Sectiunea 3D - CAIETE DE SARCINI -LUCRARI INSTALATII DE GAZ

ALIMENTAREA CU GAZ NATURAL

GENERALITATI

LOCATIA COJOCNA

Prezenta specificatie se refera la sistemul de alimentare cu gaz al sitului Cojocna.Sistemul cuprinde o teava de distributie de gaz de joasa presiune de ramificatii PEHD 80,SR 4437(standard dimensionata standard) din teava existenta PE la terminalul de bransare al statiunii balneara Cojocna.Conexiunea ramificata subterana are o lungime totala de 12,5 m

Conform cu Ord 58/2004 Anexa 1 pt.tevi,legaturi si accesorii,diametrele conductelor subterane aprobate sunt:

Legaturile bransamentelor minim 32 mm;

Tevi de distributie, minim 50 mm

Conexiunea de bransare are Dn 50x4.60 mm diametru.

Tevile vor fi instalate la adincimea de 0.90 m

Conform cu RGD 766/97, obiectivul separat intra la categoria''C''de importanta si la clasa II de calitate si la o perioada normata de functionare de 50 ani.

Locatia Dej

Prezenta specificatie se refera la sistemul de alimentare cu gaz a locatiei din Dej.Sistemul cuprinde o teava de medie presiune din polietilena PEHD 100, SR-ISO 4437(standard dimensionata standard 11-SDR 11) pe strada Albastrelelor pt.a lega teava existenta din otel de pe str.Albastrelelor si bransamentul terminalului Toroc.Teava va avea doua 2 statii regulator-de masura la fiecare capat.

Documentatia necesara PENTRU lucrarile exterioare de gaz

Inceperea executiei

Rezumat preliminar pt.extinderea retelei si bransarea gazului natural inclusiv un raport relevant,breviar de calcul ,plan coordonator al situatiei ,schite,sectuni ,detalii de executie,instructiuni de executie,antemasuratori ,estimari,liste de materiale,aprobari de la proprietari retelei ,aprobari de acces de la S.C.''DISTRIGAZ NORD''S.A. Tg.Mures Sucursala Dej.

Aprobarea tehnica a furnizorului de gaz natural.

Autorizatie de constructie.

In timpul executiei

Plan de trasare cu amplasamentul liniei ,pozitionarea armaturilor si schimbarile de directie ;

Rapoartele lucrarilor ascunse ;

Certificate de calitate a materialelor ;

Buletinele grafice de suduri gama ;

Buletine de verificare a capacitatii de electro izolatie ;

Raport al testului de etanseitate si rezistenta ;

Raport al calitatii protectiei anticorozive ;

Plan de trasare cu amplsamentul liniei ,pozitionarea armaturilor si schimbarile de directie ;

Receptia lucrarilor

Rezumate complete-separate conform cu N.T.P.E.S.A.G.N./2004 art 13.1-13.5;

Raport tehnic de receptie-art 13.2 si anexa 3 formularul N.T.P.E.S.A.G.N./2004

Operatiunea

Va fi facuta conform cu N.T.P.E.S.A.G.N./2004 art 13.6-13.10;

rezumate complete

raport tehnic de receptie-anexa 8.2

Certificat tehnic de distributie si a linie de bransare-anexa 11 ;

Manualul liniei

Documente mentionate in''a''

Documente mentionate in ''d''

Lucrari de executie

Indeplinirea lucrarilor in executie

Dirigintele va verifica:

Daca Contractorul are un proiect aprobat de catre furnizorul de gaz.

Daca maistrul cunoaste intregul proiect,sau daca nu ei vor lua masuri de a explica si prezenta proiectul de executie tututror muncitorilor care iau parte la executie.

Cotroleaza daca materialele furnizate la sit sint in conformitate cu proiectul.

Daca Contractorul are toate certificatele de calitate pt.materialele aduse la sit.

Va controla traseele pt.pozitionarea aparatelor,traseela instalatiilor prin podele si pereti.

Daca Tevile au diametrele stipulate in proiect.

Va controla si va cere ca variatele dispozitive de inchidere sa fie montate astfel incite le sa poata fi usor rezolvate in timpul operatiunii.

Verificarea listei de mai sus va fi facuta dupa fiecare faza de executie ,cu acordul mututal al proiectantului .Dirigintele va:

● Contrasemna declaratia partiala si va certifica cantitatile inregistrate in declaratie.

● La partile lucrarilor care trebuie sa fie incheiate toate verificarile vor fi facute si acolo se va face un raport al lucrarilor acoperite .Acest raport va fi inclus in Certificatul de Preluare.

● In fiecare caz in care, de-a lungul executiei lucrarilor o variatie va fi necesara Dirigitele va cere o aprobare scrisa a proiectantului.

● Aprobarile scrise ale proiectantului la fel cu instructiunile diverse ale sitului constructiei date de catre proiectant de-a lungul lucrarilor, vor fi incluse in raport.

Toate comunicarile intre Proiectant si Diriginte vor fi in scris.

Date referitoare la conductele de distributie si bransare

Tevile utilizate pt.executie sint din polietilena ,bransamentele sint PEHD SDR 11 tip polietilena.Linia de distributie este asezata la adincimea de 0.9 m masurata de la nivelul original al solului.

Bransamentul de polietilena pt.gaz natural va fi asezat in urcare la puctul de ajustare ,ori la robinetul de bransare,iar adincimea minima la sfarsitul pantei va fi de 0.5 m minimul distantei intre nivelul finit al nivelului podelei si bransamentul tevii va fi de 0,1 m. Adincimea la care tevile se pot intinde ,se poate reduce in cazuri speciale in condiitile in care liniile sint asezate in tuburi de protectie.

Largimea canalului va fi aleasa astfel incit fiecare parte a liniei sa aiba minim 10 cm de spatiy liber.Largimea minima admisa pt.a crea conditii optime de functionare va fi de 40 cm.Fundul canalului va fi nivelat sau acoperit cu un strat de nisip granulat de 0,3-0,8 de inaltime 10-15 cm.Aici nu se admite nici o lipsa de nivelare la fundul canallui.Prezenta pe fundul santului sau in stratul de nisip a unor pietre sau a unei aglomerari de pamant ,ramase din sapare este de asemnea interzisa.Dupa tragerea liniei ,canalul este umplut cu nisip pana este izolat si compact manual si va depasi cu 10 cm partea superioara a tevii.Materialul rezultat din sapare ,va fi gradual introdus in straturi de maximum 30 cm si va fi compactat manual.Umplerea santului va fi facuta in arii de 20-30 m,avansand intr-o singura directie de la linie la robinetul de bransare.In locurile unde linia da intr-un strat facut din asfalt ,macadam sau beton ,stratul initial va fi reconstruit in proportie de 100%.Orice ramura separata va fi legata la linia de distributie ,printr-un fiting de tip T ,conform cu detaliiile de executie.

Legarea componentelor va fi executata prin electro fuziune,tote elementele de asamblare fiind specifice la aceasata procedura.Componentele sistemului de bransare sunt:Cuple de bransare prin electrofuziune de tip T,teava ,capatul bransarii si valva de bransare tip bila asezata in pozitie verticala .Bransamentul tip T, la bransamentul de polietilena este un fiting prin electrofuziune cu dispozitivul de strapungere al tevii ,pe care este legat.Dimensiunea T-ului se allege dupa diametrul exterior al tevii la care este conectat .(De) si diametrul de bransare (de),cuplajele prin electrofuziune sunt utilizate pt.a conecta teava de bransare cu bransamentul T ,respectiv ,capatul bransamentului.Capatul bransamentului este un element care asigura tranzitia de la polietilena la extremitatea de otel a liniei de bransare.Pt. a evita deteriorarea prematura a capatului de bransare ,prin coroziune ,pt.bransamentul de polietilena se vor folosi capete nonioice ,cu urmatoarele caracteristici :teava activa a capatului de bransare ,in pamant ,va fi din polietilena (este recomandat sa fie facuta dintr-o singura bucata de teava)

Tranzitia PE-OL va fi realizata print-un element fixat deasupra pamantului ;

Teava de polietilena care vine pe sub pamant va fi protejata intr-un tub de protectie de otel izolat ,care va asigura protectie impotriva radiatiilor solare a tevii active si a rezistentei mecanice a intregului system.

Fitingul intregului sistem va avea acordul tehnic in conformitate cu normele actuale.

Ruta de bransare va fi in linie dreapta perpendicular pe linia de distributie ,la ridicarea capatului de bransare.Pt.situatii care impun conectarea sub alt unghi ,acesta nu va fi mai mic de 60%.Acestea vor fi asezate ingropat ,pe terenul public ,pana la limita de proprietate a cladirilor care trebuie conectate la reteaua de distributie.Elementele de identificare ale rutelor ,firului de trasare si banda de preventie vor fi elongate pe ruta de bransare ,vor fi conectate la ea si instalate in acelasi fel. Firul de traseu va fi conectat printr-un cuplaj rezistenta la firul de traseu al liniei prin contactori din teava de cupru, contactul fiind izolat electric cu rasina minerala sau mastic.

La iesirea liniilor ingropate ,va fi o supapa de perete pt.a asigura posibilitatea de a detecta posibile scapari de gaz datorita stricarii retelei de distributie.Supapa aeriana va fi fixata astfel incit orice deviatie accidentala sa nu afecteze sau strica teva de bransare de polietilena .In cazul folosirii capetelor de bransare cu supapa de aer incrustrata ,supapa de aer din perete nu va fi folosita.

Fitingurile de 75 mm diametru ,sau mai mari vor fi facute folosind o piesa din otel PE de trecere ,asezata ingropat ,in pozitie orizontala.Partea de otel a bransarii va avea o izolatie foarte bine strinsa sau echivalentul si va fi echipata cu anod de protectie.Pt.fitinguri mai mari de 110 mm se va folosi o supapa de intrerupere din PE.Pt a stabili ruta liniei de distributie si a tevilor de bransare va fi ceruta asistenta tehnica a proprietarlor de retele subterane pe acea arie si a administratiei publice locale (primarii) ,marcarea fiind facuta in prezenta lor.Aceasta va fi inregistrata in raportul de distribuire incheiat intre proiectant ,Diriginte si de factorii listati mai sus.

Intersectarea tevii sau a fitingurilor de gaz cu alte utilitati va fi facuta perpendicular pe axa instalatiei (in cazuri exceptionale este admisa o intersectare sub un unghi nu mai mic de 60%)la 200 -mm peste alte instalatii.Pt.distante mai mici de 200 mm si pt.subtraversari ale altor instalatii se vor folosi tuburi de protectie .Tuburile de protectie sant facute din materiale noi si limitele instalatiei sau a constructiei vor fi depasite cu cel putin 0,5m .Diametrul interior al tubului de protectie este stabilit in concordanta cu diametrul tevii :d tevii=d tevii+50 mm.La protectia capatului tubului acolo vor fi aerisitoare de material permisibil sau spatiu verde.Pt.teava PE care a fost acoperita pe intrega sa lungime cu un strat de nisip de 0,1 -m ;in fata aerisitoarelor acolo va fi un strat de pietris de 0,15 m in care capsula aerisitorului este asezata.

Verificarea si testele de etanseitate si de rezistenta vor fi realizate conform cu raportul ethnic in conditiile specificate pt.constructie.Daca in timpul lucrarilor vor fi situatii ,care au fost prevazute in proiect ,rezolvarea lor va fi facuta numai cu acordul prealabil al proiectatului si Dirigintelui .Lucrarile propuse vor fi executate sub permanenta supraveghere a unui instalator autorizat cu gradul DB minim II .In spatiile de lucru in care este pericol de foc ,acolo vor exista furtune impotriva incendiilor echipate adecvat.In timpul executiei Dirigintele va verifica:

Sudurile specifice tevilor in concordanta cu fitingurile utilizate;

Modalitatea executarii sudurilor si rezultatele controluli lor visual;

Corespondenta intersectarilor cu alte retele subterane identificate sau neidentificate in proiect si mentinerea distantei legale la acestea;

Modalitatea reconstririi pavajelor si spatiilor verzi afectate de lucrari ;

Certificatele de calitate ale materialelor utilizate;

Corecta separare a rapoartelor si a tututror lucrarilor pe care el le considera necesare ,conform cu Normele tehnice-2004.

Pt. a pune in discutie siguranta in exploatare ,conform cu Decretul 400/81 ,al Legii nr.10/94 si instructiunilor MLPAT ,constructorul va anunta si va cere asistenta tehnica si va prezenta factorilor interesati ,conform cu programul supravegherii lucrarilor la fiecare etapa insemnata.Toate verificarile terminate si rapoartele vor fi inregistrate in jurnalul sitului si documentele rezultate vor fi parte integranta a cartii constructiei prezentate la receptia lucrarilor.

Inaintea inceperii ,fitingurie vor fi inaintate receptilor de verificare care sint teste de etanseitate si de rezistenta ,preliminare si finale.Felul de a face testele este descris in fisa anexelor tehnice ,rezultatele lor vor fi parte integranta a cartii constructiei cu diagramele aferente.In vederea efectuarii testelor sectiunile tevilor vor fi separate prin capsule curbate fixate la capatul sectiunilor.

La receptie Contractorul lucrarii va prezenta cu necesitate urmatoarele documente :certificate de calitate ale materialelor utilizate ,rapoarte ale lucrarilor ascunse -anexa nr.7 din Norme Tehnice -2004,rapoarte ale executarii testelor de presiune ,rezistenta si etanseitate cu diagramele aferente ,scheme de racordare cu indicarea distantelor la marcajele existente ,schite pt.identificarea retelelor asamblate si neasamblate(daca este necesar)cu justificarea neasamblarii lor ,toate rapoartele rezultate de-a lungul controalelor facute in timpul executiei de catre Diriginte ,proiectant si institutiile autorizate MLPAT si toate documentele reprezentative pt.a sustine valoarea reala a noilor scopuri fixate.

In completare cu cele prezentate mai sus ,aici se va cere :raportul verificarii armaturilor ,comunicatiilor si la dispozitiile existente ale sitului ,rapoarte ale corpurilor CTC ,raportul tehnic de receptie -anexa 8.1 si 8.2 din Normele Tehnice-2004 si lista sudorilor autorizati ai Contractorului (nume, prenume,nr.autorizatiei ,semnatura).Lucrarea nu va fi receptionata ,decat daca cartea constructiei este incompleta .De-a lungul executiei lucrarilor Contractorul va cere asistenta tehnica din partea proprietarilor de utilitati din zona si din partea proiectantului lucrarilor si aprobarile incluse cu documentatia vor fi exact urmate.

Instalatiile care nu vor intra in prevederile normelor legale ale documentatiei prezente nu vor fi receptionate de catre operatorul licentiat al sistemului de distributie.Pornirea retelei va fi facuta numai dupa o receptie tehnica si separarea anexei 11 in Norme Tehnice.

Exploatarea si mentinerea sistemului sistemului de distributie va fi facuta conform cu stipularile din Norme Tehnice.

Dupa receptie si operare ,Dirigintele va modifica dovada mijloacelor fixe conform cu situtia reala din teren ,va muta la casare mijloacele fixe replasate si va aduce la zi noua valoare a mijloacelor fixe receptionate .Conform cu datele din cartea constructiei ,planurile de situatie vor fi replasate si modificate privitor la probele si calea de actiune in caz de criza .Pt.actiunea imediata in caz de urgente ,documentatia indica instalarea supapelor sectionale pt.inchiderea ramurilor secundare ale retelei ,dispozitive speciale vor fi folosite pt.strangerea calibrarii.Toate aceste articole din Raportul tehnic sint conforme cu Normele Tehnice privind separarea ,executia si exploatarea sistemeor de alimentare cu gaz natural.-2004.

Distantele minimale admise intre teava de distributie sau bransamentul de gaz in PE si alte instalatii ,constructii si obstacole ,va fi conform cu art.6.2 din Norme Tehnice -2004.Cand aceste distante nu pot fi urmate ,ele pot fi redse cu 20%cu conditia fixarii ramurilor in tuburi de protectie cu capete de aerisire si cu teava in interiorul tubului fara imbinari .

*) de la piciorul rampei

**) de la axa caii ferate

note.Distante masurate in metri in proiectie orizontala ,intre limitele exterioare ale tevilor

Fixarea punctelor de ajustare

Punctul de ajustare este o asamblare a armaturilor si accesoriilor fixate intr-o nisa ,prin care reductia si ajustarea unei presiuni reduse de joasa presiune este facuta,utilizata in instalatia interiora si exteriora a cladirii.La capatul bransamentului ,la limita proprietatii ,va fi fixata o supapa bila cu d=d bransamentului care poate permite inchiderea intreagii instalatii si a punctelor de ajustare. Dupa valva de bransare ,ajustatorul domestic cu actiune directa echipat cu o supapa de siguranta (Q=10;20;35;50;100 mc/h,depinzand de debitul nominal instalat pt.cladire sau cladirile care trebuie legate la reteaua de distributie) printr-un fiting Olandez care poate permite demontarea sa in caz de revizie.Ajustatorul domestic va fi fixat intr-o nisa metalica ,dimensiunile nisei fiind alese dupa tipul ajustatorului folosit.Fixarea inaltimiei nisei va fi in asa fel incit sa poata fi asigurata verificarea si revizia punctului de ajustare in conditii normale.Ajustatorul si contorul pot fi fixate in aceeasi nisa sau in nise diferite.

Raportul tehnologic PENTRU imbinarea prin electrofuziune

Descrierea procedurii

Aparatul folosit pt.electrofuziune va fi agreat din pct. de vedere tehnic de catre institutiile autorizate romane.Aceasta procedura va fi folosita pt.diametre mai mari de 32 mm(recomandat pana la 63 mm inclusiv)imbinarea prin electrofuziune a tevilor si a fixarilor de polietilena este facuta prin folosirea unor elemente speciale de imbinare ,numite fixari electrofuziune.Aceste fixari sant facute din acelasi material de baza care este in compozitia tevilor de polietilena si are o siguranta electrica inserata in zona imbinarii .Introducerea unei tensiuni la terminatiile sigurantei genereaza un fenomen termal de topire a stratului superficial a materialelor de imbinare si declanseaza procesul de sudura.

Supraf.de sudare sunt:exteriorul tevii ,respectiv interiorul imbinarii electrosudate,care are o siguranta electrica cuprinsa in structura sa ,aproape de suprafata interioara.Aceasta procedura este complet automata ,fazele dezvoltarii sunt:

Cele doua terminatii ale tevilor sunt introduse in piesa de electrosudare ,sau piesa de electrosudare se aseaza pe suprafata tevii (de ex.in cazul bransamentului T) contactele electrice ale aparatelor si fixarea electro sunt conectate.Parametrii procesului sunt programati in memoria masinii de sudat -procesul de sudare este inceput.

Prin activarea sigurantei de electrofixare teava este incalzita si materialele se dilata (intr-o forma controlata)care dezvolta presiunea necesara pt.sudura.Numai materialele de acelasi tip pot fi sudate prin electrofuziune.Indicatorul fluiditatii al electrofixarilor este cuprins intre 0.7-1.3 g/min si permite sudarea tevilor si fixarilor care au un indicator al fluiditatii care variaza intre 0.4-1.3g/min aceasta caracteristica trebuiue tinuta minte la folosirea diferitelor tipuri de electroimbinari ,pt.intreaga gama a PE 80 SR-ISO 4437 a tevilor de polietilena.

In caz ca se observa ca piesele nu se incadreaza in limitele prescrise de fluiditate componenta inadecvata va fi inlocuita din cuplajul electrofixarii-tevii.

Procedura fiind complet automata si introducerea datelor privind parametrii de sudare in memoria masinii de sudura fiind facuta ,citirea codului de bare de pe electrofiting sau printr-un card magnetic ,tipul tevii care trebuie folosit se va allege conform cu specificatiile folosirii electrofixarii.

Fitingurile PE 80 sunt folosite numai pt.tevi PE 80 si PE 100 pt.tevi PE100.

Pregatirea sudurii

Teava va fi taiata la dimensiunea necesara pt.aplicarea electrofixarii.Capatul de teava va fi curatat de stratul de oxid ,printr-un gratar de o lungime mai mare decat lungimea care intra la electrofixare ,sau sectiunea la care electrofixarea este setata.Este recomandat sa se curete o suprafata mai mare ,sa se faca verificari in continuare ,privind sudarea corecta a pieselor.Suprafata grilata va fi degresata cu un material special ,imbibat cu alcool iso propilic sau ceva similar .Electrofixarea va fi dezvelita fara atingerea suprafetei de sudura .In caz ca suprafata de sudare este atinsa accidental de catre mana sau ca aceasata vine in contacat cu apa sau usoarea va fi degresata prin aceeasi procedura aplicata suprafetei de sudare a tevii .Capatul de teava gratificat si degresat ,este introdus in interiorul electrofixarii (sau electrofixarea este fixata pe supr.de sudura a tevii ).Piesele sunt astfel fixate intre masina si electrofixare .Contactele electrice sunt fixate intre masina si electrofixare .Codul de bare este citit sau cardul magnetic este folosit pt.a introduce parametrii de sudura in memoria masinii de sudura.

Sudarea

Operatiunile pregatitoare fiind executate, masina de sudat este manipuata ,conform cu instructiunile din manualul ethnic ,in vderea executarii operatiunilor de sudura.

Dupa expirarea timpului de dezvoltare al procesului (sfarsitul proc.de sudura fiind semnalat de catre masina de sudare printr-un semnal acustic sau optic) controlul vizual va fi facut prin observarea zonelor speciale de topire sau de indicatorii de terminare a sudurii pe suprafata fitingului de electrosudura.

Testul de presiune poate fi facut ,de obicei cu o ora dupa terminarea ultimei suduri a sectiunii asamblate.

Imbinarea electrofuziunii este o operatiune relativ costisitoare, datorita pretului ridicat al elementelor ansamblului dar se admite datorita faptului ca asigura cea mai mare precizie de asamblare in tehnica materialelor din polietilena.

Contractorul trebuie sa asigure o precizie corespuzatoare a procesulyi de sudare .De aceea Contractorul trebuie sa foloseasca masini automate de sudura.In timpul procesului de sudura Contractorul va controla cu grija aliniamentul précis al pieselor ansamblului si presiunea de sudare de-a lungul intrgului proces de sudura.

Contractorul trebuie sa asigure diagnoze automatice adecvate ale imbinarilor sudate.

Procedura ofera avantaje speciale de aemenea pt,.bransamente ,la extinderea retelelor existente sau la bransarea executata la acelasi tip de retele ,deoarece ,spre deosebire de sudura cap la cap ,aceastea nu necesita mutarea pieselor pt.aliniamentul lor.

Defecte.Cauze

Corecta folosire a echipamentului de sudura si urmarirea succesiunii operatiunilor preliminare pt.o sudura adecvata, conduce la o asamblare corecta si sigura.Este foarte important ca sudura sa fie facuta intre piesele care au aceleasi caracteristici fizico-mecanice ;aceeasi densitate a materialului de baza si a etanseitatii peretilor.Este recomandat ca inaintea utilizarii pieselor pt.diferitele proceduri ,cateva teste relevante de compatibilitate sa fie effectuate.

Posibile defecte ale acestei proceduri sint generate de o incorecta aplicare a instructiunilor pt.operatiunile preliminare sudarii sau imbinarii materialeleor cu caracteristici diferite.

●suprafata de sudura neparalela

●lipsa coaxialitatii pieselor

●gresita introducere a unei piese in imbinare

Raportul tehnologic pt. Inmagazinare, manipulare si transport a materialelor de polietilena

Tevile de polietilena sint livrate in colaci .Pt.tevile livrate in colaci, pachetul trebuie sa protejeze tevile in timpul inmagazinarii si transportului si impotriva razelor ultraviolete .Rolele de cabluri pe care tevile vor fi livrate trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii :

Extremitatile tevilor trebuie sa fie fixate pe o bobina ,spirele trebuie strinse in straturi spre a preveni desfacerea lor,suprafetele bobinelor in contact cu teava nu trebuie sa produca defectiuni ale peretelui tevii si intre teava si pamant ,in timpul stocarii si transportului ,trebuie sa fie spatiu suficient pt. a preveni zgirierea tevii.Fitingurile de polietilena vor fi stocate in pachetul original pana la folosirea lor.

Este necesar sa evitam contactul tevii sau fitingului cu produse chimice sau hidrocarburi lichide.

Stocarea tevilor si fitingurilor in aceste conditii ,trebuie sa nu depaseasca sub nici un motiv ,o perioada mai lunga de 2 ani.Pt.transportul tevilor ,nu conteaza cum vor fi ele livrate ,trebuie folosite vehicole cu dusumele plate ,cu inchideri laterale, fara izbituri si in timpul transportului tevilor drepte ,colacii sau bobinele vor fi ancorate cu grija pt.a preveni julirea si zdrobirea materialului tubular.

Cand tevile sant fixate ,ducerea lor prin tragere sau rulare va fi evitata .Cind se descarca manual sau cu scule mecanice tevile vor fi aranjate in dispozitive speciale cu urmaritoarele profilurilor de un diametru exterior adecvat

Fitingurile vor fi despachetate din pachetul original numai inainte de folosirea lor efectiva, vor fi manipulate cu grija ,si eventualele distorsiuni vazute la extragerea din pachete ,nu vor fi remediate prin nici o metoda .Fitingurile stricate vor fi inlocuite cu altele care nu au defecte.

Raportul tehnic al verificarii executiei, a verificarii presiunii si testele

Verificarea inaintea asamblarii

Inaintea inceperii asamblarii de bransare ,o verificare a apectului tevii si a elementelor de asmblare va fi facuta, pt.a le elimina pe acelea cu defecte ,cum sunt zgarieturi ,umflaturi ,incluziuni de materiale pe suprafetele exterioare si interioare.De asemenea inaintea folosirii lor o verificare va fi facuta referitor la corespondenta materialelor cu specificatiile din proiect (diam.nominale,etanseitatea peretilor,corespondenta intre caracteristicile elementelor sudurii si tevi,etc)

Dupa verificarea asamblarii

De-a lungul executiei sectiunilor de bransare, verificarile urmatoare vor fi facute:

functionarea corecta a dispozitivelor de sudura ;

calitatea sudurii facute din punct de vedere exterior;

In cazul electrofuziunii prin sudura, acestea trebuie sa nu aiba lipsuri de material la imbinarea dintre fitinguri si tevi, dupa sfarsitul procesului de sudura piesele nu trebuie sa aiba distorsiuni si pozitia relativa fitinguri tevi trebuie sa nu fie schimbata dupa racirea materialelor (deviatii de la etanseitate, rasuciri),verificarea vizuala sa fi de 100%.

Controlul visual al calitatii sudurii este bazat pe CR21 prescriptii tehnice .Controlul nedistructiv va fi facut conform cu cerintele operatorului licentiat si va fi inclus in proiectul tehnic

Teste de presiune

Presiunea necesara pt.verificare si rezistenta si testele de etanseitate sint date in tabelul de mai jos

In cazul tevilor de PE80 testul de rezistenta este facut la 6 bari si etanseitatea la 4 bar

Manipularea armaturilor

In cazul receptiei bransamentelor, rezistenta si testele de etanseitate sint conduse inainte ca presiunea de forare a tevilor conform tabelului de mai sus .Timpul testarii rezistentei este de 24 ore si pt.etanseitate de 1 ora.

Verificarile si testele de rezistenta si de etanseitate sint conduse dupa egalizarea temperaturii aerului in conducte cu temperatura mediului .Timpul necesar pt.egalizarea temperaturii aerului cu volumul tevii este dat in tabelul 11 in Norme Tehnice-2004.

Aparatul de baza folosit pt. a masura presiunea si temperatura la verificarea rezistentei si etanseitatii va fi de tip inregistrator continuu, cu 5 clase minime de precizie ,cu verificari meteorologice facute si fixate de personalul BRML .Inregistrarea parametrilor presiunii si temperaturii pe diagrama sau protocol constituie dovada executiei testelor ,ele fiind semnate si datate de catre seful meteorolog ,de instalatorul autorizat al cladirii si de catre Diriginte.De-a lungul testelor nu sunt admise pierderi de presiune sau remedieri ale defectelor .Conditiile derularii testelor si rezultatele lor sunt inregistrate in raportul receptiei tehnice ,conform modelului din anexele 8.1 din Normele Tehnice-2004.

La testele de presiune filtrarea aerului de posibile impuritati uleioase, actiunea uleiului, sau posibile urme de hydrocarbon lichid pot provoca deteriorarea tevilor de polietilena.

Testele de presiune vor fi conduse la temperatura mediului, si presiunea aplicata trebuie stabilizata inainte de inceperea testelor.

Factorii care pot influenta rezultatele testelor de presiune sunt:

●lungimea sectiunii probei

●diametrul tevii

●variatia temperaturii in timpul testului

●nivelul presiunii probei

●viteza activarii presiunii

Datorita numarului mare de variabile, desfasurarea procedurilor de testare trebuie sa urmeze metodologia corecta si rezultatele trebuie interpretate adecvat.

Raportul tehnic al protectiei muncii

Toate lucrarile de executie si exploatare ale liniilor de distributie din polietilena vor fi executate cu observarea stipulatiilor in:

Legea 90/1996 a Protectiei muncii si Normelor Metodologice de Aplicare.

Instructiuni de protectia muncii, specifice activitatii de distributie a gazelor naturale, editia 1995;

-instructiuni de protectie in operare si munca specifice activirtatii de distributie a gazelor naturale, conform cu Normele Tehnice-2004.

In completare la stipularile normelor listate mai sus, mai sunt urmatoarele masuri suplimentare de protectia muncii:

●Inaite de a face orice operatie pe PE, toate masurile de siguranta vor fi luate;

●echipamentul de sudura nu va fi folosit in atmosfera periculoasa;

●toate sursele de foc vor fi inlaturate;

●pt.a inlatura efectele electrostatice, care pot cauza exploziei in punctele de curgere a gazului prin tevile PE, acestea vor fi impachetate intr-un material umed si capatul sau va fi in contact cu pamantul .Pe teava va fi aplicata o solutie de sapun in zona lucrarii, pt.a asigura o mai buna legare la pamant.

●Toate masurile specifice se vor supune pt.sudorii PE-urilor, stipulate in instructiunile firmelor producatoare de echipament de sudura.

In completare la aceste norme specifice de protectia muncii pt.executarea retelelor de tevi de polietilena urmatoarele norme generale de protectia muncii in constructii si lucrari publice vor fi urmate:

-Normele generale de protectia in 2002 mutual aprobate de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale cu Ministerul Sanatatii si Familiei.

-Norme specifice de protectia muncii pt.exploatarea si intretinerea podurilor, editia 1999.

-Norme specifice de protectiea muncii pt.sudura si taierea metalelor, editia 1994.

-Norme specifice de protectia muncii pt. lucrari la instalatii tehnice, sanitare si de incalzire , editia 1996.

Coordonatorul lucrarilor va lua de asemenea alte masuri, considerate necesare, exceptandu-le pe cele de mai sus, pt a evita orice accident de munca.

Raportul tehnic al PSI

Masurile PSI care vor fi observate de catre Contractorul lucrarilor sunt prezentate in acest raport tehnic.

OG 60/1997-privind protectia impotriva incendiilor.

Cap.I-dispozitii generale

Cap II-obligatii

Cap III-controlul pericolului de foc

OMI 775/1998-pt.aprobarea normelor generale PSI.

Cap I-dispozitii generale

Cap II-norme PSI in executia constructiilor ,instalatiilor si a altor situri.

HGR 678/1998 privind fixarea si pedepsirea conform normelor PSI art.1,2,3.

-Normele si echipamentul PSI cu mijloace de stingere a incendiilor pt.unitati ale Ministerului Petrolului 1990.

Cap I-datorii si obligatii.

Cap II-organizarea activitatii PSI

Cap VIII,XVII-norme specifice

Cap X-foc deschis,fumat

Cap XXII-inzestrarea cu mijloace rapide de interventie.

Dispozitii generale PSI 002/2000-privind instructiunile in terenul PSI.

Cap I-scopul si terenul de aplicare

Cap II-categoriile de instruiri si instruiri specifice.

Cap III- inregistrarea si confirmarea instruirilor.

STAS 8558/78-Masuri de siguranta impotriva incendiilor .Materiale de constructie .Determinarea combustibilitatii.

STAS 1343/89-Alimentari cu apa, Determnarea cantitatii necesare de apa.

Norme tehnice de separare, executie si exploatare a sistemelor de alimentare cu gaz-2004

In completare la normele si prevederile de mai sus, referitoare la spatiul de lucru si materialele folosite, Contractorul va lua toate masurile considerate necesare la prevenirea oricarui incendiu in timpul asmblarii.

Raportul tehnologic PENTRU fixarea nivelului de trAsare

Pt. identificarea in urma executiei ramificatiilor de polietilena, va exista un nivel de trasare pe intreaga lungime a retelei.

Aici va exista un fir metallic din cupru unifilar cu izolatie adecvata cu o trecere de tensiune de minimum 5 kv pe 0.8 mmp pe sectiune minima.Acest fir va fi intins pe generatoarea superioara a ramurilor,fiind fixat la maximum 4-m distanta cu banda adeziva.La umperea santului (primul strat de nisip)acest fir nu trebuie sa fie deteriorat sau rasucit.Celalalt capat al firului de trasare al ramurilor va fi conectat la firul de trasare al tevii ,folosind o sectiune de teava de cupru cu un diametru egal cu suma diametrelor firelor.Aceasta sectiune de teava va fi cuplata rezultand o cuplare galvanizata.Toate contactele vor fi isolate electric fiind asezate intr-o sectiune de mastic bituminous.Capetele firelor asezate pe ramuri vor fi scoase afara prin tubul de protectie de la capatul bransamentului ,preferabil inauntrul nisei.

Inaintea receptiei lucrarilor conductibilitatea electrica va fi in mod necesar verificata prin firele de trasare.

Identificarea tevii de polietilena si a rutelor ramurilor va fi facuta folosind detectori de tevi 81027-81028, sau alte echipamente specifice folosite pt.identificarea cablurilor sau a tevilor subterane prin metoda injectiei de electrictate sau metoda inductiva.

Identificarea va fi facuta numai de catre personal calificat pt.acest tip de lucrari .In cazul repararii defectiunilor, contactul electric al firelor de trasare va fi refacut ,izolat in pamant cu mastic bituminous.

Raportul tehnologic PENTRU protectie Anticoroziva

Suprafata tevilor si ramificatiilor va fi protejata prin vopsirea in 2 straturi, conform cu STAS 10702/2-1983 si normelor tehnice -2004 art.11.1, 11.2, 11.4, 11.5 inaintea vopsirii,

ramificatiile ingropate de mai sus vor fi curatate, degresate si grunduite.

Grunduirea si vopsirea va fi aplicata dupa ducerea tuturor testelor de presiune si in urmatoarele conditii de mediu:

●o concentratie cit de scazuta a gazelor agresive.

●temperatura aerului si a piesei protejate intre 5-40 C, daca alte valori nu sunt aplicate de catre fabricantul materilelor de protectie;

●umiditatea relativa a aerului sub 70% daca nu este specificat diferit de catre fabricantul materialelor.

Primul strat de vopsea este aplicat nu mai tarziu de 3 ore dupa pregatirea suprafetei tevii de otel.

●Pregatirea tehnologiilor de protectie a materialelor si respectiv aplicarea straturilor componente ale sistemului de acoperire cu vopsea trebuie sa corespunda prescriptiilor setate de catre manufacturier.

Straturile succesive de vopsea sunt aplicate numai pe suprafete curate, uscate si neprafuite.

Fiecare strat trebuie sa fie continuu, fara incretituri, exfolieri, fisuri, sau iregularitati.Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe intreaga suprafata a elementului si nuanta culorii trebuie sa difere de la strat la strat pt.a permite verificarea nr.de straturi aplicate.

Numarul maxim de staturi va fi de 2 (STAS3661) verificarile calitatii straturilor protective de vopsea sant facute inainte de inceperea aplicarii lor, in timpul si dupa aplicarea lor, conform cu standardele si precriptiile specifice.

Verificarile sunt facute de catre Contractor, in prezenta Dirigintelui sau a reprezentantului sau.

Materialele de protectie pot fi folosite daca ele corespund urmatoarelor verificari :

●existenta si continutul certificatelor de calitate care au fost furnizate;

●sa nu depaseasca perioada de garantie a materialelor

●materialele care sint indoielnice asupra calitatii sau a termenului de garantie sint folosite numai cu aprobarea unui laborator specializat;

Verificarea aspectului final al acoperirii de protectie este facuta cu ochiul ,pe intreaga zona a ramificatiei aeriene.Dca sunt suprafete de acoperire inadecvate ele sunt refacute.

Toate elementele componente ale statiei de ajustare, inclusiv nisa metalica vor fi protejate impotriva coroziunii prin vopsire.Vopseaua galbena va fi folosita inauntrul Nisei si exteriorul va fi vopsit cu o culoare care sa se potriveasca cu culorile folosite la finisarea elementelor de constructie.

Regulatorul presiunii de gaz

Regulatorul presiunii de gaz ajusteaza presiunea de la 0,25 bar la valoarea de 0,03 bar si masoara consumul de gaz.

Regulatorul presiunii de gaz nu va fi pozitionat pe rutele de evacuare impotriva incendiilor, sub ferestre (art.7.21 Norme Tehnice pt.Proiectare si Constructie a sistemelor de alimentare cu gaz f.Ord.58 2004-Add pina la 1)

Inainte de operare fiecare regulator de gaz este supus receptiei de verificare:

●Testul de etanseitate la presiune de 4 bar si minim 30 min.durata;

●Test de presiune cu discuri de izolare si flanse oarbe;

●Test de etanseitate la 4 bar presiune si minimum 1 ora durata;

Documente:

Fisa operatiunii conforma cu Anexa 9a din Norme Tehice pt.proiectare si constructie al sistemului de alimentare cu gaz f.Ord.58 2004-Add pana la 1;

Specificatii tehnice ale regulatorului de gaz, conforme cu A nexa 12 din Norme Tehnice pt.Proiectarea si Constructia sistemului de alimentare cu gazf.Ord.58 2004-Add pana la 1.

Regulatorul presiunii de gaz trebuie inmanat furnizorului de gaze in maximum 60 zile impreuna cu urmatoarele documente:

●Plan de amplasare;

●Schema izometrica;

●Dosarul final si definitiv;

STANDARDE DE REFERINTA PT.EXECUTIA LUCRARILOR

SR ISO 3459-1995-PE tevi de polietileana sub presiune .Asamblarea mecanica a fitingurilor.Test de etanseitate la interior sub presiune si conditii necesare.

SR ISO 3501-1995-Fitinguri -asambari sub presiune a tevilor de polietilena PE

SR ISO 3503-1995-Fitinguri -Asa mblari sub presiune ale tevilor de poiletilena PE .Test de etanseitate la presiune interioara cand este curbat SR ISO 3663-1995-PE tevi de polietilena sub presiune si imbinari dimensiunile flanselor,serii metrice

SR ISO 3607-1995-PE tevi de polietilena.Tolerante la diametrele exterioare si etanseitatea peretilor.

SR ISO 4059-1995-retele de tevi de politilena PE.Pierderi de presiune la imbinarile mecanice.Metode de testare si conditii tehnice.

SR ISO 4065-1995-tevi termoplastice.Tabelul general al etanseitatii peretilor.

SR ISO 4437+CI -2001-retele subterane de tevi de polietilena PE pt.distributia combustibililor gazosi .Serii metrice.Conditii tehnice.

SR ISO 4451-1996-tevi si fitinguri PE.dterminarea densitatii de referinta a polietilenei incolore si negre.

SR ISO /TR-1996-Determinarea stabilitatii termice a densitatii polietilenei destinate la tevi si fitinguri pt.distributia gazelor.

ISO /DIS 13479-2000-puterea de propagare a fisurilor in tevile PE.Metode de testare.

STAS 3317-2003-Combustibili gazosi .

STAS 8281-1988-Tevi pt.gaz natural .Retele de transport si distributie si dispozitive de utilizare.Prescriptii fundamentale.

STAS 297/1-1988-Indicatori de siguranta.Conditii tehnice de calitate.

STAS 297/2-1992-Indicatori de siguranta.Reprezentari.

STAS 2250-1973-Elementele tevilor.Testari nominale si maxime ,presiuni de lucru admisibile

STAS 3589/8-1994-Manometre ,manometer ,vacuummetre-vacuummetre ,indicatori din elemente elastice.

STAS 4326-1987-Instalatii de gaz.Nise pt.ajustatori si tehnologii.

STAS 6526-1990 -Manometru diferential cu tub in forma de U .Conditii generale tehnice de calitate

STAS 8591/1-1997-locatii pt.retele subterane in orase, executate prin sapare.

STAS 9312-1987-Subtraversari ale cailor ferate sau soselelor cu tevi afara din orase.Prescriptii de proiectare.

STAS 6606-1986-Detectarea defectelor cu radiatii penetrante.Inspectie radioactiva a pieselor componente din material feros.

STAS 1038-1975-Detectarea defectelor cu radiatii penetrante.Observarea conditiilor de radiografiere.

CR-4-Inspectie cu ultrasunete a imbinarilor sudate a instalatiilor mecanice si de ridicare aflate sub presiune

CR-21-prescriptii tehnice pt.inspectii prin radiatii penetrante a imbinarilor sudate puse cap la cap a componentelor instalatiilor mecanice si de ridicare aflate sub presiune.

Norme tehnice de separare, executie si exploatare a sistemelor de furnizare a gazelor naturale.

INSTALATII DE GAZ

SCOP

Specificatiile tehnice pt.instalatiile de gaz de joasa presiune definesc conditiile necesare si responsabilitatilor referitoare la instalatii si punerea in functiune a folosirii gazului natural de joasa presiune, facuta in tevi performante din otel.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Standard 16/98 pt.proiect si instalatie a sistemului de aprovizionare cu gaz.

Legea 10/1995-Lege referitoare la calitatea in constructii.

CONDITII ANTERIOARE

Completare calitativa si cantitativa a materialelor;

Verificarea existentei documentelor produselor;

Asigurarea personalului calificat pt.executia acestui tip de lucari ( manopera pt.tevi autorizata minimum gradul III D)

Asigurarea echipamentelor si sculelor necesare pentru aceasta munca

INSTRUCTIUNI TEHNICE ALE INSTALATIEI

Formatia

Instalatia de folosit este formata din ansamblul de tevi ,accesorii montate in zona ,in aval de robinetul de ramificatii ,respective dupa iesirea din robinetul PRM ,din robinetul aflat inaintea cosuli de evacuare a gazelor arse.

Instalatia de folosire este compusa din :

●Instalatie exterioara, care este montata ingropat, situata in interiorul incintei (zonei) ,intre robinetul de ramificatii ,respectiv PRM si robinetul pt.foc montat la intrarea tevii in cladire.

●Instalatie interioara, care este montata in interiorul cladirii intre robinetul de foc si echipament , inclusiv arzatorul(cuptor) si caminul de evacuare a gazelor.

●maneca de conectare, teava de conectare intre instalatiile interioare si exterioare.

Alegerea locatiei liniei si conditiile de amplasament al tevilor

Locatia liniilor instalatiilor de folosit va fi rectliniara, urmarind pe cit posibil stalpii si peretii.

La alegerea locatiilor de siguranta a liniilor,conditiile de siguranta au prioritate in fata celoor estetice.

Alegerea locatiilor liniilor in cladirile mari este facuta, astfel incat fiecare receptor sa fie legat la coloana montata, sau la instalatia exterioara proprie, printr-o derivatie proprie.Nu este permis sa fixezi tevi de gaz prin interiorul camerelor care nu au fixat receptoare de gaz natural.

Este interzis ca tevile sa treaca prin camere neechipate cu echipament de folosire a gazului ,canale de ventilatie ,camere neaerisite ,camere cu umiditate ridicata ,camere in care sunt depozitate materiale inflamabile,in locuri cu acces greoi in care intretinerea normala a tevilor nu se poate face.

Tevile nu trebuie instalate in subsolurile tehnice sau in tuburile tehnice.

Tevile instalatiei interioare vor fi montate la suprafata.Este interzis sa le montam in pardoseala.

Conform cu art.6.7 din standardele16-98 vor fi luate masuri de izolare a tevilor de canal si de apa pozate direct in pamant, la intrarea in subsolul cladirii.

De asemenea intrarile tevilor de incalzire, apa si canal vor fi sigilate de la subsol la nivelul pamantului.

Pt. evacuarea eventualelor infiltratii de gaz ventilarea subsolului va fi facuta prin orificii de ventilatie la marginea exterioara a cladirii si intre camere in subsol prin conectarea tuburilor de ventilatie cu subsolul cladirii.

Distantele intre tevile de gas si elementele instalatiilor electrice vor fi cele stipulate in Standardele pt.proiectare si executare a instalatiilor electrice.

Este interzisa legarea echipamentului electric sau alte instalatii prin tevile de gaz.

Trecerea tevilor de gaz prin pereti si podele va fi facuta in tuburi de protectie.In tubul de protectie teava de gaz nu va avea imbinare.

Tuburile de protectie vor fi fixate cu ciment sau ghips si vor fi deasupra podelei la 50 mm respective 1 cm sub podea, si la pereti cu 1 cm de fiecare parte.

Fixarea tevilor pe suprafate, va fi facuta cu coliere la distanta de 1.5-5.0 m in functie de diametrul tevii.

La punctul de folosire, tevile degas vor fi montate deasupra tevilor de apa si incalzire .Va fi rezervata o distanta minima de 20-50 mm fata de zid in functie de diametrul tevii.

Tevile orizontale vor fi montate numai in partea superioara a peretilor la o distanata convenabila de tavan, deasupra usilor si ferestrelor.Este recomandat sa nu se fixeze teava de tavanul camerelor.

Fitingurile

La folosirea instalatiilor vor fi montate robinete si contoare la vedere, in locuri accesibile si aerisite in urmatoarele puncte:

●inaintea fiecarui contor de gaz.Daca distanta dintre robinetul de foc si contor este sub 5 m , acesta este folosit ca si contor de asemenea ;

●la fiecare ramura importanta a retelei ;

●la baza fiecarei coloane, in cladiri de peste 5 etaje;

○inaintea fiecarui arzator-2 robinete (unul pt.manevrare si unul de siguranta)

○vor fi utilizate robinete conform cu art .9.8in standardele16-98.

In retele si instalatii de gaz vor fi folosite dupa caz, robinete tip dop, robineti sertar, sau robineti supapa, cu sfere, cu clapete fluture ,standardizate sau omologate.

Domeniul de utilizare al variatelor tipuri de armaturi este aratat in tabelul de mai jos;

Toate fitingurile vor fi testate inaintea legarii la presiune de1.5 mai mare decat cea normala de functionare conform STAS 2250.

Vor fi folosite tevi conform STAS 401/1,404/3,7656 cu perete de latime conform art.9.2, 16-98.Largimea peretilor tevilor va corespunde cu cele minimale in fabricarea curenta ,dar nu mai subtiri decat cele din tabelul de mai jos:

Materialele folosite vor avea certificate de calitate.

Asigurarea aerului necesar combustiei si evacuarii gazelor arse

Toate camerele in care vor fi montate echipamente de folosire a gazului sint prevazute cu arii de geam ca si ferestrele, ferestre tavan, usi de sticla toate la exterior cu arie minima de :

●0.03 mp pt.mc de volum net in camera, pt.constructii de beton armat;

●0.05 mp pt.mc de volum net in camera pt. cladiri zidite.

Suprafata de sticla este calculata considerind spatiu liber in zidire, unde sa fie montate ferestrele, etc.

Volumul net al camerei este calculat considerind volumul total interior al camerei, de la care trebuie redus volumul echipamentelor sau a altor instalatii sau constructii interioare, care nu pot acumula gaz.

In caz ca sunt furnizate detectoare de fgaz cu limita sensibilitatii inferioare de pana la2%, acesta actioneaza asupra robinetului tevii de alimentare a arzatorului (robinet aflat in afara camerei),suprafata de sticla se reduce la 0,02 mp pt.mc de volum net in camera.

La folosirea instalatiilor sunt admise urmatoarele categorii de echipament si arzatoare:

●folosirea echipamentului si a arzatoarelor omologate tehnic, conform cu legile si regulamentele

●folosirea echipamentului cu foc deschis in bucatarii, laboratoare si birouri in spatii comerciale ,in conditiile art.8.2si 8.3 in 16/98 Standard.

●folosirea echipamentului legat la cosurile de evacuare alegazelor arse.

●Arzatoare de foc deschis, numai in caz cand vor fi instalate in hale ventilate unde ventilarea orara evita supradepasirea concentratiilor otravitoare.

Volumul interior in care sunt instalate echipamentele de gaz de putere va fi :

●18 mc camere curente;

●7,5 mc pt.bucatarii si birouri in constructii noi;

Sant exceptate de la prevederile art.8,2si 8,3 din standardele 116/98 folosirea echipamentului care are accord tehnic pt.functionarea in alte conditii ,la care prin tubulatura sigilata se face alimentarea cu aer necesar arderii si evacuarea gazelor.

Echipamentele care folosesc foc in interiorul cladirilor vor fi inzestrate cu componente de protectie impotriva discontinuitatilor accidentale in furnizarea cu gaz.

Pt.toate echipamentele de folosire a gazului, legate la cos, sau cu foc deschis va trebui asigurat accesul aerului necesar arderii pana la completa ardere si fara risc a gazelor arse.

Pt.introducerea in camere a aerului necesar procesului de ardere a gazului ,vor fi facute orificii la camerele vecine altele decat cele desemnate pt.dormit,care nu reprezinta pericol de foc sau de explozie,sau care au intrari ale aerului special proiectate ,legate cu exteriorul cladirii.

Accesul aerului direct din exterior (intrari de aer) vor fi folosite in toate cazurile, unde rata dintre volumul camerei (mc)si debitul nominal de gaz (mcN/h) a echipamentului instalat are o valoare mai mica de 30.

In caz ca aceste conditii nu pot fi indeplinite ,trebuie proiectate iesiri ale aerului la exterior.

Sectiunea deschisa a orificiilor la camerele vecine, respectiv intrarile de aer la exterior, sunt determinate de formula:25 cmp pt.fiecare mc instalat.Orificiile sau intrarile de aer nu vor avea componente care sa reduca sau sa inchida sectiunea.

Dimensionarea cosurilor si a cosurilor de fum este facurta conform STAS 6793.

Este interzisa utilizarea tuburilor de fum comunicante ,chiar si la instalatiile care folosesc numai gaz.La montarea burlanelor plate care sunt conectate la echipament si cos sint specificatii in art.8,36,art8,37,art8,38 in Standardele 1-6/98.Legaturile la cosurile de fum prin burlane plate este admisa cu conditiile:

●sectinea burlanelor sa fie egala cu sectiunea cuplarii existente a echipamentului de folosit.

●cuplarea va trebui sa aiba o pozitie verticala de incepere de cel putin 0.4 m.

Distanta dintre cos si echipamentul utilizata nu poate fi mai mare de 5 m si burlanul va avea un unghi ascendent de 8% daca partea orizontala este mai mare de 1 m.Burlanele mai lungi de 3 m legate la cosurile de curent de aer jos ,vor fi termoizolate pe portiunea de sfarsit pt.a evita condensul vaporilor de la gazele arse.Burlanele de evacuare vor fi introduse in cos (folosind un niplu plat si o rozeta)care sa asigure sigilarea si sectiunii libera a cosului .

Sectiunile componente ale cosurilor vor fi introduce una in alta in mod sigilat in directia curgerii gazului ,asigurand impotriva scaparii din conexiuni.In cazul ca burlanele sunt curbe ,vor fi montate sprijinite pe curburi.

Arzatoare ,folosirea echipamentelor ,regulatoarelor de presiune si masurarea echipamentelor

In folosirea instalatiilor pot fi montate numai arzatoare standardizate ,omologate ,care sunt aprobate de catre institutii certificate.

Arzatoarele importate nu pot fi folosite pana la aprobarea lor in Romania conform normelor ISCIR si urmand specificatiile art.9.1 si 9.11 din Standard 1-6/98.

Omologarea si aprobarea functionarii arzatoarelor si folosirea echipamentului vor trebui sa se faca conform Ordinului 52/73 si C11-81 specificatii tehnice din colectia ISCIR.Folosirea echipamentelor si arzatoarelor aferente pt. apa calda si cazanele de abur ,la fel ca cele facute pt.echipamente cu folosinta neindustriala ,va fi omologataconform cu specificatiile din Decretul nr.987/93 si specificatiile tehnice din C10/82, colectia ISCIR

Arzatoarele si echipamentele cu folosinta industriala si neindustriala, cu trasaturi unice, din pro ductie interna sau import, vor fi instalate dupa aprobarea obtinuta cum sa aratat in paragraful de mai sus.

Echipamentele consumatoare de gaz va fi legata rigid la instalatiile interioare.

Specificatii PENTRU instalare

Conexiunile tevilor executate superficial sint facute cu fitinguri sau prin sudura conform cu fisa tehnologica si numai de catre sudori autorizati ISCIR.

Pt.conexiunile prin robineti, izolarea va fi facuta cu bucati de plastic sau calti cu legaturi rosii.

Schimbarile de directie vor fi facute conform cu art .10.21-10.24 din Standard 1-6/98.

Fitingurile, numai la instalatiile aparente, la tevaria cu diameter mai mici de 100 mm (4'')

Curburile trasate pt.sudare

Incovoieri la rece pe masini speciale de indoire pt. tevile rulate cu diametre nominale sub 100mm;

Incovoieri la cald ale tuburilor trase si tevilor sudate longitudinal pana la 350 mm;

Incovoieri segmentate ,manufacturate din tevi rulate ,tevi sudate elicoidal din cearceafuri de otel ,pt.tevi cu diametre nominale peste 350 mm,cu conditia controlului integral al sudurilor prin metode nedistructive;

Ramificatii prin sudura directa de tevile principale premise numai pe tevile principale cu diameter de cel putin 40mm pt.ramuri cu diameter de cel putin 20mm;

Ramificatii prin sudura gura de clopot pe teava principala premise pe tevariile cu diametre de cel putin 20mm,pt. ramificatii cu diametru egal sau mai mic decat diametrul tevii principale.

La indoirea tevilor trase se va folosi raza minima specificata in STAS 830.

La indoirea tevilor sudate longitudinal, sudura va fi plasata pe axa neutra a curbei.

Indoirea tevilor si indoirile segmentuale vor fi facute in ateliere specializate,printr-o tehnologie verificata si cu un control conform.

La constructia sitului pot fi facute doar incovoierile tevilor cu diametre pina la 50 mm (2'').Reductiile vor fi facute in tavi sau tevi.

Este interzisa manufacturarea reductiilor in tevile sudate pt.montaj subteran ,cu exceptia celor cu diametre mari ,la care nu exista tevi rulate.

Tevile folosite la instalatiile de gaz natural trebuie sa se supuna urmatoarelor standarde , conform cu Standard 16-86 art.9.2si 9.3;

tevi nesudate din otel ,laminate la cald STAS 404/2/1987,ulterior schimbate cu 404/1/1987;

tevi sudate elicoidal ,STAS6898/2;

tevi sudate longitudinal NTR 331-80

tevi sudate longitudinal pt.instalatii STAS 7656-1980;

Iinstalatii cu legaturi sudate ,vor fi facute folosind tehnologii omologate,conforme cu STAS 11400/1980,din specificatii tehnice ISCIR-7.

Sudura cap la cap poate fi facuta electric sau autogen ,conform cu art.10.14 din Standard 16-98 si se admite clasa II pt.imbinarile sudate conf.art.10.15.din Normativul 16-98.

Conform cu instructiunile tehnice 127-1982,anexa 6,gazul este in categoria G(presiune calculata Pc-10 bar Tc-200 grade Celsius)

In functie de gradul de periculozitate din 17-1982, anexa nr.1 gazul este in grupa IV(maximal privitor la pericolul de incendiu)

Mentinerea in vedere a declaratiei de mai sus conform Standard 127-72-tabelul 7,sudurile executate la tevi pt.gaz natural trebuie sa fie in clasa de calitate II.In aceasta situatie va trebui dezvoltate specificatiile tehnice pt.aceasta sudura ,fiind superioara claselor din Standard 16-98.

Sudorii care executa clasa II a calitatii sudurii ,vor fi autorizati conform cu specificatiile tehnice CR-9(colectia ISCIR).

Operatiuni precursoare sudurii

Tevile pt.imbinare sunt verificate pt.margini deformate.

Capetele deformate vor fi indepartate prin taiere cu flacara oxiacetilenica.

Dupa curatarea distantarea si aliniamentul a doua tevi sunt consolidate una catre cealalta prin 4 puncte de sudura opuse.

Deoarece cele mai frecvente sudari sunt de tip electric, vor fi emise indicatii pt.sudura electrica.

Sudura electrica este folosita la tevi de otel cu continut de carbon de 0.26%, folosind ca material de adaos electrozi conformi cu otelul si curentul electric si cu grosime medie de 0,25 mm.In acest fel rezistenta la tensiune si continutul de carbon al electrodului trebuie sa fie la fel cu cel al tevii.Curentul poate fi alternativ sau continuu, in functie de echipamentul disponibil.

P.sudura se folosesc electrozi in conformitate cu STAS 1125/2/1980 se tip E51, E1. Grosimea electrozilor va fi aleasa in functie de grosimea peretelui tevii dupa cum urmeaza:

Pregatirea spatiilor pt.sudura cap la cap sau de forma V este facuta conform STAS 6664/74.

Speciala pregatire a capatului de teava care trebuie lipit prin sudura va fi facut la un unghi de 30s.Deschiderea spatiului va fi de 1-3 mm si marginea samfrenata a spatiului va fi de 2mm.

Cand suprafata metalica de sudat este curatata neted, se va aplica primul strat de sudura electrica de 3.25 mm de la fundul samfrenului printr-o miscare de zig zag a electrodului de la un capat la altul.

Latimea acestui strat nu va fi mai mare de 3mm.Stratul trebuie sa fie uniform si fara pori , incluziuni ,zgura ,fisuri ,sau crapaturi ,iar capatul fara traversari de metal.

Dupa terminarea stratului, sudorul indeparteaza prin cicaniri usoare zgura si curata prin periere cu o perie metalica stratul si imbinarile.

Daca se observa pori, orificii, zgura sau alte defecte pe o lungime de 20 mm pe fiecare parte a defectului, stratul este taiat cu o dalta si este resudat corect .Urmatorele straturi sunt sudate in acelasi fel ca si primul ,dar cu electrozi mai grosi.

Controlul si verificarea sudurii cap la cap este indeplinita conform cu specificatiile 127/1982 de catre graficul gama, sudurile in procent de 25%din sudurile totale rezultate, considerind aceasta drept un procent relevant.

La sudarea tevilor de otel cu marca OLT 35 ,ca material de adios poate fi folosit:

●sirma de otel pt.sudura STAS 1126/1980, marca S10; S10X SAU S10XIX;

●electrozi inveliti pt.sudrea otelului STAS 1125/6/1982 grupa I.

●pt. a asigura corespondenta intre electrozi si trasaturile materialului tubular si cu conditiile de sudura este necesar sa se consulte STAS 7240''Electrozi inveliti pt.sudura electrozi de carbon si slab aliati'' la fel si ''fisa elaborata''de catre fabrica producatoare continand caracteristicile tehnice ale electrozilor.

Pt.a beneficia de calitatile specificate ,electrozii trebuie manipulati cu grija ,fara a scutura cutiile si pachetele.De asemenea trebuie transportati cu vehicole acoperite ,trebuie stocati in camere uscate ,umiditatea maxima admisa fiind de 68%.

Electrozii cu invelis basic care au luat contact inainte cu umiditatea atmosferica ,trebuie reuscati inaintea utilizarii timp de o ora la temperature de 250-300s C.

Sudurile pozitionale trebuie facute cu cel putin 24 ore inaintea asezarii tevariei in santuri, iar calitatea lor va fi verificata conform diagramei gama.

Protectia tevilor impotriva coroziunii

Protectia instalatiilor de folosit va fi facuta prin amorsare si invelirea in 2 straturi de vopsea conform STAS 8589.

Conditii tehnice pt.verificarea etanseitatii

Inaintea punerii in functiune a instalatiilor de folosit ele se supun la verificarile de completare cum sant cele de mai jos:

●Test de rezistenta la presiune de 1.0 bar pe o perioada de 1 ora,

●Test de etanseitate la presiune de 2.0 bar pe o durata de 1 ora.

Testele sunt facute folosind aer.

Conexiunile instalatiile de folosit si imbinarile care nu sint testate cu aer vor fi verificate cu un agent spumant la presiunea instalatiei de gaz.

●Conditiile testelor si metodele de lucru vor urma Standardul I-6/98 cap.12

PROTECTIA MUNCII SI LUPTA IMPOTRIVA INCENDIILOR

La executarea conexiunilor tevariilor pt.gaz natural ,va fi luat un set de masuri de lucrari specifice care trebuie strict urmate pe intreaga durata a lucrarilor.

Se vor urma regulamentele masurilor specifice pt.sudura polietilenei ,stipulate de catre companiile fabricante de echipament de sudura ,Legea nr.90/1996,Standarde Generale pt.Protectia Muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,impreuna cu Ministerul Sanatatii ,Regulile Unice de securitatea muncii in perforare ,extractie ,transport si distributie de gaz ,nr.74/1992,regulamentele de protectia muncii specifice pt.unitatile distributiei de gaz ,Regulamentele Departamentale de Protectia Muncii la retele de tevi pt.transportul petrolului ,gazului si apei ,Ordinului 775/1969,de siguranta impotriva electrocutarii si masurilor de prim ajutor in caz de electrocutare Editia 1981,emisa de MMPG ,Decretul nr.297/1977 privind conditiile materialelor explozive ,Decretul nr.232/1974 privind prevenirea si lupta impotriva incendiilor,la fel si alte regulamente ,decrete ,ordine si standarde de siguranta muncii care sunt in vigoare la data executarii lucrarilor.

Este acordata o atentie speciala lucrarilor tamaduitoare a eventualelor defecte pe teava de polietilena ,aflata sub presiune de gaz ,montand o noua legatura pe tevarie, aflata sub presiune de gaz ,la performarea oricaror alte feluri de lucrari pe tevaria de polietilena aflata sub presiune de gaz ,deorece reteaua se incarca electrostatic si muncitorii pot fi electrocutati in cazul in care ei intra direct in contact cu reteaua de distributie de gaz din polietilena ,aflata sub presiune.De aceea pt.a evita accidentele de munca cauzate de electrocutare ,muncitorii vor purta echipament de munca adecvat (cisme de cauciuc ,manusi de cauciuc ,uneltele vor fi legate la pamant si inaintea inceperii lucrului ,reteaua va fi descarcata electrostatic prin stropirea cu o solutia facuta din apa cu sapun ,sau apa si detergent ,sau va fi invelita cu o carpa inmuiata in una din cele doua solutii.)

De asemenea in cazul scurgerilor de gaze ,dupa ce defectul a fost detectat si santul a fost sapat ,teava va fi descarcata electrostatic in unul din modurile aratate mai sus ;va evitata directa atingere a tevilor acumulate in santul tevii ca sa nu explodeze ,aprinda ,sau sa produca ranire sau arsuri foarte severe.Muncitorii trebuie sa poarte un echipament adecvat pt.acest fel de lucrari si munca va fi facuta sub directa supraveghere a coordonatorului lucrarilor.De asemenea tinand cont ca lucrarile se executa cu echipament legat la reteaua electrica (220V),vor fi respectate regulile specifice de siguranta a muncii pt.prevenirea electrocutarilor.

In cazul lucrarilor pe drumurile publice vor fi folosite mijloace de prevenire (indicatoare, semen de avertizare, podete metalice peste santuri, parapeti de protectie,etc)si se va lucra cu foarte mare atentie astfel incit muncitorii sa nu fie loviti de mijloacele de transport.

PSI si PCI vor fi obligatoriu urmate de constructorul lucrarilor si sunt stipulate in fisa tehnologica prezenta:

HCM nr. 2285/1969 privind stabilirea si aplicarea contraventiilor la legea privind prevenirea si stingerea incendiilor

Decretul nr.232/1974 republicat in 1978 privitor la prevenirea si lupta impotriva incendiilor;

HCM nr.1653/1974 pt.aprobarea regulamentelor privind organizarea si functionarea formatiilor de pompieri ;

Stasul privind distributia si folosirea gazului natural 16/98;

Stasul privind proiectarea si construirea tevilor, conexiunilor si instalatiilor de gaz natural 16-98.

Stasul 8558/70 -Masuri de protectie impotriva incendiilor .Materiale de constructie.Determinarea combustibilitatii, cap I si cap IX ;

In afara de specificatiile mentionate mai sus la, functionarea in zona specifica si a instalatiilor utilizate ,executantii trebuie sa ia toate masurile considerate a fi necesare pt.prevenirea oricarui posibil incendiu pe toata perioada activitatilor de montare.

DEFINITIVAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A LUCRARILOR

Pt.definitivarea instaatiilor de folosit ,instalatorul autorizat al constructorului va prezenta dosarul final care contine partile desenate ,unde va fi stipuat calea reala a lucrarilor de instalatii.

Testele de rezistenta si de etanseitate vor fi facute de catre constructor print-un instalator autorizat in prezenta delegatului SC.DISTRIGAZ.Daca este necesar la definitivare va fi convocat de asemenea si proiectantul.

Dupa testele care satisfac controlul de calitate, va fi intocmit un raport tehnic official de completare, conform cu anexa 7 din Stas 1-6/98, care va fi anexat la finalul dosarului.

La punerea in folosinta instalatiile de folosit, va fi urmarit comportamentul arzatoarelor si echipamentelor, fiind testat aspectul de stabilitate si calitate a lucrarii, cu toate arzatoarele aprinse, la fel ca si cu cel mai mic arzator al instalatiei.

La fiecare arzator va fi verificat felul in care este facuta evacuarea gazelor arse ,la functionare separata si simultana a tututror echipamentelor,incaz ca mai multe echipamente consumatoare de gaz vor ficonectate la acelasi cos de fum.

In cazul definitivarii functionarii evacuarii gazelor, punerea in functiune va fi oprita ,si arzatoarele si robinetii echipamentului vor fi sigilati.

Echipamentul consumator de gaz conectat la cos va fi pus in functiune dupa ce consultantul va prezenta un test recent si o dovada a curatarii cosului (nu mai veche de 30 zile).La punerea in functionare va fi intocmit un raport oficial conform cu modelul din ''Anexa 9'' din Stas 1-6/98, semnat de catre delegatul furnizorului, instalatorul autorizat si consultant (care va fi anexat la finalul dosarului).

Este obligatoriu la punerea in functiune a instalariei sa fie date consultantului instructiunile privitoare la modul de folosire a instalatiilor de gaz, conform cu ''Anexa17''si in acelasi timp sa fie prezentate implicatiile directe privind uzul corect si rezumatul, iar consultantul sa semneze raportul oficial de punere in functiune a instalatiei.