Sectia Cazane are in gestiune urmatoarele instalatii :

2 cazane de abur cu supraincalzire intermediara tip TLMACE ;

5 cazane de apa fierbinte de tip 4A de 100 Gtcal/h ;

2 cazane de apa fierbinte de tip 8A de 100 Gcal/h ;

3 cazane de abur industrial de tip CR 16 AOM cu debitul de 10 t/h ;

Gospodaria de combustibil lichid , care cuprinde : rampa de descarcare a pacurii, Statia de pompe pacura tr.I si Statia de pompe de transvoazare pacura ;

1 statie de pompe pacura tr.II destinata alimentarii cu pacura a cazanelor de abur nr.1 si 2.

Cazanul de abur 525 t/h nr.1 - prezentare generala

Date tehnice pentru cazan (extrase din pasaport)

-Fabrica constructoare: Uzina de echipament energetic S.M.Kirov-Tlmace;

-Presiunea de lucru: - abur supraincalzit: 152 kgf/cm² (149 bar)

- in tambur: 170 kgf/cm²(167 bar)

-Presiunea maxima in tambur: 179 kgf/cm²(175,5 bar)

^-Presiunea de proba hidraulica: 1,3 x 179 kgf/cm² (175,5 bar)

-Suprafetele de schimb de caldura:

-sistem vaporizator 1,338,6 m²

-supraincalzitor primar 3,884 m²

-economizor 6,155 m²

-supraincalzitor intermediar 6,279 m²

-preincalzitori de aer (PAR) 16000 m³

Analiza elementara a combustibilului pentru care a fost proiectat cazanul:

a).Pacura

-puterea calorifica inferioara 9400 Kcal/h

-viscozitatea la 120-140^oC 2 - 2,5^oE

-sulf max.3,3%

-continut de apa max.1%

-cenuse zburatoare max.1,5%

-cocs max.14,5%

-punctul de imflamabilitate min 90^o

-punct de congelare 25^oC -continut de vanadiu(pentaoxid) 80 ppm V₂O₅

-continut de nichel 25 ppm

-continut de natriu 7ppm

-presiunea la arzatoare 32±1 kgf/cm²

b) Gaze naturale

-putere calorifica la 0^oC ;760 mmHg 8300 kcal/nm³

-densitatea relativa 0,554

-CH₄ 96%

-CO₂ max 3,5%

-O₂ max 3,5%

-impuritati 0,05 g/Nm³

-presiune gaze 5000-10000 m.c.

Conditii de functionare a cazanului de 525 t/h

a) La un debit al cazanului de 10% din debitul nominal se vor arde numai gaze naturale.

b) La un debit al cazanului de 10-30% din debitul nominal se vor arde gaze naturale si pacura (90 % pacura la o cantitate de 10% gaz natural) .

c) La un debit al cazanului de 30-100% din debitul nominal se poate arde pacura sau amestec pacura + gaze.

d) La o temperatura a apei de alimentare de 145^oC, cazanul poate functiona la un debit continuu de max 440 t/h

e) La un debit de 60% din debitul nominal, cazanul poate functiona cu un VA si un VG, dar cu ambele PA in functiune.

f) Cazanul poate functiona cu un singur PA numai 10 minute.

Parametrii instalatiilor anexe ale cazanului

a).Ventilatoare de aer (VA)

Pentru ventilarea aerului necesar arderii sunt montate doua VA axiale, cu urmatorii parametrii tehnici:

b).Ventilatoare de gaze arse(VG)

Pentru aspirarea gazelor arse din cazanul nr.1 sunt montate doua VG axiale cu urmatorii parametri tehnici:

c).Preincalzitorii de aer (PAR)

Cazanul este prevazut cu 2 bucati preincalzitori de aer tip Ljungstrom , rotative , cu turatia de 1,72 rot/min ; antrenarea se face prin reductor de turatie care este actionat cu motor electric de antrenare cu turatia de 950 rot/min , puterea de 7,5 Kw , alimentat la 380 V.

d).Instalatia de ardere

Cazanul de 525 t/h prevazut cu 12 arzatoare combinate gaz-pacura (montajul original), montate intr-o cutie de aer comuna.

Principalii parametri de functionare ai arzatoarelor sunt :

- debitul nominal al unui arzator : - de pacura 3500 kg/h

- de gaz 4100 Nm³/h

In cazul arderii separate a combustibilului, debitul minim al unui arzator este:

- pacura = 1030 kg/h (30%) la o presiune inaintea ventilului de reglaj pe retur de18,6 kgf/

- gaze = 1230 Nm³/h (30%) la o presiune a gazelor la arzator de 400 mm.c.a .

In cazul arderii simultane a ambilor combustibili , debitul minim al unui arzator este:

- pacura = 700 kg/h (20%) la o presiune inaintea ventilului de reglaj pe retur de 13,1 kgf/cm²;

- gaze = 820 Nm³/h la o presiune a gazelor la arzator de 215 mm.c.a.

Arzatoarele sunt construite la uzina IBZKG - Brne dupa licenta firmei ICL (Anglia).Pentru racirea supraveghetoarelor de flacara se folosesc , pentru fiecare cazan , 4 ventilatoare de aer tip UV2 cu urmatorii parametri :

• debit = 0,07 m³/sec.,
• presiune pe refulare = 90 mm.c.a.,
• antrenare : cu electromotor cu P=180W si n=2770 rot/min.

Elemente constructive ale cazanului de 525 t/h

Cazanul de abur de 525 t/h, 152 atm (154 bar) , 540^oC/540^oC a fost proiectat pentru arderea pe pacura si gaze sau amestec de pacura si gaze. Puterea calorifica inferioara a combustibilului luata in calcul este de 9400 Kcal/Kg pentru pacura si 8300 kcal/Nm³ pentru gaze naturale.

Circulatia apa-abur in cazan este naturala ; ea se face sub actiunea diferentei de densitate dintre apa relativ rece din tevile coboritoare din afara cazanului si emulsia apa-abur din tevile de ecran supuse flacarii . Astfel , in punctul cel mai de jos al cazanului apare o diferenta de presiune

Δp = gh ( ρ_apa - ρ_emulsie )

care produce o continua circulatie , apa coborind prin tevile reci si emulsia urcind inapoi in tambur prin tevile calde .

Cazanul de abur este executat in parte acoperit , ventilatoarele de aer, gaze arse si preancalzitorii de aer fiind in aer liber.

Cazanul este construit sub forma literei P . Peretii focarului sunt ecaranati cu tevi ale sistemului fierbator. Peretele frontal , in partea superioara deasupra arzatoarelor este ecranat cu tevi fierbatoare, alternativ cu tevile supraincalzitorului de perete ( de radiatie ). In zona arzatoarelor si in partea inferioara a peretelui frontal tevile fierbatoare sunt prevazute cu aripioare. Alimentarea cu apa a colectorilor inferiori ai ecranelor fierbatoare se face prin tevile coboratoare (din tambur) si prin tevile de distributie racordate la tevile coboritoare si montate sub vatra cazanului.

Emulsia de apa-abur , formata in tevile sistemului fierbator , este condusa din colectorii superiori ai ecranelor printr-o retea de tevi in tambur . In tambur se face separatia emulsiei apa-abur in cicloanele separatoare - aburul saturat iesind prin tevile superioare ale tamburului spre supraincalzitorii cazanului , iar apa intorcindu-se prin tevile coboritoare si prin reteaua de tevi de distributie , din nou in tevile fierbatoare din focar .

Pe peretele frontal al focarului sunt amplasate 12 arzatoare de pacura + gaze , situate in 3 etaje a cate 4 arzatoare. Pentru o mai buna spalare a partii superioare a focarului si a supraincalzitoarelor de catre gazele de ardere , partea superioara a camerei de ardere se ingusteaza printr-o indoire a peretelui din spate in zona de trecere din drumul 1 in drumul 2 de gaze arse (numita feston).

Dimensiunile focarului: 14 x 7 x 24 m (L x l x h).

Supaincalzitorul de abur primar este construit din 4 subansamble:

-supraincalzitorul 1: cuprinde supraincalzitorul de perete frontal (de radiatie) , supraincalzitorul plafon si supraincalzitorul de sustinere din drumul 2 de gaze arse;

-supraincalzitorul 2: este un supraincalzitor de convectie si are doua parti: o parte orizontala ( 2a) care este asezata in drumul 2 deasupra primei trepte a supraincalzitorului intermediar si o parte verticala (2b) suspendata sub plafonul cazanului in drumul orizontal , dupa supraincalzitorul intermediar tr.2 (de iesire) ;

-supraincalzitorul 3: este de tipul "semiradiatie" si este suspendat sub plafon , deasupra partii indoite a ecranului din spate al camerei de ardere ;

-supraincalzitorul 4: (de iesire) este de convectie si este suspendat in plafonul cazanului in drumul orizontal intre supraincalzitorul 3 si supraincalzitorul 2 intermediar.

Succesiunea treptelor supraincalzitorului a fost alesa pentru a asigura,pe de o parte , reglarea temperaturii aburului , iar pe de alta parte , pentru a asigura temperatura aburului supraincalzit in jurul valorii nominale in tot domeniul de sarcina al cazanului .

Pentru reglarea temperaturii aburului supraincalzit primar se foloseste injectia cu apa de alimentare in racitorii de abur montati in colectorii de iesire ai supraincalzitorului 2b (injectia I) si supraincalzitorului 3 (injectia II) .

Aburul intermediar , dupa iesirea din CIP al turbinei este condus in supraincalzitorul intermediar tr.1, care este format din doua parti orizontale , amplasate in drumul 2 de gaze arse , intre supraincalzitorul 2a si economizor .

A doua treapta a supraincalzitorului intermediar se afla suspendata sub plafon , intre supraincalzitorul 4 si supraincalzitorul 2b . Reglarea temperaturii aburului supraincalzit intermediar se face prin injectia cu apa de

alimentare (atunci cand este cazul) , dupa prima treapta a supraincalzitorului intermediar (in colectorii de iesire ai supraincalzitorului I intermediar tr.1) .

Economizorul de apa este amplasat in drumul 2 de gaze arse , sub supraincalzitorul intermediar tr.1. Este format din doua trepte asezate pe fiecare parte a cazanului (eco stinga si eco dreapta) .

Preincalzitorii de aer sunt amplasati in cel de-al 3 - lea drum al gazelor de ardere . Preincalzitorii de aer sunt de tipul Ljungström , rotativi - regenerativi .

Inaintea intrarii aerului in PA , in canalele de aer la refularea VA sunt amplasate caloriferele pentru incalzirea aerului , in scopul evitarii coroziunii preincalzitorului ( in cazul functionarii pe pacura ).Caloriferele de aer sunt construite in trei trepte .

Pentru curatirea suprafetelor de schimb de caldura ale cazanului in zona de trecere de la focar la drumul 2 de gaze sunt prevazute suflatoarele de funingine cu abur , retractabile .

Pentru vehicularea aerului necesar arderii se folosesc doua ventilatoare de aer , care aspira aerul astfel :

a) din sala cazanului , cu ajutorul canalelor de aspiratie de deasupra plafonului salii cazanului, precum si din zona peretilor laterali ai salii cazanului , de la partea superioara a salii cazanului ;

b) din exteriorul salii cazanului , din partea laterala a canalelor de aer de deasupra ventilatoarelor .

Regimul de aspiratie al VA se alege prin fixarea pozitiei sibarelor manuale de la aspiratia VA (intrarea in canalele de aspiratie) . Pentru aspirarea gazelor arse din cazan se folosesc doua ventilatoare de gaze.

Scheletul metalic. Scari si podete

Scheletul metalic serveste pentru prinderea si sustinerea tamburului , a suprafetelor de schimb de caldura, a zidariei si izolatiei termice , a canalelor de aer si gaze arse , precum si a conductelor de apa , abur si combustibil . Scheletul metalic este montat pe fundatia de beton a cazanului cu buloane de ancorare.

Scheletul metalic este astfel executat incat partile sub presiune ale cazanului au posibilitatea dilatarii termice libere. Imbinarile sunt de regula sudate , imbinarile cu filet fiind folosite numai in punctele nodale, care nu pot fi evitate functional . Scheletul este construit din grinzi metalice laminate sudate , iar in locul unde este posibila atingerea cu temperaturi inalte este izolat termic . Scheletul este calculat si construit pentru a rezista la cutremur de gradul 8(opt) .

Pentru acces la cele mai importante locuri ale cazanului , in vederea controlului , intretinere si reparatii sunt prevazute platforme , care sunt acoperite cu gratare , cu exceptia platformelor pentru deservirea arzatoarelor (cota

+5m si +10 m in fata cazanului ) , care sunt acoperite combinat cu gratare si tabla striata , precum si a platformelor cota +7,5m in fata cazanului si +17,30m in spatele cazanului, care sunt acoperite numai cu tabla striata .

Platformele sunt prevazute cu table de rebord . Acesul la fiecare platforma se face pe doua scari amplasate pe partile laterale ale cazanului. Scarile si platformele au balustrazi de protectie executate din teava.

Tamburul

Tamburul cazanului este cilindric cu funduri bombate,cu diametrul de 1800 mm , grosimea de 93 mm si lungimea de 17020 mm . In capetele tamburului sunt practicate guri de vizitare.

Greutatea tamburului gol este de 75 t , la care se adauga greutatea separatiei din interior de 6 t . Tamburul este suspendat de scheletul metalic printr-o suspensie speciala . Emulsia apa - abur intra in tambur prin 64 tevi prin partea din fata si din spate a tamburului , in camerele de admisie , prin cicloni. Separarea picaturilor de apa din emulsie se face prin centrifugare si schimbarea directiei curgerii in 68 cicloni. Apa de alimentare este adusa in partea inferioara a tamburului din economizor , prin 12 tevi . Aburul este evacuat din tambur prin 53 de tevi , dupa ce a trecut prin sita de separare ; la partea superioara a tamburului sunt prevazute doua orificii 86 mm , la care se racordeaza doua supape de siguranta. Pentru golirea de avarie este prevazut un stut 54 mm , care patrunde in interior pana la 180 mm sub axa tamburului . Nivelul normal in tambur este la 100 mm sub axa tamburului , iar nivelul maxim si minim sunt stabilite la +50 mm si respectiv -50 mm de la nivelul normal .

d).Supraincalzitorul

Supraincalzirea aburului primar se efectueaza in 4 trepte :

Supraincalzitorul 1 se compune din supraincalzitorul de radiatie , supraincalzitorul de plafon , supraincalzitorul de sustinere si partea inferioara a peretului din spate a celui de-al 2-lea drum de gaze arse.

Aburul saturat din tamburul cazanului iese prin tevi care fac legatura intre tambur si colectorul inferior al supraincalzitorului de radiatie care este asezat pe peretele frontal al focarului , deasupra arzatoarelor ; din acest colector inferior aburul trece din nou prin alte tevi montate pe peretele frontal , pana la colectorul de iesire superior al supraincalzitorului de radiatie , care este si colectorul de intrare in supraincalzitorul plafon .

Tevile care ecraneaza partea superioara a peretelui frontal al focarului formeaza supraincalzitorul de radiatie . Din colectorul de intrare in supraincalzitorul plafon, aburul trece prin tevile plafonului, care alcatuiesc supraincalzitorul plafon. In zona de trecere a supraincalzitorului plafon in drumul 2 de gaze arse tevile plafonului formeaza o bucla pentru a permite dilatarea tevilor. Tevile supraincalzitorului plafon continua in drumul 2 de gaze ca tevi de sustinere. Pe tevile de sustinere sunt montate in suporti speciali serpentinele supraincalzitorului convectiv 2a si serpentinele supraincalzitorului intermediar tr.1.

In partea de jos , deasupra economizorului , tevile de sustinere intra in colectorul inferior ; din acest colector tevile trec pe peretele din spate al drumului 2 de gaze arse pina in colectorul de intrare in supraincalzitorul 2a .

Supraincalzitorul 2 este un supraincalzitor de convectie si se compune din doua parti: prima parte (2a) este orizontala si este montata pe suporti sudati pe tevile supraincalzitorului de sustinere ; a doua parte (2b) este verticala si este montata in drumul orizontal al cazanului, dupa supraincalzitorul intermediar tr.2.

Din colectorul de intrare aburul circula prin serpentinele duble ale supraincalzitorului orizontal 2a . Pe latimea cazanului sunt montate in total 212 serpentine duble .

Trecerea aburului din supraincalzitorul 2a in supraincalzitorul 2b este realizata astfel : una din tevile serpentinelor duble trece in partea verticala ; cea de-a doua teava a serpentinelor duble trece pe partea de sus a peretelui drumului 2 gaze arse, iar apoi pe plafon intra in pachetul de tevi verticale ale supraincalzitorului 2b . Colectorii de iesire sunt in numar de doi si sunt sustinuti cu tiranti de plafonul scheletului metalic . In colectorii de iesire ai supraincalzitorul 2b sunt montati si racitorii de abur (injectie stanga - dreapta - inj.nr.1).

Supraincalzitorul 3 este un supraincalzitor de semiradiatie , fiind amplasat la iesirea din focar si intrarea in drumul orizontal de gaze , deasupra partii indoite a ecranului din spate a camerei focare (deflectorului) . Aburul trece prin conductele de legatura, din colectorii de iesire ai supraincalzitorului 2b , in colectorul de intrare al supraincalzitorului 3 . De aici aburul trece prin serpentinele triple ale supraincalzitorului nr. 3 si apoi iese prin cei doi colectori de iesire ai supraincalzitorului nr.3 . Pe toata latimea cazanului sunt montate cele 212 serpentine triple ale supraincalzitorului nr.3 . Colectorii de intrare si de iesire sunt sustinuti cu tiranti de plafonul scheletului metalic al cazanului .

In colectorii de iesire ai supraincalzitorului 3 sunt montati si racitorii de abur treapta a-II-a (injectia nr.2 stanga - dreapta).

Supraincalzitorul 4 (final) este tipul "de convectie" si este amplasat in drumul de gaze orizontal dupa supraincalzitorul 3 (deasupra deflectorului ecran spate).In acest supraincalzitor aburul este incalzit pana la temperatura nominala . Din colectorii de iesire ai supraincalzitorului 3 aburul este adus prin 7 perechi de conducte( 3 pe partea stinga si 4 pe partea dreapta a cazanului) in colectorul de intrare al supraincalzitorului nr.4. Din colectorul de intrare aburul intra in serpentinele triple ale supraincalzitorului 4 . Pe toata latimea cazanului sunt 212 serpentine triple.

Acestea sunt racordate alternativ la cei 2 colectori de iesire , iar din acestia pleaca pe cele doua conducte spre corpul de inalta presiune al turbinei. Colectorii de intrare si iesire in supraincalzitorul 4 sunt suspendati prin tiranti de plafonul scheletului metalic al cazanului .

Supraincalzitorul intermediar

Pentru a mari randamentul termic al blocului se foloseste supraincalzirea intermediara a aburului evacuat din corpul de inalta presiune al turbinei . Aburul de la iesirea din CIP este condus pe doua conducte la supraincalzitorul intermediar de conventie care are doua trepte.

Supraincalzitorul intermediar 1 este de tip orizontal , amplasat in drumul 2 de gaze, intre supraincalzitorul 2a si economizor , fiind sustinut de suportii speciali de pe tevile supraincalzitorului de sustinere. Supraincalzitorul intermediar 1 este format din doi pacheti orizontali. Aburul intermediar rece este adus pe cele doua parti ale cazanului in colectorul de intrare .

Aburul trece prin serpentinele cu 6 randuri de tevi , al caror numar pe latimea cazanului este de 212 bucati . Din serpentine aburul iese in colectorii care se afla intre focar si drumul 2 de gaze.In colectorii de iesire din supraincalzitorul intermediar 1 sunt montati si racitorii de abur cu injectie (injectia de rezerva).

Supraincalzitorul intermediar 2 (de iesire)

Este amplasat in drumul orizontal al cazanului intre supraancalzitorul 4 si supraincalzitorul 2b . Aburul supraincalzit intermediar este adus din fiecare din cei doi colectori de iesire ai supraincalzitorului intermediar 1 prin cite 12 tevi ( 12 buc.- stg.+ 12 buc.- dr.) in colectorul de intrare al supraincalzitorului intermediar 2(otel marca 15128).

Prin piese speciale de ramificatie sub forma de Y, aburul intra in serpentinele de tevi.Serpentinele se racordeaza deasemeni prin piese speciale de ramnificatie sub forma de Y la colectorul de iesire. Colectorul de iesire al supraincalzitorului intermediar 2 este sustinut cu tiranti de constructia metalica a plafoanului . In constructia initiala serpentinele supraincalzitorului intermediar 2 au fost confectionate din doua calitati de otel : prima parte (inferioara , de intrare - din otel marca 15128 , iar a doua parte (de iesire) - din otel marca X20CrMoV121 ; in urma reparatiilor , la ambele cazane s-au inlocuit serpentinele supraincalzitorului intermediar nr. 2 cu serpentine confectionate complet din otel 15128 . De la cele doua capete ale colectorului de iesire ale supraincalzitorului intermediar 2 aburul este condus la CMP al turbinei.

Regulatorii de temperatura

Pentru reglarea temperaturii aburului supraincalzit se foloseste injectia de apa de alimentare in racitorii de abur primar (RAF) (regulatorii de temperatura) montati dupa supraincalzitorul 2b(injectia 1) si dupa supraincalzitorul 3 (injectia 2) . Pentru uniformizarea temperaturii dupa fiecare injectie se face o schimbare a sensului de circulatie a aburului de pe partea stinga pe partea dreapta a cazanului si invers. Constructiv, un racitor de apa prin injectie este executat dintr-o conducta de inalta presiune in care s-a montat prin sudura un ejector din teava cu pereti subtiri (s = 6mm) . Ejectorul este sudat la capatul de intrare a aburului in racitor, la capatul de iesire fiind si ghidat pentru a avea posibilitatea dilatarii termice normale .

In sectiunea minima a ejectorului este prevazuta o camera de apa circulara in care se aduce apa de injectie (apa de alimentare preluata din fata PIP - pentru injectie primar) . Apa de alimentare este adusa la fiecare racitor prin conducta separata (injectia nr.1,2) . Pentru uniformizarea regimului termic al metalului in zona racordului conductelor de injectie la racitori sunt prevazute mansoane de protectie la interiorul colectorilor .

Apa de alimentare avand o presiune mai mare decat aburul supraincalzit este injectata prin orificiile camerei inelare in jeturi foarte fine in masa de abur. Se realizeaza astfel o racire prin amestec a aburului cu

apa de injectie . Racitorii de abur supraincalzit intermediar au o constructie asemanatoare, apa de injectie fiind prelevata de la o priza a pompelor de alimentare (57 bar).

Nodul de injectie cu armaturile de inchidere si de reglare este montat pe platforma de la cota 10 (atit injectiile pentru circuitul de injectie primar , cit si injectiile pentru circuitul de abur intermediar .

Principalele date tehnice ale regulatorilor de temperatura sunt date mai jos:

Economizorul de apa

Economizorul are rolul de a ridica temperatura apei din cazan de la temperatura apei de alimentare pina aproape de temperatura de saturatie , scazind astfel entalpia gazelor de ardere si marind economicitatea cazanului . Este format din:colectorii de intrare , colectorii de iesire , pachetii de serpentine treapta I si II , economizorul de perete si conductele de legatura cu tamburul . Dupa nodul de alimentare , conductele de apa de alimentare se ramifica in doua conducte, care se racordeaza la colectorii de intrare in economizor pe partea stanga si pe partea dreapta a cazanului . Din conductele de apa de alimentare racordul cu colectorii de intrare in economizor se face prin cite 20 de tevi . Pachetele de serpentine ale economizorului sunt dispuse in doua trepte in drumul 2 de gaze, sub prima treapta a supraincalzitorului intermediar. In zona economizorului drumul 2 de gaze se imparte in doua ramuri independente. In fiecare ramura se gasesc cele doua parti ale economizorului , asezate prin piese distantiere si de sprijin pe grinzi stabile, avind posibilitatea de dilatare normala . Economizorul de apa are serpentine duble , dispuse in esicher , cu pasii 76-80 mm.

Din colectorii de iesire din economizor apa trece prin economizorul de perete , dispus pe peretii laterali ai celui de-al doilea drum de gaze . Acest economizor este format din tevi Ø 60x5 mm cu pasul de 130 mm , care sunt racordate la colectorii superiori .

Colectorii sunt agatati prin tiranti de plafonul scheletului metalic al cazanului . Apa de alimentare este condusa din colectorii superiori in tamburul cazanului prin 12 tevi Ø 108x10 mm , care deasemeni sunt fixate cu tiranti de plafonul scheletului metalic.

Armatura cazanului

1. Armatura de siguranta (supape de siguranta)

Cazanul este prevazut cu supape de siguranta cu impuls de tip Bopp-Reuther (pentru tambur si supraincalzitorul intermediar ; supapele sunt construite dupa licenta in fosta R.S.Cehoslovacia, iar pentru supraincalzitorii primari sunt import din fosta R.F.G.)

Debitul cazanului fiind de 525 t/h, supapele de siguranta sunt dimensionate pentru un debit total de 580 t/h .

- pentru abur saturat : pe cazan sunt montate doua bucati supape cu Dn 65/100 mm , cu scaun Ø40 mm , pentru abur cu temperatura de 355^oC si presiunea 179 Kgf/cm² ( 175,5 bar) .

- valori de reglaj : 1 x 179 kgf/cm² ( 175,5 bar)

1 x 179 kgf/cm² ( 175,5 bar)

- debitul supapelor : 1 x 110 t/h

1 x 110 t/h (impreuna 42%)

- pentru abur supraincalzit primar : pe cazan sunt montate 2 buc. supape cu Dn 100/200 mm , scaun Ø70 mm , pentru abur cu temperatura de 540^oC si presiunea de 159 kgf/cm² .

- valori de reglaj: 1 x 159 kgf/cm² (155,9 bar)

1 x 159 kgf/cm² (155,9 bar)

^- debitul supapelor : 1 x 180 t/h

1 x 180 t/h (impreuna 69%)

- debitul total al supapelor : 42% + 69% = 111% (580t/h)

- pentru abur supraincalzit intermediar : pentru un debit de 440 t/h de abur intermediar , la o sarcina a cazanului de 510 t/h , pe cazan sunt montate 4buc.supape cu Dn 175/300 , cu scaun Ø110 mm , pentru abur cu temperatura de 540^oC si presiunea de 39 kgf/cm² (38,2 bar) .

- valori de reglaj : 2 x 39 kgf/cm² (38,2 bar)

2 x 40 kgf/cm² (39,2 bar)

- debitul supapelor : 2 x 113 t/h

2 x 113 t/h ( impreuna 100,5%)

Supapele de siguranta sunt actionate cu servomotoare cu aer comprimat si sunt de tipul "cu arc".

2. Armatura bruta

Armatura bruta a cazanului este formata din :

-gurile de vizitare ale focarului si drumului de gaze convectiv ;

-ochiurile de observare in focar ;

-clapetii de explozie: 10 bucati tip basculant amplasate pe o parte si alta a cazanului la partea superioara a focarului si drumului doi de gaze .

3. Armatura fina

In armatura fina se includ: armaturile de la nodul de alimentare cu apa, armaturile de umplere si purjare a cazanului, armaturile de aerisire si drenare, indicatoarele (sticlele de nivel) de nivel directe si coboritoare ,

armaturile de la nodul de injectie , armaturile primare pentru AMC (manometre,traductoare, etc) armaturile pentru prelevat probe apa-abur.

Preincalzitorii de aer

La iesirea din economizor, canalul de gaze arse se imparte in doua ramuri, pe fiecare ramura fiind montat un praincalzitor de aer (PAR) tip Ljungstrom, cu axul rotativ vertical . Rotorul preincalzitorului este antrenat prin reductor de turatie , prevazut cu pinion de antrenare .

Preincalzitorii de aer de acest tip sunt mai rezistenti la coroziune decit preincalzitorii de aer cu tevi, deoarece umplutura metalica este supusa cu intermitenta temperaturilor joase si inalte in comparatie cu tevile din partea rece a preincalzitorului cu tevi ; temperatura umpluturii se schimba periodic la fiecare rotatie a rotorului in timp ce tevile stau mereu la aceasi temperatura.

Date tehnice ale PA (pentru pacura):

Rotorul preincalzitorului este construit din 24 sectoare in care este dispusa umplutura metalica din table ondulate in doua straturi:

-partea calda (superioara) cu inaltimea de 950 mm din tabla cu grosimea 0,6 mm;

-partea rece (inferioara) cu inaltimea 300 mm din tabla cu grosimea de 1mm ; ambele cazane sunt

echipate la zona rece cu faguri emailati .

Pentru a preveni patrunderea de aer in partea de gaze arse preancalzitorul este prevazut cu etansari de constructie speciala: etansarea radiala, etansarea periferica si etansare axiala . In momentul de fata , la ambele cazane etansarea intre partea de aer si gaze arse si intre rotorii preincalzitorilor si carcase se face cu labirinti maturatori , montati la partea superioara si inferioara a rotorilor si la plitele axiale ; plitele radiale inferioare si superioare au fost evazate si fixate la o distanta prestabilita fata de rotori , iar plitele axiale au fost , de asemenea , fixate la o distanta prestabilita fata de rotori ; pe rotorii preincalzitorilor s-au montat intre bandajele inferioare si superioare si coroanele cu bolturi de antrenare , tabla roluita de 3 mm , pentru realizarea unei etansari corespunzatoare a rotorilor ; pe acest invelis de tabla "calca" labirintii maturatori

montati in zona plitelor axiale , in pozitie verticala , realizind etansarea intre carcase si rotori intre partea de aer si partea de gaze.

Intreaga greutate a rotorului este sustinuta de lagarul inferior , care este un lagar cu rulment axial cu role tip 29496. Lagarul superior este un lagar de ghidare , cu rulment radial oscilant cu role tip 23056 C₄ . Ungerea lagarului inferior

se face cu ulei sub presiune,circulat de pompele gospodariei de ulei (pompe cu roti dintate). Gospodaria de ulei are in componenta :

• 2 pompe cu roti dintate ;   
• un rezervor de ulei cu capacitatea de 400 l prevazut cu instalatie de incalzire electrica ;
• vane de izolare si clapeti pentru fiecare pompa ;
• filtre de ulei pe circuitul spre lagarele preincalzitorilor .

Ungerea lagarului superior se face prin mentinerea unui nivel normal de ulei in lagar si cu racire cu apa.

Temperatura maxima admisa la lagarele princalzitorilor este de 65^oC.

Tinind seama de dilatarea rotorului in timpul functionarii jocul intre bolturile de pe coroana rotorului si fundul dintilor pinionului de antrenare trebuie sa fie x = 14,5 mm.

Pentru curatirea depunerilor din preincalzitor in cazul functionarii pe pacura este prevazuta o instalatie de suflare (in timpul functionarii) si spalare cu apa (cu preincalzitorul oprit).

- parametrii aburului de suflare dupa SR : p = 6,6 kgf/cm² 6,5 bar) ; t = 320^oC

- parametrii apei de spalare: p = 35 kgf/cm² (34,3 bar) ; t = 80^oC ; pH = 11.

Suflarea PA se face o data la 8 ore in timpul functionarii normale si o data la 4 ore in primele 24 ore dupa pornire ;

Caloriferele pentru preincalzirea aerului

Caloriferele sunt montate in canalele de aer rece , la refularea VA , inaintea intrarii in PA. Scopul lor este de a face preancalzirea aerului inainte de intrarea in PA pentru a preveni coroziunea de joasa temperatura (datorita racirii gazelor de ardere pina la temperatura punctului de roua acida , mai ales in cazul functionarii cazanului cu pacura). In calorifere aerul se incalzeste pina la temperatura de 108^oC, in cazul arderii pacurii si la temperatura de 20^oC cand functioneaza pe gaze naturale. Fiecare calorifer are cite 3 trepte (sectiuni independente) pentru admisia aburului si pentru evacuarea condensului . Caloriferele de aer sunt construite din tevi Ø25 mm cu nervuri .

Alimentarea caloriferelor de aer se face cu abur de la SRR ¾ , care este adus in fiecare colector de intrare prin cite o teava de Ø 159x8 mm , iar condensul este evacuat intr-un rezervor de condens calorifere , montat sub vatra cazanului , in zona ecranului spate , prin cate o teava Ø 108x5 mm .

Cele trei trepte ale caloriferelor pot fi folosite toate sau numai una , doua trepte dupa necesitati. Suprafata de schimb de caldura a caloriferelor este de 1217,8 m² .

Caracteristicile tehnice ale caloriferelor de aer :

a)     Agent termic : abur supraincalzit

presiune nominala : 5,5 bar ;

temperatura nominala : 200⁰ C ;

presiune de calcul : 8 bar ;

temperatura de calcul : 250⁰ C ;

b)     Parametrii de calcul ai aerului :

debit nominal : 81,5 Nm³/s ;

temperatura de intrare : -10⁰ C ;

ecart de temperatura : 60⁰ C ± 2⁰ C ;

pierderea de presiune : 550 Pa (56 mm H₂O) + 10%

c)     Debitul de caldura maxim : 6 Gcal/h ;

d)     Consum de abur maxim : 12 t/h (pentru o parte de calorifer de aer) ;

e)     Suprafata de transfer termic pe partea de aer : 1920 m² ;

f)      Mase : - masa neta : 6650 kg;

- masa in functiune max. : 7800 kg ;

- masa la proba hidraulica : 7700 kg .

Zidaria, izolatia termica si invelisul matalic

1.Peretii camerei focare sunt executati astfel: pe tevile ecran este montat un strat din beton refractar cu o grosime de 10 mm , armat cu o plasa metalica; dupa betonul refractar este executata o inzidire din caramida diatomit, fixata pe tevile ecran cu o plasa din sirma de Ø 6 mm.Urmeaza un strat de izolatie termica fixata pe un schelet auxiliar, iar apoi invelisul metalic de etansare. In zona arzatoarelor si in zona ferestrelor de recirculare a gazelor arse zidaria este realizata cu caramizi refractare speciale.

2.Vatra focarului este acoperita cu placi (caramida) din samota in doua straturi si un strat din beton refractar. Pe vatra s-au prevazut rosturi de dilatare longitudinale si transversale care trebuie curatite inaintea oricarei puneri in functiune a cazanului ; in aceste rosturi de dilatare se monteaza snur de azbest grafitat , in vederea protejarii tevilor de vatra . Vatra este realizata cu panta pentru scurgerea apei in caz de necesitate , linga ecranul din spate fiind prevazute 3 orificii pentru acest scop.

3.Drumul 3 de gaze arse are peretele din spate si peretii laterali formati din tevi de supraincalzitor , acoperiti cu placi de samota fixate de tevi cu suruburi si piese din fonta. Dupa placile din samota se gaseste zidaria din caramida diatomita cu tencuiala de etansare. Peretele din spate al drumului 2 de gaze arse este realizat din zidarie fixata pe scheletul metalic al cazanului. In exteriorul inzidirii drumului 2 este parevazut un strat izolant de vata minerala si apoi invelisul metalic de etansare.

4.Plafonul cazanului este acoperit cu placi de samota prinse pe tevile de plafon prin suporti speciali. Peste placile de samota este prevazuta o zidarie din diatomit cu tencuiala de etansare. Pentru a asigura dilatarea normala s-au prevazut rosturi de dilatare.

Instalatia de ardere

Cazanul este prevazut cu 12 arzatoare combinate (gaze naturale + pacura) , montate intr-un canal de aer comun.Debitul maxim de gaz natural pentru un arzator este 4100 Nm³/h, iar debitul maxim de pacura de 3500 kg/h.

Constructia arzatoarelor permite arderea separata sau simultana celor doi combustibili . La adoptarea acestei solutii s-a plecat de la faptul ca , cantitatea de aer de ardere pentru pacura si gaze naturale raportate la 1000 kcal/h puterea calorifica superioara , este aproximativ egala pentru ambii combustibili.

Pulverizarea combustibilului lichid este asigurata de injectoarele cu retur. In capul injectorului este prevazut un ac de inchiderea orificiului de pulverizare; prin pozitia acului "inchis"-"deschis" se comanda directia fluxului de pacura : introducere in focar pentru ardere sau recirculare .

Modificarea directiei fluxului de combustibil este realizata cu o armatura speciala cu 5 cai , actionata cu servomotor cu aer comprimat (cu p= 4÷6 bari) - cate o armatura pentru o grupa de arzatoare ( o grupa = 2 arzatoare ) .

Injectorul de pacura poate fi lasat continuu montat pe pozitia de lucru , cu acul in pozitia "inchis", cu pacura in recirculatie prin injector,arzatorul fiind in functiune pe gaze. Pacura din circuit apasa,datorita fortei de presiune,acul de inchidere a diuzei, asigurand totodata si racirea injectorului . La comanda data la armatura cu 5 cai,se produce modificarea directiei fluxului de pacura in injector;ca urmare se deschide acul de inchidere a diuzei , iar pacura ajunge prin mantaua exterioara a injectorului in canalele tangentiale ale piesei de pulverizare,unde,primind o miscare de rotatie, patrunde in focar pentru ardere sub forma unui jet conic. Modificarea directiei fluxului de pacura in injector are un efect favorabil de autocuratire a canalelor tangentiale ale piesei de pulverizare. Aceasta conduce la o exploatare de lunga durata a injectorului fara demontare pentru curatire; curatirea se realizeaza prin simpla modificare de scurta durata a directiei fluxului de combustibil prin injector, prin stingerea focului la arzatoarele care se curata.

Alimentarea cu aer a arzatoarelor se face printr-un difuzor metalic: la capatul acestui difuzor se gaseste dispozitivul de turbionare a aerului (rozeta arzatorului), care asigura amestecul combustibilului cu aerul de ardere si stabilitatea flacarii.Capul difuzorului de aer dinspre cutia comuna de aer are o forma tronconica, asigurand aerului o curgere buna spre arzator.Fiecare difuzor de aer poate fi inchis cu ajutorul unei clapete (sibar) de forma conica, actionata cu un servomotor de aer comprimat (in momentul de fata la ambele cazane actionarea sibarilor de aer la arzatoare se face manual , prin intermediul unei tije filetate , actionata din exteriorul camerei de aer). Gazele naturale se aduc in jeturile de aer turbionat prin intermediul unor tevi in forma de evantai.

Realizarea constructiva a arzatoarelor permite arderea pacurii si gazelor cu excese mici de aer asigurand o functionare economica a cazanului .

In cazul functionarii cazanului pe o durata lunga pe gaze,pacura poate fi recirculata prin injectoare cu ajutorul pompelor de pacura tr.I (pompele de tr.2 cos fum fiind oprite).

Automatica cazanului permite aprinderea automata a focului din camera de comanda.

Flacara de gaze si pacura este continu supravegheata la fiecare arzator;in cazul stingerii flacarii la un arzator,automat se comanda inchiderea combustibilului respectiv. Arzatoarele functioneaza numai pe grupe de cate doua odata,si anume : 1 cu 4 ; 2 cu 3 ;5 cu 9 ; 6 cu 7; 8 cu 12 ; 10 cu 11 .

Cazanul se poate exploata la sarcina minima (30%) cu cele 12 arzatoare in functiune.

Pentru functionare trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii de blocaj pentru fiecare arzator :

- presiunea gazelor 200 - 500 mm.c.a.

- presiunea pacurii 17- 32 kgf/cm² (16,7 - 31,4 bar)

- presiunea aerului de ardere minim 40 mm.c.a. (in cutia de aer) .

Arzatoarele mai sunt prevazute cu urmatoarele semnalizari:

- oprirea unui ventilator de racire a supraveghetorilor de flacara ;

- presiunea gazelor naturale la arzatoarelor pilot sub 5000 mm.c.a.

- presiunea aerului de comanda pentru sibarele de aer si armaturile cu 5 cai sub 4 kgf/cm² (3,92 bar).

Aprinderea arzatoarelor la pornirea cazanului se face numai pe gaze naturale . Pentru aprindere se folosesc arzatoare pilot cu aprindere prin scanteie electrica data de un transformator de inalta tensiune (10000 V) . Durata de siguranta la aprinderea unei grupe de arzatoare este de 3 secunde . La aprinderea primelor 2 focuri se regleaza presiunea gazelor de cca. 600 mm.c.a.si a aerului la cca 45 mm c.a.

La trecerea arzatoarelor de pe gaze pe pacura grupa de doua arzatoare se alimenteaza intai cu pacura si dupa o scurta functionare de 2-5 secunde impreuna se declanseaza la acesta pereche de arzatoare alimentarea cu gaze .

In cazul functionarii simultane a arzatoarelor pe ambii combustibili se vor respecta urmatoarele conditii:

gazele naturale formeaza combustibilului de baza in cantitate constanta (minim 20% din sarcina cazanului) si pacura serveste drept combustibil de reglare , sau , pacura formeaza combustibilul de baza in cantitate constanta (min. 20 % din sarcina cazanului) si gazele naturale servesc drept combustibil de reglare.

Canalele de aer rece si aer cald

Ventilatoarele de aer

Aspiratia aerului de ardere se poate face , cu doua ventilatoare de aer axiale , din sala cazanului si din exterior. Pentru alegerea regimului sunt prevazute sibare cu actionare manuala :

- pentru aspiratia de la partea superioara a salii cazanului - 3 buc ;

- o bucata pentru aspiratia din exterior (cota +5m).

In aspiratia fiecarui VA este prevazut un sibar de actionare electric pentru reglaj (coroana reglabila) , iar la refularea fiecarui ventilator sunt prevazute sibare de inchidere cu actionare electrica . Ventilatoarele de aer refuleaza aerul pe canale , prin caloriferele de aer , in preincalzitorii de aer rotativi (PAR).

Fiecare PAR se poate izola pe partea de aer cu cate un sibar la intrare si un sibar la iesirea aerului. Aceste sibare au actionare electrica. Alimentarea cu aer a camerei arzatoarelor se face pe doua canale laterale de aer cald. La iesirea din PAR este prevazut un canal de paralel intre cele doua canale de aer cald de iesire din PAR pentru alimentarea uniforma a cutiei arzatoarelor (egalizarea presiunii la iesirea din PAR).

Pe canalele de aer cald,la intrarea in sala cazanului,sunt prevazute doua tuburi Venturi pentru masurarea debitului de aer.

Inaintea intrarii in calorifere exista un canal de legatura intre refularea VA nr.1 si VA nr.2 , sectionat cu un sibar cu functionarea electrica pentru asigurarea functionarii cazanului cu un VA si ambele PAR .

Caracteristicile ventilatoarelor de aer axiale

Debit de aer 81,5 m³/sec

Presiunea de refulare 415 mm.c.a.

Temperatura aerului 20⁰C

Electromotor trifazat 630 A; 6KV; 990 rot/min

Partile componente ale unui ventilator de aer sunt : motorul, carcasa, sibarul de reglaj (coroana reglabila), difuzorul, camera de aspiratie, camera de refulare, cupla, lagarul exterior si lagarul interior.

Canalele de gaze arse

Ventilatoarele de gaze arse (VG)

Gazele arse de la iesirea din economizor sunt conduse prin doua canale de gaze arse , pina la intrare in preincalzitorii de aer Lungstrom , iar de la iesirea din PA , prin doua canale , la aspiratia celor doua ventilatoare de gaze . Gazele arse refulate de ventilatoarele de gaze axiale sunt conduse printr-un canal comun la cosul de fum, care are inaltimea este de 180 m .Cele doua trasee ale canalelor de gaze arse stanga-dreapta sunt legate in paralel la iesirea din PA printr-un canal sectionat cu un sibar cu actionare electrica,ceea ce permite functionarea cazanului cu un singur VG la sarcina coborata .

Pe canalele de gaze arse sunt montate sibare de izolare cu actionare electrica la intrarea si iesirea din fiecare PA precum si la aspiratia si refularea fiecarui VG .

Ventilatoarele de gaze sunt prevazute si cu sibare de reglaj la aspiratie (coroane reglabile) .

Caracteristicile ventilatoarelor axiale de gaze arse:

a) Ventilatoarele de gaze arse

Tip axial , ARC - 2 Ø 2240 mm

Debit gaze arse 153 m³/s

Depresiunea 460 mm.c.a.

Temperatura gazelor arse 170⁰C

Randamentul 80%

Puterea electromotorului 1250 KW

Curentul nominal 147 A

Tensiunea 6000V

Principalele elemente constructive ale VG sunt acelesi ca la VA .

Suflatorii de funingine

Pentru indepartarea depunerilor de pe suprafetele de schimb de caldura amplaste in drumul orizontal de gaze (s.i.3 , 4 si s.i.2 intermediar) , se face cu ajutorul a 8 suflatori de funingine retractabili tip Steinnuler. Pe fiecare parte a cazanului sunt montati cite doi suflatori de funingine la cota +23 m si cite doi la cota +26 m.

Suflarea funinginii se face cu abur supraincalzit cu parametrii p=25 kgf/cm² (24,5 bar) ; t=500^oC) prelevat printr-o statie de reducere de la iesirea din supraincalzitorul intermediar tr.1 (din colectorii de iesire ai supraincalzitorului intermediar 1) .

Fiecare suflator de funingine are o actionare electrica si se compune dintr-o teava exterioara Ø 139 mm cu lungimea 818 mm , deplasabila prin intermediul unui reductor pe o teava interioara Ø 168 mm .

In cazul suflarii cazanului functionind pe pacura , suflarea supraincalzitorilor se face odata la 8 ore.Pentru suflarea funinginii si spalarea PA este pravazuta o instalatie speciala . Suflarea PA se face in timpul functionarii , iar spalarea numai cu PA oprit . Fiecare PA este prevazut cu 2 suflatori rotativi , montati pe partea gazelor arse , la partea superioara si inferioara a PA . La suflarea funinginii sau spalarea preincalzitorului suflatorul se misca incet de la axul motorului spre circumferinta si inapoi .

Lungimea bratului este astfel aleasa incat sa ajunga aproximativ la axa preancalzitorului si la distanta de circa 100 mm de umplutura PA .

Bratul rabatabil este prevazut cu doua tevi care sunt prevazute cu doua duze , una pentru abur si una pentru apa .

Durata unui ciclu al bratului rabatabil este de cca 33 minute .

Suflarea funinginii se face cu abur cu parametrii p= 5÷8 kgf/cm² (4,9÷7,85 bar) ; t=300÷350⁰C , prelevat printr-o statie de reducere de la intrarea in supraincalzitorul intermediar. In cazul infundarii PA ,daca suflarea cu abur este insuficienta,este necesar sa se dizolve depunerile si apoi sa se spele. Aceasta se va face prin spalarea PA cu apa fierbinte sub presiune:p=30÷35 kgf/cm² (29,4÷34,3 bar);t=80⁰C si cu alcalinitate pH=11. Spalarea se face dupa oprirea cazanului si racirea partiala a PA. Caldura evacuata din cazan prin tiraj se foloseste pentru uscarea PA dupa spalare pentru a preveni coroziunea .

Este posibila si spalarea fiecarui PA separat la o sarcina prevazuta a cazanului , cu oprirea PA care trebuie spala. Apa evacuata de la spalarea PA este condusa la un bazin de neutralizare , amplasat la cota - 3 m , de unde este evacuata cu doua pompe la gospodaria de neutralizare sau la canalizare.

Instalatia de alimentare cu combustibil a cazanului

1.Conducte de pacura si armaturi in limita cazanului

In cele ce urmeaza ne vom referi numai la instalatia de pacura din interiorul salii cazane:

Pacura are urmatorii parametrii la intrarea in sala cazanelor:

- presiunea 32,5 kgf/cm² (32 bar)

- vascozitatea 2-2,5^oE

- debit 63 t/h

Pe conducta de pacura inaintea arzatoarelor sunt prevazute trei filtre. Pe conductele de tur si retur pacura sunt montati contorii de pacura : 3 contori de pacura pe circuitul de tur si un contor de pacura pe circuitul de retur ; contorii de pacura sunt de tip "CORIOLIS" si sunt dimensionati pentru un debit de 25 t/h fiecare ; consumul de pacura la cazan se determina prin diferenta indicatiilor contorilor tur-retur. Instalatia de automatizare permite afisarea in camera de comanda termica , pe ecranul calculatorului , a debitului de gaz natural si pacura consumat de cazan .

Reglarea cantitatii de pacura arsa la cazan se face cu ajutorul ventilului de reglaj de pe retur. Fiecare etaj de 4 arzatoare are cate doua armaturi speciale cu 5 cai ; o armatura pentru cele doua arzatoare exterioare si o armatura pentru cele doua arzatoare interioare (arzatoarele se pun in functiune simultan cate doua) .

Cu ajutorul armaturii cu cinci cai este posibila schimbarea sensului de curgere a pacurii : pulverizarea pentru ardere sau recirculatie. Pentru a preveni congelarea pacurii in circuitul de pacura,conductele au fost prevazute in proiectul original cu conducte de insotitori termici cu abur ; in prezent aceste circuite nu mai sunt in functiune .

Golirea si suflarea conductelor de pacura pentru lucrari de reparatii se poate face separat pentru fiecare cazan (pacura fiind transportata prin circuitul de retur spre rezervoarele de pacura sau spre santina de la treapta I) si apoi separat pentru circuitele de tur-retur la Statia de pompe treapta II, pacura fiind returnata fie spre santina de la treapta I, fie spre rezervoarele de pacura .

Pentru colectarea pierderilor de pacura de la cazane si de la pompele de treapta II cos fum a fost construit linga Statia de pompe treapta II cos fum un miniseparator de pacura ; pacura colectata de acesta este pompata in circuitul de retur spre Statia de pompe pacura tr.I .

2.Conductele de gaze si armaturi in limita cazanului

In cele ce urmeaza ne vom referi numai la instalatia de gaze din interiorul salii cazanului.

Presiunea gazelor inainte de clapeta de reglare gaze este de 1000 mm c.a.± 10%.

Pe conducta de alimentare cu gaze a cazanului Ø 530x10 mm sunt montate vana principala de gaze

(Dn 500 pn 6) , clapeta de inchidere rapida (Dn 500pn 3) si clapetele de reglaj gaze pentru sarcina 100% si sarcina 30% . Fiecare grupa de arzatoare este prevazuta cu o vana de izolare Dn 200 pn 16 , o vana cu actionare electromagnetica (cu solenoid) Dn200pn16 si , pentru fiecare arzator , cu cate o vana cu actionare electromagnetica (cu solenoid) Dn 150pn16 . Spatiul dintre armaturile Dn200 si Dn150 este aerisit cu un ventil cu solenoid Dn25pn10 . Pentru aerisirea conductelor si reglarea presiunii gazelor la pornire este prevazut un ventil Dn100pn16 cu actionare electrica . Pentru aprinderea arzatoarelor se aduc la fiecare arzator pilot gaze naturale cu presiunea 5000 mm c.a.;gazele pentru arzatoarele pilot sunt luate de dupa clapeta de inchidere rapida gaze printr-un racord cu doua armaturi cu actionare electomagnetica Dn25pn16 intre care este prevazuta o aerisire cu ventil electromagnetic Dn15pn16 . Fiecare arzator pilot este prevazut un ventil de deschidere-inchidere rapida a gazului echipat cu ventil de by-pass manual . Pentru racirea supraveghetoarelor de flacara ale arzatoarelor principale se foloseste aerul rece , care se asigura de 4 ventilatoare de racire speciale (3 in functiune si 1 in rezerva) . Aspiratia ventilatoarelor se face

printr-un canal comun din refularea VA ale cazanului . Fiecare ventilatoar are la refulare o clapeta si se racordeaza la un canal de refulare comun din care se face distributia la arzatoare .

Instalatia de automatizare montata la cazanul 2 in anul 2004 (furnizor: firma HONNEYWELL) permite afisarea in camera de comanda termica , pe ecranul calculatorului , a debitului de gaz natural si pacura consumat de cazan ; de asemenea , pe circuitul de gaz natural al fiecarui cazan este montata instalatie de masurare a debitului de gaz natural (produs de firma FARMING) , cu afisaj si inregistrare in camera de comanda termica (pe panourile laterale , la fiecare cazan)

Pentru arzatoarele (pilot, gaze, pacura) sunt montate la fiecare etaj dulapuri de automatizare cu elemente de comanda si semnalizare care permit :

- aprinderea automata a arzatoarelor pe gaze si pe pacura ;

- supravegherea arzatoarelor in timpul functionarii ;

- oprirea automata a arzatorelor in cazul unei defectiuni ;

Aprinderea arzatoarelor si oprirea in cazul unei defectiuni se face simultan pentru fiecare pereche (grupa) de doua arzatoare .

Conducte de apa de alimentare, abur supraincalzit primar si abur supraincalzit intermediar :

1.Conducte de alimentare cu apa

Alimentarea cazanului cu apa se face pe o conducta Ø 324x28 mm , otel marca 12022.

La nodul de alimentare cu apa exista :

- 2 linii de alimentare principale Dn 225 mm (una in functiune si una in rezerva) , fiecare formata dintr-o vana de izolare fata de circuitul dinspre pompele de alimentare, un ventil de reglaj pentru sarcina de 100% , un clapet de retinere si o vana de izolare spre cazan ;

- o linie de alimentare Dn 100 mm pentru pornire si pentru sarcina minima tehnica (30%) ;

- un racord Ø100 mm pentru umplerea cazanului prin punctele inferioare ale colectorilor inferiori ai ecranelor.

2.Conducte de abur supraincalzit primar si intermediar

Aburul supraincalzit primar este debitat de cazan pe doua conducte Ø 273x36 mm din otel marca 15128.5.

Pentru izolarea cazanului de turbina sunt prevazute doua vane de linie Dn 200 mm inaintea VIR - IP . Aburul de la iesirea din CIP este readus la supraincalzitorii intermediari prin doua conducte Ø 419x19 mm din otel marca 16Mo3 . Aburul supraincalzit intermediar este condus de la iesirea din supraincalzitorul intermediar la intrarea in CMP prin doua conducte Ø 521x18 mm din otel marca 15128 .

Supraincalzitorul intermediar nu se izoleaza cu vane de turbina si partea de inalta presiune ; pentru efectuarea probei hidraulice a supraincalzitorului intermediar sunt prevazute racorduri demontabile unde se monteaza blinde pe conductele de legatura cazan-turbina , inte clapetii de retinere de la iesirea din CIP si cazan (in zona verticala a conductelor , la cota 5 m , la cazan) si iesirea din supraincalzitorul intermediar si VIR - MP (in corpul intermediar) .

Instalatia de purjare a cazanului

Pentru mentinerea parametrilor chimici la valorile admise , prevazute in cartea cazanului si precizate la inceputul prezentei instructiuni , cazanul este prevazut cu o instalatie de purjare din tambur (purja continua) si o instalatie de purjare intermitenta din colectorii inferiori ai ecranelor si punctele inferioare ale tevilor coboratoare .

1.Purja continua - se face din tambur pe doua conducte (stg.-dr.) Ø 34x6 mm . Fiecare linie de purjare este prevazuta cu ventile de reglaj manual .

Purja continua este racordata la expandorul de purja continua care are urmatoarele caracteristici:

- presiune maxima 7 kgf/cm² (6,84 bar)

- temperatura 180^o C

- capacitatea 2,5 m³

Expandorul este legat de partea de abur cu degazorul de 6 ata al blocului , iar pe partea de apa se poate goli in degazorul de 1,2 ata pentru termoficare sau in expandorul de purja periodica (ambele racorduri fiind prevazute cu vane de izolare). La expandorul de 6 ata mai sunt legate colectoarele de drenaje ale supraincalzitorului primar intermediar.

2.Purja intermitenta

Se face din colectoarele inferioare ale ecranelor si tevilor coboritoare :

- ecran fata 5 puncte

- ecran spate 5 puncte

- ecran lateral stanga 3 puncte

- ecran lateral dreapta 3 puncte

- tevi coboritoare 7 puncte

Punctele de purjare intermitenta sunt legate prin conducte Ф32x6 mm cu colectorii de purjare stg.-dr.,iar colectorii sunt legati prin conducte Ф83x9 mm cu colectorul Ф159x14 mm de intrare in expandorul de purja periodica.

Expandorul de purja periodica are urmatoarele caracteristici:

- presiune 2,5 Kgf/cm² (2,45 bar)

- temperatura 110 ^oC

- capaciteate 16 m³

Expandorul este legat cu atmosfera printr-un tub de esapare Ф530x6 mm (fara vana de izolare) , deci functioneaza fara presiune in el . Golirea expandorului se face in circuitul hidrotehnic din sala turbine , dupa racirea prealabila a apei evacuate cu apa de racire prin amestec . La expandorul de purja periodica mai sunt racordate :

- golirea expandorului de purja continua Ф 42x3,5 mm ;

- golirea de avarie a tamburului Ф 83x10 mm ;

- drenajele (golirile) supraincalzitorilor primar si intermediar prin conducte Ф 83x4 mm intre colectorii de drenaje si colectorul de intrare in expandor ;

- purjele indicatorilor de nivel (2 buc. Ф 22x4 mm)

Instalatia de automatizare a cazanului ; semnalizari, protectii, blocaje

Prezenta instructiune trateaza doar problematica generala a instalatiei de automatizare, si de protectie a cazanului , ca parte a cazanului de abur, tratarea in detaliu a sistemului de automatizare, protectii, blocaje fiind facuta intr-o instructiune tehnica interna specifica.

Aceasta instalatie permite :

- vizualizarea pe monitor in CCT , a schemelor functionale de baza ale cazanului si ale parametrilor de exploatare , inclusiv a modului de functionare al arzatoarelor (cu gaz sau cu pacura) ;

- conducerea in regim automat a cazanului (nivel tambur, sarcina , reglarea debitului de aer si gaze arse , reglajul temperaturilor ,etc)

- executarea de comenzi de la distanta pentru reglarea parametrilor cazanului ;

- vizualizarea consumurilor de gaz natural si pacura ;

- situatia si starea protectiilor.

In tabelul urmator sunt prezentate principalele protectii ale cazanului si modul lor de actionare.

A. Protectii cazan

B. Protectii bloc

EXPLOATAREA CAZANULUI DE 525t/h

In conformitate cu prevederile PE 216/93 (Regulament de exploatare tehnica a instalatiilor de cazane) , exploatarea instalatiei de cazan se face cu personal atestat pe locul de munca (fochisti autorizati) , in ture , conform graficului intocmit si aprobat anual de catre intreprindere. Schimbarea unei persoane cu alta in tura este admisa cu incuviintarea partilor , a sefilor de tura si aprobarea conducerii Sectiei Cazane , daca aceasta indeplineste conditiile locului de munca.

Exploatarea cazanului de abur se face in baza unei instructiuni , a regulamentelor de exploatare , graficelor de regim si a prescriptiilor energetice in vigoare; abaterea de la prevederile acestora , pe perioade scurte , este admisa numai pe baza dispozitiilor scrise date de catre conducerea centralei , in conditiile in care nu este afectata siguranta instalatiei . Supravegherea continua a cazanului se face de catre opratorul CCT cazan , in comformitate cu atributiile prevazute in norma de munca specifica ; rondul pe cazan si la instalatiile auxiliare ale acestuia se executa de catre rondierii pe cazan (rondierul cota 10 m si rondierul cota 0 m , cu o periodicitate de o ora , in conformitate cu atributiile cuprinse in norma de munca specifica ; rondul se executa pe trasee de rond prestabilite (aceste trasee fac obiectul unei ITI specifice pentru executarea serviciului de rond si nu vor fi precizate in cadrul acestei instructiuni). Functie de necesitati sau situatia la un moment dat , la solicitatea sefului de tura cazane periodicitatea rondului se poate micsora .

Efectuarea rondului se consemneaza in fisele de rond , existente in instalatia de cazan , amplasate pe traseele de rond ale fiecarui loc de munca in parte . Eventualele deficiente in functionare sau defectiuni constatate vor fi raportate de catre operatorii pe cazan sefului ierarhic superior (sefului de tura cazane) , care le va consemna in Registrul operativ al sefului de tura si in Registrele de defectiuni mecanice si AMC , in conformitate cu cerintele formularelor respective . In cazul in care este posibil , defectiunea respectiva va fi remediata de catre personalul operativ .

In timpul schimbului sau , fiecare persoana din tura este direct raspunzatoare de exploatarea sigura si economica a intregii instalatii pe care o deserveste , in conformitate cu dispozitiile personalului ierarhic superior pe linie operativa sau tehnico-administrativa .

Personalul de deservire operativa in tura (in cazul nostru operatorul CCT) este obligat sa inregistreze la timp datele de functionare ale instalatiilor pe care le deserveste in formularele de foi de date zilnice , conform tipizatelor respective si prevederilor normei de munca specifice . Completarea formularelor de date orare de exploatare pentru cazanul de abur si auxiliarele acestuia incepe odata cu manevrele de aducere a echipamentului respectiv din starea "in rezerva rece" in starea "in rezerva calda" si se face pe toata perioada cit cazanul de abur se afla "in rezerva calda" sau "in functiune" ; in cazul in care cazanul se opreste , datele se iau pina la stabilizarea temperaturilor la nivelul celor ale mediului .

Exploatarea corecta a cazanului de abur trebuie sa aiba in vedere urmatoarele obiective de baza :

functionarea de durata , fara avarii , in scopul asigurarii productiei de abur , conform graficului de sarcina cerut de catre dispecer ;

asigurarea productiei nominale de abur , a parametrilor si calitatii apei si aburului , precum si a domeniului de reglare a sarcinii , in functie de combustibilul care se arde ; aceasta presupune si asigurarea capacitatii si disponibilitatii de functionare a instalatiilor auxiliare ;

asigurarea regimului economic de functionare , fara zgurificare si depuneri , cu coroziuni exterioare reduse ,

avind la baza instructiunile furnizorului , probele efectuate la darea in exploatare a cazanului dupa reparatie si fisa de regim a cazanului .

Cazanul blocului de 125 MW este construit pentru arderea gazelor naturale si a pacurii sulfuroase in procent de 100% sau mixt , cu urmatoarele precizari :

a) aprinderea focului si incalzirea cazanului pina la 10% din sarcina se face numai pe gaze naturale.Dupa atingerea acestei sarcini se poate trece si la aprinderea de arzatoare pe pacura ; la sarcini intre 10÷30% se poate functiona cu gaze 10% si restul pacura .

Aceste masuri sunt adoptate pentru prevenirea avariei cazanului si a coroziunii suprafetelor de schimb de caldura de joasa temperatura la porniri ale cazanului de la rece.

b) la sarcini ale cazanului de 30% se poate arde gaz sau pacura in orice procent.

In timpul activitatii de exploatare a cazanului de abur personalul de tura executa urmatoarele activitati :

a)     pornirea cazanului de abur ;

b)     exploatarea curenta a cazanului de abur ;

c)     oprirea cazanului de abur .

PORNIREA CAZANULUI DE ABUR

Pornirea cazanului de abur se face :

dupa executarea de lucrari de mentenanta planificate ;

dupa executarea remedierilor in cazul unor opriri neprogramate ;

dupa o perioada de stationare in rezerva a cazanului .

Se considera ca pornirea cazanului se face din stare rece , atunci cind cazanul a iesit din reparatie sau dupa o stationare in rezerva mai mare de 72 de ore , cind cazanul , conductele de abur si turbina sunt complet racite .

Se considera ca pornirea cazanului se face din stare calda , atunci cand rezervorul degazorului este umplut cu apa fierbinte si degazata,cazanul a ramas plin dupa oprire,iar presiunea in cazan este mai mare de 2 bar .

Indiferent de starea cazanului inainte de pornire , este necesar sa se execute obligatoriu urmatoarele etape :

verificarea cazanului pentru pornire ;

pregatirea cazanului pentru pornire ;

umplerea cazanului cu apa (in cazul pornirii din stare rece) ;

proba hidraulica a cazanului (la pornirea din stare rece) ;

pregatirea pentru aprinderea focului in cazan ;

ventilarea focarului (grupa functionala 10) ;

aprinderea focului (grupa functionala 20) ;

incalzirea cazanului , ridicarea parametrilor si incarcarea cazanului .

Pornirea cazanului , indiferent de starea cazanului , se face pe baza de foi de manevra tip , intocmite de catre Sectia Cazane si aprobate de catre conducerea tehnica a centralei , sub supravegherea sefului de tura cazane sau a persoanei desemnate de conducerea centralei . La pornirea cazanului dupa executarea lucrarilor de mentenanta planificate , pornirea se face in mod obligatoriu sub supravegherea sefului de sectie sau a maistrului principal , precum si a maistrului de reparatii .

EXPLOATAREA CURENTA A CAZANULUI DE ABUR

Exploatarea curenta a cazanului de abur se face de catre personalul de deservire operativa apartinind Sectiei Cazane , in conformitate cu norma specifica pe fiecare loc de munca , astfel :

Operator CCT(cite un angajat pentru fiecare cazan) ;

Rondier cota 10 m (fochist) (cite un angajat pentru fiecare cazan) ;

Rondier cota 0 m (un angajat la ambele cazane de abur) .

Personalul de deservire operativa are ca sarcina de serviciu , detaliata in norma de munca specifica , supravegherea functionarii echipamentelor cazanului de abur si executarea in mod nemijlocit a operatiilor de reglaj a parametrilor de functionare si a manevrelor in conformitate cu solicitarile dispecerului sef de tura si sefului de tura cazane , cu exceptia celor care ar periclita securitatea personalului si integritatea echipamentului deservit .

In conformitate cu prevederile PE 023/82 (Regulamentul privind indatoririle personalului de deservire operativa in tura din centralele electrice) , activitatea de exploatare curenta a cazanului de abur poate fi concretizata in :

a) lucrari de exploatare curenta , constind din :

Supravegherea instalatiilor (S) ;

Controlul curent in instalatii (CC) ;

Executarea de manevre (M) ;

b) lucrari de intretinere curenta , constind din :

Lucrari de intretinere curenta periodica (ICp) : completari ale regimului de lubrifianti , curatiri exterioare sau interioare ale elementelor componente ale instalatiilor , masuratori si incercari profilactice , etc.

Lucrari de intretinere curenta neprogramate (Icn) : lucrari de remediere la unele subansambluri , reglari de pretsetupe , eliminari de neetanseitati , etc.

c) in afara lucrarilor indicate mai sus , personalul de deservire operativa executa si unele lucrari de interventii accidentale (IA) , care sunt in sarcina sa (complexul de lucrari ce se executa pentru remedierea deranjamentelor, incidentelor si avariilor ce apar in mod accidental in instalatiile aflate in regim normal de exploatare sau ca urmare a efectelor produse de fenomene naturale deosebite : cutremure , incendii , furtuni distrugatoare , inundatii ,alunecari de teren , prabusiri,etc.)

REGIMUL DE ARDERE SI REGLAREA PARAMETRILOR CAZANULUI

1.Reglarea arderii

Reglarea arderii urmareste asigurarea sarcinii solicitate a blocului ( cazanului) si cuprinde:

- reglarea alimentarii cu combustibil ;

- reglarea cantitatii de aer necesar arderii ;

- reglarea tirajului (depresiunii) in focar ;

1.1. Reglarea alimentarii cu combustibil (gaze naturale)

Sarcina cazanului se regleaza variind debitul (presiunea) gazelor naturale, cu ajutorul clapetei de reglaj gaze. In domeniul de sarcina 30÷100% se foloseste clapeta de reglaj gaze 100%, iar la sarcini mici - clapeta de reglaj gaze 30%. In domeniul de sarcina 30÷100% nu se va face o reglare a alimentarii cu combustibil prin introducerea sau scoaterea din functiune a arzatoarelor; ci numai prin varierea presiunii gazelor la arzatoare in limitele 215÷2370 mm c.a.

Reglarea presiunii gazelor naturale se face cu ajutorul clapetei de reglaj gaze prin comanda la distanta din CCT sau automat, de catre regulatorul de sarcina.

Controlul arderii se efectueaza de catre operatorul din CCT cu ajutorul analizelor de gaze arse, vizual de catre operatorul din instalatie prin observarea aspectului, culorii si formei flacarii din focar, iar periodic (o data pe zi) de catre Laboratorul chimic cu ajutorul aparatului ORSAT. Indicatiile analizatoarelor de gaze din CCT se verifica si corecteaza functie de rezultatele analizelor obtinute cu aparatele ORSAT.

Criterii calitative privind calitatea arderii pe gaze naturale

Calitatea arderii amestecului de gaz natural si aer se poate aprecia pe baza analizarii produselor de ardere (gazelor arse) si apoi compararea rezultatelor cu cele deduse din triunghiul arderii. Cel mai important produs de ardere nears care poate fi sesizat prin analiza gazelor de ardere este monoxidul de carbon (CO) . Pentru cazane energetice care utilizeaza combustibili lichizi grei (pacura viscoasa - ca in cazul cazanului de 525 t/h) continutul de CO din gazele de ardere poate varia in limite largi - functie de coeficientul de exces de aer , tipul si vechimea instalatiei si sortul de combustibil utilizat . Reducerea continutului de combustibil in gazeler arse la valori sub 100 ppm conduce la economii importante de combustibil , tinind cont de faptul ca puterea calorica a CO este de 2720 kcal/kg .

Regula de baza : continutul de monoxid de carbon (CO) in gazele arse trebuie sa fie zero , sau sa aiba o valoare cit mai mica ( sub 100 mg/Nmc de gaze arse) .

Pe linga CO , produsele arderii incomplete a combustibililor lichizi sunt :

funinginea , care innegreste fumul evacuat la cos (negru de fum in pulbere marunta) dupa ce s-a depus pe suprafetele de schimb de caldura ;

pojghite de pulverizare nearse care sunt formate in urma procesului de vaporizare la interior a picaturilor de combustibil lichid care nu ard la exterior . Vaporii eliberati la exterior ard , iar pojghita formata la exteriorul picaturii zboara mai departe si procesul se reia. Daca pulverizarea combustibilului lichid este foarte buna , suprafata specifica a picaturii este foarte mare ;

hidrocarburi partial oxidate evacuate in gazele de ardere (cu valori de sute si chiar mii de ppm).

Analiza gazelor arse se poate efectua cu ajutorul aparaturii automate de analiza sau cu aparatul Orsat . In mod vizual se poate aprecia calitatea arderii numai informativ ; o flacara buna trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :

- la iesirea din arzator (la radacina) sa fie albastruie ; flacara propriu-zisa trebuie sa aiba culoarea oranj , iar la sfirsitul flacarii , trecind prin culoarea paiului , sa fie transparenta ;

- daca flacara este de culoare galbena pina la rosu-violet si daca la capatul flacarii apar puncte mai intunecate , atunci inseamna ca aerul de ardere este insuficient ;

- daca in flacara domina culoarea albastru , atunci este vorba de o flacara cu exces mare de aer ;

- in nici-un caz nu se va functiona cu fum la cos ;

- la arderea pe gaz natural un factor important este stabilitatea flacarii , adica capacitatea arzatorului de gaz sa mentina o flacara o data aprinsa , fara a necesita folosirea dispoztivului de aprindere sau prezenta unei alte flacari in imediata vecinatate si, de asemenea, capcitatea flacarii de a nu se rupe de la aerul iesit din rozeta de turbionare a aerului. Suprafata frontala a flacarii trebuie sa se stabilizeze la circa 25÷100 mm de la suprafata rozetei de turbionare a aerului ; o flacara prea apropiata poate sa duca la supraincalzirea rozetei de turbionare a aerului si la uzarea rapida a acestuia

Criterii calitative privind calitatea arderii pe pacura

Dupa punerea in functiune a unei grupe de arzatoare pe pacura , conform ITI de exploatare , se verifica calitatea arderii pacurii in injectoarele reparate .

Arderea completa a pacurii este dependenta direct de raportul corect dintre aerul de ardere si combustibil , de pulverizarea combustibilului lichid si de amestecarea completa cu aerul de ardere .Calitatea arderii se poate aprecia informativ vizual , sau mai complet cu ajutorul aparatelor pentru masurarea indicelui de funingine , prin continutul de particule solide din cenusa sau prin analizatoarele de gaze arse .

Analiza gazelor arse (continutul de O₂ , CO₂ si CO din gazele arse) poate sa arate daca arderea se desfasoara in conditii optime ; prin compararea valorilor cu cele rezultate din triunghiul arderii pentru tipul respectiv de combustie al cazanului se poate interveni asupra coeficientulyui de exces de aer , prin modificarea (marirea sau micsorarea) debitului de aer introdus in cazan .

Pentru determinarea calitatii arderii se pot folosi aparate pentru masurarea indicelui de funingine (indicele BACHERACH) . Aceasta metoda se bazeaza pe masuratorile efectuate cu hirtie de filtru , prin care se absoarbe o anumita cantitate a nearselor din gazele de ardere .

Gradul de murdarire a hirtiei de filtru se compara cu o scala etalonata , pe care se gasesc indicii de funingine in domeniul (0÷9) . Cifrele 4 si 5 sunt cifrele limita pentru o ardere buna ; cifra "0" indica o ardere completa .

Cel mai des si mai rapid , calitatea arderii se poate aprecia prin controlul vizual al arderii pacurii , culorii si comportarii flacarii . Starile tipice sunt cele aratate in continuare :

daca culoarea flacarii este galbena si spre capat trece in culoarea oranj , iar fumul care iese la cos este straveziu , se poate presupune ca s-a realizat ardere corecta ;

daca flacara este de culoare alba , luminind puternic si fumul care iese la cos este de asemenea de culoare alba , atunci inseamna ca arderea se efectueaza cu exces mare de aer ;

daca flacara este roscata si face fum , iar fumul care iese la cos este de culoare neagra , inseamna ca nu se asigura cantitatea necesara de aer de ardere ;

daca flacara are pe alocuri alta culoare , atunci inseamna ca combustibilul nu este suficient de bine amestecat cu aerul de ardere ;

in cazul cind din flacara ies scintei , atunci inseamna ca temperatura pacurii este prea coborita .

Unul dintre factorii cei mai importanti ai calitatii flacarii arzatorului de pacura este stabilitatea flacarii , care inseamna capacitatea arzatorului de pacura de a mentine o flacara odata aprinsa , fara necesitatea utilizarii in continuare a dispozitivului de aprindere (aprinzatorului pilot) sau a prezentei unei alte flacari in imediata vecinatate . Suprafata

frontala a flacarii trebuie sa se stabilizeze la o distanta de circa 25 pina la 100 mm rozeta arzatorului (turbionatorul de aer) . O flacara prea apropiata poate sa cauzeze aparitia depunerilor de carbon la rozeta sau poate sa fie cauza unei

incalziri accentuate a rozetei arzatorului si a difuzorului de aer al arzatorului , iar o flacara prea indepartata are tendinta de " a se rupe" . Este bine de stiut ca flacara arzatorului cu pacura cu presiune constanta (cazul injectorului

nostru) se largeste la iesirea din teava de alimentare in cazul unui debit redus , ceea ce duce la o deplasare a suprafetei frontale a flacarii spre rozeta de aer a arzatorului .

Pentru supravegherea calitatii arderii in cazan la finele focarului , pe canalele de gaze arse la ambele cazane (dupa PA la cazanul 1 si inainte de PA la cazanul 2) sunt montate monitoare de fum , cu indicatie si alarmare in CCT , care

la depasirea unui anumit prag atentioneaza sonor personalul de exploatare asupra arderii cu fum la cos ; in cazul aparitiei de fum rondierul pe cazan va controla arderea in focar , in vederea depistarii injectoarelor de pacura cu ardere necorespunzatoare si va proceda impreuna cu operatorul CCT , functie de situatie , la reglajul arderii (prin reducerea cantitatii de pacura la grupa cu probleme , marirea debitului de aer , cu reglarea corespunzatoare a tirajului in focar si mentinerea parametrilor aburului viu si intermediar, sau la scoaterea din functiune a injectoarelor de pacura, introducerea unei alte grupe de pacura , daca este disponibila ; daca nu , se va schimba combustia pe gaz natural la grupa respectiva si se vor mentine parametrii aburului viu si intermediar .

1.2. Reglarea cantitatii de aer necesar arderii

Prezinta o importanta deosebita asupra functionarii corecte a cazanului , deoarece :

a) introducerea unei cantitati de aer mai mica decit necesar mareste continutul de CO (combustibil nears) din gazele arse . Functionarea cu debite mici de aer are efect pozitiv asupra continutului de NOx din gazele arse (micsoreaza continutul de NOx din gazele arse evacuate). Acest lucru poate fi pus in evidenta prin urmarirea continutului de NOx pe instalatia de monitorizare gaze arse de pe cosul de fum

b) introducerea unei cantitati mari de aer in cazan are ca efect scaderea randamentului cazanului (cresc pierderile cu temperatura gazelor arse evacuate la cos si se incarca inutil ventilatoarele de gaze. Scade continutul de CO din gazele arse , insa creste spectaculos continutul de NOx din gazele arse (ex : la o crestere cu 10 mm c.a. a presiunii aerului pe fiecare dintre ventilatoarele de aer, continutul de NOx se dubleaza).

NOTA : Cazanul de abur nr.1 functioneaza cu arzatoarele originale, care nu respecta reglementarile legislatiei de mediu actuale in ceea ce priveste emisiile de NOx, fiind necesar sa se realizeze un optim intre continutul de CO si continutul de NOx din gazele arse evacuate la cos.

Debitul de aer necesar arderii se regleaza prin modificera pozitiei sibarelor de reglaj de la aspiratia VA, iar masurarea debitului de aer se face cu ajutorul tuburilor Venturi montate pe canalele de aer cald stinga-dreapta , inainte de intrarea aerului in camera comuna de aer la arzatoare. Debitul de aer de ardere trebuie reglat conform fisei de regim a cazanului, urmarind in permanenta mentinerea excesului de aer optim in focar si la sfirsitul focarului (pentru o functionare corecta a cazanului continutul de oxigen in gazele arse la sfirsitul focarului trebuie sa se situeze in intervalul , iar continutul de CO in gazele arse trebuie sa fie cit mai mic , de preferinta cit mai aproape de valoarea nula , care demonstreaza ca are loc o ardere completa a combustibilului in focar .

Sibarele de pe canalele de aer precum si sibarele de la arzatoarele in functiune trebuie sa fie complet deschise.

Pentru o functionare economica a cazanului este necesar ca infiltratiile de aer fals sa fie minime. Neetanseitatile zidariei, canalelor de gaze arse si cele din preincalzitorii de aer conduc la scaderea economicitatii functionarii cazanului, iar reglarea arderii se va face mai greu. Pentru aceeasi sarcina a cazanului , fata de un cazan etans , existenta infiltratiilor de aer duce la o incarcare suplimentara a ventilatoarelor de gaze arse ; creste astfel consumul propriu tehnologic de energie electrica. De asemenea cresc temperaturile gazelor arse la cos. Sibarele de reglaj la aspiratia VA pot fi actionate prin comanda la distanta din CCT sau automat de la regulatorul de aer.

1.3. Reglarea tirajului

Debitul de gaze arse evacuate de VG se regleaza prin modificarea pozitiei sibarelor de reglaj de la aspiratie VG. Incarcarea VG se face functie de depresiunea in partea superioara a focarului, care trebuie mentinuta in limitele

(- 5)÷( - 2) mm c.a.

Sibarele de reglaj de la aspiratia VG pot fi actionate prin comanda de la distanta din CCT sau automat de la regulatorul de tiraj.

2. Reglarea alimentarii cu apa

Reglarea nivelului in tamburul cazanului se face prin variatia debitului de alimentare cu apa , prin comanda la distanta sau automata a ventilului de reglaj de la nodul de alimentare stinga-dreapta .

Pentru asigurarea unei functionari economice a blocului si pentru protejarea ventilelor de reglaj a alimentarii cu apa a cazanului, se mentine constanta caderea de presiune (Δp) pe ventilul de reglaj in functiune. Aceasta se realizeaza prin modificarea presiunii de refulare a pompelor de alimentare in functiune, prin variatia turatiei acestora cu ajutorul cuplelor hidraulice. Nivelul in tambur poate avea variatii ca urmare a cresterii sarcinii cazanului, ca urmare a cresterii sau scaderii purjei continue sau datorita variatiei presiunii apei de alimentare.

Abaterea admisa fata de nivelul normal este ± 50 mm.

Reglarea alimentarii cu apa se poate face automat sau prin comanda la distanta din CCT. In cazul defectarii ventilului sa reglaj in functiune si imposibilitatea reglarii cu acesta (datorita arderii electromotorului, griparii in reductor etc.) nu se admite reglarea cu vana de inchidere de pe linia respectiva. Linia de alimentare pe care s-a defectat ventilul de reglaj se va izola si se anunta inginerul de serviciu pe centrala pentru organizarea interventiei cu personalul specializat de reparatie si AMC , intrucit acesta este considerat incident de exploatare. In cazul defectarii ambelor linii principale de alimentare cu apa, alimentarea cazanului se va face pe linia de alimentare de 30 %, iar sarcina pe cazan se va reduce la debitul care poate fi asigurat prin ventilul de reglaj 30 % ( peste 157,5 t/h).

3. Reglarea temperaturii aburului supraincalzit primar

Reglarea temperaturii aburului supraincalzit primar se face prin injectie de apa de alimentare in regulatorii de temperatura stinga-dreapta , in doua trepte : injectia I se face in colectorii de iesire ai supraincalzitorului Iib , iar injectia

II se face in colectorii de iesire ai supraincalzitorului III . Abaterea admisa pentru temperatura aburului la iesirea din supraincalzitor: 540±8⁰C. Debitul de apa de alimentare injectat depinde de sarcina cazanului si natura combustibilului.

El se regleaza cu ajutorul ventilelor de reglaj de pe liniile de injectie.

Pe fiecare linie de injectie sint prevazute doua ramuri de reglare - una pentru sarcina 100% si alta pentru sarcina 30%. Actionarea ventilor de reglaj de pe ramuri se poate face prin comanda de la distanta din CCT, iar ventilele de

reglaj pentru sarcina de 100% pot fi comandate de regulatoarele automate de temperatura. Se recomanda ca, in cazul reglarii normale, odata cu marirea debitului de combustibil pentru incarcarea cazanului sa se realizeze si o marire a

debitului de apa prin injectie, deoarece prin acest mod are loc o frinare a tendintei de crestere a temperaturii aburului. La scaderile de sarcina se va proceda invers. Reglarea temperaturii aburului se poate face prin modificarea debitului de aer introdus in focar: datorita caracteristicii de convectie a supraincalzitorului, la cresterea cantitatii de aer introdusa in focar creste temperatura aburului supraincalzit. Aceasta metoda de reglare nu este indicata, fiind neeconomica. Se poate folosi totusi pentru scurt timp, in situatii de deranjamente cind au loc variatii mari de sarcina pe cazan.

4. Reglarea temperaturii aburului supraincalzit intermediar

Reglarea temperaturii aburului supraincalzit intermediar se face prin injectie cu apa de alimentare dintr-o priza a EPA (57 bar), in colectorii de iesire ai supraincalzitorului intermediar nr.1 , prin intermediul a doua corpuri de injectie (racitori) ce fac parte din cei doi colectori. Pentru aceasta s-au prevazut doua linii de injectie (stinda-dreapta), fiecare prevazute cu ventile de reglare .

REGIMUL CHIMIC AL CAZANULUI: PURJAREA CONTINUA SI PURJAREA PERIODICA ( INTERMITENTA)

Parametrii chimici pentru apa de alimentare,apa din cazan si abur

Parametrii chimici pentru apa de alimentare conform prevederilor fabricii constructoare sunt :

- conductibilitatea electrica la 25⁰ max. 1 μs/cm

- pH    7 - 9,5

- silice SiO₂ max. 0,0232 mg/l

- duritatea max. 0,002 mval/l

- continut O₂ dizolvant max. 0,01 mg/l

- continut de Fe max. 0,02 mg/l

- continut de Cu max. 0,005 mg/l

- ulei lipsa

Parametrii chimici pentru apa din cazan conform prevederilor fabricii constructoare sunt:

- conductibilitatea electrica la 25⁰ max. 25 μs/cm

- alcalinitatea max. 0,1 mval/l

- continut total de saruri max. 0,2 mval/l

- continut silice SiO₂ max. 0,235 mg./l

Parametrii chimici pentru aburul saturat:

- conductibilitatea electrica la 25⁰ max . 0,3 μs/cm

- continut silice SiO₂ max. 0,02 mg/l

- continut Fe total max. 0,02 mg/l

Parametrii chimici ai apei si aburului sunt controlati si reglati conform dispozitiilor Laboratorului chimic din centrala. Controlul acestor parametri se face prin intermediul mesei de probe chimice aflata la cota "0" a fiecarui cazan. Probele extrase din circuitele functionale ale cazanului , prin intermediul unor circuite de probe , sunt trecute , inainte de a se preleva , prin racitori speciali , in vederea coboririi temperaturii lor pina la un nivel acceptat din punct de vedere al protectiei muncii pentru prelevarea in siguranta a probelor .

La cota "0" m a fiecarui cazan sunt aduse in vederea prelevarii de probe chimice , urmatoarele circuite :

- abur viu stinga-dreapta ;

- abur saturat stinga-dreapta ;

- apa de alimentare stinga-dreapta ;

- purja continua stinga-dreapta .

CAZURI PERICULOASE (SCHEME VARIATE) SI EXCEPTIONALE DE FUNCTIONARE A CAZANULUI DE 525 t/h

1. Functionarea cazanului cu un singur VA sau VG

Aceasta varianta de functionare apare in cazul opririi unui ventilator sau a unui sir de ventilatoare programat sau accidental.

Manevrele de oprire se desfasoara astfel :

- se va opri VA sau VG de regula din butoanele de avarie (in cazul in care nu declansaza singur) pentru a constata functionarea acestora ;

- se descarca cazanul la cca 60% din sarcina (300-310 t/h) ; Se vor scoate doua grupe de gaz sau pacura , functie de regimul de functionare al cazanului ; se va reduce debitul de gaze naturale si pacura corespunzator functionarii cu 4 grupe de arzatoare (debitul de gaz : intre 16000 si 20000 Nmc ; debitul de pacura : 16-20 t/h) ; se vor urmari parametrii de functionare a cazanului : debit gaz natural , tiraj , presiune abur , temperatura abur , nivel apa tambur , temperatura gaze arse la cos si temperatura gaze arse drum II ; se va reduce debitul de aer introdus in cazan corespunzator sarcinii de 60% din debitul nominal ; se va avea grija la circuitul de protectie (actionarea protectiei "cade un VG" va determina declansarea VA pe sirul respectiv ; pentru a se evita acest lucru , se va cere blocarea electrica a protectiei respective) ;

- se descarca pana la inchiderea completa a sibarului de reglaj VA,VG care urmeaza a se opri, iar cel care ramane in functiune se incarca pana la maxim ;

- se inchid sibarele de izolare la refulare si aspiratie VA-VG care se opresc si se deschid sibarele de paralel pe canalele de aer si gaze arse ;

- se cere scoaterea de sub tensiune a VA-VG si punerea la pamant (montare scurtcircuitoare) a cabelor de alimentare ale electromotoarelor ventilatoarelor oprite in reparatie ;

- se cere scoaterea de sub tensiune a sibarelor de izolare si de reglaj la VA-VG oprite;

- se pun placute avertizoare pe cheile de comanda a VA-VG si sibarelor.

Anexat la prezenta instructiune , la capitolul "ANEXE"este prezentata in detaliu succesiunea manevrelor ce se executa in cazul opririlor programate sau accidentale ale unui ventilator de aer sau gaze arse .

In cazul unor lucrari la lagare se evacueaza uleiul intr-un vas curat pentru verificarea calitatii acestuia.

In cazul opririi VA pentru lucrari de reparatii, VG de pe sirul respectiv poate ramane in functiune. In cazul opririi VG pentru lucrari de reparatie se va opri si VA pe sirul respectiv (prin actionarea protectiei "cade un VG").

Manevrele de revenire se fac conform instructiunilor specifice deexploatare a VA si VG , in conformitate cu foile de manevra tip pentru fiecare agregat in parte (prezentate la capitolul "ANEXE" al instructiunii de fata). Dupa pornire, se supravegheaza cu mare atentie functionarea ventilatoarelor in general si a lagarelor in special.

2. Functionarea cazanului cu un singur PA

Aceasta situatie de functionare se intilneste in urmatoarele cazuri :

In cazul declasarii unui PA ca urmare a unei defectiuni pe partea electrica (electromotor, intrerupator) sau pe partea mecanica se urmareste sa se inchida sibarele de izolare a PA oprit pe partea de aer si pe partea de gaze arse,iar sarcina cazanului se reduce la 60 %.

Blocul va functiona in acest interval, iar daca nu se va reporni PA oprit, blocul va declansa prin protectia "cadere PA".

In cazul opririi unui PA iar repornirea acestuia este imposibila in urmatoarele 5 minute , se va trece la rotirea manuala a rotorului pina cind acesta se va raci la 150÷100⁰C. Rotirea din dispozitivul de actionare se va face numai

dupa scoaterea de sub tensiune a electromotorului de antrenare a PA si asigurarea impotriva reaparatiei acesteia

(desfacerea legaturilor, punerea la pamint a cablului si prevederea de placute de avertizare " Nu manevrati - pericol".

Dupa inlaturarea defectiunii la preincalzitorul oprit repornirea acestuia se va face la repunerea in functiune a blocului.

Nu este permisa functionarea cazanului cu un singur PA mai mult de 5 minute din urmatoarele considerente:

- ca urmare a opririi rotorului PA temperatura pe partea gazelor de ardere creste, iar pe partea de aer se reduce in comparatie cu conditiile normale de functionare, ceea ce are ca urmare o dilatare anormala a PA oprit ; acest lucru poate conduce la avarierea sistemului de etansare si chiar la incovoirea rotorului si deteriorarea lagarelor;

- ca urmare a reducerii temperaturii aerului de ardere este posibila , mai ales in cazul combustiei de pacura , o functionare cu gaze nearse chimic , ceea ce are ca urmare depuneri de funingine pe elementele de incalzire.

Daca se opresc concomitent ambele PA si nu se reuseste repornirea acestora in urmatoarele 5 minute, atunci declanseaza intregul bloc cazan-turbina-generator. Rotoarele PA se vor invirti pentru racire cu dispozitivul de actionare manuala pina la scaderea temperaturii la 150÷100⁰ C.

3. Functionarea cazanului cu o singura linie de alimentare cu apa

Aceasta situatie poate apare in cazul defectarii pe parte electrica sau mecanica a ventilului de reglaj sau a aparitiei de pierderi de apa la pretsetupele sau autoetansarile vanelor de izolare sau ventilelor de reglaj de pe una dintre liniile de alimentare cu apa a cazanului .

In acest caz se izoleaza imediat linia pe care a aparut defectiunea si se trece alimentarea cazanului pe linia 100% in rezerva sau pe linia 30%.

Deoarece siguranta de functionare a blocului scade foarte mult, se anunta inginerul de serviciu pentru organizarea interventiei de remediere a defectiunii cu o echipa de reparatii termomecanice (daca acest lucru este posibil) sau AMC; in cazul in care nu este posibila interventia in timpul functionarii defectul , consemnat in Registrul de defectiuni al Sectiei Cazane va fi remediat la prima oprire a cazanului

4. Variatii admise ale presiunii temperaturii aburului in condictii exceptionale

Pentru o durata scurta presiunea in cazan poate depasi presiunea nominala cu cel mult 6% adica 10 bari. Durata functionarii in acest regim nu trebuie sa depaseasca 12 ore intr-un an .

Temperatura aburului supraincalzit primar si intermediar trebuie sa se mentina in timpul functionarii astfel incit valoarea sa medie in oricare din cele 12 luni ale anului sa nu depaseasca valoarea nominala (540⁰C). In conditii exceptionale sunt admise urmatoarele depasiri ale temperaturii aburului :

a) o depasire de scurta durata cu max. 14⁰C a temperaturii nominale a aburului supraincalzit primar si intermediar iar suma duratelor acestor depasiri poate fi cel mult 400 ore in cele 12 luni ale anului:

b) o depasire de scurta durata cu max. 28⁰C a temperaturii aburului supraincalzit primar si intermediar, dar cel mult 15 min., iar suma duratelor acestor depasiri poate fi cel mult 80 ore in cele 12 luni ale anului.

c) in timpul functionarii cu temperatura aburului depasita, diferenta de temperatura intre cele doua conducte poate fi de max. 28⁰C timp de cel mult 15 minute cu conditia respectarii celor mentionate le punctul b) pentru fiecare circuit in parte.

OPRIREA CAZANULUI DE ABUR

Se poate face in doua situatii :

- oprire planificata (pentru efectuarea reparatiilor planificate sau pentru efectuarea unor remedieri care nu se pot executa fara oprirea blocului energetic ) ;

- oprire neplanificata (in avarie) cind cazanul se opreste accidental .

In ambele situatii cazanul de abur se considera retras din exploatare . Retragerea din exploatare se face, pentru o perioada prestabilita, in conformitate cu prevederile PE 213/94 (Regulament general de manevre in instalatiile termomecanice si electrice) , pe baza unei cereri inaintate de catre CET Vest si aprobate de care conducerea SEB si DEN . Redarea in exploatare trebuie sa aiba loc in termenele aprobate .

Ca si pornirea cazanului , oprirea acestuia se face pe baza de foi de manevra permanente , revizuite si aprobate anual , in conformitate cu prevederile PE213/94 (Regulament general de manevrein instalatiile termomecanice sau electrice) .

Exista situatii in care oprirea cazanului de abur trebuie sa se faca imediat , cu sau fara avizul sefului de tura cazane.

In conformitate cu prevederile PE216/93(Regulament de exploatare tehnica ainstalatiilor de cazane) , oprirea cazanului se face imediat , fara avizul sefului de tura , in urmatoarele cazuri :

nivelul apei a scazut sub cel minim , fiind totusi vizibil si continua sa scada , desi cazanul este alimentat intens cu apa ;

nivelul apei nu se mai vede in sticla si nu reapare cind este inchis robinetul de izolare de pe partea de abur a sticlei de nivel sau la purjarea sticlei ;

toate pompele de alimentare ale blocului sunt defecte ;

nivelul apei a trecut peste marginea superioara a sticlei si prin purjarea cazanului nivelul nu scade ;

la cresterea la valori inadmisibile (depasirea valorilor maxime la care trebuie sa lucreze supapele de siguranta) a presiunii aburului primar si intermediar , conform valorilor precizate in prezenta ITI ;

la stingerea focului in camera de ardere ;

la ruperea tevilor din circuitele apa-abur sau la descoperirea de fisuri si crapaturi in sudura si in tevi la elementele de baza ale cazanului (tambur , colectoare , conducte , etc.) ;

cind in circuitele de apa-abur , injectii , apar neetanseitati mari care nu se pot izola in alt mod si care pun in pericol integritatea personalului ;

cind se reduce debitul de abur prin supraincalzitorul intermediar sau primar (lipsa circulatie de fluid) la valori mai reduse decit cele admisibile , conform celor precizate in prezenta ITI ;

cind exista pericolul de a se darima zidaria sau cind grinzile de sustinere a scheletului metalic s-au incalzit exagerat ;

cind se constata ca indicatoarele de nivel (directe sau la distanta) sunt defecte ;

in caz de incendiu in canalele de gaze de ardere insotit de o crestere anormala a temperaturii gazelor la iesire din cazan ;

in caz de explozii in focar sau pe canalele de gaze de ardere ;

la depasirea temperaturii limita a aburului supraincalzit primar (valoare precizata in prezenta ITI) , daca nu se reuseste obtinerea scaderii de temperatura prin modificarea regimului de functionare a focarului si (sau) alimentarii cazanului ;

la depasirea temperaturii stabilite prin prezenta ITI pentru diferite trepte ale supraincalzitorului cazanului , daca nu se obtine scaderea temperaturii prin schimbarea regimului de functionare a focarului si (sau) alimentarii cazanului ;

in toate cazurile in care se indeplinesc conditiile de functionare a sistemului de protectie si blocaje si acesta nu lucreaza ;

cind exista neetanseitati pe conductele de alimentare cu combustibil gazos sau lichid .

In cazul opririi imediate a cazanului , acesta se va declansa din butonul de avarie si se va opri alimentarea cu combustibil lichid si/sau gazos prin inchiderea elementelor de siguranta .

Cazanul de abur trebuie oprit cu avizul conducatorului tehnic al centralei in urmatoarele situatii :

cind nu se poate asigura minimul tehnic al cazanului , stabilit prin prezenta ITI ;

cind se depisteaza scurgeri sau fisuri in tevile de apa sau abur ;

in caz de deteriorare a izolatiei termice de pe conducte si colectoare ;

la depasirea normei calitative a apei de alimentare , precizata in prezenta ITI ;

in toate celelalte cazuri precizate de prezenta ITI ca necesita oprirea , deoarece afecteaza siguranta si economicitatea functionarii cazanului , care privesc : alimentarea cu combustibil , depunerile de pe suprafetele de schimb de caldura , circuitele de gaze arse si aer , coroziuni exterioare , vibratii la agregatele rotative , etc.

Se interzice lasarea cazanului de abur fara supraveghere atita timp cit presiunea in cazan nu a coborit la zero si motoarele electrice ale instalatiei de cazan si ale agregatelor auxiliare ale cazanului nu au fost scoase de sub tensiune.

Cazanul de abur 525 t/h nr.2 - prezentare generala

Date tehnice pentru cazan (extrase din pasaport) - identic cu cele ale cazanului nr.1

Conditii de functionare a cazanului de 525 t/h - identic cu cele ale cazanului 1

Parametrii instalatiilor anexe ale cazanului

a).Ventilatoare de aer (VA) - identic cu cele de la cazanul nr.1

b) Ventilatoarele de gaze arse (VG)

- mediu de functionare in aer liber , pe fundatia de beton existenta

- temperatura mediului ambiant    - 20 . . + 40⁰ C

- presiunea barometrica 750 mm Hg

- umiditatea relativa    80 %

MOTOR ELECTRIC ASINCRON

- furnitura Cehia (sau echivalent ca putere si turatie)

- tip 2V 208-06H(sau echivalent ca putere si turatie)

- puterea , kW 1250

- curentul maxim , A 147

- tensiunea , V 6000

- turatia (sincrona) , rot/min 990

- frecventa , Hz 3 x 50

- tip protectie IP 54

- greutate , kg 8445

VENTILATOR

- tip    VA-24/990-1 , axial

- numar de bucati pe cazan 2

- natura fluidului gaze de ardere rezultate din combustia pacurii

cu continut ridicat de sulf sau a gazului metan

- temperatura de lucru , ⁰C 170

- greutatea specifica de referinta la aspiratie 0,858 kg/m³

- debit la aspiratie , m³/h    648000

- cresterea totala de presiune , mm col.H₂O 420

- puterea efectiv necesara , kW 1010

- puterea instalata necesara , kW 1250

- turatia , rot/min 1000

- distanta intre axele ventilatoarelor , mm 6830

- regim de functionare    continuu

- antrenare    motor electric asincron , existent

- sistemul de reglaj    aparat director cu palete axiale

- gabarit (L x l x h) , mm    8420 x 3230 x 3400

- diametrul rotorului , mm 2370

- greutatea rotorului , kg 2445

- GD² al rotorului , dN.m² 4110

- sens de rotatie(privit de la motor spre ventilator) stinga

- greutatea ansamblului rotor , kg    3199

- greutatea ventilatorului propriu-zis

(exclusiv motorul de antrenare) , kg 19585

- piesa cea mai grea la montajul general

(motorul electric) , kg 8445

- piesa cea mai grea la revizii si reparatii

(aparatul director) , kg 2521

- durata de viata , ani    min.17

- perioada pina la prima reparatie capitala    4 ani

- perioada intre doua schimbari ale rotorului min.24000 ore

- disponibilitate    min.93%

- perioada de garantie tehnica :

- luni de la punerea in functiune 18

- luni de la livrare 24

SERVOMOTOR ELECTRIC DE ACTIONARE APARAT DIRECTOR

- furnizor Mecanica Vaslui

- tip SERVOCLAP 11 A-C3

- moment maxim , daNm 180

- cursa unghiulara , grade 120

- timp cursa , s 28

- tensiune de alimentare , V 220/380

- frecventa , Hz    50

- putere instalata , kW 0,55

- turatie motor electric de antrenare 1500 rot/min

- raport total de transmitere 2041

- numar de rotatii pe o cursa 0,33

- dimensiuni de gabarit , mm 750 x 670 x 570

- grad nominal de protectie IP 54

- masa , kg 115

- amplasare in aer liber

- temperature mediului ambient , ⁰C -20 . . +45

- Produsul este echipat cu roata de manevra , limitatoare de moment si de cursa , traductor electronic de pozitie si rezistente de incalzire anti-condens.

APARATURA DE MASURA SI CONTROL (AMCR)

a) Sistem de monitorizare vibratii si temperaturi lagare tip « on line F-link » livrat de catre firma SKF , cu 8 canale complete , comun pentru cele doua ventilatoare aferente cazanului , alcatuit din :

- senzori dual SKF (accelerometru piezoelectric + senzor de temperatura ) tip CMSS 2310 ;

- kit MCT (unitatea centrala de procesare a sistemului de monitorizare-alimentare , colectare semnale parametri , procesare , configurare) , care contine modulele :

- modulul MCT VELocity tip CMSS 530 A 100A M R ISO

- modulul MCT ENVelope tip CMSS 590 A 100A

- modul PLC (procesor specializat , unitate de memorare , tastatura de configurare , blocuri de intrare semnal si contacte pentru releu) ;

- componente auxiliare ( materiale pentru realizarea conexiunilor si cutie protectoare a unitatilor PLC si MCT , amplasata la maximum 10 m de ventilator) .

- alimentare : 230 V/50 Hz ;

- specificatie de comanda : B 4378-22 ;

- specificatii SKF pentru CMSS 2310 , CMSS 530 si CMSS 590 .

b) Sistem de semnalizare antipompaj , prevazut cu presostat diferential HUBA CONTROL 

tip 630

- temperatura maxima a fluidului de lucru , ⁰C 170

- presiunea statica maxima , mbar 10000

- domeniul de reglare , mbar 15 . . 60

- reglaj pentru urmatoarele valori :

- punctul de presiune superior , mbar 22

- punctul de presiune inferior , mbar 16

- domeniul dintre cele doua puncte , mbar 6

- alimentare , V 250

- cod de comanda 630.920.237

- specificatie de comanda B 4378-32

- specificatie HUBA CONTROL pentru presostatul diferential

c).Preincalzitorii de aer (PAR) - identici cu cei de la cazanul nr.1

Cazanul este prevazut cu 2 bucati preincalzitori de aer tip Ljungstrom , rotative , cu turatia de 1,72 rot/min ; antrenarea se face prin reductor de turatie care este actionat cu motor electric de antrenare cu turatia de 950 rot/min , puterea de 7,5 Kw , alimentat la 380 V.

d).Instalatia de ardere

Cazanul de 525 t/h nr.2 este prevazut cu 12 arzatoare combinate gaz-pacura cu Nox redus , montate intr-o cutie de aer comuna. Arzatoarele sunt echipate cu circuit de abur pentru pulverizarea pacurii . Pentru comanda elementelor de executie aferente cazanului nr.2 se utilizeaza aer comprimat .Caracteristicile arzatoarelor sunt urmatoarele :

Numar arzatoare pe cazan 12

Tip arzator (combinat gaz si pacura)    NAB 40-GO

Pierdere presiune arzator 22 m bar

Distanta intre arzatoare pe orizontala 2750 mm

Distanta intre arzatoare pe veriticala 2500 mm

Distanta intre arzator si peretele lateral 2400 mm

Dispunerea arzatoarelor pe peretele frontal al cazanului, pe

3 nivele cu 4 arzatoare pe fiecare nivel

Puterea maxima pe arzator max. 40 Mw_th

Regimuri de functionare pe arzator    gaze naturale

pacura

dual,gaz si pacura, simultan

Regimuri de functionare pe instalatie gaze naturale, exclusiv

pacura, exclusiv

dual, gaz si pacura, simultan pe

arzator mixt, o parte din arzatorare pe

gaze iar celelalte pe pacura

Domeniul de reglare a instalatiei continua 100 - 33%

Analiza combustibillului pentru care au fost proiectate arzatoarele cuNOx redus

Combustibil nr.1 : pacura viscoasa

Caracteristici pacura Pacura viscoasa

Puterea calorifica inferioara 38,7 MJ/kg

Viscozitatea la arzator 2 - 2,5 E

Temperatura pacurii la limita cazanului 140 . 150 C

Debitul pacurii la sarcina maxima a cazanului 42000 kg/h

Debitul pacurii la sarcina maxima a arzatorului 3500 kg/h

Debitul pacurii la sarcina minima a arzatorului 700 kg/h

Raport de reglare pe arzator 1:5

Mediu de pulverizare abur

Presiune pacura tur la limita cazanului 30 bar

Presiune pacura tur inainte de ventilul de reglare 30 bar

Presiunea pacurii la arzator la sarcina maxima 18 bar

Presiunea pacurii la arzator la sarcina minima 3,6 bar

Aer in exces la saqrcina cazanului de 100 % maximum 8 %

Presiune pacura retur limita cazan    maximum 5 bar

Abur pulverizare

Agent de pulverizare abur

Temperatura disponibila a aburului de pulverizare    330 - 350 C

Presiunea aburului de pulverizare disponibila    15 bar

Presiune abur de pulverizare inainte de arzator la sarcina max.    10 bar

Presiune abur de pulverizare inainte de arzator la sarcina min.    10 bar g

Debit abur de pulverizare la sarcina max. a cazanului     aprox. 3000 kg/h

Combustibil nr.2 : gaz natural

Felul gazului gaz natural

Putere calorica inferioara 35,15 MJ/Nm3

Temperatura gazului 20 C

Presiunea gazului la limita cazanului 0,5 bar

Presiunea gazului inainte de ventilul de reglare debit 0,5 bar

Presiunea gazului inainte de arzator la sarcina maxima 0,3 bar

Presiunea gazului inainte de arzator la sarcina minima 0,02 bar

Debitul gazului la sarcina maxima a cazanului 49200 Nm3/h

Debitul gazului la sarcina maxima a azatorului 4100 Nm3/h

Debitul gazului la sarcina minima a arzatorului 820 Nm3/h

Raport de reglare pe arzator 1:5

Aer in exces la sarcina cazanului de 100% maximum 5 %

Aer instrumental de comanda

Presiunea aerului instrumental 8 bar

min. 4,5 bar

Debitul aerului instrumental in timpull pornirii aprox.. 30 Nm3/h

Debitul aerului instrumental in timpul functionarii aprox.. 5 Nm3/h

Calitate curat, uscat,fara ulei

Aer de aprindere si racire

Presiunea aerului de aprindere si racire 0,08 bar

Debit de aer aprindere 1600 Nm3/h

Gaz de aprindere

Calitatea gazului de aprindere gaz natural

Presiunea gazului de aprindere inainte de aprinzator 0,3 bar

Debitul gazuluii de aprindere pe aprintor 10 Nm3/h

Debitul aerului de aprindere pe aprinzator 0,08 bar

Abur de suflare conducte pacura

Presiune 13 . .16 bar

Temperatura 180 . .200⁰ C

Valori garantate de fabricant pentru emisiile la cos

Elemente constructive ale cazanului de 525 t/h - identice cu cele de la cazanul de abur nr.1, mai putin instalatia de ardere si ventilatoarele de gaze arse.

Instalatia de ardere

Cele 12 arzatoare noi ale instalatiei (productie MELDHAU - Germania) sunt amplasate pe cazan, in locul celor originale, pe peretele frontal al focarului, pe 3 nivele, respectiv cate 4 arzatoare pe fiecare nivel.

Cotele de montaj ale noilor arzatoare sunt identice cu ale celor originale.

Alimentarea cu aer a arzatoarelor se realizeaza din cutia de aer existenta, comuna pentru cele 12 arzatoare.

Arzatorul mixt gaz-pacura, cu NO_x de tip NAB 40 GO-ST, este prevazut cu recirculare interna a fluxului de gaze de ardere.

Recircularea fluxului de gaze are loc in zona de iesire a flacarii din tubul arzatorului (ambrazura). Datorita alimentarii cu diferite fluxuri de aer (distributia aer facindu-se in trepte - primar, secundar si tertiar), are loc o recirculare a gazelor de ardere in arzator.

Arzatoarele au sensuri de turbionare diferite spre dreapta sau spre stanga , functie de pozitia lor (vezi desenul anexat).

Arzatorul mixt gaz-pacura permite functionarea in urmatoarele regimuri:

cu gaz natural;

cu pacura;

dual, cu gaz si pacura simultan.

Arzatorul se compune din:

placa frontala

registru de aer secundar cu actionare pneumatica

placa centrala cu camera de gaz

injector de pacura

dispozitiv pneumatic de retragere injector

tub de aer primar cu actionare pneumatica

lanci (pipe) de gaz pentru NO_x redus (ajustabile din exterior)

aprinzator

registru de aer tertiar

supraveghetor si detector de flacara

Arzatoarele sunt capabile sa arda simultan gaz si pacura in fiecare arzator si sunt proiectate sa nu necesite modificarea sistemului sub presiune al cazanului aferent ecranului frontal.

Arzatoarele sunt astfel proiectate, incat nu au efecte (supraincalziri excessive) aupra materialului sistemului sub presiune al cazanului.

Functionarea cu pacura vascoasa

Alimentarea arzatorului cu pacura se face la o presiune de 10 bar si un debit de 3500 kg/h , la o vascozitate a pacurii de 2 - 2,5 ⁰E , pentru o pulverizare optima.

Arzatorul este echipat cu un injector de pacura situat in centrul arzatorului, la capatul caruia exista o duza cu 6 gauri comune pentru pacura si abur si o ambrazura de aer pentru optimizarea aerului de ardere principal dar si pentru turbionare, imprimandu-i acestuia sensul corespunzator.

Combustibilul lichid si aburul vor fi introduce in injector prin intermediul unor racorduri flexibile din otel.

Conditiile de baza pentru o ardere eficienta a pacurii sunt ca pacura sa fie pulverizata in particulele foarte mici si mixata cu cantitate corecta de aer.

In pulverizatorul special cu emisii joase de NO_x combustibilul lichid si aburul vor fi amestecate si pulverizare printr-un numar de 6 orificii dispuse sub unghi la axa arzatorului.

Cantitatea de abur pentru pulverizare depinde de presiunea pacurii si variaza pentru diverse incarcari ale arzatorului.

Pacura pulverizata va fi amestecata cu aerul si aprinsa de catre un aprinzator gaz-electric.

In vederea atingerii valorilor de emisii solicitate si garantate, injectorul de pacura va fi fixat pe pozitia optima - conform desenelor de montaj ale fabricantului, iar aerul de ardere primar si secundar va fi ajustat cu ajutorul dispozitivelor pneumatice; ajustarea aerului tertial se face manual.

Injectorul de pacura este de tip cu pulverizare cu abur de presiune constanta la toate incarcarile arzatorului.

Functionarea cu gaz natural

Combustibilul gazos va intra in colectorul de gaz al arzatorului la presiunea de 0,3 bar si cu un debit de 4100 Nm³/h.

Din colectorul de gaz, combustibilul va fi distribuit in interiorul focarului prin 8 lanci de gaz dispuse simetric pe circumferinta arzatorului, in interiorul tubului de aer primar. La capatul acestor lanci sunt dispuse pipele de gaz, prevazute cu gauri executate sub un anumit unghi si orientate de la o pipa catre cealalta pipa, producand astfel o rotire a gazului natural si avand sensul de turbionare in sensul aerului de ardere. Aprinderea gazului natural este efectuata de aprinzatorul electric cu gaz cu care este dotat fiecare arzator.

Pipele pot fi rasucite din exterior cu un unghi de 360⁰ separat, in functie de incarcarea arzatorului obtinindu-se optimizarea flacarii si imbunatatirea arderii.

Aerul de ardere

Aerul combustibil este format din aer primar, aer secundar si aer tertiar. Aerul primar este dirijat catre focar prin tubul de aer primar situat in mijlocul arzatorului.

Numai ambrazura va determina efectul de rotire (turbionare) a flacarii. Ajustarea aerului primar se face cu un obturator, prevazut cu o actionare pneumatica montata pe partea frontala a arzatorului, in functie de modul de functionare.

Aerul secundar este condus catre focar prin exteriorul tubului de aer primar, prin intermediul unei coroane cu palete ce are posibilitatea de a modifica gradul de turbionare al aerului, mecanismul de reglare fiind montat de asemenea pe partea frontala a arzatorului. Paletii imprima o curgere laminara a debitului de aer si il optimizeaza, turbionandu-l. Turbionarea este mai accentuata atunci cand coroana este inchisa, putandu-se astfel controla lungimea flacarii. O rotire (turbionare) violenta a aerului are ca efect o flacara mai lunga.

Turbionarea optima a aerului secundar depinde deci de pozitia coroanei cu palete, pozitie ce va fi determinata in timpul perioadei de probe la punerea in functiune; coroana cu palete ramane in aceasta pozitie stabilita la functionarea normala.

Coroana este echipata cu mecanism pneumatic atasat la mecanismul de reglaj de pe arzator si va fi activata prin sistemul de control in functie de modul de functionare.

Aprinzatorul

Pentru aprindere, fiecare arzator este echipat cu aprinzator electric cu gaz folosind combustibil - gaz natural, flacara aprinzatorului fiind supravegheata cu un supraveghetor propriu de tip tija de ionizare, inclusa in furnitura aprinzatorului.

Detectorul de flacara

Functionarea fiecarui arzator va fi monitorizata de catre un detector de flacara. Daca scannerul detectorului de flacara nu vede un semnal de flacara, arzatorul va fi declansat de sistemul de control

Alimentarea cu gaz natural pe arzator

Echipamentul (ventile masura protectii) pentru functionarea unui singur arzator este constituit in bateria de gaz (BURNER VALVE SET GAZ) si cuprinde:

- ventil manual de izolare;

- filtru cu aerisire manual prevazut in sesul de curgere a gazului ;

- o combinatie de ventile pneumatice conectate in serie, care la randul lor sunt comandate prin electroventile de catre sistemul de control, montate pentru alimentarea, respectiv inchiderea gazului catre arzator

Ventilele pneumatice sunt echipate cu limitator pentru pozitia "inchis" transmisa la sistemul de control.

Conectarea conductei pentru alimentarea gazului natural la colectorul de gaz al arzatorului (inelul de gaz) va fi facuta prin intermediul unui compensator montat inainte de racordul de intrare in arzator.

Controlul presiunii de gaz

Presiunea de gaz natural este controlata cu ajutorul a 3 protectii cu logica (2 din 3) pentru minimum de presiune (0,1 bar)

Daca presiunea scade mai jos de acest punct functionarea arzatoarelor va fi oprita de sistemul de control.

Presiunea de gaz natural este controlata cu ajutorul a 3 protectii cu logica (2 din 3) si pentru maximum de presiune (0,35 bar).

Daca presiunea creste mai sus de acest punct functionarea arzatoarelor va fi oprita.

Toate ventilele pneumatice pentru cele 12 arzatoare sunt echipate cu protectie de presiune pentru testul de neetanseitate.

Aceste teste se excuta in timpul derularii secventei de ventilare.

Fiecare baterie de ventile pentru arzator au indicator de presiune local si conector pentru ventilare cu nitrogen.

SISTEMUL DE AUTOMATIZARE ARZATOARE (= BMS)

Tip: HIMA H51q HS-System

Alimentare cu tensiune :

BMS 2x2 alimentare 24 V DC,legat la pamint,neintrerupt

1 x alimentare220 V AC, 50Hz, legat la pamint

ventile electromagnetice    24 V DC ( < 12 W)

aprinzator 220 V AC, 50 Hz

robinet gaz aprindere 220 V AC (22 W)

lampi de semnalizare 24 V DC

detector de flacara 24 V DC

intensitatea flacarii 4-20 mA analogic (panou de comanda locala)

(detector flacara)

Amplasare panoului BMS : camera electronica-CCT

Amplasarea panoului de comanda locala directa LCP : linga arzatoare

Norme : TRD 411/412

Conceptia de exploatare : camera telecomanda (sistem comanda si distributie) CCT-DCS / local :

obisnuita    camera de comanda (=DCS)

un singur arzator camera de comanda (=DCS)sau panoul local de comanda(=LCP)

semnalizari camera de comanda (=DCS)

CONDITII DE FUNCTIONARE

Instalatia de ardere este alcatuita din 12 arzatoare (3 nivele a cite 4 arzatoare fiecare) pe pacura sau gaze naturale.Cind sint indeplinite criteriile de protectie pt. cazan, acesta va fi preventilat de ventilatoarele de aer.Dupa ventilare este posibila pornirea unui arzator cu pacura (atunci cind exista abur de pulverizare) sau cu gaze naturale.Pornirea arzatoarelor este posibila numai unul dupa altul.

Exista 4 moduri de functionare

Toate arzatoarele in functiune cu gaze naturale

Sarcina minima pe arzator va fi limitata la 20%

Sarcina maxima pe arzator va fi limitata la 110%

Toate arzatoarele in functiune cu pacura

Sarcina minima pe arzator va fi limitata la 20%

Sarcina maxima pe arzator va fi limitata la 110%

Regimul mixt,de ex. 4 arzatoare cu g. n. si 8 arzatoare cu pacura;

- pacura majoritara

- gazul natural majoritar

Sarcina minima pe arzator va fi limitata la 20%

Sarcina a maxima pe arzator va fi limitata la 110%

4. Modul dual,in acelasi arzator se arde gaz natural si pacura

Sarcina min. a arzatorului trebuie sa fie limitata la to 20% natural gas si 20% pacura.

Sarcina max. a arzatorului trebuie sa fie limitata la 110%

Interblocari de siguranta

INTERBLOCAREA DE PROTECTIE/ SIGURANTA A CAZANULUI

Conditiile de protectie a cazanului vor fi supravegheate din sistemul de comanda existent (=DCS). Daca protectia cazanului este OK, DCS va da semnal la BMS:

Aceasta protectie a cazanului cuprinde individual:

- Stingerea flacarii

- Oprirea ambelor ventilatoare de gaze de ardere

- Oprirea ambelor ventilatoare de aer

- Oprirea celor 3 pompe de alimentare cu apa

- Avaria statiilor de by-pass

- Nivelul minim/maxim din tambur

- Presiunea maxima focar

- 2 pompe de apa racire oprite

Presiune maxima in condensatorul turbinei

Temperatura maxima abur viu

Temperatura maxima abur intermediary

Butonul manual de comanda declansare, activat

Daca protectia cazanului nu este realizata ,BMS va intrerupe complet (deconecta) arderea si va inchide toate ventilele de inchidere (blocare) ale arzatoarelor.

Presiunea g.n. min si max dupa clapa de gaz. A ceasta protectie inchide clapa de gaz a cazanului.

INTERBLOCARE SIGURANTA ARZATOARE (PT. TOATE ARZATOARELE)

Daca nu exista nici unul din semnalele urmatoare, BMS va intrerupe complet arderea si va inchide toate ventilele de inchidere (blocare) ale arzatoarelor.

Daca exista urmatoarele semnale,BMS va deconecta nivelul 1 al arderii si va inchide toate ventilele de inchidere (blocare) ale arzatoarelor:

Acest semnal contine individual:

- Un PAR oprit

- Un ventilator gaze de ardere oprit

- Un ventilator aer oprit

- Numai un FWP in functiune(pompa apa de alimentare)

- Declansarea intrerupatorului de 110kv

Daca nu exista nici unul din urmatoarele semnale pt combustibil,BMS va deconecta numai arderea in cauza (respectiva) si va inchide toate ventilele de inchidere ale arzatorului stabilit.

Gaz natural :

Pacura :

INTERBLOCARE SIGURANTA (ARZATOR INDIVIDUAL)

Realizarea conditiilor pentru un arzator individual vor declansa arzatorul respectiv. Daca nu exista nici unul din semnalele urmatoare, arzatorul corespunzator va fi deconectat de BMS:

Conditii suplimentare pentru :

Gaz natural:

Pacura :

Alimentarea comuna cu pacura vascoasa a cazanului (12 arzatoare)

Cele 12 arzatoare ale cazanului sunt alimentate de la linia comuna de alimentare cu pacura la o presiune de 30 bar si debit de 42000 kg/h la o temperatura de 140 - 150⁰C, din sistemul de alimentare cu pacura al centralei (treapta II cos fum).

Pe circuitul de tur pacura sunt prevazute vane de izolare, filtre de pacura, sistem de suflare cu abur si purjare a acestora. Dupa sistemul de filtrare este montat sitemul de alimentare independent pentru fiecare arzator, care contine vana penumatica principala de inchidere rapida si contorul de pacura principal. Controlul debitului de pacura se face cu VR pneumatic, care este prevazut cu by-pass manual. Dupa distributia la arzatoare, pacura neconsumata se intoarce in circuitul de retur, unde avem sistemul de control retur pacura prevazut cu un contor de debit de retur, vana electrica de izolare si vana pneumatica. Inainte de vana electrica exista o supapa de siguranta reglata la 25 bar pentru protectie impotriva dilatarii termice si care by-passeaza vana electrica.

Sistemul de retur este dimensionat astfel incat in caz de nefunctionare cu pacura circuitul de alimentare cu pacura sa functioneze in regim de recirculare si sa tina circuitul de pacura cald.

Circuitul de pacura este prevazut cu insotitor termic electric .

Controlul incarcarii si masura combustibilului de pacura

Debitul de pacura este controlat de ventilul de reglaj pneumatic, care poate fi setat pe pozitia de aprindere pentru pornirea arzatorului si deschide cand cel putin 4 arzatoare sunt in functiune.

Ventilul de reglaj are o pozitie de recirculare cand arzatoarele nu functioneaza pe pacura.

Debitul de pacura consumat este masurat cu un debitmetru montat pe tur si altul pe retur, care dau indicatie la sistemul de control al arderii ; contorii au indicatie locala si indicatie pe monitorul din CCT aflat la dispozitia operatorului CCT cazan 2. Instalatia de automatizare montata la cazanul 2 permite afisarea in camera de comanda termica , pe ecranul calculatorului , a debitului de gaz natural si pacura consumat de cazan .

Pe conducta generala de tur pacura inaintea arzatoarelor sunt prevazute doua filtre fine (unul in functiune si celalalt in rezerva) , pentru curatirea impuritatilor din pacura, inainte ca aceasta sa ajunga la arzatoare. Reglarea cantitatii de pacura arsa la cazan se face cu ajutorul ventilului de reglaj de pe retur.

Pe conducta generala de tur pacura la cazan este montat si un viscozimetru pentru masurarea viscozitatii pacurii , cu indicatie in CCT.

Pentru returnarea pacurii neconsumate la arzatoare cazanul este prevazut cu circuit de retur spre Gospodaria de combustibil lichid, independent de cel al cazanului nr.2 ; Returnarea pacurii neconsumate se poate face , in aspiratia pompelor de pacura de treapta I sau in rezervorul din care se consuma.

Golirea si suflarea conductelor de pacura pentru lucrari de reparatii se poate face separat pentru cazanul 2 (pacura fiind transportata prin circuitul de retur spre rezervoarele de pacura sau spre santina de la treapta I) si apoi separat pentru circuitele de tur-retur la Statia de pompe treapta II, pacura fiind returnata fie spre santina de la treapta I, fie spre rezervoarele de pacura .

Pentru colectarea pierderilor de pacura de la cazan si de la pompele de treapta II cos fum a fost construit linga Statia de pompe treapta II cos fum un miniseparator de pacura ; pacura colectata de acesta este pompata in circuitul de retur spre Statia de pompe pacura tr.I .

Cazanele de apa fierbinte tip CAF 4

In CET Bucuresti Vest sunt construite 5 cazane de apa fierbinte de acest tip, din care in m omentul de fata sunt in functiune doar trei cazane , celelalte doua fiind in conservare (CAF nr.1 si CAF nr.5)

Prezentarea instalatiei

Cazanul de apa fierbinte de 100 Gcal/h este un cazan de radiatie cu strabatere fortata functionind cu depresiune pe partea gazelor arse, depresiune realizata prin intermediul unui cos de fum de 60 m.

Cazanul se instaleaza in centrale electrice de termoficare (CET) pentru a prelua sarcina de termoficare de virf, sarcina de termoficare de baza fiind acoperita prin caldura cedata de aburul prelevat de la prizele turbinelor de termoficare. In unele cazuri (in special in cazul in care , din diferite motive,unul sau ambele blocuri energetice de 525 t/h este oprit) cazanul poate fi folosit pentru acoperirea sarcinii de termoficare, functionind in regim de baza.Cazanul poate functiona in regim de virf sau de baza fara a i se aduce modificari constructive , schimbarea de regim facindu-se prin schimbarea pozitiei unor flanse oarbe pe colectorii de intrare-iesire din cazan , care modifica circulatia prin cazan :

in regim de virf apa parcurge suprafetele de incalzire ale cazanului de jos in sus , schema ce a fost denumita "cu doua drumuri".

in regim de baza apa parcurge un drum dublu, schema in aceasta situatie fiind denumita "cu patru drumuri".

In momentul de fata cazanele de apa fierbinte sunt facute sa functioneze pentru regim de baza , cu patru drumuri de apa .

Cazanul functioneaza cu debit de apa constant, sarcinile diferite realizindu-se prin varirea temperaturii apei la intrarea si la iesirea din cazan.

Pentru a se limita pericolul de coroziune a tevilor, temperatura de intrare a apei in cazan va fi de minimum 60⁰C.

Presiunea apei la iesirea din cazan poate varia intre 10 si 20 bar .

Se permite ca presiunea apei la iesirea din cazan sa fie mai mica coborind in mod corespunzator temperatura apei la iesire.Tamperaturile admise la iesirea apei din cazan, pntru presiuni sub 10 bar sint cele indicate in tabelul de mai jos:

Se atrage atentia ca nerespectarea indicatiilor cu privire la presiuni si temperaturi poate duce la avarierea cazanului,prin spargerea tevilor, ca urmare a vaporizarii apei produsa de supraincalzirile locale

Cazanul este prevazut cu 16 arzatoare, alimentate cu aer rece, cite un ventilator de aer avind aspiratie individuala din atmosfera.Sarcina cazanului poate fi variata prin marirea sau micsorarea numarului de arzatoare in functiune. Raportul optim dintre combustibil si aerul de combustibil se va realiza prin varierea presiunii combustibilului, prin intermediul clapei (robinetului) de reglaj de pe conducta generala de combustibil. In consecinta, clapetele situate pe conductele de aer si de combustibil (gaze naturale si pacura) nu au rol de reglaj,ele functionind numai complet inchise sau complet deschise. Pentru a elimina diferentele dintre regimul de functionare al arzatoarelor, determinate de diferentele constructive ale ventilatoarelor si de traseele diferite ale conductelor de aer, s-au prevazut clapete de reglaj la aspiratia ventilatoarelor.

Cazanul poate functiona avind cel putin patru arzatoare pe acelasi combustibil in functiune.

Cazanul a fost proiectat sa furnizeze cu debitul nominal de caldura in cazul cind temperatura exterioara este de -18⁰C.

Atunci cind temperatura exterioara este mai scazuta, sarcina cazanului creste. Sarcina cazanului scade cu atit mai mult cu cit temperatura mediului ambiant este mai ridicata, datorita reducerii tirajului.

Variatia sarcinii in functie de temperatura exterioara este determinata experimental.Pentru furnizarea caldurii,parametrul care se supravegheaza si se asigura de catre personalul de deservire (in mod obisnuit prin comanda de la distanta , exceptional manual ), este temperatura apei la iesirea din cazan, a carei valoare se stabileste prin graficul de furnizare a caldurii in reteaua de termoficare sau se comunica de dispecerul centralei.

Cazanul este prevazut cu aparatura de masura si control de reglaj automat care asigura functionarea lui economica si asigura functionarea fara a fi necesara prezenta nemijlocita a personalului de deservire linga cazan.

Se interzice punerea in functiune a cazanului fara aparatura de masura si control si fara realizarea blocajelor prevazute in proiectul instalatiei de automatizare.

Caracteristici tehnice si de amplasament

Cazanul de apa fierbinte de 100Gcal/h este construit sub forma de turn, avind un singur drum de gaze.

Principalele caracteristici dimensionale sint :

- lungime 7,02 m. (intre axele stilpilor)

- latime 7,02 m (intre axele stilpilor)

- inaltimea cazanul propriu-zis    18,02m

Focarul cazanului

Focarul cazanului este in forma de patrat, avind latura de 6196 mm (intre axele tevilor ecranelor). Inaltimea focarului este de 8,2m, iar volumul 314m² .

Peretii focarului sint ecranati complet cu tevi 60x3 dispuse la un pas de 63m si care patrund in colectoare 273x12 mm. Suprafata de radiatie reala este de 273m²

Pilnia este acoperita cu un strat de caramida de samota si unul de beton refractor.

Spre exterior peretii focarului sunt prevazuti cu centuri de rigidizare care asigura rezistenta necesara in cazul producerii accidentale a suprapresiunilor in focar.

Fascicolul de convectie:

Se compune din 102 sectiuni,fiecare avind 3 pachete de serpentine in forma de U,din teava 28x3 mm , avind capetele sudate in colectoare verticale din teava 83x3,5 mm.Pentru a permite golirea completa a serpentinelor acestea sint inclinate,avind un decalaj intre capete de 50mm.Pasul transversal intre tevi este de 55mm si este mentinut prin intermediul pieselor de

distantare fixate pe fiecare pachet de serpentina.Pasul longitudinal intre tevile convectivului(in sensul scurgerii gazelor) este de 60mm.

Suprafata de schimb de caldura a fascicolului de convanctie este de 4200m².

Conducte aferente

Conductele aferente cuprind colectoarele de alimentare-evacuare ; ansamblul este format din 4 colectoare 426x11 mm,la care se leaga conductele retelei de termoficare si 8 tevi 273x7mm care fac legatura cu colectoarele inferioare ale ecranelor.

Conducte de drenaj si aerisire

Circuitele de aerisire cuprind 4 tevi 28x3 mm prin care se asigura evacuarea aerului din colectoarele superioare ale ecranelor laterale . Pentru golire (drenare) cazanul este prevazut cu 4 tevi 60x4 mm (cite una pentru fiecare colector inferior) , care se racordeaza intr-un colector general de evacuare 133x5 mm , care asigura evacuarea apei in basa situata in exteriorul salii CAF .La nivelulul de deservire al cazanului (cota 5 m) se gasesc 4 robineti Dn25pn25 , prin care se asigura inchiderea sau deschiderea aerisirilor.Pe circuitul de golire sunt montate 4 armaturi de izolare Dn50pn25 (cite una pe fiecare teava de drenaj) si o armatura Dn100pn25 , montata pe drenajul general al cazanului .

Instalatia de spalare

Se compune din 3 rinduri de cite doua suflatoare dispuse pe peretii laterali ai cazanului, care au scopul de a curati pachetele fascicolului de convectie de depunerile de cenusa si funingine.

Spalarea se realizeaza prin manevrarea manuala a grupurilor de 2 suflatoare, manevrind in mod corespunzator armaturile de inchidere.

Izolatia

Sistemul de izolatie al cazanului este format dintr-o tabla de etansare de 2mm fixata pe tevi prin intermediul unor piepteni metalici,un strat de vata minerala gros de 100 mm, in forma de saltele invelite in plasa de rabitz si un invelis exterior din tabla de 2mm.

Cadru metalic

Este format din stilpi de colt, stilpi intermediari si grinzi, care realizeaza o constructie spatiala paralelipipedica.Este asamblat prin sudura,cu exceptia grinzilor de la frontul si spatele cazanului de la cota 13,300 m,care sint demontabile,pentru a permite scoaterea sau inlocuirea sectiunilor fascicolului de convectie.

Prin intermediul unui numar de 36 de tiranti, cazanul propriu-zis este in intregime suspenat de grinzile plafonului cadrului metalic.

Scari si platforme

Subansamblul este construit din casa scarilor,platforme si gratare celulare,proiectate pentru a suporta o sarcina maxima de 500kgf/m².

Instalatia de ardere

Cazanul dispune de 16 arzatoare combinate de gaz si pacura de tip AGP 820/740 VIG , asezate cite 8 bucati pe peretele frontal si pe peretele spate al cazanului Arzatoarele sunt calculate pentru

un debit maxim de 820 Nmc/h de gaze naturale si 740 kg/h de pacura . Fiecare arzator este

prevazut cu un aprinzator si un supraveghetor de flacara .

Arzatorul este compus din urmatoarele subansamble:

mecanism pentru actionarea arzatorului;

conducte de gaz in limita cazanului;

conducte de pacura si abur in limita cazanului;

instalatii de aprindere (pilot);

inzidirea arzatorului .

Caracteristici tehnice ale arzatorului

1. Numar arzatoare - 16 buc.

2. Tip arzator - AGP 820/740 VIG

3. Debit gaz - 820 Nmc/h

4. Debit pacura - 740 kg/h

5. Presiune gaz - 3000 mm c.a.

6. Presiune pacura - 23 bar

7. Vascozitate pacura - 2,5 E

8. Debit aer - 8200 Nmc/h

9. Cadere presiune aer - 104 mm apa

10.Domeniu de reglaj - 1÷1,15

Mecanismul de actionare a arzatorului este antrenat de un motor electric cu P=10 KW ;

n=1450 rot/min si este compus din :

reductor tip RS 250 VI cu raport de reducere 1:350 ;

o clapeta de aer Dn400.

2 robinete aferente pentru gaz Dn 80 (ventil cu doua si trei cai);

1 sertar inversor pentru pacura.

La rotirea servomotorului cu 90⁰ , intr-un sens se deschide clapeta de aer si ventilele cu doua si trei cai, iar la rotirea in sens contrar se deschide clapeta de aer si se inverseaza sensul curgerii pacurii, dindu-se comanda la deschiderea injectorului de pacura.

In pozitia inchisa a mecanismului, s-au deschis pe pacura ventilele , ventilele cu doua si trei cai sint inchise iar spatiul dintre ele pus in legatura cu atmosfera ca sa nu existe scapari de gaz in cazan.

Clapeta de aer este egal deschisa atit la functionarea pe pacura cit si la functionarea pe gaz.

Conductele de pacura sint insotite de o conducta de abur care pe anumite portiuni este la un loc cu cele de pacura, pentru a mentine pacura calda. Pe conducta de retur pacura, presiunea se va mentine cit mai mica.

De asemeni din conducta de abur se recordeaza cite un stut pentru suflarea la nevoie a conductelor de tur si retur aferente CAF.

Arzatoarele sunt de tip cu flux axial de aer si ambrazura convergenta . Difuziunea gazului este periferica printr-un tor.Arzatorul combinat mai cuprinde si un injector de pacura cu pulverizare simpla mecanica , la CAF nr.3 si cu pulverizare cu abur la CAF 1,2,4 si 5 . Un ventil comandat de un piston actionat hidraulic inchide duza la oprirea injectorului (la injectoarele cu pulverizare mecanica) . La injectoarele cu pulverizare cu abur (productie ICPET) injectorul se scoate din functiune manual , prin inchiderea ventilului de pacura , a celui de abur de pulverizare si deschiderea , in vederea curatirii injectorului , a ventilului de abur suflare .

In cursul opririi injectorului, pacura circula prin el, asigurandu-i astfel racirea. In timpul functionarii, ventilul de izolare inchide returul de pacura, intreaga cantitate de pacura intrata in injector fiind pulverizata in focarul cazanului. In centrul arzatorului se afla un element de stabilizare a flacarii format dintr-o caramida de samota, tronconica. Un flux mic de aer turbionat intra in ambrazura intre caramida tronconica si port injector.

Instalatia de aprindere

Se compune dintr-un arzator pilot alimentat cu gaz natural , un dispozitiv de flacara stabilizatoare, bujie de aprindere si celula fotoelectrica.

Arzatoarele pilot se monteaza alternativ deasupra arzatorului la cele inferioare si sub arzator la cele superioare pentru ca celula fotoelectrica sa nu vizeze decit flacara arzatorului respectiv

Instalatia de aer ardere

Insuflarea aerului in cazan se face prin 16 ventilatoare tip V427/1 avind urmatoarele caracteristici:

- debit 6500m /h

- presiune120mm.CA.

- puterea motorului 10 kw.

- turatia 1500 rot/min.

Ventilatoarele sint prevazute la aspiratie cu clapete de reglaj, iar la refulare, pe conductele de aer se afla clapete de inchidere actionate de mecanismul de actionare.Cazanul este prevazut cu cos individual pentru evacuarea gazelor arse .

CARACTERISTICI FUNCTIONALE

a)     Debit de caldura    100 Gcal/h

b)     Presiune de lucru    10-20 bar

c)     Temperatura apei:

- la intrare :

- in regim de virf 104 ⁰C

- in regim de baza 70⁰ C

- la iesire (maxim) : 150 ⁰C

d)     Debit de apa (nominal):

- in regim de virf 2140 t/h

- in regim de baza 1240 t/h

e)     Debit de apa minima :

- in regim de virf 1700 t/h

- in regim de baza 1000 t/h

f)      Consum de combustibil (la sarcina nominala )

- gaze naturale aproximativ 12700 Nmc/h

- pacura 11000 kg/h

g)     Randament (in functie de sarcina) : 89,93%.

h)     Caderea de presiune a apei:

- in regim de virf : 1,4 bar .

- in regim de baza : 2,9 bar .

i) Calitatea apei din cazan conf.PE 218/1998 :

3. Cazanele de apa fierbinte tip 8A

CET Bucuresti Vest este echipata cu doua cazane de apa fierbinte de tip 8A, pentru asigurarea sarcinii termice in regim de virf, in perioadele in care presiunea in reteaua de alimentare cu gaz natural este scazuta, sau cind unul sau ambele cazane de abur de 525 t/h sunt oprite in perioada friguroasa.

Cazanul de apa fierbinte tip 8A este de tipul turn suspendat la partea superioara, cu pereti membrana. Cazanul este proiectat sa functioneze in aer liber, avand inchisa numai zona arzatoarelor pana la cota +15 m. Cazanul este capabil sa produca o sarcina termica de 100 Gcal/h (116 MWt) si poate sa functioneze cu combustibil lichid (pacura cu continut mare de sulf) si/sau gaze naturale. El poate functiona in domeniul de sarcina 70 - 100 %, cu conditia ca la toate sarcinile debitul de apa la intrarea in CAF sa ramana constant si egal cu 3270 t/h. Functionarea pe ambele feluri de combustibil este posibila numai in perioada de trecere de pe un combustibil pe altul si numai pentru scurta durata.Cazanele de apa fierbinte tip 8A din CET Vest functioneaza numai cu combustibil lichid (pacura cu continut mare de sulf), utilizind gaz numai la aprinzatorii-pilot.

Circuitul de termoficare si circulatia apei in CAF

Apa returnata de la consumatori (returul termoficarii) intra in aspiratia pompelor de termoficare, prin conducta Dn600. circuitul de termoficare afferent CAF-urilor este echipat cu trei pompe de termoficare tip TD 400-300, 600 YDAC/610 cu urmatoarele caracteristici:

- debit : 1850 m³/h ;

- inaltime de refulare : H=130 m c.a. ;

- putere electrica : P= 630 Kw ;

- turatie : n=1500 rot./min.

Pompele sunt amplasate in Statia de pompe termoficare din CET .

Datorita faptului ca pacura utilizata drept combustibil are continut ridicat de sulf, temperatura minima a apei la intrarea in cazan trebuie sa fie 120⁰C, pentru evitarea coroziunii suprafetelor de schimb de caldura . In acest scop acest tip de CAF este echipat cu doua pompe de recirculare de tip NP 350-300-500 RCF/C 430-023 cu urmatoarele caracteristici :

- debit : 300÷1500 m³/h,

- inaltime de refulare : H=43 mm c.a.,

- putere electrica : P=250 kV,

- turatie : n=1500 rot/min.

Aceste pompe realizeaza recircularea apei intre iesirea si intrarea cazanelor respective.

Colectorul de aspiratie al pompelor de termoficare este prevazut cu o bucla de egalizare a presiunii inainte de aspiratia primei pompe si inainte de aspiratia celei de-a treia pompe. Din colectorul de refulare al pompelor de termoficare se alimenteaza fiecare dintre CAF-uri printr-un colector central (Ø 623x16).Din acest colector prin intermediul tevilor de alimentare (Ø 273x10), in numar de opt, apa este admisa in colectoarele inferioare ale ecranelor (2 tevi alimenteaza un colector). Apa circula prin ecrane in circuite paralele ascendente pana la partea superioara a cazanului.Tevile de ecrane laterale (Ø60x4), sunt racordate la partea superioara a CAF-ului la centura colectoare superioara. Tevile ecranelor frontale (Ø60x4) sunt racordate la colectoarele intermediare. Din aceste colectoare pleaca tevile de ecran si tevile de sustinere ale fascicolului convectiv. Tevile de ecran si tevile de sustinere sunt racordate la centura de colectoare superioare (Ø336x16). Din aceasta centura de colectoare sunt alimentate serpentinele fascicolului convectiv (Ø57x3,5), prin care apa are un traseu descendent in circuite de asemenea paralele pana la cele doua colectoare suflate unul pe front si celalalt pe spatele cazanului.Din aceste colectoare, prin ambele capete ale fiecaruia, apa isi continua drumul catre colectorul de iesire comun Ø723x16, situat in canalul de sub cazan, in vecinatatea colectorului de alimentare.

Pe intrarea si iesirea CAF-ului exista vane de izolare actionate electric, prevazute cu by-passe; de asemenea, pe intrarea CAF-ului exista o vana fluture de reglare a debitului, cu actionare electrica. Intre colectorul de alimentare si colectorul de iesire al CAF-ului este prevazuta breteaua de reglaj a debitului de apa la intrarea in CAF, amplasata intre intrarea si iesirea CAF-ului.

Presiunea apei la iesirea din cazan poate varia intre 8 si 20 bari. Temperatura maxima la iesire este de 160⁰C. Se atrage atentia ca nerespectarea indicatiilor cu privire la presiune si temperatura poate duce la avarierea cazanului, prin spargerea tevilor, ca urmare a vaporizarii apei produsa de supraincalzirile locale.

Pe circuitul de alimentare si iesire a apei, s-au prevazut o serie de compensatori lenticulari in scopul de a prelua deplasarea pe verticala a colectoarelor peretilor membrana si sistemului convectiv.

Circuitul de aer-gaze de ardere

Cazanul este prevazut cu doua ventilatoare de aer tip V496.041 ; NID 3184/68 cu urmatoarele caracteristici :

- debit : 80000 m³/h,

- presiune pe refulare : 580 mm c.a.,

- temperatura : 20⁰C,

- turatia :1000 rot/min.

Fiecare ventilator alimenteaza cate o cutie de aer destinata sa asigure distribuirea aerului pe cate un rand de 6 arzatoare : VA nr.1 alimenteaza superior de arzatoare, VA nr.2 randul inferior. Pornirea CAF-ului se face cu randul superior de arzatoare. Intre cele doua cutii de aer exista o conducta de legatura de dimensiuni mici (Dn 150) pentru a se asigura de la ventilatorul in functiune o suprapresiune in cutia de aer a arzatoarelor inferioare atunci cand ventilatorul acestui rand este oprit si lucreaza doar randul superior.

Ventilatorul unui rand nu poate asigura functionarea celuilalt rand de arzatoare.

Reglajul debitului de aer al ventilatorului se face printr-un sibar cu palete directoare montat pe fiecare tronson de aspiratie. Sibarul este actionat de un servomotor electric.

Pentru egalizarea cantitatii de aer pe care o primeste fiecare arzator, cat si pentru izolarea acestora (in cazul opririi) s-au prevazut clapete de izolare cu actionare prin servomotor electric.

Aerul necesar aprinderii este furnizat de doua ventilatoare de aer aprindere (unul in functiune si unul in rezerva).

Gazele de ardere rezultate sunt evacuate prin tiraj natural la cos. Cazanul se monteaza cu cos metalic individual, amplasat pe structura de rezistenta a cazanului. La cos, cazanul este prevazut cu sibar de gaze arse.

Din cele doua cutii de aer ardere se alimenteaza :

- circuitele de aer baraj la injectoare si ochiuri de observare ;

- circuitele de aer racire la fotocelule si suflatoarele de funingine.

Exista doua conducte de legatura intre cele doua cutii de aer si conductele de aer aprindere.

Reducerea finala a continutului de NOx din gazele de ardere se face prin micsorarea temperaturii in focar; acest lucru este realizat prin introducerea de aer desupra zonei arzataorelor (aer tertiar).

Racordurile pentru aer tertiar sunt facute din fiecare dintre cutiile de aer ale arzatoarelor prin conducte separate, prevazute cu sibari de izolare si diafragme de masura. Ele sunt legate intr-o cutie comuna de aer , situate deasupra arzatoarelor etajului superior, de unde, prin intermediul a sase canale individuale, sunt legate la focarul cazanului.

Aerul rece pentru aprindere, racire aprinzatoare si detectoare de flacara este furnizat de un ventilator de aer pentru aprindere. Cazanul este prevazut cu doua astfel de ventilatoare, dintre care unul este in functiune si celalalt in rezerva. Pe circuitul de refulare al fiecarui ventilator este prevazuta o clapa de inchidere actionata pneumatic.

Circuitul de combustibil

Circuitul de pacura

Instalatia de ardere se compune din 12 arzatoare de constructie speciala care functioneaza cu pacura, dispuse pe peretele frontal al cazanului in 2 randuri de cate 6 arzatoare (doua grupe de arzatoare). Alimentarea celor doua CAF-uri tip 8A se face prin conductele de tur (2 buc), conducte ce sunt racordate pe conductele de tur de la gospodaria de combustibil spre CET. Aceste conducte sunt prevazute cu ventile de aerisire si golire , izolarea acestora in punctul de racord facandu-se prin doua vane de izolare.

Fiecare CAF se racordeaza pe aceste conducte prin vane ce permit izolarea circuitului de pacura in vederea eventualelor revizii si reparatii.

Pentru retinerea impuritatilor din pacura pe circuitele generale de pacura sunt amplasate doua filtre (unul in functiune si unul in rezerva), prevazute cu vane pentru izolare individuala in vederea curatirii.

Inainte de ramificarea circuitului de tur spre cele doua grupe de arzatoare, este amplasat VIR-ul pe tur. Circuitul de pacura este prevazut cu : ventile cu inchidere rapida cu actionare pneumatica pe circuitele de tur si recirculare, doua robinete de reglare debit pacura (cite unul pe fiecare grupa), doua robinete de reglare debit pacura recirculare, doua regulatoare de presiune pacura pentru pornire (cite un robinet pentru fiecare grupa). Pentru masurarea debitului de pacura , pe circuitele de tur si retur (la fiecare grupa), sunt montati contori cu indicatie locala si la distanta (in CCT, aflati in legatura cu instalatia de automatizare a cazanului respectiv).

La fiecare arzator s-au prevazut VIR-uri cu actionare pneumatica pentru inchiderea pacurii si a aburului de pulverizare si suflare; de asemenea, fiecare arzator este prevazut cu ventil manual de izolare a circuitului de pacura.

Toate VIR-urile sunt comandate de catre automatizarea cazanului si sunt actionate pneumatic.

In zona CAF-ului 7 exista ventil de reglaj pe conducta de retur, care realizeaza legatura dintre conductele de tur si cea de retur. Acest ventil regleaza presiunea pacurii pe conductele de tur si este actionat electric. Este prevazut cu vane de izolare si by-pass pentru remedierea defectiunilor.

Conductele de recirculare a pacurii de la grupurile de arzatoare se unesc si se racordeaza in conducta de retur, dupa by-passul ventilului de reglaj. Conducta de retur de la CAF-uri este racordata pe conducta de retur care vine din CET spre pacura.

Circuitul de gaz aprindere

Alimentarea cu gaz pentru aprinderea pilotilor se face printr-o conducta racordata pe colectorul de gaz pentru CAF 1-5. Aceasta conducta este prevazuta cu ventile manuale de izolarea a racordului la colector, iar in limita salii CAF 6-7, cu manometru, ventil cu cep, ventil de reglaj al presiunii gazului de aprindere, electroventil si ventil cu cep.

Dintr-un colector comun sunt alimentati toti pilotii de la arzatoare, fiecare izolat printr-un ventil cu cep. Aerisirea colectorului se face printr-o conducta prevazuta cu electroventil.

Pe circuitul de gaz aprindere la cazan sunt prevazute :

- pe circuitul de gaz principal - robinete de inchidere cu actionare manuala, filtre, ventile electromagnetice de inchidere si aerisire;

Fiecare aprinzator este prevazut cu cite un robinet de inchidere cu actionare manuala si 2 ventile electromagnetice de inchidere.

Arzatoarele cazanului

Arzatoarele cazanului functioneaza cu pacura sunt in numar de 12buc/cazan, dispuse pe peretele frontal al cazanului, fiind organizate in doua grupe de reglare aer-combustibil. Fiecare grupa este compusa din cite sase arzatoare (o grupa la nivelul +5600 si alta la nivelul +3000).

Arzatoarele sunt de tipul cu NOx redus, furnitura ALSTOM POWER executata dupa un proiect ICPET. Ele sunt capabile sa arda sorturile de pacura conform STAS 51-83 (pacura viscoasa cu continut ridicat de sulf).

Arzatoarele sunt de tipul cu flux de aer turbionat si distributia aerului in arzator in doua trepte: aer primar si aer secundar. Arzatoarele sunt realizate in doua variante constructive, fiind diferite prin sensurile de turbionare a aerului. Fiecare dintre cele doua grupe cuprinde 3 arzatoare de pacura varianta stinga si 3 arzatoare de pacura varianta dreapta.

Alimentarea cu aer a arzatoarelor deservite la cota de nivel +5600 se realizeaza pe la partea superioara, iar a celor deservite la cota +3000, pe la partea inferioara.

Solutia constructiva de distribuire a aerului in arzator in doua trepte (aer primar si aer secundar), ca si introducerea de aer suplimentar (tertiar) deasupra zonei arzatoarelor, favorizeaza reducerea emisiilor de NOx in gazele de ardere.

Arzatorul se compune in principal din urmatoarele subansamble :

- carcasa de aer ;

- corp arzator cu registru de palete ;

- capac central ;

- stabilizator de flacara ;

- injector de pacura cu pulverizare cu abur ;

Injectorul de pacura este de tip cu pulverizare cu abur de presiune constanta. La acest tip de injector presiunea pacurii este variabila in functie de sarcina, iar presiunea aburului este constanta, indiferent de sarcina.

Turbionarea aerului secundar se realizeaza printr-un sistem de palete ce are posibilitatea de a modifica gradul de turbionare a aerului. Pozitia de turbionare optima se stabileste la punerea in functiune a cazanului, dupa inlocuirea arzatoarelor. Aerul primar se ajusteaza la punerea in functiune a cazanului , cu un obturator, aerul fiind turbionat cu stabilizatorul de flacara.

Inchiderea-deschiderea aerului la arzator se realizeaza cu o clapa actionata cu un servomotor electric.

Aprinderea flacarii principale de pacura se face cu un aprinzator gaz-electric, flacara aprinzatorului fiind supravegheata cu un supraveghetor propriu de tip "cu tija de ionizare" inclus in furniture aprinzatorului. Flacara principala este detectata separat de un supraveghetor de flacara.

Din punct de vedere al alimentarii cu combustibil si aer , cele 12 arzatoare sunt organizate in 2 grupe a cite 6 arzatoare.La fiecare arzator s-au prevazut VIR-uri cu actionare pneumaticapentru inchiderea pacurii si aburului de pulverizare.

Circuitul de abur de 16 bari

Aburul de 16 bari este necesar pentru pulverizarea pacurii in focar, suflarea injectoarelor si pentru suflarea suprafetelor de schimb de caldura ale sistemului convectiv.

Circuitul de abur de pulverizare si suflare

Injectoarele folosite la CAF tip 8A sunt cu pulverizarea pacurii cu abur, acest lucru ducand la micsorarea continutului de NOx din gazele arse.

Presiunea aburului se reduce de la 16 bari la 13 bari, atat cat este necesar pentru pulverizare, intr-o statie de reducere (SR)16/13. Pentru suflarea injectoarelor cu abur presiunea se reduce de la 16 bari la 6 bari intr-o statie de reducere 16/6. Cele doua statii de reducere sunt montate in paralel fiecare avand, ventile de izolare si by-pass pentru cazul aparitiei unor defectiuni.

Comanda SR-urilor se face in functie de presiunea de la iesirea din aceasta prin intermediul unor butelii cu glicerina.

Dupa fiecare SR exista o oala de condens.

Pana la aceste statii aburul este adus printr-o conducta prevazuta cu aerisiri si goliri, racordata la bara de 16 bari ce vine din CET prin doua vane de izolare.

Pentru pulverizarea pacurii si suflare au fost realizare circuite de abur racordate, prin intermediul unor SR-uri, la conductele de abur intermediar rece, la fiecare dintre cele doua cazane de abur de 525 t/h ; in mod normal, aburul necesar pentru pulverizare si suflare se ia numai de la unul dintre cazane, realizarea unor racorduri duble fiind facuta pentru asigurarea aburului si in cazul in care functioneaza doar unul dintre cazanele de abur.

In cazul in care nu functioneaza nici-unul dintre cazanele de abur, se asigura aburul necesar pentru pulverizare si suflare prin ponirea unuia dintre cazanele modificate din cadrul CTP (cazanul CR 16 nr.1 sau cazanul CR 16 nr.2).

Aburul din SR alimenteaza pe rand arzatoarele 1-6 apoi 7-12. Pe circuitul de alimentare cu abur pentru pulverizare al fiecarui arzator este prevazut ventil manual, iar pentru suflare, inca un ventil manual si o clapeta de retinere pentru a impiedica, in timpul functionarii arzatorului, patrunderea pacurii in circuitul de abur suflare.

Condensul colectat din oalele de condens existente dupa SR-uri si cel rezultat din aburul neconsumat de injectoare este returnat la pacura.

Circuitul de abur pentru suflarea sistemului convectiv

Pe fiecare dintre cele doua cazane sunt amplasate cite 9 suflatoare de funingine actionate electric, cu urmatoarele caracteristici :

tipul suflatorului SR - 450,

cursa suflatorului : 2 x 450 mm,

durata de suflare 2 x 2,25 min.

Pe peretele lateral stang sunt amplasate 7 suflatoare, iar pe peretele lateral dreapta 2 suflatoare. Suflatoarele vor fi protejate la temperaturi inalte prin introducerea de aer de foraj prelevat din circuitul de aer al cazanului.

Parametrii aburului pentru suflatoare sunt : p_ab = 16 bar, t_min.= 250^oC. Avand in vedere caracteristicile aburului disponibil suflarea se va efectua la un interval de 4-6 ore. In cazul in care temperatura gazelor arse la cos prezinta o crestere mai mare de 250⁰C fata de valoarea nominala (185⁰C la functionarea pe pacura) se va face obligatoriu spalarea cu apa a cazanului.

Conducta de abur suflare, pe care se racordeaza suflatoarele de funingine, este racordata pe bara de 16 bari din CET prin doua vane de izolare (prima fiind comuna cu circuitul de abur pulverizare si suflare). Este prevazuta cu ventile de aerisire si golire, ventil actionat electric, aparate de masura si control.

Drenarea conductei se face printr-un ventil actionat electric, ventil situat la cota 0. mai exista o posibilitate de drenare printr-un ventil actionat manual.

Fiecare suflator suflator are supapa de admisie a aburului care se deschide cand suflatorul isi incepe cursa si inchide cand se termina cursa suflatorului.

Circuitul de abur de 6 bari

Circuitul de 6 bari este folosit ca agent termic insotitor conductelor de pacura tur-retur general pentru CAF 6-7, pentru evitarea congelarii acesteia in conducte la temperaturi exterioare coborite.

Circuitul de abur insotitor al conductelor de pacura este racordat la bara de 6 bari din CET si este format din doua tevi care insotesc conductele de tur-retur general pacura. Acestea sunt racordate pe un colector racordat pe bara de 6 bari si sunt prevazute cu ventile de aerisire si golire.

Condensul rezultat din acest abur este returnat la Statia de combustibil lichid.

Conductele de pacura in limita CAF-urilor 6 si 7 sunt prevazute cu insotitor termic electric. Aceasta urmareste conducta de pacura pentru grupa de arzatoare 1-6, recirculatia grupei de arzatoare 1-6, recirculatia grupei de arzatoare 7-12 si conducta tur a grupei 7-12.

Circuitul de aer instrumental

Pe circuitul de pacura, pentru izolarea acestuia in cazul lucrarii unei protectii, sunt prevazute ventile de inchidere rapida pe alimentarea generala a CAF-ului si pe fiecare arzator, si ventile de deschidere rapida pe recirculatia fiecarei grupe. Aceste VIR si VDR-uri sunt actionate pneumatic.

Aerul de comanda este asigurat de la o statie de compresoare, situate in exteriorul cladirii CAF 6-7. Statia este prevazuta cu doua compresoare de tip HAFI (unul in functiune si unul in rezerva), circuit de aer comprimat, doua racitoare de aer, doua separatoare de picaturi tip ciclon, prevazute cu ventile pentru fiecare in parte.

Racirea aerului se face cu apa. Apa circula in serpentinele racitoarelor de aer, iar aerul printre serpentine. Picaturile ce apar in racitor sunt evacuate in separatorul de picaturi. De aici apa este evacuata la canal printr-un electroventil comandat de un nivelmetru montat pe separator.

In interiorul statiei de compresoare se gasesc rezervoare tampon de 16 m³ si doua cartuse filtrante, fiecare avand ventile de izolare, de purjare si supape de siguranta. Exista posibilitati de ocolire a racitoarelor de aer, a rezervoarelor tampon si a cartuselor filtrante.

In cazul nefunctionarii Statiei de compresoare, aerul de comanda (instrumental) poate fi asigurat, prin circuit montat pe estacada, de catre compresorii de aer de pe Sala turbine. In mod similar, in cazul nefunctionarii compresorilor Sectiei turbine, prin acelasi circuit se poate asigura aerul necesar comandarii ventilelor pneumatice aferente instalatiei cazanului nr.2 si a clapetilor de priza de la cele doua turbine.

In zona CAF-ului nr.5, la cota 0, exista ventilul de reglare al presiunii aerului avand ventile de izolare si ventil de ocolire.

Fiecare CAF este echipat cu cate doau statii de gestionare a aerului instrumental (SAI), alimentate dintr-un colector comun. SAI-urile sunt prevazute cu ventile de izolare si by-pass pentru ocolirea acestora in cazul unor defectiuni. Din iesirea fiecarui SAI, dintr-un colector comun, sunt alimentate actionarile VIR-urilor si VDR-urilor de pe circuitele CAF.

Circuitul de apa racire

Pentru o functionare normala este necesara racirea uleiului in lagare, racirea etansarii si a placii de baza al pompelor de recirculare.

Aceasta se asigura cu apa dintr-un rezervor de apa racire (10 m³) situat la o inaltime de aproximativ la 10 m, situat in exteriorul salii CAF, prin cadere libera. Exista un colector comun din care sunt alimentate cu apa de racire pompele de termoficare, si cate un colector pentru pompele de recirculare ale fiecarui CAF. In cazul reparatiilor, circuitul este prevazut cu ventil de izolare pentru circuitul fiecarei pompe. Apa rezultata un urma racirii este evacuata la canal.

Tot prin cadere libera sunt alimentate cu apa de racire cele doua zavoare hidraulice ale fiecarui CAF. Acestea au rolul de a colecta apa rezultata din spalarea exterioara a sistemului convectiv. In timpul functionarii CAF-ului acestea trebuie sa contina apa pana la nivelul + 600 mm. Fiecare CAF si fiecare zavor au ventile de izolare pe circuitul apei de racire. Apa din acestea este evacuata la canal. Conducta de alimentare cu apa a zavoarelor este racordata pe conducta de apa ICAB din CET, inainte de ventilele de admisie a apei in rezervorul de apa racire.

Din acelasi rezervor sunt alimentate cu apa racitoarele de aer din statia de compresoare. Alimentarea se face cu ajutorul pompei de apa racire. Exista doua pompe de apa racire(una in functiune si una in rezerva), care aspira din rezervor si refuleaza in colectorul din care sunt alimentate racitoarele de aer. Pompele au vane de izolare pe conductele de aspiratie si refulare si de asemenea clapete de retinere inaintea vanelor de pe refulare.

Exista posibilitati de a alimenta cu apa, printr-un by-pass, racitoarele de aer din conducta de apa ICAB din CET (daca presiunea apei permite). Fiecare racitor de aer are ventil de izolare pe colectorul de intrare si iesire a apei.

Apa calda rezultata din racirea aerului la Statia de compresoare se returneaza in CET la turnurile de racire.

Alimentarea cu apa a rezervorului de apa racire se poate face, fie prin conducta de apa ICAB din CET, fie prin conducta de apa dedu din CET (intre aceste doua conducte exista paralel).

Pe conducte la intrarea apei in rezervor exista un ventil actionat electric, comanda acestuia se face automat de nivelul din rezervor. Acesta este prevazut cu ventile de izolare si by-pass.

Circuitul de apa spalare

Spalarea cu apa a sistemului convectiv se face prin aceleasi suflatoare cu care se executa suflarea cu abur. Presiunea necesara apei pentru spalare se realizeaza cu o pompa de spalare tip NC 100-65-315 NOMC 324 FCI , cu urmatoarele caracteristici :

- debit : 8 m³/h,

- inaltime de refulare : H= 130 m c.a,

- puterea motorului :75 KW,

- turatia : 1500 rot/min.

Pompa aspira dintr-un rezervor de apa spalare tip B, cu volumul de 630 m³, alimentat fie cu apa ICAB, fie cu apa dedurizata din CET.

Operatia de spalare se executa cu cazanul oprit, dupa o perioada de cca 1000 ore de functionare a cazanului si numai daca este necesar.

Instalatia de monitorizare noxe la cos

Fiecare dintre cele doua cazane de apa fierbinte au fost dotate, in urma lucrarilor de modernizare, cu instalatii de monitorizare in flux continuu - pe durata functionarii - a urmatoarelor componente din gazele arse la cos :

• oxid de carbon ;

• oxigen ;
• bioxid de sulf ;
• continut de N0x ;
• continutul de pulberi .

Afisarea datelor masurate se face local si pe monitoarele aflate in camera de comanda a cazanului.

Instalatia de automatizare

In urma montarii noilor arzatoare cu NOx redus, cele doua cazane de tip 8A au fost dotate cu automatica noua, de tip OVATION, care asigura exploatarea in regim automat. Monitorizarea functionarii celor doua cazane se face prin intermediul a doua calculatoare de proces montate in camera de comanda termica, pe care pot fi vizualizate schemele functionale ale instalatiilor aferente celor doua cazane ; se poate vizualiza fiecare cazan separat, sau numai unul dintre cazane aflat in functiune. Manevrele executate in timpul exploatarii pot fi initializate de la distanta - de catre operatorul CC , prin modificarea parametrilor afisati pe ecran, sau local , instalatia de automatizare dispunind de traductoare de cimp inteligente de tip fieldbus.

Principalele ecrane disponibile pe monitoarele din camera de comanda, pentru vizualizarea parametrilor de functionare in timp real sunt prezentate in anexe la prezenta instructiune.

10. Caracteristici functionale ale CAF tip 8A

Debit caloric la sarcina maxima . . . . . . . . . . 116 MW (100 Gcal/h)

Debit caloric la sarcina minima . . . . . . . . . . . 46 MW (40 Gcal/h)

Debit de apa circulat prin cazan constant . . . . . . 908 kg/s

Presiune de lucru la iesirea din cazan :

- maxim . . . . . . . . . . . . . . . 20 bar

- minim . . . . . . . . . . . . . . . . 8 bar

Presiunea de calcul . . . . . . . . . . . . . . . .. 24,5 bar

Cresterea de temperatura a apei in cazan . . . . . . . . . Δt_max = 30⁰C

Temperatura apei la intrarea in cazan . . . . . . . . .. 120⁰C

Temperatura apei la iesirea din cazan . . . . . . . . 150⁰C

Randament garantat la sarcina max . . . . . . . . . . 88,5 %

Pierderea de presiune pe parte de apa . . . . . . . . . 2 bari

Categoria cazanului conform C 18-85 . . . . . . . . « g »

Temperatura gazelor la iesire la functionarea pe pacura

pentru sarcina maxima . . . . . . . . . . . . . . 185⁰C

Temperatura gazelor la iesire la functionarea pe gaze

naturale pentru sarcina maxima . . . . . . . . . . . 215⁰C

Combustibil folosit : pacura STAS 31-85

gaze naturale STAS 3317-63

Temperatura aerului de alimentare a arzatoarelor . ..min : - 20⁰C

max : + 200⁰C

Numarul ventilatoarelor cazanului . . . . . . . . .. 2 buc.

Debitul de aer al unui ventilator . . . . . . . . . .. 22 m³/s (masurat cu diafragme de

masura montate pe canalele de aer spre fiecare grupa de arzatoare

Presiunea aerului la refularea ventilatorului . . . . . . 5790 Pa

Electromotor actionare ventilator - putere . . . . . . . 250 KW

- turatia . . . . . . 1000 rot/min.

- tensiune . . . . 6000 V

- frecventa . . . . . 50 Hz

Electromotor de actionare

Suflatoare - putere . . . . . . 11 KW

- turatia . . . . . . 1500 rot/min.

- tensiune . . . . . .. 220 V/380 V

Caracteristici arzator

Tip : Arzator cu NOx redus , fabricat de ALSTOM POWER, dupa un proiect ICPET

Numar de arzatoare pe cazan : 12

Combustibil : pacura STAS 51-83 (pacura viscoasa, cu continut ridicat de sulf)

Putere termica maxima : 11,825 MWt

Debit de pacura : - maxim 1100 kg/h

- minim 400 kg/h

Presiune pacura : - maxim 11 bar

- minim 6 bar

Viscozitate pacura : 2,5÷3⁰ E

Tip de pulverizare pacura : cu abur cu presiune constanta

Parametrii aburului de pulverizare :

- presiune : 10,5±0,5 bar ;

- temperatura : 240±20⁰ C ;

Aer de ardere : aer rece cu temperatura -27 ÷ +20⁰ C ;

Domeniu de reglare arzator : continuu 2,5 : 1 ;

Exces de aer la arzator : maxim 8% la sarcina de 100% ;

Pierdere de presiune aer de ardere : maxim 16 mbar.

Caracteristici aprinzator de gaz

Tip aprinzator : gaz-electric ;

Gaz de aprindere : gaz natural STAS 3317-67 sau gaz petrolier lichefiat STAS 66-67 ;

Presiune gaz : - gaz natural : 0,1 bar ± 10% ;

- gaz petrolier lichefiat : 0,1 bar ± 10% ;

Debit gaz aprindere : - gaz natural : 12 m³N/h ;

o      gaz petrolier lichefiat : 3 m³N/h ;

Supraveghere flacara : cu supraveghetor propriu de tip cu tija de ionizare ;

Aprindere : cu scanteie electrica intre eelectrod si masa 5 kV ;

Diametru/lungime : Ø 48/1800.

Caracteristici tehnice ventilator de aer pentru aprindere si racire :

Tip : IFV 10-710/3 in contructie insonorizata ;

Aer rece ;

Debit : 1400 m³/h ;

Presiune : 73,3 mbar ;

Motor electric : 7,5 kW ; 3000 rpm ; 220/380V ; 50 Hz ;

Nicel zgomot : 85 dB la 1 m distanta de sursa ;

Nr.buc. 2 buc./cazan din care unul in functiune, celalalt in rezerva.

Parametrii necesari la limita cazan pentru combustibil, abur si aer

Pacura :

- calitate : conf. STAS 51-83 ;

- presiune tur : 18±1 bar ;

- presiune pe recirculare :

- max. 5 bar (in functionare cazan) ;

- max. 18 bar (in regim de recirculare) ;

- debit pompat :

- max. 15030 kg./h la sarcina cazan de 100% ;

- max. 16200 kg/h la functionare arzatoarelor cu sarcina de 110% ;

- min. 7800 kg./h la sarcina cazan de 40% ;

- debit consumat :

- cca. 12256 kg./h la sarcina de 100% ;

- cca 4800 kg./h la sarcina cazan de 40% ;

- debit recirculat 1000-3000 kg./h la functionare cazan (pentru evitarea congelarii pacurii pe traseul cazan-gospodarie de pacura) ;

- vascozitate pacura : 2,5-3⁰E (corespunde unei temperaturi de preincalzire de cca +160⁰C la pacura tip 300/50S si de +120⁰C la pacura cu continut de sulf ≤ 1%) ;

Abur pulverizare :

- presiune : 13 ÷ 16 bar ;

- temperatura : +240 ± 20 ⁰C ;

- debit max. 1,5 t/h ;

- consum specific : cca 0,080 kg.abur/kg.pacura.

Abur de suflare conducte pacura :

- presiune : 6 ÷ 16 bar ;

- temparatura : + 180⁰C ÷ + 200⁰C ;

- debit max. 1 t/h.

Aer instrumental de comanda :

- calitate conform STAS 8842-79 cl.II-a ;

- presiune 6 bar ± 10% ;

- debit 0,006 m³/sec. (la presiunea de 6 bar + 10%) ;

- temperatura : -10 ÷ + 50 ⁰C.

Gaz aprindere :

Gazul natural :

- calitate : conf. STAS 3317-67 ;

- presiune : 0,2 ÷ 0,8 bar. ;

- debit : 12 m³_N/h. ;

Gaz petrolier lichefiat :

- calitate : STAS 66-78 ;

- presiune : 0,12 bar ± 10% ;

- debit : 3 m³_N/h. ;

Sursa de gaz patrolier lichefiat este necesara in cazul lipsei presiunii gazului natural in centrala.

Alte caracteristici tehnice :

- sistemul de reglare continuu ;

- domeniul de reglare a instalatiei de ardere 2,5 :1 ;

- dimensiuni flacara arzator (diametru si lunfime) : flacara arzatorului se va incadra in dimensiunile focarului existent, la toate sarcinile ;

- excesul de aer in gazele de ardere la sfarsitul focarului : max. 8% la sarcina de 100% ;

- continului de CO in gazele de ardere la O₂ = 3% < 170 mg./m³_N ;

- emisii de NOx in gazele de ardere la O₂ = 3% < 450 mg./m³N ;

Caracteristici contructive ale cazanului de apa fierbinte tip 8A

Cotele de gabarit maxim (la exteriorul elementelor de cazan) :

a)     latimea (inclusiv ventilatoarele) . . . . . . . . .17040 mm

b)     adancime (inclusiv scari, platforme) . . . . . . ..14575 mm

c)     inaltime - fara cos . . . . . . . . . . . . . ..24933 mm

- cu cos . . . . . . . . . . . . . . ..55118 mm

Volumul focarului . . . . . . . . . . . . . .. 445 m³

Suprafetele de schimb de caldura :

a)     suprafata de radiatie . . . . . . . . . . 334 m²

b)     suprafata de convectie . . . . . . . . . 4123,6 m²

Focarul cazanului, de forma paralelipipedica, cu colturile realizate printr-o teava de colt, cuprinde atat camera de ardere cat si camera de radiatie cu aceiasi sectiune transversala :

a)     sectiunea transversala . . . . . . . . . . . . 43 m³

b)     inaltime focar . . . . . . . . . . . . . . . 10, 37 m³

c)     dimensiunile tevilor in focar . . . . . . . . . Ø 60x4 mm

d)     pasul tevilor . . . . . . . . . . . . . . . 75 mm

e)     grosimea platbandei . . . . . . . . . . . . 6 mm

Zona de convectie are pereti membrana realizati in doua solutii constructive.

a)     peretii laterali: tevi Ø 60x4 pas membrana: 75 mm

b)     peretii front si spate : tevi Ø 51x4 pas membrana 67 mm.

serpentinele sistemului de convectie : tevi Ø 51x 3,5 mm.

tevi sustinereale serpentinelor : tevi Ø 51x4 mm

volumul de apa al cazanului inclusiv conductele aferente : 80 m³

Centrala termica de pornire aferenta CET Vest este prevazuta cu trei cazane de abur tip CR16-A-OM , pentru producerea de abur de presiune si temperatura medie,destinat acoperirii necesarului de abur pentru:

-gospodaria de combustibil lichid (preincalzire pacura,incalzire pacura din vagoane pe rampa in vederea descarcarii );

-degazare termica a apei de adaos termoficare in degazorii de la statia de pompe termoficare;

-acoperirea necesarului de abur pentru Epurare chimica;

-acoperirea necesarului de abur pentru degazare termica a apei pentru consum propriu (in degazorul propriu , montat pe acoperisul salii CTP;

-pulverizare pacura si suflare convectiv la CAF nr.6 si 7.

Doua dintre cazanele din cadrul CTP (CR 16 nr.1 si 2 ) au fost modificate in vederea producerii de abur supraincalzit;modificarea a constat in demontarea unei parti din fascicolul de convectie si montarea in drumul gazelor de ardere a unui supraincalzitor de abur , precum si a elementelor de legatura si siguranta ale acestuia pe cazan.Modificarea s-a executat dupa un proiect ICPET SA Bucuresti,proiect care a modificat si sistemul de separatie din tamburul superior al cazanului corespunzator noilor conditii de functionare.

Prezenta instructiune va prezenta separat instalatiile din cadrul CTP,tinind cont de caracteristicile functionale putin diferite ale cazanelor CR 16 nr.1 si 2,fata de CR 16 nr.3.

Cu aceleasi destinatii ca si cazanele tip CR 16 - A-OM ,dar cu caracteristici constructive compet diferite,linga cladirea CTP sint montate 2 cazane tip ABA (pentru aceste doua cazane s-a intocmit separat instructiune tehnica de exploatare, dar ele apar in schema generala a centralei termice de pornire,anexata prezentei instructiuni ).

4. Cazanele de abur industrial tip CR 16 AOM din cadrul CTP sunt destinate producerii de abur pentru Gospodaria de combustibil lichid si pentru pulverizare pacura la CAF-urile 6 si 7 in perioadele in care nu sunt disponibile alte surse.

Cazanele de abur tip CR 16 -AOM nr.1 si 2 din cadrul CTP (Centralei Termice de Pornire) sint cazane industriale de medie presiune,modificate dupa un proiect ICPET in vederea producerii de abur supraincalzit cu urmatorii parametri: - debit:10 t/h ;

- presiune:15 bari ;

- temperatura de iesire a aburului supraincalzit : 350 ⁰ C ;

- temperatura apei de alimentare : 100 ⁰ C.

Cazanele sint cu pereti membrana,cu circulatie naturala a apei,cu ecrane de radiatie si fascicul de convectie montat intre doua tambure.Modificarea a constat in demontarea fascicolului de convectie si realizarea unui supraincalzitor de radiatie la iesirea aburului saturat din tamburul superior,impreuna cu elementele de legatura si siguranta necesare montarii acestuia pe cazan;s-a modificat,de asemenea,sistemul de separatie din interiorul tamburului superior (schema de functionare modificata a cazanelor CR 16 - AOM este prezentata in anexa).

Cazanele sint de tipul cu drumuri orizontale de gaze,schimbul de caldura la suprafetele de incalzire facindu-se cu suprapresiune pe partea gazelor de ardere,suprapresiune realizata la fiecare cazan cu ajutorul cite unui ventilator de aer cu urmatoarele caracteristici :

-tip ventilator : centrifugal monoaspirant;

-debit : 12500 m³/h ;

-temperatura aerului aspirat : 25⁰ C ;

-puterea motorului electric de antrenare : 22 kW ;

-turatia :1500 rot/min.

Pentru preincalzirea aerului de ardere,in vederea maririi randamentului cazanelor,acestea sint prevazute cu preincalzitoare de aer tubulare;preincalzirea aerului se face cu abur extras din colectoarele de iesire abur ale fiecarui cazan;din proiectul initial cele trei cazane CR 16,prevazute sa functioneze si cu combustibil pacura,cuprind cite patru baterii de incalzire , alimentate cu abur de 15 atm ,care au ca destinatie preincalzirea aerului de ardere pina la 80⁰ C , in vederea evitarii aparitiei fenomenului de coroziune la tevile preincalzitorului de aer ; preincalzitorul de aer propriu-zis este format , la fiecare cazan,din tevi f54x1,5 mm,amplasate in partea superioara a focarului,gazele arse circulind prin interiorul tevilor,iar aerul de ardere prin exteriorul tevilor (printre tevi).Suprafata totala de schimb de caldura a preincalzitorului de aer este de 242 m².

Sistemul vaporizator al cazanelor este format din doi tamburi (unul superior si altul inferior),fiecare cu diametrul de 800 mm si cu grosimea peretilor si a fundurilor de 20 mm si din

peretii membrana ai cazanului construiti din teava f51x4 cu aripioare,cu o suprafata de schimb de caldura de 38 m² (suprafata de radiatie).Instalatia interioara a tamburului superior cuprinde,pe linga separatia nou montata si purja continua a cazanului (debitul de purja continua al cazanului este de 5% din debitul nominal ).

Arzatorul este construit astfel incit poate functiona,fie numai pe gaze naturale,fie numai pe pacura (nu poate functiona simultan pe ambii combustibili).

Caracteristicile principale ale arzatorului sint urmatoarele :

-tip arzator : AGP 800/770 ;

-consum de gaze naturale : 712 Nm³/h ;

-consum de pacura : 666 kg/h ; ATENTIE : circuitul de pacura nu mai este in functiune.

-exces de aer : 1,14 (pentru gaze naturale) si 1,16 (pentru pacura);

-debit de aer pentru sarcina nominala : 7700 Nm³/h ;

-presiunea gazului la intrarea in arzator :500 mm col apa (schema de alimentare cu gaze naturale a cazanelor de abur CR 16 este prezentata in anexa) ;

Reglajul debitului de aer de ardere se face manual ; la cazanul CR 16 nr.1 reglajul aerului de ardere (al debitului de aer pentru ardere se face independent de reglajul debitului de gaze naturale , prin intermediul unui sibar al carui brat se misca pe un sector de cerc prevazut pe circumferinta cu gauri pentru fixare in pozitia corespunzatoare debitului de aer necesar diferitelor regimuri de functionare;la cazanul CR 16 nr.2,ca si la cazanul CR 16 nr.3,reglajul debitului de aer necesar arderii se face simultan cu reglajul debitului de gaz natural , prin actionarea unui sibar comun de reglaj ; in plus,aerul mai poate fi reglat si din paletii reglabili ai arzatorului (la cazanul CR 16 nr.2).Aerul de ardere este introdus in cazan prin doua canale de aer situate de o parte si de alta a cazanului.Din canalul de aer este racordata o conducta 32x4 prin care se extrage aer pentru racirea supraveghetorilor de flacara si a pilotilor de la arzatoare .

-presiunea pacurii la intrarea in arzator : 25 kgf/cm² ;

Cosul de fum este de constructie metalica,cu un diametru de 920 mm si o inaltime de 25 m , construit separat pentru fiecare cazan in parte. Cosul este prevazut in interior cu o scara metalica verticala , pentru acces pina la virf , unde cu ajutorul a trei dispozitive , se poate asigura intretinerea cosului (control , reparare , vopsire , etc.).

Pentru alimentarea cu apa a cazanelor de abur din cadrul CTP sint prevazute trei pompe de alimentare cu urmatoarele caracteristici :

-tip pompa : SADU 80x6b,centrifugala multietajata ;

-debit : 25 m³/h ;

-inaltime de refulare : 180 m c.a.

-puterea motorului de antrenare : 30 Kw ;

-tip pompa : verticala multietajata (produs tip LOWARA - Italia);

-debit : 9-24 m³/h ;

-inaltime de refulare : 224 - 100 m c.a.;inaltime de refulare maxima:H_max=224 m c.a. ;

-putere : 15 Kw .

Cazanele de abur din cadrul CTP utilizeaza pentru producerea aburului apa dedu sau demi,furnizata de la Epurarea chimica; preincalzirea apei de alimentare pina la temperatura de 100⁰C se face in degazorul aferent CTP (degazor ce realizeaza si degazarea termica a apei de alimentare).Schema de alimentare cu apa a cazanelor din cadrul CTP este prezentata in anexa.

Alte caracteristici ale cazanelor CR 16 nr.1 si 2

-volumul de apa al unui cazan : 7,03 m³ + 0,98 m³ ;

-greutatea totala a partii metalice a cazanului 31100 kg ;

-izolatia cazanelor este asigurata cu saltele de vata minerala si manta metalica la exterior ;

-vatra focarului , ambrazura arzatorului si usile de vizitare sint protejate cu caramida refractara si beton refractar ;

-lungimea cazanului = 6300 mm ;

-latimea cazanului = 2840 mm ;

-inaltimea cazanului = 4610 mm;(modificarea cazanelor de abur nr.1 si 2 nu a dus la modificari ale gabaritului cazanului , dimensiunile de mai sus fiind comune pentru cele trei cazane din cadrul CTP) ;

-volumul exterior al cazanului : 82,5 m³.

Cazanul de abur tip CR 16 - AOM nr.3 este un cazan industrial de medie presiune, care produce abur saturat, cu pereti membrana, cu circulatia naturala a apei, cu ecrane de radiatie si fascicul de convectie.

Alimentarea cu apa a cazanului se face cu ajutorul pmpelor de alimentare descrise mai sus , reglajul alimentarii cu apa putind fi facut manual sau automat , cazanul fiind dotat in acest scop cu un regulator de nivel tip Haneman , care controleaza automat nivelul apei in tamburul cazanului;cazanul are posibilitatea de alimentare pe "fir" manual sau pe "fir"automat .

Preancalzitorul de aer tubular ajuta la ridicarea randamentului cazanului,prin preincalzirea aerului necesar arderii,folosind abur extras din colectorul de iesire al cazanului .

Combustibilul utilizat este gazul natural.

Cazanul functioneaza cu suprapresiune pe circuitul gazelor arse. Ventilatorul de aer face simultan oficiul de introducere a aerului necesar arderii si de evacuare a gazelor arse din cazan; la marirea tirajului contribuie si cosul metalic inalt de 25 m.

Izolatia cu saltele de vatra minerala asigura micsorarea pierderilor de caldura prin peretii cazanului.

Vatra focarului , ambrazura arzatorului si usile de vizitare sunt protejate cu caramida refractara.

Caracteristici tehnice de exploatare

Sistemul vaporizator este format din doi tamburi (unul superior si altul inferior) de 800 mm cu gosimea peretilor si a fundurilor de 20 mm, peretii membrana cu tevi de de 51 x 4 mm si tevi de 51 x 3 pentru convectiv.

Suprafata de incalzire - radiatie = 38 m²; convectie = 14 m².

Instalatia interioara a tamburului superior este formata din conducte de alimentare, purja continua, cutii de linistire si tevi cu o anumita amplasare pentru a obtine o separare eficienta a

aburului saturat. Preancalzitorul de aer este format din tevi de de 54 x 1,5 mm fiind amplasat in partea superioara a focarului; gazele arse circula prin interiorul tevilor, iar aerul prin exteriorul tevilor (printre tevi).

Suprafata de incalzire = 242m²

Cosul de fum cu diametrul de 920 mm si inaltimea de 25 m asigura evacuarea gazelor arse in atmosfera. Cosul este prevazut in interior cu o scara verticala pentru acces pana la varf

unde cu ajutorul a trei dispozitive se poate asigura intretinerea cosului (control, suduri, vopsire).

Bateriile de incalzire sunt folosite la functionarea cazanului pe pacura, pentru a ridica temperatura aerului la 80 C, evitudu-se coroziunea tevilor preancalzitorului de aer. Sunt in total 4 baterii ce functioneaza cu abur de 15 atm.

Arzatorul poate functiona numai pe gaze sau numai pe pacura.

Nu se poate functiona simultan pe ambii combustibili.

Consum de gaze - 712 Nm³/h

Consum de pacura -666 Kg/h

Exces de aer -1,14 gaze si 1,16 pacura

Arzatorul este de tip AGP 800/770, cu urmatoarele caracteristici :

• presiunea gazului la intrare in arzator : 500 mm col.apa ;
• presiunea pacurii la intrarea in arzator : 25 kgf/cm² la pacura ;

ATENTIE : circuitul de pacura nu mai este in functiune.

Volumul de apa al cazanului = 7,03 m³ + 0,98 m³ al spatiului de abur = 8 m³. Temperatura gazelor arse la iesirea din focar = 1107⁰ C; temperatura gazelor arse la

intrare in PA = 309⁰C. Temperatura gazelor arse la cos la functionarea pe gaze este 150⁰C , iar la functionarea pe pacura - 190⁰C.

Debit aer pentru sarcina nominala : 7700 Nm³/h.

Presiunea gazelor arse in focar : 83 mm H₂O;

Presiunea gazelor arse la intrare in PA : 33 mm H₂O.

Ventilatorul de aer este de tip V 475/1 centrifugal - monoaspirant.

Debit = 12500 m³/h

Temperatura aerului aspirat = 25⁰C

Presiune de refulare = 424 mm H₂O

Motor: N=22 Kw; 1500 rot/min.

Greutatea totala a partii metalice a cazanului : 31.100 Kg (31 tone)

Parametrii de functionare

Debit 10 t/h

Presiune    15 kgf/cm²

Temperatura    200^oC

Scheme si regimuri de functionare pentru cazanele de abur cr 16

Schema de incadrare in cadrul CTP a cazanelor de abur CR 16 este prezentat in anexa.

In regim normal de exploatare , pentru asigurarea necesarului de abur de medie presiune supraincalzit al centralei (degazare,epurare chimica,abur pulverizare si suflare pentru CAF, abur pentru preincalzirea pacurii - pe rampa de descarcare si in preincalzitorii de treapta a II a),se functioneaza cu un cazan de abur in functiune,alimentat cu o pompa de alimentare (celelalte doua pompe fiind in rezerva),cazan ce furnizeaza abur in colectorul de abur de 16 ata al centralei;in cazuri cu totul speciale,cind ambele blocuri energetice din CET sint oprite,iar necesarul de abur este foarte mare,se poate functiona cu doua cazane de abur pornite,alimentate cu o singura pompa de alimentare (celelalte doua pompe fiind in rezerva).

Parametrii normali de functionare :

-debit nominal : 8,65 t/h pt. cazanele CR 16 nr.1 si 2 ; 10 t/h pt. cazanul CR 16 nr.3 ;

-debit minim : 4 t/h ;

-presiune nominala : 14 bari ;

-temperatura aburului : 350⁰ C pt.cazanele CR 16 nr.1 si 2 ; 200⁰ C pt.cazanul CR 16 nr.3 ;

-temperatura apei de alimentare : 100⁰ C.

Controlul si reglarea cazanului in timpul functionarii

1.In timpul exploatarii cazanului se vor urmari parametrii pentru care a fost proiectat cazanul, si anume :

a) pentru cazanele CR 16 nr.1 si 2 :

- debit nominal . . . . . . . . . . . ..8,65 t/h ;

-debit minim . . . . . . . . . . . . 4 t/h ;

-presiune nominala . . . . . . . . . 14 bari ;

-temperatura aburului . . . . . . . . . 350^o C ;

-temperatura apei de alimentare . . . . . 100^o C .

b)pentru cazanul CR 16 nr.3 :

-debit nominal . . . . . . . . . . . 10 t/h

-presiune . . . . . . . . . . . . . . 15 kgf/cm²

-temperatura de iesire abur saturat . . . . 200⁰ C

2.Functionarea instalatiei se poate face cu reglaj automat sau prin reglaj manual .

2.1.Functionarea cu reglaj automat

La functionarea instalatiei cu reglaj automat de sarcina pentru o presiune a aburului prestabilita in regulatorul de sarcina (din panoul de comanda), bucla de reglaj de sarcina comanda deschiderea sau inchiderea mecanismului cu came in functie de consumul de abur produs in cazan , mentinind presiunea constanta .Presiunea aburului poate fi modificata schimbind referinta la regulatorul de sarcina din panou .

2.1.1.La functionarea instalatiei de ardere pe gaz natural se vor urmari :

o      presiunea gazului natural inainte si dupa regulator ;

o      eventualele neetanseitati pe traseele de combustibil ;

o      culoarea flacarii vizual , pentru depistarea din timp a vreunei dereglari sau schimbari accidentale a raportului gaz-aer (culoarea flacarii trebuie sa fie galben pai) .

2.1.2.Reglajul temperaturii aburului supraincalzit se va realiza cu ajutorul robinetului de justare (poz.2 din anexa nr.1) prin actionare manuala . Actionarea acestui robinet in sensul deschiderii duce la micsorarea temperaturii aburului supraincalzit , prin introducerea de apa de injectie in colectorul de iesire al supraincalzitorului cazanului .

Regimul chimic al apei de alimentare si al apei din interiorul cazanului va fi mentinut in concordanta cu "Instructiunile privind regimul chimic al apei de alimentare C18-85 , ale PE 218/98 , privind regimul chimic al apei si aburului in centralele electrice si termice , precum

si a ITI privind urmarirea si mentinerea regimului chimic al aburului si apei de alimentare pentru blocurile energetice de 125 MW si 160 Gcal/h , si anume :

NOTA : Acest regim chimic trebuie respectat si pentru cazanul CR 16 nr.3 , care va fi tratat separat .

PURJAREA CAZANULUI

Purjarea cazanului se executa in scopul curatirii suprafetei interioare a tamburului, pentru evitarea formarii de spuma la suprafata de separare a emulsiei apa-abur in tambur si a transportului de saruri cu aburul saturat in supraincalzitorul cazanului , lucru ce duce la infundarea acestuia . Purjarea cazanului se face prin :

- purja continua , cu ajutorul careia in apa din cazan se mentine un continut de saruri constant , prin indepartarea continua a unei parti a apei din cazan din zona in care concentratia acestor saruri este maxima (tamburul superior al cazanului) ; debitul de purja continua reprezinta 5% din debitul cazanului la sarcina nominala .

- purja periodica , care ajuta la eliminarea milului format in partile inferioare ale spatiului de apa (tamburul inferior).

Cazanul este prevazut cu robinete de purjare.Pentru purjarea periodica a cazanului ventilul de purjare rapida se va deschide ultimul pentru fiecare circuit in parte.Frecventa purjelor periodice, precum si cantitatea de apa eliminata cu ajutorul purjei continue , se va stabili pe baza indicatiilor date de Laboratorul chimic .

5. Statia de combustibil lichid

Cuprinde:

- pompele de transvoazare

pompele treapta I - a

preincalzitoare de pacura

filtrele fine si grosiere

pompele treapta II-a pentru CAF

Pacura sosita de pe rampa de descarcare trece prin 6 filtre si cu pompele de transvoazare este trimisa in rezervorul de stocaj de 10000 mc suprateran cilindric vertical.

Din rezervorul de stocaj pacura este luata de pompele din treapta I-a, 4 din care 2 in fucntiune si trimisa prin preincalzitoarele si filtrele fine la pompele din treapta a II-a.

Preincalzitoarele si filtrele sunt amplasate in aer liber pe o platforma langa statia de pompare.

Aburul necesar gospodariei de pacura este asigurat de centrala de pornire. Condensatul curat recuperat este pompat in rezervorul de puncte joase al centralei de pornire.

Pentru recuperarea pacurii rezultate prin goliri si suflari au fost prevazute bazine din beton in statia la cota cea mai joasa a cladirii.

Schema intocmita a fost dimensionata luandu-se in considerare urmatoarele valori pentru etapa I-al 973-3 CAF.

- consumul zilnic de pacura la sarcina maxima 860 t/zi

- consumul orar maxim 36 t/h

- numar si volum rezervoare stocaj 1x10.000 mc.

- capacitatea de pacura depozitata 9.000 t

- nr. de zile asigurat 10 zile

- nr.de guri de rampa 24

- lungime rapida 1x130m

- nr.de garnituri (navete) necesare 0,65

- capacitatea max.de descarcare a gurilor 1200 t/zi

- capacitatea max.de descarcare a liniilor 1200 t/zi

- debitat de abur la rampa 20 t/h

- debit de abur la rezervor 2,1 t/h

- total debit necesar 27 t/h

- debitul de pacura maxim asigurat de pompele de transvoazare in 8 ore de functionare

900 t/h

Caracteristici de functionare

Pompele de transvoazare si treapta I-a

- tipul DL12

- Q 550 1/m

- n    96o rot/min

- p     80 mca; 8 kg/cmp

- N    17 kW

Pompa treapta II-a

- tipul E T T 100 - 40x4

- Q 35 mc/h

- p    300 mca; 30 kg./cmp

- n    3000 rot/min

- N 100 kW

- U 380 V

Pompa de condens si drenaj

- tipul Cerna 50

- Q    20 mc/h

- p    30 mca - 3 kgf/cmp

- n 3000 rot/min

- N 3 kW

Pompa de condens si drenaj verticala

- tipul ACV 50-15

- Q 16 mc/h

- p 15 mca - 15kgf/cmp

- n    1500 rot/min

- N 3 kW

Preincalzitor pacura

- D 50 t/h

- p_n 16 kgf/cmp

Filtre grosiere pacura

- D 40 t/h

- p_n 6 kgf/cmp

Filtre fine pacura

- D 40 t/h

- p_n 10 kgf/cmp

6. Rampa de pacura este prevazuta :

a) 2 colectoare pacura, unul Ø 600 pe toata lungimea rampei (360 m) cu un total guri descarcare 90 buc. si un colector Ø377 pe o lungime 180 m echipat cu 36 guri descarcare.

b) un colector abur pentru incalzirea cisternelor pacura pe toata lungimea rampei fiind alimentat din colectorul distribuitor din statia pompe pacura tr.I ;

c) o pasarela de acces pe vagoanele cisterna. La nivelul pasarelei de acces sunt amplasate ventilele de izolare a furtunelor de abur, in numar de 120 pe fiecare parte a pasarelei ;

d) 2 fronturi de descarcare de o parte si de cealalta a pasarelei de acces cu o capacitate de descarcare de 2000 t/24 h.

Observatii :

1. Gurile de descarcarea pacurii sunt prevazute cu prize de abur pentru suflarea furtunelor.

2. Rampa este prevazuta cu instalatie de apa calda pentru spalare pe fiecare front de descarcare, cu 2 surse de apa :

a)     din reteaua de termoficare a CAT ;

b)     din reteaua hidrantilor cu ajutorul unei pompe si preinclazita intr-un boiler care foloseste care foloseste ca agent termic condensul rezultat de la preincalzitorii pacurii ;

3. In contructia rampei s-a prevazut o instalatie de drenaje care are rolul de a capta toate pierderile de pacura de la furtunele de descarcare si preluate de un separator de pacura ;

4. Rampa este prevazuta cu o retea de hidranti suprateranu alimentati cu doua surse de apa (apa din turnurile de racire ale CET si a doua sursa din apa industriala din refularea pompelor de la statia de pompe « Rosu « .

Separatorul de pacura este amplasat la Gospodaria de combustibil si serveste la recuperarea pacurii din apa evacuata la canalizare , in vederea respectarii legislatiei de mediu.

7. Statia de pompe pacura tr. a II-a are rolul de a asigura alimentarea cu combustibil lichid a cazanelor de abur nr.1 si 2 de 525 t/h, la presiunea prescrisa de furnizor pentru instalatia de alimentare cu pacura a fiecarui cazan . In statie sunt montati si colectorii de aspiratie si refulare ai pompelor de pacura , precum si armaturile aferente acestora, prin intermediul carora se realizeaza :

- alimentarea pe circuite separate, a cazanelor de abur nr.1 si 2 ; intre cele doua circuite sete prevazut circuit de by-pass ;

- reglarea presiunii pacurii pe circuitele tur de alimentare ale celor doua cazane ;

- returnarea pacurii neconsumate la cazanul nr.1 , fie in colectorul de aspiratie al pompelor de treapta aII-a, fie catre Gospodaria de combustibil lichid ;

- sectionarea circuitelor aferente Statiei de pompe pacura , in cazurile in care este necesar acest lucru, din diverse motive , cum ar fi, spre exemplu, lucrari de revizie la armaturile aferente unei pompe de pacura , in cazul in care nu se poate izola aceasta pompa, sau izolarea alimentarii unuia dintre cazanele de abur .

Se poate realiza sectionarea Statiei de pompe astfel :

• se poate alimenta separat fiecare dintre cazanele de abur 1 si 2 ;
• se pot izola separat pompele 1,2 si 7 , pe de o parte si separat pompele 3,4,5 si 6 pe de alta parte .

Statia este amplasata in zona cazanului nr.1, langa cosul de fum.

Statia este dotata cu :

1) cinci pompe centrifuge tip TT100 40x4

2) doua pompe centrifugale multietajate tip OLT 80x8M (pompele de pacura nr.4 si 7)

3) o pompa roti dintate tip DL 7 (la separatorul de pacura din exteriorul salii)

4) instalatia de stins incendiu cu abur ;

5) instalatia de apa racire lagare si pretsetupe ;

6) instalatia de ventilatie ;

7) un rezervor santina pentru colectarea pierderilor de pacura din statie si de la cazanele 1 si 2 ;

8) instalatie de avertizare si alarmare incendiu (senzori de fum montati la toate motoarele aferente pompelor (7 buc) din interiorul statiei si pe peretele de deasupra colectorului de refulare al pompelor 1,3,4 si 7 (3 buc).

Caracteristici tehnice si de amplasament

1.Pompele centrifuge tip TT 100-40x4 sunt pompe centrifugale multietajate (cu 4 etaje), sectionate in plan orizontal, cu rotoarele montate doua cite doua spate in spate, cu urmatoarele caracteristici :

Motor Pompa

P_el = 100 kW p_refulare = max.35 bar

I_n = 175 A Q = 35 m³/h

U_n = 380 V n = 3000 rot/min.

n = 3000 rot/min.

Statia de pompe pacura tr.II cos fum este echipata cu 5 buc pompe tip TT100 40x4, prevazute cu etansari mecanice tip ROSEAL.

2.Pompele tip OLT 80x8M sunt pompe centrifugale multietajate , sectionate in plan orizontal , avind stuturile de aspiratie si refulare orientate in sus . Rotoarele sunt montate in serie , unul dupa altul; pentru echilibrarea efortului axial pompa de acest tip este prevazuta cu disc de echilibrare.

Caracteristicile de functionare sunt urmatoarele :

Motor Pompa

P_el = 110 kW p_refulare = max. 40 bar

I_n = 195 A Q_nom = 50 m³/h

U_n = 380 V n = 3000 rot/min.

n = 2960 rot/min. Domeniu de temperaturi : 1÷130⁰ C

3.Pompa cu roti dintate tip DL 7 este montata in cuva miniseparatorului de pacura din spatele statiei de pompe.

Motor Pompa

P_el = 3 kW P_r = 20,6 kgf/cm²

I_n = 6,6 A Q = 9,9 m³/h

U_n = 380 V n = 1430 rot/min.

n = 1430 rot/min.

Are rolul de a prelua scurgerile de pacura din rezervorul drenaje al instalatiei de pacura aferente cazanelor nr.1 si 2 introducerea in circuit.

4. Instalatia de stins incendiu cu abur care este alimentata din colectorul de abur de la CTP.

5. Instalatia de apa racire lagare si pretsetupe este prevazuta cu alimentare dubla : din reteaua de apa potabila si din colectorii de apa coagulata spre rezervorul de 60 m³.

6. Instalatia de ventilatie este dotata cu doua ventilatoare (admisie aer si evacuare gaze).

7. Rezervorul santina este amplasat in exteriorul statiei de pompe si are rolul de a capta scurgerile de apa si pacura din statie. Acest rezervor a fost amenajat ca un miniseparator de pacura, care asigura separarea gravimetrica a pacurii din apa evacuata. Bazinul este prevazut cu serpentina cu abur , care asigura fluidizarea amestecului apa-pacura in perioadele friguroase. Alimentarea cu abur se face din instalatia de stins incendiu cu abur a statiei.

Pentru evacuarea pacurii din rezervor, acesta este prevazut cu o pompa cu roti dintate tip DL7, care refuleaza in colectorul de retur pacura spre rezervoare. Pompa este prevazuta cu racord flexibil prevazut cu plutitor pe partea de aspiratie. Punerea in functiune si oprirea pompei se face de catre operatorul pompe periodic, functie de nivelul din basa respectiva.