reperelor dupa reparatii si remedieri


3. FISA DE DESCRIERE A ACTIVITATII

            Tabelul urmator detaliaza exercitiile incluse in modulul: “Tehnologii in electrotehnica

Numele elevului:                                                                     Nr. reg.                                      

Data inceperii temei:                                                   Data finalizarii temei:  

                  

TEHNOLOGII IN ELECTROTEHNICA

FISA DE LUCRU

INTREBAREA/

SARCINA DE LUCRU

COMPETENTA DE FORMAT/DOBANDIT

SUBIECT/OBIECTIV

REALIZAT

1

1

22.21.1

Identificarea tipurilor de instalatii electrice pentru iluminat din cladiri

2

1

22.3.3

Norme de securitatea muncii la instalatiile electrice pentru iluminat

2

22.21.2

Avantajele conectarii in paralel a corpurilor de iluminat

3

1

22.21.1

Explicarea cresterii curentului in circuitele alimentate la tensiuni mici

2

22.21.1

Identificarea partilor componente ale unui tablou electric

3

22.21.1

22.21.2

Compararea structurii soneriilor electromagnetice si electronice

Precizarea legaturilor functionale intre elementele unei instalatii de sonerie

4

22.21.3

22.20.4

Aplicarea datelor din documentatie pentru executia practica Experimentarea legilor electrotehnicii la o sonerie electrostatica

1

22.21.2

Explicarea fenomenelor, legilor si regulilor aplicate intr-o lucrare practica

2

22.21.2

Compararea structurii soneriilor electromagnetice si electrostatice

5

1

22.21.1

Enumerarea elementelor constructive ale soneriei electromagnetice si explicarea rolului lor functional

2

22.21.1

Localizarea elementelor componente ale instalatiei de sonerie de apartament

7

1

22.21.1

Explicarea rolului functional al componentelor unei instalatii electrice de semnalizare pentru depasirea temperaturii

2

22.21.3

Legaturile functionale dintre elementele unei scheme date

3

22.21.2

Depistarea defectelor intr-o schema data

8

1

22.21.2

Structura schemei bloc a unei statii de redresare si rolul functional al elementelor sale

9

1

22.21.2

Compararea contactelor de lucru cu contactele de rupere dupa criterii date si justificarea deosebirilor

2

22.21.2

22.8

Stabilirea legaturii dintre incalzirea contactelor electrice si conductivitatea electrica

3

22.4.2

22.4.3

22.8

Concurs “Cel mai bun … materiale pentru contacte electrice” pentru a observa proprietatile materialelor folosite pentru contacte, in electrotehnica

10

1

22.22.3

Cauze si remedieri la defectele contactelor electrice

2

22.2.3

22.8

22.2.4

Depistarea unui defect frecvent la contactele electrice

11

1

22.21.2

Deosebiri intre electromagneti si magneti permanenti

2

22.21.2

Compararea transformatoarelor si electromagnetilor

12

1

22.21.2

Identificarea materialelor folosite la confectionarea electromagnetilor

13

1

22.21.1

Clasificarea releelor de protectie dupa criterii date

14

1

22.21.1

22.21.2

Clasificarea releelor de protectie dupa functia realizata si explicarea acestei functii

15

1

22.2.1

Explicarea incalzirii bobinelor de curent alternativ

2

22.22.3

Cauzele defectelor la electromagneti si modul de identificare


4. FISA pentru inregistrarea progresului elevului

Modulul: Tehnologii in electrotehnica

Numele elevului: ………………………………

Clasa: …………………………………

Numele profesorului: ………………………….

Competente care trebuie dobandite

Data

Activitati efectuate si comentarii

Data

Evaluare

Bine

Satis-facator

Refa-cere

22.2.1. Citeste si utilizeaza documente simple

15FL/1

22.2.3. Elaboreaza o prezentare scurta pe un subiect dat

10FL/2

22.2.4. Utilizeaza limbajul specific de specialitate

10FL/2

22.3.3. Aplica normele de securitate la locul de munca

2FL/1

22.4.2. Isi asuma rolurile care ii revin in echipa

9FL/3

22.4.3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

9FL/3

22.8. Rezolvare de probleme

9FL/2,3

10FL

22.20.4. Aplica datele din documentatie pentru executia practica

4FAEx

22.21.1. Localizeaza componentele si echipamentele dintr-o instalatie electrica

1FL; 3FL/1,2,3

5FL/1,2; 7FL/1

13FL; 14FL; 15FL

22.21.2. Precizeaza legaturile functionale intr-o instalatie electrica data

2FL/2; 3FL/3

4FAEx/1,2

7FL/3

8FL; 9FL/1,2

11FL/1,2

12FL; 14FL

22.21.3. Actioneaza dispozitive si echipamente specifice domeniului electric

4FAEx

7FL/2

22.22.1. Controleaza periodic buna functionare a echipamentelor electrice

10FL/1

22.22.3. Depisteaza defecte si deranjamente

10FL/1

15FL/2

22.22.4. Remediaza defecte si deranjamente

10FL/1

Comentarii

Prioritati de dezvoltare

Competente care urmeaza sa fie dobandite (pentru fisa urmatoare de progres)

Resurse necesare:

·         manuale tehnice

·         fise de documentare

·         fise de activitati experimentale

·         folii transparente


5. LISTA DE TERMENI SI CUVINTE CHEIE

arc electric

descarcare electrica produsa la separarea contactelor mobile de cele fixe

bara

conductor neizolat de sectiune relativ mare, folosit la constructia masinilor si aparatelor electrice si instalatiile electrice

bobina

element de circuit electric format din spire conductoare inseriate si care produce un camp magnetic

buzer (buzar)

aparat electric care produce un sunet intermitent caracteristic si este folosit ca organ de apel in telefonie

conductor de faza

conductor corespunzator uneia dintre fazele R, S, T ale unui sistem trifazat

conductor de nul de lucru

conductor utilizat pentru alimentarea receptoarelor monofazte

conductor de nul de protectie

conductor utilizat pentru legarea partilor rmetalice care ar putea ajunge sub tensiune in mod accidental

contact alunecator

contact la care piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii, dar se deplaseaza una fata de cealalta, una dintre piese alunecand peste cealalta

contact amovibil

contact care se inchide si se deschide in timpul functionarii pentru a stabili si intrerupe curentul electric

contact electric

·         legatura electrica intre doua piese sau elemente conductoare, realizata prin atingere

·         piesa care serveste la stabilirea unui contact electric

·         ansamblu din doua piese metalice prin a caror atingere se stabileste conductia intr-un circuit electric

contact normal deschis

(la contactoare si relee) contact deschis cand bobina electromagnetului de actionare nu este sub tensiune

contact normal inchis

(la contactoare si relee) contact inchis cand bobina electromagnetului de actionare nu este sub tensiune

contact permanent

contact la care piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii

curent slab

curent de mica intensitate

forta portanta

·         forta necesara pentru a desprinde armatura mobila a unui electromagnet

·         forta maxima pe car o dezvolta un electromagnet

intrefier

·         (al unui electromagnet) spatiul de aer care se afla intre armatura fixa si armatura mobila

·         (al unei masini electrice) spatiul de aer dintre stator si rotor

masa

corp metalic masiv la care se leaga electric punctele unei retele, masini sau aparat electric pentru a evita supratensiunile dintre aceste puncte sau dintre ele si corpul masiv

miez lamelar

miez magnetic executat din tole

miez magnetic

parte a unui circuit magnetic executat din otel masiv sau lamelar, inconjurat de o infasurare electrica

mutator

dispozitiv electronic pentru transformarea energiei electrice cu o anumita forma a tensiunii si curentului in energie electrica de alta forma, fara ca in procesul acestei transformari sa intervina vreo faza intermediara de transformare in energie de alta natura

nul de lucru

punct comun intr-un circuit la care sunt conectate mai multe conductoare

nul de protectie

punct al unui circuit legat la priza de pamant

redresare

transformarea energiei electromagnetice de curent alternativ cu freventa f in energie electromagnetica de curent continuu, cu frecventa nula

redresor

dispozitiv din familia mutatoarelor prin care se realizeaza redresarea

sinterizare

tehnologie specifica de obtinere a unor materiale din pulberi metalice, prin incalzire si presare

sonerie

·         dispozitiv de semnalizare acustica care emite sunete intermitente prin lovirea unui mic clopot cu un ciocanel

·         butonul cu ajutorul caruia se inchide si se intrerupe circuitul electric al unei sonerii electrice

sonerie electrica

sonerie al carei ciocanel este actionat de un electromagnet

supraincalzire

incalzire peste limita obisnuita


6. SOLUTII LA SARCINILE DE LUCRU

2 FL

1. a. pentru a evita electrocutarea

    b. pentru a evita electrocutarea

    c. pentru a nu supune conductoarele la solicitari suplimentare de intindere (sub greutatea corpului de iluminat), respectiv la solicitari suplimentare de incalzire

2. conectarea in paralel elimina dependenta dintre circuite; daca puterea corpurilor de iluminat depaseste o anumita valoare, intensitatea curentului prin circuit creste si incalzirea prin efect Joule poate depasi limitele admisibile

 

3. FL

1. la putere constanta, scaderea tensiunii inseamna cresterea curentului

3. transformatorul electric, butonul de actionare, sigurantele fuzibile si conductoarele electrice

4 FAEx

1. fenomene: electrizarea corpurilor prin contact

    reguli: sarcinile de acelasi semn se resping, sarcinile de semne contrare se atrag

    legi: fortele electrostatice determina miscarea corpurilor electrizate

2.

Asemanari

Deosebiri

soneria electromagnetica

soneria electrostatica

au piese in miscare

actionata de electromagnet

actionata de forte electrostatice

emit sunete

complicata

simpla

necesita o sursa de energie

se utilizeaza frecvent

se realizeaza experimental

5 FL

1.

 

Numar reper

Denumire

Rol functional

1

Electromagnet de c.a.

produce un camp magnetic

2

Miez de fier

mareste forta de atractie a electromagnetului

3

Lamela elastica

vibreaza in campul magnetic

4

Clopot metalic

emite sunete cand este lovit de lamela

5

Suport izolant

permite fixarea componentelor soneriei

6

Urechi de prindere

permite fixarea soneriei

7

Borne de legatura

conectarea la circuitul de alimentare

2. Elementele componente sunt in ordine, de la stanga la dreapta: sigurante fuzibile, transformator, clopot electric.

7 FL

1. Transformatorul reduce tensiunea retelei, la valori nepericuloase (electrosecuritate).

     Sigurantele fuzibile realizeaza protectia instalatiei la scurtcircuit.

3. cauze:          - contactul NI al butonului S1 este defect (nu se deschide la actionare)

                        - contactul NI 1d3, nu “lucreaza” la actionarea releului d3 (butonul S1, cu revenire, reconstituie mereu continuitatea circuitului de alimentare a soneriei)

 

8 FL

Simbol

Denumire

Rol functional

S

Sistem energetic

furnizeaza energia electrica de c.a. pentru redresare

N

Nod consumator al sistemului

permite conectarea statiei de redresare

T

Transformator

reduce tensiunea si multiplica numarul de faze

R

Redresor

transforma tensiunea alternativa in tensiune pulsatorie

F

Filtru

netezeste pulsatiile tensiunii

C

Consumator

consuma energie de curent continuu

9 FL

1. contactele de lucru au rezistenta de contact mica deoarece sunt conectate in circuit pe cea mai mare parte din durata de functionare; contactele de rupere pot avea rezistenta de contact mai mare deoarece aceste contact lucreaza un timp foarte scur, numai in momentul intreruperii si stabilirii circuitului

    contactele de lucru au durata mare de functionare, iar contactele de rupere au o durata de functionare mult mai mica

    contactele de lucru trebuie sa aiba asigurate conditii bune de racire, pentru ca ele functioneaza in regim permanent; contactele de rupere nu necesita conditii de racire speciale pentru ca durata lor de lucru este foarte mica

    contactele de lucru nu sunt rezistente la actiunea arcului electric fiind contacte prin care poate trece timp indelungat doar curentul nominal; contactele de rupere sunt rezistente la uzura prin arc electric si au capacitate termica mare pentru a nu se incalzi exagerat sub actiunea arcului electric de comutatie

2. cu cat conductivitatea electrica a materialelor pentru contacte este mai mare, cu atat incalzirea lor este mai mica

3. cel mai bun conductor termic este argintul

    cel mai bun conductor electric este argintul

    cel mai greu fuzibil material este wolframul

    cel mai dur material este wolframul

    cel mai rezistent la coroziune material este platina s.a.m.d

Concluzie: nu exista un material care sa indeplineasca toate conditiile necesare constructiei de contacte electrice.

10 FL

1.

Contactul se incalzeste puternic

Cauze

1. scaderea presiunii pe contact

Remedieri

1. se regleaza presiunea pe contact

2. oxidarea suprafetei contactului

2. se curata

Contactul este asigurat cu intreruperi

Cauze

1. uzura electrica excesiva

Remedieri

1. se inlocuieste

2. slabirea fixarii contactului pe suport

2. se strang suruburile de fixare

3. pierderea proprietatilor elastice ale materialului

3. se inlocuieste resortul

2. conectarea s-a efectuat pe un scurtcircuit puternic, iar contactul electric uzat fiind, se topeste local si se lipeste; solutie: inlocuirea contactului

11 FL

1. electromagnetii au proprietati magnetice numai atat timp cat bobinele lor sunt parcurse de curent electric; magnetii permanenti ai proprietati magnetice permanente

2.

Criterii

Electromagnet

Transformator

Parti componente

un miez magnetic si o bobina

un miez magnetic si mai multe bobine

Elemente componente in miscare

armatura mobila

nu exista

Principiul de functionare

forte in camp magnetic

inductie electromagnetica

Functia realizata

transforma energia electrica in energie mecanica

modifica parametrii energiei electrice

Curentul de excitatie

continuu sau alternativ

numai alternativ

12 FL

1.

Miez magnetic de c.c.

Miez magnetic de c.a.

Bobina

Carcasa bobinei

Spira in scurtcircuit

Aliaje de fier masiv

Profile din fier

Tabla silicioasa subtire

Cupru

Email

Bumbac

Matase

Lac

Hartie

Carton

Bachelita

Material plastic

Cupru

Alama

Aluminiu

13 FL

 

Criteriul a)

Relee electromagnetice, relee electrodinamice, relee de inductie, relee magnetoelectrice, relee termice

Criteriul b)

Relee de marimi electrice, relee de marimi neelectrice

Criteriul c)

Relee cu contacte, relee statice

Criteriul d)

Relee directionale, relee maximale, relee minimale

Criteriul e)

Relee instantanee, relee temporizate

14 FL

Functia

In ce consta

Tipuri de relee

de masurare si control

masurarea permanenta a tensiunii dintr-un circuit

releu maximal de tensiune, releu minimal de tensiune

de amplificare (in putere)

alimentarea unui circuit electric care necesita curent mai mare, cu ajutorul unui curent mai mic

releu intermediar

de multiplicare

inchiderea si deschiderea mai multor circuite independente

releu intermediar

de temporizare

intarzierea actionarii contactelor fata de momentul excitarii releului sau dupa incetarea acesteia

releu de timp

de semnalizare

indicarea optica sau acustica a aparitiei unui curent/tensiuni intr-un circuit

releu clapeta tip serie, releu clapeta tip derivatie

15 FL

La electromagnetii de curent alternativ, bobinele se incalzesc puternic doarece curentul este variabil in functie de marimea intrefierului, si anume cu cat intrefierul este mai mare, cu atat creste si curentul.


7. BIBLIOGRAFIE

1. Cosma, D., s.a.                    - Electromecanica. Laborator de bazele metrologiei. Manual pentru anul I Scoala de Arte si Meserii – domeniul electromecanica, Editura Econimica Preuniversitaria, Bucuresti, 2003

2. Mirescu, S.C., s.a.   - Laborator tehnologic. Lucrari de laborator si fise de lucru. Vol. I si II. Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2004

3. Cociuba, P., s.a.                  - Metrologie aplicata. Lucrari de laborator. Auxiliar curricular pentru liceu tehnologic. Editura Econimica Preuniversitaria, Bucuresti, 2001

4. Mares, Fl., s.a.                     - Solicitari si masurari tehnice. Laborator tehnologic. Auxiliar curricular pentru clasa a X-a, liceu tehnologic – profil tehnic. Editura Econimica Preuniversitaria, Bucuresti, 2001

5. Balasoiu, T., s.a.                  - Elemente de comanda si control pentru actionari si SRA, manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, liceu tehnologic, specializarea electrotehnica. Editura Econimica Preuniversitaria, Bucuresti, 2002

6. *  *  *                                  - Dictionar. Inventatori si inventii. Editura Tehnica, Bucresti, 2001

7. Ursea, P.C., s.a.                   - Electrotehnica aplicata. Ghidul electrotehnicianului, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995

8. Robe, M., s.a.                      - Manual pentru pregatirea de baza in domeniul electric. Scoala profesionala anul I si II ½. Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2000

9. Anton, A., s.a.                     - Solicitari si masurari tehnice. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

10. * * *                                  - Stiinta azi. Dosarele cunoasterii. Editura Egmont, Bucuresti, 2000

11. Cosma, D., s.a.                  - Domeniul de baza electromecanica. Manual pentru disciplinele tehnice, anul I, scoala profesionala, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2000

12. * * *                                  - Enciclopedia tehnica ilustrata. Editura teora, Bucuresti, 1999

13. * * *                                  - Evolutia tehnologia. Editua Aquila ΄93, Oradea, 2001

14. * * *                                  - Colectia revistei “Stiinta pentru toti”

15. * * *                                  - Colectia revistei “Arborele lumii”

16. Breitsameter, F., s.a.         - Odiseea progresului in 1700 de intrebari si raspunsuri de cultura generala. Editura Niculescu, Bucuresti, 2001

17. Mira, N., s.a.                     - Instalatii electrice industriale. Intretinere si reparatii. Manual pentru clasa a XI-a, licee industriale si scoli profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986

18. Popa, A.                            - Aparate electrice de joasa si inalta tensiune. Manual pentru licee industriale cu profil de electrotehnica si scoli profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

19. Mira, N., s.a.                     - Instalatii si echipamente electrice. Manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, licee industriale cu profil de electrotehnica si scoli profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

20. Hilohi, S., s.a.                    - Instalatii si echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru licee industriale, clasele a IX-a si a X-a, domeniul electrotehnica si scoli profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

21. Bazdoaca, N. G., s.a.        - Initiere in Internet, E-mail si Chat, Editura Arves, Craiova, 2002


FISA DE LUCRU

Instalatii de iluminat

            Instalatiile electrice pentru iluminat dintr-o cladire se clasifica astfel:

@   Studiu de caz

Instalatiile electrice pentru iluminat se intalnesc in foarte multe dintre locurile in care ne desfasuram activitatea cotidiana. Timp de o saptamana observati cladirile in care aveti acces (scoala, cantina, internat, cinema, discoteca, policlinica, primarie, posta etc.) si identificati tipurile de instalatii electrice pentru iluminat existente in cladirile respective.

Notati-va in fiecare zi observatiile efectuate pentru ca, la final, sa puteti intocmi o prezentare pentru colegi.


FISA DE LUCRU

Alimentarea corpurilor de iluminat

            Alimentarea corpurilor de iluminat se realizeaza prin circuite electrice de la tablourile secundare de lumina.

corp de iluminat =

aparat care are rolul de:

·         a sustine sursa de lumina si de a-i oferi protectie la lovituri

·         a asigura sursei de lumina o distributie convenabila a fluxului luminos

·         a asigura alimentarea cu energie electrica a sursei de lumina si de a realiza izolarea electrica a acesteia fata de mediu

sursa de lumina =

dispozitiv care – legat la reteaua electrica – produce radiatii luminoase

tablou secundar =

ansamblu de aparate care asigura distributia energiei electrice la receptoare (motoare, corpuri de iluminat, cuptoare electrice etc.)

 

            Pentru formarea circuitelor electrice trebuie respectate prevederile normativului I-7-90 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pana la 1000 V.

            Cele mai importante dintre prevederile acestui normativ sunt:

·         corpurile de iluminat sunt receptoare monofazate care se leaga la un conductor de faza, dupa ce in prealabil acesta a trecut prin intreruptor si la conductorul de nul de lucru. Partea metalica a corpului de iluminat se leaga la conductorul de nul de protectie numai in cazurile in care corpul respectiv se monteaza la mai putin 2 m de la pardoseala sau se monteaza intr-o incapere cu pericol de electrocutare;

·         corpurile de iluminat fluorescente se monteaza numai cu condensatoare;

·         corpurile de iluminat nu se monteaza pe materiale combustibile;

·         dispozitivele de prindere a corpurilor de iluminat se proiecteaza si se executa astfel incat sa reziste la o greutate de 5 ori mai mare decat greutatea corpului de iluminat, dar cel putin la 100 N; nu este permisa suspendarea corpurilor de iluminat prin utilizarea conductoarelor electrice de alimentare;

·         intreruptoarele pentru actionarea corpurilor de iluminat se monteaza pe pereti la 1,5 m de la pardoseala si la 0,8 m de elemente sau instalatii metalice aflate in contact direct cu solul, cum ar fi, de exemplu, tevi pentru apa rece, pentru incalzire etc.;

·         corpurile de iluminat se alimenteaza in paralel pe circuite electrice. De exemplu, in locuinte, pe un circuit se pot monta pana la 12 corpuri de iluminat, insa fara ca puterea lor sa depaseasca 1000 W.

@  1. Actualizati cunostintele dobandite in clasa a IX-a in legatura cu igiena si securitatea muncii si explicati:

a) de ce partea metalica a unui corp de iluminat se leaga la conductorul de nul de lucru;

b) de ce in salile cu umezeala in exces sau cu pardoseala din ciment, partea metalica a corpurilor de iluminat se leaga la conductorul de nul de protectie;

c) de ce corpurile de iluminat nu se suspenda prin conductoarele electrice de alimentare sau de tevile instalatiei de incalzire.

@ 2. La modulul de “Electrotehnica si masurari electrice” ati invatat despre avantajele conectarii consumatorilor in paralel si despre efectul Joule. Stabiliti o legatura intre aceste doua teme si ultima prevedere enuntata mai sus.

DICTIONAR

conductor de faza = conductor corespunzator uneia dintre fazele - R, S, T - ale unui sistem trifazat

conductor de nul de lucru = conductor utilizat pentru alimentarea receptoarelor monofazate

conductor de nul de protectie = conductor utilizat pentru legarea partilor metalice care ar putea ajunge sub tensiune in mod accidental

nul de lucru = punct comun intr-un circuit la care sunt conectate mai multe conductoare; potentialul sau poate fi nenul

nul de protectie = punct al unui circuit legat la priza de pamant; potentialul sau este intotdeauna nul

STIATI CA …

… in anul 1801, chimistul britanic Humphry Davy a demonstrat incandescenta, aceasta fiind capacitatea unei substante de a emite lumina atunci cand este incalzita la temperaturi inalte ?

… in anul 1878, cercetatorul american Joseph Wilson Swan a produs primul bec electric utilizand un filament de carbon incandescent intr-un glob de sticla din care aerul fusese extras ?

… in anul 1879, inventatorul american Thomas Alva Edison a produs un bec asemanator cu becul lui Swan ? Edison a continuat insa, sa dezvolte echipamentul necesar producerii primelor sisteme practice de iluminat.


FISA DE DOCUMENTARE

Evolutia filamentelor pentru becurile cu incandescenta


FISA DE LUCRU

Instalatii electrice de curenti slabi

Instalatiile electrice de curenti slabi = instalatii parcurse de curenti de intensitate relativ mica fata de cei ce parcurg instalatiile de lumina sau de forta

 


            Intensitatea scazuta a curentului se datoreaza puterii mici a receptoarelor din aceste instalatii.

            Denumirea este totusi improprie deoarece si aceste instalatii pot fi parcurse de curenti mari, mai ales cand sunt alimentate cu tensiune redusa.

@ 1. Folosind relatia P = U•I, explicati cresterea curentului in circuitele alimentate cu tensiune redusa.

Clasificarea instalatiilor electrice de curenti slabi


Instalatii de sonerii

 

Text Box: Rolproduc un semnal acustic pe cale electrica

Text Box: Principiul de functionarese bazeaza pe proprietatile electromagnetilor


            Alimentarea soneriei se face printr-un circuit de priza.

            Sigurantele fuzibile, transformatorul si clopotul electric se monteaza in apartament, pe placa tabloului electric.

            Butonul de actionare se monteaza pe perete, in exteriorul apartamentului, langa usa de intrare.

            Conductoarele electrice pana la buton sunt conductoare din cupru sau aluminiu izolate cu masa plastica. Ele se introduc intr-un tub de protectie din masa plastica si acesta se monteaza ingropat fie in perete, fie in tencuiala acestuia.

            In cazul in care instalatia de sonerie se executa ulterior instalatiei electrice din apartament, transformatorul si clopotul se monteaza langa tabloul electric pe o placa de lemn sau din alt material izolator.

@  2. Observati tabloul electric din locuinta voastra si identificati partile componente ale instalatiei de sonerie.

@   3. Soneriile moderne emit o gama variata de sunete, iar functionarea lor se bazeaza pe proprietatile circuitelor electronice.

Care dintre componentele soneriilor electrice se regasesc printre componentele soneriilor electronice ?


FISA PENTRU ACTIVITATI EXPERIMENTALE

“Soneria electrostatica”

Ati remarcat probabil fenomenul de electrizare a ecranului televizorului.

            Explicatia acestui fenomen este destul de simpla: fiecare tub catodic este de fapt un fel de tun cu electroni care bombardeaza un ecran fluorescent, ceea ce duce la electrizarea acestuia.

Ne vom folosi de aceasta observatie pentru a face o sonerie electrostatica.

Text Box: De ce ai nevoie ?
Text Box: Cum vei proceda ?


            De foarte putine lucruri:

·         niste sarma

·         o bucata de folie de staniol alimentar

·         doua cutii metalice pentru bauturi racoritoare

·         un creion

·         un fir de nailon

Foarte simplu si rapid !

·         se curata de vopsea cate o zona mica de pe fiecare cutie; acolo se fixeaza cu banda izolatoare capatul a cate unui fir conductor. Evident, si acesta va fi dezizolat bine de tot pentru ca este nevoie de un contact electric foarte bun.

·         se fixeaza, tot cu scoci, folia de aluminiu pe ecranul televizorului

·         separat, se ia un inel de la o cutie metalica (desi nu are importanta pentru experimentul in sine, este necesar ca in prealabil cutiile sa fie golite de continutul lor, eventual impreuna cu colegul cu care realizati experimentul); acest inel se leaga cu un fir de nailon si apoi se fixeaza de un creion

·         se pun cutiile pe televizor, dupa care se fixeaza cu grija capatul unui dintre conductoare de folia de staniol, iar celalalt conductor se fixeaza de o portiune nevopsita a caloriferului

·         pe cele doua cutii se aseaza creionul de care sta suspendat inelul

Atentie ! Aveti grija ca tot ceea ce folositi pentru acest experiment sa fie foarte bine uscat (pentru sigurnata, tineti cutiile metalice la cuptor, cateva minute).

·         se apinde televizorul si se manevreaza cutiile apropiindu-le si departandu-le pana cand veti constata ca inelul incepe sa penduleze, animat de o misterioasa forta. El va lovi cele doua cutii metalice producand sunete specifice.

Text Box: Ce s-a intamplat ? Cum se explica fenomenele observate ?


1)      Cutia conectata la ecran s-a incarcat electrostatic si atrage inelul, care initial are sarcina electrica nula (zero).

2)      Inelul, lipindu-se de cutie, se incarca electrostatic cu aceeasi sarcina ca a cutiei metalice.

3)      Sarcinile electrice de acelasi semn se resping, asa ca inelul o va lua repede in directia cutiei conectate la calorifer, care joaca rol de masa.

4)      Aici, el va poposi numai pentru timpul necesar ca sarcina electrica sa se scurga spre pamant. Apoi, procesul se reia de la capat.

STIATI CA …

… soneria electrica a fost inventata in 1835 de medicul si fizicianul german Christian Ernst Neeff ?

DICTIONAR

masa = corp metalic masiv la care se leaga electric punctele unei retele, masini sau aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor dintre aceste puncte sau dintre ele si corpul masiv

@  1. Precizati fenomene, reguli si legi din electrostatica aplicate in acest experiment.

@ 2. Comparati soneria electromagnetica si soneria electrostatica, completand tabelul urmator:

Asemanari

Deosebiri


FISA DE LUCRU

Soneria electrica

            Soneria electrica este formata din:

·         un electromagnet de curent alternativ care are doua bobine (1)

·         un miez de fier (2)

·         o lamela elastica metalica (3) care are la varf un mic ciocanel

·         un clopot metalic (4).

Cand electromagnetul este parcurs de curent, lamela elastica (3) vibreaza si loveste clopotul (4) provocand un semnal acustic.

Sunetul poate fi schimbat ca intensitate prin modificarea distantei dintre ciocanelul lamelei (3) si clopotul (4). Aceasta se face prin strangerea sau slabirea surubului de fixare a clopotului.

Toate aceste piese se monteaza pe un suport de ebonita (5) care este prevazut cu niste urechi de prindere (6). Legaturile electrice la infasurarea electromagnetului se fac la bornele (7).

 


            Schema electrica unifilara a unei instalatii de sonerie de apartament este aratata in figura urmatoare:

 


@   1. Utilizand schema constructiva de principiu a soneriei, reprezentata mai sus, completati tabelul urmator:

Numar reper

Denumire

Rol functional

1

2

3

4

5

6

7

@ 2. Identificati elementele componente ale instalatiei de sonerie de apartament reprezentate prin semne conventionale in schema electrica monofilara si precizati pentru fiecare element identificat, rolul sau functional.


FISA DE LUCRU

Instalatia de semnalizare pentru depasirea temperaturii

            Schema de principiu a unei astfel de instalatii este:


            Instalatia se compune dintr-un traductor T care transforma semnalul neelectric (termic, mecanic, luminos, in functie de situatia urmarita) in semnal electric. Semnalul electric este transmis centralei de avertizare care semnalizeaza situatia:  - acustic, cu o sonerie sau hupa

                        - optic, cu lampi de semnalizare

            In cazul instalatiei de semnalizare pentru depasirea temperaturii, traductorul este un termometru cu contacte electrice. Acesta este un termometru cu ac indicator. Termometrul mai este prevazut cu doua indicatoare fixe:

LI – pentru limita inferioara a temperaturii

LS – pentru limita superioara a temperaturii.

            Aceste limite nu trebuie depasite pentru a nu crea o situatie anormala in instalatie.

            Indicatoarele I, LI, LS sunt prevazute cu contacte electrice, astfel incat la atingerea limitelor, ele inchid un circuit electric.

            Schema electrica desfasurata a unei astfel de instalatii este:

 


            Contactul corespunzator atingerii limitei inferioare a temperaturii este indicat prin contactul normal deschis f1, iar contactul corespunzator atingerii limitei superioare a temperaturii este indicat prin contactul normal deschis f2.

            Cand se atinge temperatura limita inferioara se inchide contactul f1. In acest fel, se pune sub tensiune, releul intermediar d1 aflat pe linia 1. Acesta inchide contactele 1d1 de pe linia 3 si 2d1 de pe linia 6.

            Inchiderea contactului 1d1 determina punerea sub tensiune a soneriei H1 montata pe linia 3. Astfel se face o prima avertizare acustica prin care se atrage atentia personalului de supraveghere.

Inchiderea contactului 2d1 determina inchiderea circuitului lampii de semnalizare H2 de pe linia 6 care avertizeaza optic asupra atingerii temperaturii minime. Semnalul optic se mentine atat timp cat releul d1 este parcurs de curent. Curentul prin releul d1 inceteaza in momentul in care contactul f1 se deschide, adica momentul in care temepratura incepe sa creasca peste valoarea limita inferioara.

Schema este prevazuta cu posibilitatea deconectarii soneriei daca aceasta este suparatoare. In acest scop, exista un buton dublu S1 care in momentul in care este apasat, scoate soneria de sub tensiune si semnalul acustic inceteaza. Prin apasarea butonului S1, este alimentat cu tensiune releul d3 care inchide contactul 2d3 cu rol de automentinere si deschide contactul 1d3 care intrerupe circuitul soneriei H1 chiar daca butonul S1 este lasat liber.

Cand se atinge temperatura limita superioara, se inchide contactul f2. In acest fel, se pune sub tensiune releul intermediar d2 aflat pe linia 2. Acesta inchide contactele normal deschise 1d2 de pe linia 5 si 2d2 de pe linia 7.

Inchiderea contactului 1d2 determina punerea sub tensiune a soneriei H1 pentru avertizare acustica.

Inchiderea contactului 2d2 determina inchiderea circuitului lampii de semnalizare H2 pentru avertizare optica. Soneria se deblocheaza in acelasi mod.

@  1. Precizati rolul transformatorului si al sigurantelor fuzibile in instalatia electrica de semnalizare pentru depasirea temperaturii.

@  2. Aveti la dispozitie o plansa pe care sunt reprezentate doua scheme identice ale instalatiei de semnalizare pentru depasirea temperaturii. Pe una dintre ele marcati cu creionul verde traseul pe care se inchide circuitul cand se realizeaza semnalizarea limitei inferioare a temperaturii. Pe cealalta schema, marcati cu creionul rosu traseul pe care se inchide circuitul cand se realizeaza semnalizarea limitei superioare a temperaturii.

de marcat cu creionul rosu traseele corespunzatoare diferitelor regimuri.

@  3. La o instalatie de semnalizare pentru depasirea temperaturii se constata ca actionarea butonului pentru intreruperea semnalului sonor nu are nici un efect (semnalul sonor nu inceteaza).

Analizati schema electrica a instalatiei si identificati cauze posibile ale acestei defectiuni.

 

DICTIONAR

contact normal inchis (al unui contactor sau releu) = contact inchis cand bobina electromagnetului de actionare (a contactorului sau releului) nu este sub tensiune

contact normal deschis (al unui contactor sau releu) = contact deschis cand bobina electromagnetului de actionare (a contactorului sau releului) nu este sub tensiune


FISA DE LUCRU

Statii de redresare


           

Fenomenul redresarii se bazeaza pe caracteristica statica (dependenta) tensiune-curent a elementului redresor.

            Energia electrica de curent continuu este necesara in:

·         tractiunea electrica, pentru

            - tramvaie

- troleibuze

- metrou

- vehicule electrice din incinte industriale (electrocare, electrostivuitoare)

·         industrie, pentru

- motoare electrice de curent continuu necesare antrenarii mecanismelor de deplasare si rotire

- instalatii de electroliza

- instalatii galvanotehnice

- instalatii electrometalurgice

- filtre electrice pentru desprafuitoare

- instalatii de sudare electrica in curent continuu

- baterii de acumulatoare electrice

- instalatii de iluminat de siguranta

- instalatii de comenzi si semnalizare

- actionari in curent continuu

- automatizarea proceselor industriale

Elementele componente ale statiei de redresare

 


 

 
           

Statia de redresare este racordata intr-un nod consumator al sistemului, adica pe barele colectoare ale unei statii electrice, la tensiunea medie de 6 … 20 kV.

            Pentru reducerea tensiunii si pentru obtinerea unui numar mai mare de faze decat trei, corespunzatoare sistemului electric, se folosesc grupuri de transformatoare trifazate.

            Acestea alimenteaza cu un numar n de faze (3, 6, 12 etc.), dispozitivele redresoare constituite din:

            - elemente redresoare

            - instalatii de comanda, la cele comandabile

            - instalatii de excitatie, la unele tipuri

            - instalatii de racire, in special la cele cu vapori de mercur.

            Deoarece forma tensiunii redresate obtinuta la bornele elementelor redresoare este pulsatorie si nu satisface cerintele anumitor tipuri de receptoare de curent continuu, se introduc filtrele de netezire pentru a reduce sub o anumita limita componenta alternativa a tensiunii redresate.

Echipamentul electric al statiei de redresare

 


            O statie de redresare dotata cu elemente semiconductoare se compune din:

·         una sau mai multe unitati de redresare

·         transformatoare

·         aparatura de comutatie, protectie, comanda si reglare a tensiunii.

Un echipament de redresare consta dintr-un dulap redresor, racit cu aer sau cu apa si un transformator racit cu ulei, in constructie de interior sau exterior, legate intre ele prin bare.

Ø      Instalatiile de redresare de puteri mai mici, sub 100 kW, se realizeaza in general cu transformatoare de tip uscat, montate in acelasi dulap cu redresorul.

Ø      Pentru puteri mari si medii se foloseste sistemul monobloc, adica un ansamblu transformator-redresor in constructie de exterior. Sistemul monobloc prezinta urmatoarele avantaje:         - nu ocupa spatiu mare

- nu necesita fundatii pentru doua agregate

- barele de legatura sunt de lungimi mici

- racirea elementului redresor se face cu ajutorul uleiului din cuva transformatorului.

 

@              Dandu-se schema bloc a unei statii de redresare, precizati rolul functional al elementelor componente, completand tabelul urmator:

Simbol

Denumire

Rol functional

S

N

T

R

F

C

DICTIONAR

redresor = dispozitiv din familia mutatoarelor prin care se realizeaza redresarea

mutator = dispozitiv care transforma energia electrica de o anumita forma a tensiunii si curentului, in energie electrica de alta forma, fara ca in procesul acestei transformari sa intervina o faza intermediara de transformare in energie de alta natura

bara = conductor neizolat, de sectiune relativ mare, folosit la constructia masinilor si aparatelor electrice si in instalatiile electrice

STIATI  CA …

… redresorul a fost inventat de fizicianul german Pollak ? Prin 1870 generatoarele de curent alternativ puteau fi construite mai rapid si cu cheltuieli mai reduse in comparatie cu generatoarele de curent continuu care aveau si dezavantajul ca erau uriase in comparatie cu cele pentru curent alternativ. Curentul continuu era necesar pentru incarcarea acumulatorilor, singura sursa de energie pentru aparatele acelor vremuri. Astfel a aparut redresorul, cu ajutorul caruia curentul alternativ putea fi transformat in curent continuu.

… in anul 1904, britanicul Sir John Ambrose Fleming a inventat redresorul cu catod incandescent ? Acest tip de redresor a fost perfectionat in timp si a devenit tot mai performant (lucrand la intensitati de mai multe zeci de amperi).

… in anul 1914, pe baza lucrarilor si testelor efectuate de Cooper Hewitt a fost pus la punct un redresor de uz industrial, pe baza de vapori de mercur ?

… incepand cu anul 1926 au fost utilizate primele redresoare pe baza de oxid de cupru care erau mult mai mici decat redresoarele existente pana la momentul respectiv ?

… in anul 1930 au putut fi realizate, datorita utilizarii semiconductorilor, primele redresoare cu seleniu ?

… in anul 1945 s-a trecut la utilizarea redresoarelor cu germaniu care au fost insa, inlocuite rapid cu redresoare cu siliciu ?


FISA DE LUCRU

Contacte electrice

Contact electric

 

Functii

 

Clasificare

 


·         legatura electrica intre doua piese sau elemente conductoare, realizata prin atingere

·         piesa care serveste la stabilirea unui contact

·         ansamblu din doua piese metalice numite elemente de contact sau piese de contact prin a caror atingere se stabileste conductia intr-un circuit electric

·         stabileste conductia intr-un circuit electric

·         conecteaza unul sau mai multi consumatori cu sursa de curent

Text Box:  I. In functie de modul de realizare a imbinarii de contact

·         contacte permanente (fixe): piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii; forta de apasare este asigurata cu suruburi

de exemplu: legaturile la borne

·         Text Box:  contacte alunecatoare (glisante): piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii, dar se deplaseaza una fata de cealalta, una dintre piese alunecand peste cealalta

de exemplu: contactul perii-colector, captatoarele de la troleibuze care aluneca pe firul de alimentare in timp ce troleibuzul se deplaseaza

Text Box:

·         contacte amovibile (de intrerupere): se inchid si se deschid in timpul functionarii servind la stabilirea si intreruperea curentului electric; forta de apasare este asigurata cu resoarte (arcuri) elicoidale sau lamelare

de exemplu: contactul fisa-priza

Contactele amovibile pot fi:         

- contacte de lucru (principale), care asigura un contact cat mai bun atat timp cat circuitul este inchis

- contacte de rupere (de stingere), care proetejeaza contactele de lucru impotriva uzurii prin arcul electric format la intreruperea si stabilirea circuitului

II. In functie de forma contactelor

·         contacte plane (de suprafata)

·         contacte liniare      - contacte deget

- contacte lalea (tulipa)

- contacte perie

Materiale

 


            Materialele folosite pentru constructia contactelor electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)      sa aiba conductivitate termica mare pentru a reduce incalzirea

b)      sa aiba conductivitate electrica mare pentru a obtine o rezistenta de contact mica si pentru a reduce incalzirea (prin efect Joule-Lenz)

c)      sa aiba duritate mare pentru a rezista socurilor

d)     sa aiba rezistenta mare la oxidare si coroziune pentru a nu mari rezistenta de contact

e)      sa aiba rezistenta mare la sudare si transfer de material pentru a preveni fenomenul de lipire a contactelor

f)       sa aiba temperatura mare de topire pentru a rezista la actiunea arcului electric

g)      sa aiba proprietati mecanice bune pentru a micsora frecarea si deci si uzura contactelor

h)      sa poata fi intretinute simplu si usor

i)        sa aiba pret de cost cat mai mic

j)        sa se poata prelucra usor

Deocamdata, stiinta materialelor nu a descoperit un material care sa indeplineasca simultan toate aceste conditii.

Totusi, in constructia contactelor se folosesc urmatoarele materiale care raspund cel mai bine cerintelor de mai sus: cuprul, argintul, aurul, platina si materialele sinterizate.

@ 1. Identificati deosebirile dintre contactele de lucru si contactele de rupere din punct de vedere al:  1. rezistentei de contact

                                                                          2. duratei de functionare

                                                                          3. conditiilor de racire necesare

                                                                          4. rezistentei la uzura prin arc electric

Justificati aceste deosebiri pe baza rolului functional al celor doua tipuri de contacte.

@ 2. Ce legatura exista intre conductivitatea electrica si incalzirea contactelor electrice ?

@   3. “Cel mai bun … material pentru contactele electrice” – concurs

Aveti la dispozitie date despre proprietatile fizice si tehnologice ale urmatoarelor materiale-concurenti: cupru, aluminiu, aur, argint, platina, wolfram.

Stabiliti castigatorul concursului ale carui “probe” sunt conditiile materialului ideal pentru contacte electrice:

I. proba “cel mai bun conductor termic”

II. proba “cel mai bun conductor electric”

III. proba “cel mai dur material” s.a.m.d.

Ce observati ?

Care dintre “concurenti” a strans cele mai multe premii ?

DICTIONAR

arc electric = descarcare electrica produsa la separarea contactelor mobile de cele fixe

amovibil = care poate fi separat de restul ansamblului fara distrugere

sinterizare = tehnologie specifica de obtinere a unor materiale din pulberi metalice prin incalzire si presare


FISA DE LUCRU

Contacte electrice – defecte si intretinere

Cum poate fi identificat un contact electric defect ?

 


            Simptomele care indica un contact electric defect sunt:

·         innegrirea locului de contact datorita oxidarii sau uzurii prin arc electric

·         incalzirea excesiva a conductoarelor circuitului electric, ceea ce contribuie la inrautatirea contactului prin oxidarea mai departe a locului de contact

·         scantei intre contacte in timpul cat aparatul se afla sub sarcina, fara a fi manevrat

·         intreruperea intermitenta sau definitiva a circuitului

Ce consecinte are inrautatirea contactului electric ?

 


·         sudarea contactelor datorita scanteilor produse si deci imposibilitatea manevrarii aparatului

·         producerea de incendii datorita incalzirii excesive a contactelor

·         scurcircuite prin arderea izolatiei cablurilor datorita supraincalzirii contactelor

Masuri de prevenire a accidentelor cauzate de inrautatirea contactului electric

 


·         se sterg cu grija piesele de contact si piesele izolante invecinate

·         se curata cu pila piesele de contact sau daca aceste contacte sunt prea uzate, se inlocuiesc cu altele noi

·         se verifica forta de apasare (presiunea) in contact

Atentie !

·         contactele din cupru se curata cu o pila fina, nu cu hartie de sticla

·         contactele din argint se curata numai cu carpa muiata in benzina, nu cu pila

·         contactele din aluminiu se curata numai cu pila sau cu hartia de sticla si apoi se ung cu vaselina

·         contactele in ulei se curata cu o perie de sarma

DICTIONAR

simptom = indiciu al unei stari anormale

consecinta = rezultat al unei fapte, al unei actiuni; urmare

supraincalzire = actiunea de a se incalzi peste limita obisnuita

@  1. In activitatea curenta folositi frecvent contacte electrice de tip fisa-priza. Ati putut constata ca uneori acestea se incalzesc puternic ori asigura un contact cu intreruperi.

Care pot fi cauzele acestor defectiuni si ce metode de remediere se utilizeaza ? Organizati raspunsul sub forma:

Contactul se incalzeste puternic

Cauze:

1.

Remedieri:

1.

2.

2.

Contactul este asigurat cu intreruperi

Cauze:

1.

Remedieri:

1.

2.

2.

3.

3.

@   2. Uneori, contactele electrice se sudeaza (se lipesc), dupa ce sigurantele fuzibile au decuplat circuitul din care faceau parte aceste contacte. Explicati fenomenul care se produce in acest caz si precizati solutia la aceasta defectiune.


FISA DE LUCRU

Electromagneti

Ce este un electromagnet ?

 


            Un electromagnet este un dispozitiv format dintr-o bobina si un miez magnetic, a carui magnetizare se datoreaza curentului electric ce strabate bobina.

Functie (rol)

 


Utilizari

 
            Un electromagnet transforma energia electrica in energie mecanica.

·         ca element de actionare in constructia aparatelor electrice

·         ca element de actionare pentru cuple si ambreiaje electromagnetice

·         pentru ridicare si transport de piese (macarale electromagnetice)

·         pentru fixarea unor piese (mese magnetice pentru masini-unelte)

·         pentru frane electromagnetice

·         ca element sensibil la prezenta unui curent sau a unei tensiuni (relee de curent si tensiune)

Clasificare

 


in functie de modul de lucru

Ø      electromagneti de atragere, la care armatura mobila este atrasa atunci cand bobina este parcursa de curent (excitata)

Ø      electromagneti de retinere, la care armatura mobila este eliberata (respinsa) atunci cand bobina este parcursa de curent

in functie de forma constructiva

Ø      de tip plonjor, la care armatura mobila executa o miscare de translatie in axa bobinei de excitatie

Ø      de tip clapeta, la care armatura mobila executa o miscare de translatie sau rotatie, armatura fixa avand forma de I, U, E sau manta

in functie de felul curentului de excitatie

Ø      electromagneti de curent continuu

Ø      electromagneti de curent alternativ

in functie de durata de exploatare

Ø      electromagneti cu exploatare continua

Ø      electromagneti cu exploatare intermitenta

Ø      electromagneti cu exploatare pe timp nelimitat

in functie de rapiditatea de actionare

Ø      electromagneti cu actionare normala

Ø      electromagneti cu actionare rapida

Ø      electromagneti cu actionare intarziata

Parti componente

 


Un electromagnet este alcatuit din:

·         partea fixa, construita din material feromagnetic, denumita armatura fixa

·         partea mobila, atrasa de partea fixa, construita de asemenea, din material feromagnetic, denumita armatura mobila

Armatura fixa si armatura mobila alcatuiesc miezul magnetic al electromagnetului.

·         bobina, alcatuita dintr-o carcasa de carton electrotehnic, bachelita sau material plastic pe care este asezata infasurarea din conductor izolat cu email, bumbac sau matase

Pentru un electromagnet se definesc urmatoarele notiuni:

intrefier = spatiul de aer care se afla intre armatura fixa si armatura mobila

cursa electromagnetului = drumul pe care il parcurge armatura mobila

forta portanta (forta de retinere) = forta maxima pe care o dezvolta electromagnetul; reprezinta forta necesara desprinderii armaturii

forta de atractie initiala = forta corespunzatoare intrefierului maxim (armatura mobila deschisa)

DICTIONAR

miez magnetic = parte dintr-un circuit magnetic executata din otel masiv sau lamelar si inconjurata de o infasurare electrica

bobina = element de circuit electric format din spire conductoare in serie, care produce un camp magnetic

ambreiaj = organ de masina care asigura o legatura temporara intre doi arbori coaxiali permitand cuplarea si decuplarea in timpul rotirii acestora

cupla = legatura intre doua elemente in contact care au si posibilitate de miscare relativa

masa = (1)       marime fizica prin care se caracterizeaza cantitatea de materie din care este alcatuit un corp

             (2)       piesa de mobilier formata dintr-o placa – dreptunghiulara, patrata ori rotunda – sprijinita pe unul sau mai multe picioare

             (3)       pranz, cina

             (4)       subansamblu al unei masini-unelte care serveste fie la fixarea sau la sprijinirea pisei de prelucrat, fie la transportarea acesteia in timpul unui proces de prelucrare

             (5)       corp metalic masiv la care se leaga electric punctele unei retele, masini sau aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor dintre aceste puncte sau dintre ele si corpul masiv

magnetizare = stare a unui corp care poseda insusiri magnetice

a magnetiza = a face ca un corp sa dobandeasca permanent sau temporar proprietati de magnet

magnet = piesa de otel, ferita etc. care poseda proprietatea de a atrage bucatele sau pilitura de fier si de a actiona asupra altor corpuri cu proprietati magnetice sau asupra conductoarelor parcurse de curent electric

camp magnetic = spatiu din jurul unui magnet sau al unui conductor parcurs de curent electric, in care se pot execita actiuni de atractie, de respingere sau de orientare asupra magnetilor sau asupra curentilor electrici

STIATI CA …

… electromagnetul a fost inventat de englezul William Sturgeon in anul 1825 ? Pornind de la descoperirile facute de francezul André Marie Ampère, acesta a infasurat un conductor din sarma izolata in jurul unei bucati masive de fier magnetic si a observat ca daca prin conductor trece curent continuu, miezul de fier se comporta ca un magnet.

@  1. Ce deosebire exista din punct de vedere al proprietatilor magnetice intre un magnet permanent si un electromagnet ?

@ 2. Comparati un electromagnet si un transformator electric si precizati asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de sisteme tehnice.

Utilizati urmatoarele criterii de comparatie: parti componente, elemente componente in miscare, principiul de functionare, functia realizata, curentul de excitatie.


FISA DE LUCRU

Electromagneti de curent continuu (c.c.) si

electromagneti de curent alternativ (c.a.)

Prin ce se deosebesc electromagnetii de c.c. de electromagnetii de c.a. ?

 


Electromagneti de curent continuu

Electromagneti de curent alternativ

Forta de atractie

este mai mare la electromagnetii de c.c.

Forta portanta

este mai mica la electromagnetii de c.a.

Pierderile prin incalzire

sunt mai mici la electromagnetii de c.c.

Pentru a reduce aceste pierderi, la electromagnetii de curent alternativ, miezul magnetic (armatura fixa si armatura mobila) se realizeaza din tole de tabla silicioasa izolate intre ele cu lac sau hartie.

Viteza de deplasare a armaturii mobile si socul la inchidere

sunt mai mici la electromagnetii de c.c.

Supratensiuni

apar in circuitul de alimentare, la electromagnetii de c.c., atunci cand se intrerupe curentul prin bobina

Pentru a evita aparitia supratensiunilor, se leaga in paralel cu bobina o rezistenta, o dioda redresoare sau un condensator.

Spire in scurcircuit (spira ecran)

exista numai la electromagnetii de c.a.

Spirele in scurtcircuit se monteaza pe o portiune a fetei polare. Au rolul de a atenua vibratia armaturii mobile cauzata de faptul ca forta de atractie nu este constanta, osciland de 100 de ori pe secunda, intre valoarea maxima si zero.

Ca urmare, se produce un zgomot suparator si in plus, exista pericolul desprinderii armaturii mobile in momentul scaderii accidentale  a tensiunii. Spirele in scurtcircuit se confectioneaza din cupru, alama sau aluminiu (metale neferoase).

Remanenta (tendinta de a mentine armatura inchisa si dupa deconectare)

este mai puternica la electromagnetii de c.c.

Pentru a elimina acest fenomen, miezurile magnetice se confectioneaza din fier moale, iar in pozitia “inchis” este asigurat un intrefier permanent printr-un nit sau o placuta de alama.

La electromagnetii de c.a., intrefierul permanent se asigura prin realizarea tolelor tip U din doua tole tip L distantate cu 0,2 – 0,3 mm si rectificarea cu 0,2 mm mai jos a miezurilor centrale ale electromagnetilor tip E.

Curentul absorbit

este constant, nu depinde de marimea intrefierului

este variabil in functie de marimea intrefierului: creste foarte mult odata cu cresterea intrefierului; din aceasta cauza bobina unui electromagnet de c.a. care nu se inchide se arde foarte repede

Pentru a micsora curentul absorbit in pozitia “atras”, la electromagnetii de c.c., pe ultima portiune a cursei,  se include, prin intermediul unui contact, o rezistenta in serie cu bobina; rezistenta inseriata se numeste rezistenta economizoare.

Numarul de spire ale bobinei

este mai mare la electromagnetii de c.c.

Grosimea spirelor

este mai mica la electromagnetii de c.c.

DICTIONAR

tola = foaie de tabla silicioasa, taiata prin stantare, in formele si la dimensiunile necesare confectionarii miezurilor feromagnetice pentru masini si aparate electrice

stantare = operatie de taiere sau de deformare plastica prin presare a unui material cu ajutorul stantei; se executa la rece pentru materialele nemetalice si materialele metalice subtiri si la clad pentru materialele metalice groase.

fier moale = fier cu procent foarte redus de carbon

@   1. Pentru realizarea electromagnetilor se folosesc diverse materiale cum ar fi: aliaje de fier masiv, alama, aluminiu, bachelita, bumbac, carton, cupru, email, lac, hartie, matase, material plastic, profile din fier, tabla silicioasa subtire.

Grupati aceste materiale in functie de componenta unui electromagnet – de c.c. sau de c.a. – la care se folosesc.

Miez magnetic de c.c.

Miez magnetic de c.a.

Bobina

Carcasa bobinei

Spira in scurtcircuit

FISA DE LUCRU

Relee de protectie

            Releele sunt aparate care joaca un rol important in circuitele de protectie ale instalatiilor electrice si in circuitele de comanda si automatizare ale proceselor tehnologice.

           

Ele indeplinesc urmatoarele functii:

·         asigura functionarea neintrerupta a instalatiilor electrice

·         urmaresc regimul de functionare a instalatiilor electrice

·         comanda la nevoie deconectarea si comutarea corespunzatoare a instalatiilor electrice

·         regleaza procesele din instalatiile electrice.

Scopul principal al unui releu de protectie este de a comanda intreruperea partii defecte dintr-un sistem electric, separand-o de partile fara defecte, iar in anumite cazuri numai de a semnaliza optic sau acustic aparitia defectului.

Marimea de iesire a unui releu de protectie variaza brusc (in salt) atunci cand marimea de intrare, variind in mod continuu, atinge o valoare prescrisa numita valoare de actionare.

 

Elementele functionale fundamentale ale oricarui releu de protectie sunt:


           

Criteriile de clasificare a releelor de protectie sunt:

a)      principiul de functionare

b)      natura marimii de intrare

c)      modul de realizare a saltului in circuitul de iesire

d)     sensul de variatie a marimii de intrare in momentul actionarii

e)      marimea intervalului de timp intre momentul atingerii valorii de actionare si momentul actionarii releului

In instalatiile electrice se folosesc urmatoarele categorii de relee:

1)      relee cu contacte

2)      relee de sens sau directionale (actioneaza atunci cand marimea de intrare are un anumit sens de circulatie)

3)      relee electromagnetice

4)      relee electrodinamice

5)      relee de inductie

6)      relee instantanee

7)      relee de marimi electrice (curent, tensiune, putere etc.)

8)      relee de marimi neelectrice (presiune, temperatura, nivel etc.)

9)      relee magnetoelectrice

10)  relee maximale (actioneaza atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima)

11)  relee minimale (actioneaza atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima)

12)  relee statice (fara contacte)

13)  relee temporizate

14)  relee termice

@   Grupati categoriile de relee enumerate mai sus in functie de criteriile

a) … e) precizate.

Prezentati raspunsul sub forma unei diagrame realizata pe calculator

.
FISA DE LUCRU

Functiile releelor


            In schemele de protectie prin relee, releele cu functie de masurare sunt, in principal, acelea care se leaga la transformatoarele de curent si de tensiune.

            Releele cu functie de masurare se caracterizeaza prin precizie buna si consum redus de putere.

DICTIONAR

a controla = a masura in permanenta un anumit parametru cu scopul de a sesiza momentul cand parametrul respectiv atinge o anumita valoare numita valoare de reglare sau valoare de consemn.

a excita = a aplica o marime de comanda (curent electric, tensiune electrica etc.) la intrarea unui aparat sau a unui dispozitiv

@   Completati tabelul urmator:

Functia

In ce consta

Tipuri de relee care o indeplinesc

de masurare si control

de amplificare (in putere)

de multiplicare

de temporizare

de semnalizare


FISA DE LUCRU

Defecte la bobinele electromagnetilor

A. Bobine de tensiune continua

Cauze

Identificare

I. Arderea bobinei

1. aplicarea la bornele bobinei a unei tensiuni mai mari decat cea nominala

1. se masoara tensiunea la bornele bobinei cu un voltmetru

2. producerea unui scurtcircuit intre spire

2. se masoara rezistenta bobinei cu puntea Wheatstone

3. defectarea contactelor auxiliare care nu introduc rezistenta economizoare in circuitul bobinei, in pozitia “inchis” a electromagnetului

3. se verifica functionarea contactului auxiliar cu ajutorul lampii de control

II. Electromagnetul nu atrage armatura mobila

1. aplicarea la bornele bobinei a unei tensiuni mai mici decat 85 % din tensiunea nominala

1. se masoara tensiunea la bornele bobinei cu un voltmetru

2. defectarea contactului auxiliar care nu mai scurtcircuiteaza rezistenta economizoare din circuitul bobinei, in pozitia “deschis” a electromagnetului

2. se verifica functionarea contactului auxiliar cu ajutorul lampii de control

3. ruperea conductorului bobinei de actionare

3. se verifica bobina sa fie continua, cu puntea Wheatstone

B. Bobine de tensiune alternativa

I. Arderea bobinei

1. aplicarea la bornele bobinei a unei tensiuni mai mari decat cea nominala

1. se masoara tensiunea la bornele bobinei cu un voltmetru

2. blocarea armaturii mobile intr-o pozitie intermediara

2. se verifica deplasarea armaturii mobile, cu mana

3. frecventa de conectare prea mare

II. Incalzirea puternica a bobinei

1. intre armatura mobila si cea fixa ramane un intrefier datorita impuritatilor sau frecarilor

1. se masoara curentul absorbit cu un ampermetru

2. ruperea spirei in scurtcircuit

2. apar vibratii puternice

3. producerea unui scurtcircuit intre spire

3. se masoara curentul absorbit cu un ampermetru

4. frecventa de conectare prea mare

III. Electromagnetul nu atrage armatura mobila

1. aplicarea la bornele bobinei a unei tensiuni mai mici decat 85 % din tensiunea nominala

1. se masoara tensiunea la bornele bobinei cu un voltmetru

2. ruperea conductorului bobinei de actionare

2. se verifica bobina sa fie continua, cu puntea Wheatstone

3. ruperea conductorului flexibil de legatura

3. se verifica circuitul sa fie continuu

C. Bobine de curent

I. Arderea bobinei

1. scurtcircuit intre spirele consumatorului protejat

1. se masoara curentul absorbit de consumator, cu ampermetrul

2. suprasarcina prelungita si releul de suprasarcina defect

2. se masoara curentul absorbit de consumator, cu ampermetrul

3. scurtcircuit intre condcutoarele de legatura dintre aparat si consumator

3. se verifica rezistenta de izolatie cu megohmmetrul

II. Electromagnetul nu atrage armatura mobila

1. scurtcircuit intre spire

se verifica electromagnetul intr-o instalatie speciala prevazuta cu reglaj de curent

2. blocarea mecanismului

@ 1. Utilizati tabelul din fisa de lucru “electromagneti de c.c. si electromagneti de c.a.” pentru a explica de ce la bobinele de tensiune alternativa se produce incalzirea puternica a acestora.

@  2. Organizati informatiile din tabelul de mai sus dupa criteriul defecte comune-defecte specifice, precizand si cauzele si modul de identificare corespunzatoare.


FISA DE DOCUMENTARE

Remedierea defectelor de la bobinele electromagnetilor

A. Bobine de tensiune

Defectiunea

Remedierea

1. Tensiunea retelei mai ridicata sau mai scazuta decat a bobinei

a. montarea unei bobine cu tensiunea nominala egala cu tensiunea retelei

b. reglarea tensiunii la bornele transformatorului de alimentare

2. Defectarea sau dereglarea contactului auxiliar care introduce rezistenta economizoare

a. reglarea contactului auxiliar astfel incat sa se deschida pe ultima portiune a cursei armaturii mobile

b. inlocuirea contactului auxiliar

3. Defectarea bobinei

rebobinarea sau inlocuirea cu o bobina livrata ca piesa de schimb

4. Blocarea armaturii mobile

demontarea lagarelor si ungerea lor cu vaselina tehnica naturala sau cu vaselina cu sulfura de molibden

5. Ruperea spirei in scurtcircuit

a. lipirea spirei cu aliaj de argint

b. inlocuirea spirei cu alta noua, confectionata din acelasi material si avand aceleasi dimensiuni

6. Aparitia unui intrefier mare intre fetele polare ale magnetului

curatarea fetelor polare ale magnetului cu benzina auto si slefuirea lor

B. Bobine de curent

1. Arderea bobinei

a. rebobinarea electromagnetului defect

b. eliminarea suprasarcinii

c. inlocuirea conductoarelor defecte

2. Electromagnetul nu atrage armatura

a. inlocuirea bobinei de curent

b. deblocarea mecanismului de declansare

3. Electromagnetul functioneaza inramplator, necomandat

a. verificarea si reglarea resortului antagonist

b. verificarea pozitiei rondelei de reglaj


FISA DE EVALUARE

I. Pentru fiecare dintre enunturile urmatoare, incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect.                                                                                                               20 p

1. Redresarea consta in:

a)            transformarea energiei de c.a. in energie de c.c

b)            transformarea energiei de c.c. in energie de c.a.

c)            modificarea parametrilor energiei de c.a.

d)           modificarea parametrilor energiei de c.c

2. Filtrele de netezire din componenta statiilor de redresare au rolul de a:

a)      reduce tensiunea de alimentare

b)      obtine un numar mai mare de faze decat 3

c)      reduce sub o anumita limita componenta alternativa a tensiunii redresate

d)     reduce sub o anumita limita componenta continua a tensiunii redresate

3. Forta de apasare este asigurata cu suruburi la contactele:

a)      alunecatoare

b)      amovibile de lucru

c)      amovibile de rupere

d)     permanente

4. Pentru a reduce incalzirea contactelor, materialul din care se confectioneaza trebuie sa aiba:

a)      temperatura mare de topire

b)      conductivitate termica mare

c)      rezistenta mare la sudare

d)     conductivitate electrica mare

5. Contactele in ulei se curata cu:

a)      peria de sarma

b)      pila fina

c)      carpa muiata in benzina

d)     hartia de sticla

II. In coloana A sunt enumerate componentele instalatiei de sonerie, iar in coloana B sunt enumerate rolurile functionale ale acestora. Scrieti in dreptul cifrelor din coloana A, litera corespunzatoare din coloana B pentru a stabili asocierile corecte intre fiecare componenta a instalatiei si rolul ei functional.                                    20 p

A

B

1. transformator electric

2. clopot electric

3. buton de actionare

4. sigurante fuzibile

5. conductoare electrice

a. asigura protectia la scurtcircuit

b. inchide circuitul clopotului

c. realizeaza legaturile dintre componente

d. reduce tensiunea de alimentare

e. asigura protectia la suprasarcina

f. transforma energia electrica in energie acustica

III. Scrieti in spatiul din fata fiecarui enunt litera A, daca apreciati ca enuntul este adevarat sau litera F, daca apreciati ca enuntul este fals.                          20 p

_____ Instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta contra panicii se prevede pe caile de circulatie din cladire.

_____ Corpurile de iluminat se alimenteaza in serie pe circuitele electrice.

_____ Intreruptorul din circuitul unui corp de iluminat se monteaza pe conductorul de faza.

_____ Corpurile de iluminat fluorescente se monteaza numai cu bobine.

_____ O sonerie electronica nu are piese in miscare.

IV. Electromagnetii sunt dispozitive formate dintr-un miez magnetic si o bobina. Proprietatile lor magnetice se manifesta numai atat timp cat bobinele sunt parcurse de curent electric, continuu sau alternativ.

a) Prin ce se deosebesc, din punct de vedere constructiv, miezurile celor doua tipuri de electromagneti ?                                                                                                    5 p

Forta portanta a unui electromagnet variaza cu patratul valorii curentului prin bobina. La electromagnetii de curent alternativ, aceasta forta variaza in timp.

b) Ce consecinte are faptul ca forta portanta a electromagnetilor variaza in timp si armatura mobila vibreaza ?                                                                                        5 p

Pentru a inlatura efectele nedorite ale variatiei in timp a fortei portante, se recurge la o solutie constructiva simpla.

c) In ce consta aceasta solutie ?                                                                                  5 p

d) Ce rol indeplineste componenta precizata anterior ?                                             5 p

La electromagnetii de curent continuu se manifesta mai puternic decat la cei de curent alternativ, fenomenul de remanenta. Pentru a elimina acest fenomen, se cunosc doua solutii.

e) In ce constau aceste solutii ?                                                                                               5 p

f) Care este principiul care se aplica in fiecare caz ?                                      5 p



Electronica



Epuratoare centrifugale
REGULATOARE AUTOMATE
Circuitul RC cu sursa in regim tranzitoriu
RADAR
PROTECTIA IMPOTRIVA FUNCTIONARII IN REGIM DE MOTOR LA HIDROGENERATOARE
Familii de circuite integrate digitale
SEMNALE MODULATE
TRADUCTOARE INDUCTIVE
STABILIZATOARE DE TENSIUNE
PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT CU CARACTERISTICA INDEPENDENTA











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate