 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
| Tehnica mecanica |
GRUP SCOLAR ALEXANDRU VLAHUTA
SENDRICENI
PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE NIVELUL 2 DE CALIFICARE
Domeniul CONSTRUCTII INSTALATII SI LUCRARI PUBLICE
Calificarea INSTALATOR INSTALATII SANITARE SI DE GAZE
POMPE CENTRIFUGE
MEMORIUL JUSTIFICATIV
Pompele utilizate frecvent in instalatiile interioare de distributie a apei sant pompe centrifuge. In comparativ cu pompele cu piston, pompele centrifuge prezinta o serie de avantaje, dintre care: costul mai redus, ocupa spatii mai mici, necesita fundatii mai usoare si permit o exploatare mai simpla. Dezavantajul pompelor centrifuge consta in faptul ca ele nu pot absorbi apa daca conducta de aspiratie si corpul pompei nu sant pline cu apa.
Montarea si actionarea pompelor
Pompele se grupeaza, alcatuind o statie de pompare, care se monteaza intr-o incapere separate numita camera pompelor. Aceasta este amplasata de obicei in subsol, evitandu-se asezarea ei sub camerele de locuit.
Camerele
pompelor trebuie sa fie bine aerisita si sa i se asigure o temperatura de cel
putin +
Pompele de mana
Se folosesc la alimentarea cu apa a cladirilor mici si isolate, absorbind de obicei apa din puturi de mica adancime si refulind-o in rezervoare de inaltime.
Pompele de mana cele mai utilizate la instalatiile interioare sant pompele cu aripioare.
Acestea se pot monta sub nivelul apei in
putul din care aspira sau deasupra nivelului apei (la maximum 6-
In instalatiile de alimentare si distributie a apei, in statiile de pompare pot fi amplasate in diferite puncte, de exemplu: la captare, dupa instalatiile de tratare etc, si, in afara de ridicarea presiunii apei, pot indeplini diferite roluri, ca de exemplu pentru evacuarea depunerilor din camera de priza a captarii, din decantoare, din rezervoare etc.; spalarea filtrelor rapide; recircularea apei de racier in instalatii industriale etc.
Uneori se prevad si pompe de rezerva, pentru a asigura alimentarea cu apa a instalatiiloe fara intreruperi.
Fiecare pompa se monteaza pe un postament propriu. In cazul a doua pompe din care una active si una de rezerva, se poate executa un postament comun.
Pe conductele de aspiratie si refulare ale pompelor se prevad, de asemnea, robinete de inchidere pentru izolarea pompei de instalatie cand acest lucru este necesar.
Dorohoi, data Intocmit,
PIESE SCRISE
Pompele utilizate frecvent in instalatiile interioare de distributie a apei sant pompe centrifuge (fig. 1).
Fig 1. Pompa Centrifuga
In comparativ cu pompele cu piston, pompele centrifuge prezinta o serie de avantaje, dintre care: costul mai redus, ocupa spatii mai mici, necesita fundatii mai usoare si permit o exploatare mai simpla. Dezavantajul pompelor centrifuge consta in faptul ca ele nu pot absorbi apa daca conducta de aspiratie si corpul pompei nu sant pline cu apa. Din aceasta cauza, se recomanda ca pompele sa fie montate sub nivelul minim al apei din rezervoarele sau din puturile din care aspira. Cand nu se poate realize acest montaj, la capatul conductei de aspiratie se prevede o clapeta de retinere, care impedica golirea conductei si a pompei.
Pompele centrifuge se compun dintr-o carcasa cilindrica in spirala, in interiorul careia, fixat pe axul pompe, se gaseste un rotor cu palete. Carcasa este prevazuta cu doua racorduri, unul pentru conducta de absorbtie si altul pentru conducta de refulare. Prin invartirea rotorului ia nastere o forta centrifuga, sub influenta careia apa din pompa este dirijata de la centrul pompei spre periferie, ajungand la racordul de refulare. Datorita dirijarii apei dinspre centrul pompei spre periferie, se creeaza in centrul pompei o depresiune, iar sub actiunea presiunii atmosferice, apa, din rezervorul sau din putul din care aspira pompa, patrunde prin conducta de absorbtie in centrul pompei, de unde este dirijata spre periferie, asa cum s-a aratat.
Pompele centrifuge pot fi monoetajate (cu un singur rotor), pentru presiuni mici, si multietajata (cu mai multe rotoare legate in serie), pentru presiuni mari.
Pompele centrifuge se construiesc cu ax orizontal, fiind cuplate cu ajutorul unei legaturi elastice la motorul electric de care sant de obicei actionate, sau cu ax vertical, pompa fiind montata in rezervorul sau in putul din care aspira, iar motorul putand fi montat fie in afara putului (fig. 2), cuplat de pompa cu ajutorul unui ax prelungit, fie (in special in cazul puturilor de mare adancime) in interiorul putului (fig. 3) sub apa.
In ultimul caz, pompa se numeste sumersibila.
Fig. 2. Pompa cu ax vertical:
1 - sorb; 2 - pompa; 3 - motor electric; 4 - racord de refulare
Fig. 3. Pompa submersibila:
1 - motor electric; 2 - pompa
Pompele se grupeaza, alcatuind o statie de pompare, care se monteaza intr-o incapere separate numita camera pompelor. Aceasta este amplasata de obicei in subsol, evitandu-se asezarea ei sub camerele de locuit.
Camerele
pompelor trebuie sa fie bine aerisita si sa i se asigure o temperatura de cel
putin +
Gruparea pompelor se realizeaza in functie de retelele pe care le deservesc, prevazandu-se si pompe de rezerva, pentru a asigura alimentarea cu apa a instalatiilor fara intreruperi.
Pe conductele de absorbtie si de refulare ale pompelor se prevad robinete de inchidere. Robinetul de pe conducta de absorbtie serveste la izolarea pompei, fiind necesar mai ales cand pompa absoarbe dintr-o conducta sub presiune, sau cand pompa se gaseste sub nivelul apei din rezervor. Robinetul de pe conducta de refulare serveste la izolarea pompei de instalatie. Robinetele se prevad cu flanse, pentru a permite demontarea lor rapida.
Pentru a impedica intrarea corpurilor straine in pompa, la capatul conductei de absorbtie se prevede un sorb (sita). In cazul montarii pompei deasupra nivelului apei din rezervorul din care se face absorbtia, cand este necesara prevederea unei clapete de retinere pentru a impedica golirea conductei de aspiratie si a pompei, se poate prevedea un sorb cu clapeta (fig.4).
Pe conducta de refulare a pompei se mai monteaza si o clapeta de retinere, cu scopul de a impedica trecerea apei prin pompa in sens invers, in momentul cand pompa s-a oprit. Clapeta de retinere fereste pompa si de efectul loviturilor de berbec ce se pot produce in conducta de refulare, la oprirea si pornirea pompei.
Pompele centrifuge au la partea lor superioara un robinet de desaerisire, pentru eliminarea aerului din corpul lor.
Pentru masurarea presiunii pompei se monteaza un vacuummetru la racordul de aspiratie al pompei (respectiv un manometru, in cazul in care apa intra in pompa cu presiune) si un manometru la racordul de refulare al pompei.
Fig. 4. Sorb cu clapeta de retinere.
Actionarea pompelor centrifuge se realizeaza de obicei cu motoare electrice, intrucat deservirea acestora este usoara, ocupa o suprafata mica, iar comanda lor poate fi automatizata in mod foarte simplu. Motoarele electrice folosite sant motoarele trifazate (asincrone) cu pornire directa sau in stea-triunghi, in functie de puterea motorului si de tensiunea retelei. La pompele cu ax orizontal, motoarele electrice se monteaza, de obicei, impreuna cu pompa, pe o placa de fundatie comuna, de fonta (fig.5). Placa de fundatie este fixata pe un postament de beton, avand intercalate placi de pluta pentru amortizarea vibratiilor.
Fig. 5. Pompe cuplate elastic pe placa comuna de fundatie.
Daca nu se poate asigura alimentarea cu energie electrica, actionarea pompelor se face cu motoare cu combustie interna.
Pentru instaltii importante de alimentare cu apa contra incendiilor si pentru instalatiile vitale de alimentare cu apa industriala, se impune asigurarea alimentarii motoarelor electrice cu energie electrica de la doua surse. Prin doua surse se inteleh, fie doua posturi de transformatoare invecinate, fie un post de transformator alimentat in bucla, fie reteaua electrica publica si reteaua electrica alimentata de la uzina proprie a intreprinderii.
Daca nu se poate asigura a doua sursa de energie electrica, aceasta poate fi inlocuita cu motoare cu combustie interna.
Comanda pompelor se poate face manual, prin apasarea pe butoane de comanda, care se pot amplasa, fie in apropierea pompei (comanda locala), fie in alte incaperi (comanda de la distanta), sau automat, cu intrerupatoare de presiune si intreruptoare de nivel.
Intreruptoarele de presiune (fig. 6) sant prevazute cu o membrana elastica, 1, care pe una dintre fete este in contact cu apa din instalatie, iar pe cealalta fara este in contact cu un sistem de parghii 2.
Fig. 6. Intrerupator de presiune.
Cand presiunea din instalatie a atins valoarea maxima, pentru care s-a reglat intrerupatorul, sant desfacute o serie de contacte electrice, prin apasarea exercitata asupra lor de membrane elastica, circuitul se intrerupe si pompa se opreste. Cand presiunea din instalatie scade, atingand valoarea minima pentru care s-a reglat intrerupatorul, circuitul se inchide si pompele pornesc si functioneaza pana cand se atinge din nou presiunea maxima, ciclul repetandu-se. Presiunea maxima se regleaza cu piulita 3, iar diferenta dintre presiunea maxima si cea minima se regleaza cu surubul 4.
Intrerupatorul de nivel
asigura oprirea pompei cand nivelul apei dintr-un rezervor a atins limita
superioara si pornirea pompei, cand nivelul apei a atins limita inferioara.
Dispozitivul (fig. 7) se compune dintr-un plutitor 1, legat printr-un cablu 2
cu o contra-greutate 3. Cablul
este ghidat pe rolele 4 si trece printr-un orficiu care se grabeste in parghia
Fig. 7. Intrerupator de nivel.
Pe cablu sant fixate doua cursoare mici 6, care in pozitiile limita ale plutitorului (limita superioara si limita inferioara), actioneaza parghia, intrerupand sau restabilind circuitul electric de actionare a pompei. Reglarea greutatii proprii a plutitorului se face prin umplerea lui partiala cu apa, prin orificiul prevazut in acest scop.
Pentru a nu se produce uzura rapida a contactelor aparatajului electric, numarul de porniri pe ora nu trebuie sa fie mai mare decat zece.
Debitul q. Este cantitatea de apa trimisa de pompa in conducta de refulare, putand fi exprimat in 1/s, 1/min, m³/h, m³/s.
Inaltimea de pompare H. Este data indicatiile aparatelor pentru masurarea presiunii, montate la racordurile de refulare si de aspiratie ale pompelor.
Considerand aparatele de masurare a presiunii montate la acelasi nivel si neglijit diferenta dintre viteza apei in conducta de absorbtie si in cea de refulare, inaltimea de pompare este data de relatiile:
a) In cazul montarii unui vacuummetru pe conducta de absorbtie:
in care:
H - este inaltimea de pompare, in m col. Apa;
Mr - presiunea indicate de manometrul de pe conducta de refulare, in m. cola pa;
Va - depresiunea indicata de vacuummetrul de pe conducta de aspiratie, in m col. Apa;
b) in cazul montarii unui manometru pe conductele de absorbtie:
In care Ma este presiunea indicata de manometrul de pe conducte de aspiratie, in m col. Apa.
Puterea P. Este puterea necesara la axul pompei si este data de relatia:
In care:
Pu este puterea utila, adica lucrul mechanic util efectuat in unitatea de timp:
- randamentul pompei.
Puterea utila se obtine cu formula:
sau:
In care:
q - este debitul pompei in 1/s;
H - inaltimea de pompare, in m col. Apa;
- greutatea specifica a apei in kg/l, care pentru
apa cu temperatura pana la
- Randamentul . Randamentul unei pompe variaza in functie de conditiile de lucru ale pompei, puterea necesara la axul pompei find mai mare decat puterea utila, intrucat o parte din energie este consumata pentru a invinge frecarea lichidului de peretii pompei si frecarea axului in lagare, iar o parte din lichidul pompat se intoarce in camera de aspiratie, prin spatial dintre rotor si carcasa pompei.
- Turatia . Turatia unei pompe influenteaza atat debitul, cat si inaltimea de pompare a pompei si, in consecinta, si puterea necesara la axul pompei.
Debitul, presiunea si puterea pompei variaza in functie de turatie dupa relatiile:
Fig. 8. Curbele caracteristice ale unei pompe.
In care:
n si n sant turatiile;
q si q - debitele la turatiile n si n
H si H - inaltimea de pompare la turatiile respective;
P si P - puterile necesare la aceleasi turatii.
Pentru aceeasi turatie, debitul pompei variaza in functie de inaltimea de pompare ce trebuie asigurata, relatia intre aceste doua marimi fiind reprezentata prin curba caracteristica q,H a pompei (fig. 8).
Pentru fiecare dintre aceste perechi de valori corespunde un anumit tata prin curba , in functie de debit. O functionare normala a pompei implicate realizarea unui randament bun (40-75%).
Variatia puterii este reprezentativa prin curba P, in functie de debit.
Cunoasterea curbei caracteristice q,H si a curbei randamentului este necesara atat la alegerea pompelor, pentru a putea verifica daca, la conditiile cerute de instalatie, pompa aleasa functioneaza cu un randament bun, cat si pentru studierea functionarii in serie sau in paralel a pompelor.
Pentru a satisface nevoile instalatiei, debitul pompei se va determina dupa cum urmeaza:
Pentru retelele la care consumul de apa zilnic nu
depaseste 
al conductelor
care alimenteaza intreaga instalatie, determinandu-se cu formula:
In care:
q - este debitul pompei, in m³/h;
- debitul de calcul al
conductei, in 1/s.
Pentru retelele la care consumul de apa
zilnic depaseste m³, debitul pompei se ia egal cu consumul maxim orar (care se
determina conform indicatiilor de la 
11), insa nu mai mic decat 30 m³/h pentru retelele la care
debitele de calcul ale conductelor se determina cu formula (11), (internate,
cazarmi, bai publice etc.) si nu mai mic decat 20 m²/h pentru retelele la care
debitele de calcul ale conductelor se determina cu formula (12), (cladiri
administrative etc.) sau cu formula (16), (locuinte etc.).
Pentru a fi asigurata buna functionare a instalatiei, inaltimea de pompare a pompei trebuie sa satisfaca relatia:
In care:
H este inaltimea de pompare, in m col. Apa:
Hr - diferenta de nivel dintre axul pompei si punctual de consum (de pe conducta de refulare) situate la inaltimea cea mai mare, in metri, considerandu-se ca o valoare pozitiva daca punctul de consum respective este sub axul pompei; daca pompa refuleaza intr-un rezervor, la care deasupra punctului de intrare a apei in rezervor mai exista apa pana la o anumita inaltime, diferenta de nivel se va socoti de la nivelul maxim al apei din rezervor si pana la axul pompei;
Ha - diferenta de nivel dintre axul pompei si nivelul minim al apei din rezervorul sau din putul din care aspira pompa, in metri, considerandu-se ca o valoare pozitiva daca nivelul apei este sub axul pompei si ca o valoare negativa daca nivelul apei este deasupra axului pompei;
H
- inaltimea corespunzatoare presiunii maxime din
rezervorul sau din conducta in care refuleaza pompa, in m col. apa;
H
- inaltimea corespunzatoare presiunii minime din
rezervorul sau din conducta din care aspira pompa, in m col. apa;
h
- caderea de presiune (liniara si locala) din conducta de
refulare, in m col. apa;
h
- caderea de presiune (liniara si locala) din conducta
de aspiratie, in m col. apa;
h
- presiunea de utilizare, adica presiunea necesara la
orificiul punctului de consum respectiv, pentru a asigura o viteza de iesire a
apei, corespunzatoare necesitatilor de consum.
Pentru simplificare se noteaza:
In acest caz, relatia (125) se poate scrie:
In care:
Hg este inaltimea geodetica totala, adica diferenta de nivel dintre punctul de consum situat la inaltimea cea mai mare si nivelul minim al apei din rem situate la inaltimea cea mai mare si nivelul minim al apei din rezervorul din care aspira pompa, in m;
- diferenta dintre presiunea din rezervorul sau conducta din
carea aspira pompa si cea din rezervorul in care refuleaza pompa, in m col.
apa; in cazul absorbtiei dintr-un rezervor cu nivel liber si refularii in atmosfera, Hr max - Ha min se anuleaza; in cazul absorbtiei dintr-un
rezervor cu nivel liber si refularii intr-un rezervor sub presiune, Hr max - Ha min este tocmai presiunea din rezervorul sub
presiune;
Hp - caderea totala de presiune pe conducta de absorbtie si pe cea de refulare, in m col. apa.
Cunoscand debitul si inaltimea de pompare necesare in instalatie, se cauta in cataloage pompele care pot furniza, la inaltimea de pompare*) respective, un debit egal sau mai mare decat debitul necesar, verificand cu ajutorul curbei randamentului daca domeniul in care functioneaza pompa corespunde unui randament satisfacator.
Se folosesc la alimentarea cu apa a cladirilor mici si isolate, absorbind de obicei apa din puturi de mica adancime si refulind-o in rezervoare de inaltime.
Pompele de mana cele mai utilizate la instalatiile interioare sant pompele cu aripioare.
Acestea
se pot monta sub nivelul apei in putul din care aspira sau deasupra nivelului
apei (la maximum 6-
Cea mai frecventa constructie de pompa cu aripioare este pompa cu dublu efect (fig . 9). Aceasta pompa are un corp cilindric, in interiorul caruia se gaseste o pereche de aripioare fixe si o pereche de aripioare mobile, fiecare aripioara fiind prevazuta cu locasuri speciale pentru montajul valvelor de absorbtie si de refulare, Aripioarele mobile, pe care sant prevazute valvele de refulare, sant montate pe un ax, care patrunde in corpul pompei prin capacul ei, fiind etansat cu o presgarnitura. Capatul exterior al axului are o sectiune patrata; pe el se monteaza parghia de actionare cu maner de lemn, ale carei pozitii limita fac intre un unghi de 90°. Capetele extreme ale aripioarelor mobile reazema etans pe corpul pompei. Valvele de absorbtie sant montate pe aripioarele fixe.
Fig. 9. Pompa de mana cu aripioare, cu dublu efect.
Cand aripioarele mobile se rotesc in sensul aratat de sageata, apa din spatial a se comprima, valva 1 se inchide, valva 2 se deschide si apa este impinsa in spatial b si de acolo in conducta de refulare. In acelasi timp valva 4 se inchide din cauza presiunii din spatial b, iar valva 3 se deschide si apa din conducta de absorbtie patrunde in spatial c pe care-l umple.
La rotirea aripioarelor mobile in sens invers, in mod asemanator se comprima apa din spatial c, valva 3 se inchide, valva 4 se deschide si apa patrunde in spatial b si apoi in conducta de refulare, in timp ce apa din conducta de abosrbtie patrunde in spatiul a.
La alegerea pompelor de mana trebuie sa se tina seama ca lucrul mechanic pe care trebuie sa-l produca omul care pompeaza apa san u depaseasca 10-12 kgm/s. Ca atare, cu cat inaltimea de pompare este mai mare, cu atat pompa se alege mai mica ca debit, si invers.
In tabela
50 s-au indicat caracteristicile pompelor cu aripioare cu dublu efect, debitele
respective fiind socotite pentru o inaltime de pompare de
In instalatiile de incalzire, pompele utilizate in mod current sant: pompele centrifuge, pompele cu piston, pompele cu roti dintate si pompele manuale.
a. Defectele pompelor centrifuge . Sant cele mai des intalnite in instalatiile de incalzire cu apa calda. Deoarece defectele si modul de remediere sant similare cu cele descrise la pompele din instalatiile de alimentare cu apa, nu se va insista asupra acestora. Detalii asupra acestor aspecte se prezinta la cap. V.
Diferentele constau in executarea unor operatii de intretinere curenta care la pompele folosite in instalatiile de incalzire prezinta unele aspecte specifice, care se vor prezenta in cadrul subcapitolelor urmatoare.
b. Defectele pompelor cu piston . Aceste pompe utilizate la pomparea condensatorului in cazanele de abur prezinta in exploatare urmatoarele defectiuni:
Joc pronuntat intre pistonul si cilindrul pompei, ca urmare a uzurii pronuntate a fetei interioare a cilindrului si a suprafetei pistonului. In aceasta situatie se face o alezare a cilindrului si se inlocuiesc pistoanele.
Pistonul nu poate executa curca completa, din cauza depunerilor de piatra sau a impuritatilor in capetele pistonului. Daca nu se iau masurile de curatire, bratul de actiune al pistonului se poate rup, pompa suferind in acest mod defectiuni iremediabile.
Scurgeri pe langa garnituri, ca urmare a jocului pronuntat al pistoanelor uzate sau din cauza uzurii insasi a garniturii. Se cere o verificare atenta a acesteia deoarece in caz contrar pompa isi pierde caracteristicile tehnice (nu mai poate asigura presiunea si debitul necesar).
Depuneri de piatra sau de impuritati la locasele supapelor, facand ca acestea sa nu mai inchida bine orficiile de admise si evacuare. In acest mod, pompa pierde foarte mult din compresiune, neputand asigura debitul sau inaltimea de pompare necesara.
c. Defectele pompelor cu roti dintate . Dintre defectiunile mai importante care pot apara la pompele cu roti dintate se pot enumera:
Jocul pronuntat la axele rotilor dintate, ceea ce face ca dintii sa nu mai calce normal si pompa sa-si piarda din calitatile tehnice. Se impune redemierea imediata prin inlocuirea leagarelor sau confectionarea altor axe. Aceasta defectiune se poate usor constata, prin zgomotul specific pe care-l fac dintii prin lovire.
Lipsa de etanseitate a carcasei metalice, care se observa prin scurgerea lubrifiantului in exterior.
Intepenirea dispozitivului de siguranta prin pietrificarea depunerilor de impuritati pe axe. Trebuie sa se faca spalarea acestuia cu petrol sau benzina, o data pe an, in perioada cand nu se lucreaza cu aceste pompe.
La pompele cu carcasa dubla (pentru mentinerea pacurii in stare fluida se imbraca carcasa normala cu o a doua carcasa prin care circula abur), exista pericolul patrunderii combustibilului din pompa in carcasa exterioara si odata cu condensul acesta poate ajunge in cazan productand explozii. De aceea, trebuie un control reguros al acestor pompe, cautandu-se sa se realizeze o etansare cat mai buna a primei carcase (lipsa pierderii de combustibil).
Pentru pompele centrifuge intalnite frecvent la instalatiile aferente constructiilor, defectele cele mai importante se prezinta in continuare.
a. Pompa nu refuleaza sau debitul la refulare este insufficient. Cauzele acestui defect pot if localizate la conducta de aspiratie, la pompa, la conducta de refulare sau la electromotorul de actionare si se concretizeaza prin:
Neetanseitatii pe conducta de aspiratie sau la presgarnitura pompei (stobix); redemierea consta in verificarea imbinarilor cu flanse sau cu fitinguri de pe conducta de aspiratie si strangerea presgarniturii de la pompa.
Pompa nu este amorsata datorita unor defecte la clapeta de retinere a sorbului (impuritati intre ventil si scaunul sau, garniture uzata, scaunul ventilului uzuat etc,); pentru remediere se demonteaza sorbul si se inlatura defectul, apoi se toarna apa in pompa pana cand nu mai ies bule de aer prin orificiul de aerisire al pompei. Acest defect nu apare la pompele in montaj inecat (nivelul apei din rezervorul tampon este mai sus decat nivelul axului pompei).
Turatia este sub cea normala datorita scaderii valorii tensiunii de la reteaua electrica; inlaturarea defectului nu este posibila decat luand legatura cu intreprinderea de distributie a energiei electrice pentru aducerea tensiunii la valoarea normala.
Conducta de aspiratie sau sita sorbului este infundata; remedierea consta in curatirea conductei sau a sitei sorbului.
Debitul putului este mai mic decat debitul pompei; pentru functionarea normala a pompei se inchide partial robinetul de la refularea pompei.
Inaltimea de pompare este prea mare; pentru o functionare
normala inaltimea de aspiratie plus inaltimea de refulare trebuie sa fie mai
mica sau egala cu inaltimea de pompare inscrisa pe eticheta de control a pompei
(inaltimea de aspiratie trebuie sa fie de maximum 6-
Pompa este infundata sau rotoarele uzate, iar pentru remediere se vor demonta cu atentie etajele pompei se vor curate; in functie de gradul de uzura al rotoarelor si carcasei pompei se vor inlocui fie numai rotoarele si inelele de etansare, fie intreaga pompa (daca a deposit durata normala de serviciu).
Robinetul de la refularea pompei este partial sau total inchis; remedierea consta in deschiderea lui.
Nivelul apei din put a scazut, sorbul
ramanand partial sau total deasupra nivelului apei, iar pentru remediere se
prelungeste conducta de aspiratie astfel incat sorbul sa ajunga sub nivelul
apei; se va urmari insa ca inaltimea conductei de aspiratie sa nu depaseasca
b) Pompa sau legarile ei se incalzesc in timpul functionarii. Aceasta se poate produce datorita urmatoarelor cause mai importante (in continuare se indica si masurile care trebuie luate pentru inlaturarea cauzelor):
1) Unsoarea este insuficienta sau prea veche la lagare; pentru remediere se revizuieste sistemul de ungere si se pune unsoare noua in cantitate suficienta pentru a asigura ungerea sau se inlocuieste complet unsoarea din sistem.
2) Pompa si motorul nu sant coaxiale sau axul pompei este stramb; pentru inlaturarea defectiunii se verifica coaxilitatea pompei si motorul si se corecteaza slabind piulitele de fixare ale pompei pe cadrul de fundatie. Daca se constata ca axul s-a strambat, se demonteaza pompa, se rectifica axul sau se inlocuieste.
3) Suporturile lagarelor nu sant stranse uniform, pentru care se demonteaza lagarele, se verifica si se monteaza din nou, urmarindu-se strangerea corecta.
4) Presgarniturile pompei sant prea stranse, pentru care se slabesc piulitele de strangere ale presgarniturilor.
5) Axul electromotorului trepideaza, pentru care se verifica rulmentii de la electromotor si daca sant uzati se inlocuiesc.
6) Turatia este prea, mare pentru care se verifica daca turatia corespunde cu cea indicata pe eticheta de control.
c) Pompa trepideaza peste limitele normale. Poate fi rezultatul urmatoarelor cause principale:
1) Fundatia este gresit realizata (prea mica sau nu exista izolatie); pentru remediere se reface fundatia (se mareste daca este prea mica sau se executa o izolatie antifonica daca aceasta lipseste).
2) Centrarea pompei cu motorul nu este realizata, pentru care se verifica centrarea pompei si starea cuplajului elastic, luand masuri de corectare a unor eventuale greseli.
3) Tampoanele de cauciuc ale cuplajului elastic sant uzate, pentru care se inlocuiesc.
4) Pompa lucreaza in regim de cavitatie din cauza unei suprasolicitari, pentru care se elimina cauzele care duc la aparitia cavitatiei.
5) Rotorul electromotorului este dezechilibrat, remedierea defectului realizandu-se in ateliere specializate unde exista posibilitatea verificarii modului de echilibrare a rotorului si corectarea acestuia. Trepidatiile pot apare si datorita unei indoiri foarte mici a axului rotorului, indoire care se observa greu cu ochiul liber.
d. Pompa nu are suficienta presiune la refulare. Aceasta se intampla atunci cand turatia pompei este prea mica sau cand pompa absoarbe aer fals datorita unor etanseitati pe conducta de aspiratie . Modul de remediere este indicat la punctual a de mai inainte. Daca defectul este cauzat de inaltimea prea mare a conductei de aspiratie, se iau masuri pentru coborarea cotei de montaj a pompei.
e. Scurgeri de apa pe la presgarnitura pompei. Sant determinate fie de strangerea prea slaba a presgarniturii, fie de uzura acesteia. Scurgerea este considerata defect daca cantitatea de apa este mare, deoarece in mod normal pe la presgarnitura picura apa in cantitati foarte mici. Daca se scurge apa pe la presgarnitura si in timpul stationarii pompei, inseamna ca ventilul de retinere de pe conducta de refulare a pompei nu inchide etans si trebuie luate masuri pentru remediere (schimbarea garniturii, slefuirea scaunului ventilului etc.).
f. Motorul nu poate actiona pompa. Cauzele unui asemenea defect pot fi urmatoarele:
Motorul are puterea prea mica, pentru care se verifica daca puterea motorului corespunde cu puterea de antrenare indicate pe eticheta de control a pompei.
Pompa este ruginita la interior, datorita unei perioade indelungate de nefunctionare, rotoarele fiind blocate. Se demonteaza pompa, se curate si se spala toate piesele cu petrol lampant.
Apa este inghetata in pompa; pentru pornire se incalzeste incet pompa folosind lampa de lipit, apoi se verifica daca inghetarea nu a produs deteriorari la pompa.
Ca si la pompele cu piston, defectiunea principala care poate apare la pompele manuale cu clape consta in aceea ca nu aspira apa sau aspira in cantitati foarte mici. Cauzele pot fi:
Pompa absoarbe aer fals datorita deteriorarii garniturii
de la capacul pompei; pentru remediere se demonteaza capacul si se inlocuieste
garniture cu una noua confectionata din carton de
Presgarnitura nu este strinsa sufficient sau are garniture deteriorate, pentru care se strange presgarnitura, ori se inlocuieste complet garnitura de etansare a acesteia.
Imbinarile conductei de aspiratie nu sant etanse, pentru care se verifica si se strang suruburile de la flanse sau se schimba garniturile.
Exista fisuri in corpul sau in capacul pompei; se inlocuieste piesa fisurata sau intreaga pompa. Remedierea prin sudura la aceste piese care sant confectionate din fonta nu prezinta suficienta siguranta.
Clapele pompei nu calca perfect pe scaunul lor, datorita uzurii axelor sau urechilor de fixare pe ax ale clapelor. In aceste situatii se inlocuiesc axele clapelor sau se bucseaza urechile de prindere pe ax ale clapelor. In general, astfel de remedieri sant iluzorii deoarece daca axele clapelor s-au uzat si acestea nu mai calca normal pompa trebuie inlocuita.
Clapeta sorbului nu inchide etans, datorita deteriorarii garniturii; aceasta se inlocuieste.
In instalatiile de
alimentare cu apa se utilizeaza frecvent pompele centrifuge; acestea sant
compuse dintr-o carcasa cilindrica in spirala
Pompele centrifuge pot fi: monoetajate (cu un singur rotor), pentru presiuni mai mici, sau multietajate (cu mai multe rotoare legate in serie), pentru presiuni mari.
Dupa modul de constructie, pompele centrifuge pot fi: cu ax orizontal (v. fig 10), cuplate direct cu motorul electric sau cu ax vertical (fig. 11); in ultimul caz pompa poate fi montata in rezervorul sau in putul din care aspira, iar motorul fie in afara putului si cuplat de pompa cu un ax prelungit (v. fig. 11), fie in interiorul putului, sub apa (in cazul puturilor de mare adancime), in care caz se numeste pompa submersibila.
Indiferent de tipul pompei sau locul de montaj, apa nu este aspirate in corpul pompei direct din rezervoare sau puturi, deoarece unele particule solide ar putea fi antrenate si ar duce la uzura sau chiar la ruperea paletelor rotorului, ci prin intermediul unui sorb. Sorbul este alcatuit dintr-un system de site successive cu ochiuri din ce in ce mai mici in care materiile solide sant retinute. In cazul montarii pompei deasupra nivelului apei din rezervorul din care aspira, pentru a evita golirea conductei de aspiratie (dezamorsarea pompei) se prevede un sorb cu clapete de retinere.
Pentru a impedica trecerea apei prin pompa in sens invers, cand pompa s-a oprit, pe conducta de refulare se prevede o clapeta de retinere 10 (v. fig. 10). In timpul functionarii, la pornirea sau la oprirea pompei, clapeta de retinere are si rolul de a feri pompa de efectul mechanic al loviturilor de berbec (undele de presiune care iau nastere ca urmare a curgerii nepermanente a apei in conducta de refulare).
La partea superioara a conductei de refulare se monteaza un robinet de aerisire pentru eliminarea aerului din corpul pompei.
Pentru masurarea presiunii apei se monteaza cate un manometru pe conducta de aspiratie, respectiv, de refulare.
Pe conductele de aspiratie si refulare ale pompelor se prevad, de asemnea, robinete de inchidere pentru izolarea pompei de instalatie cand acest lucru este necesar.
Prin gruparea mai multor pompe se formeaza o statie de pompare. Statia de pompare este un ansamblu de constructii, instalatii si utilaje cuprinzand:
echipamentul electromecanic: pompe, motoare electrice pentru antrenare si instalatia electrica de forta;
instalatii hidraulice: conducte, piese le legatura, armature, aparate de masura si control;
Fig. 10. Pompa centrifuga cu ax orizontal cuplata elastic cu motorul electric de antrenare si montate pe placa comuna de fundatie.
1-pompa centrifuga; 2-motor electric; 3-cuplaj elastic; 4-placa metalica comuna pentru pompa si motorul electric; 5-fundatie (postamentul) pompei; 6-sorb; 7-conducta de aspiratie; 8-conducta de refulare; 9-vana de inchidere; 10-clapeta de retinere; 11-difuzor; 12-automat pentru pornirea motorului electric al pompei; 13-cablu electric; 14-conducta pentru scurgerea apei de la deasupra pompei; 15-sifon de pardoseala; 16-bulon pentru fixarea placii pe fundatia pompei.
Fig. 11. Pompa centrifuga cu ax vertical.
1-pompa centrifuga; 2-motor electric; 3-sorb; 4-conducta de aspiratie; 5-conducta de refulare; 6-clapeta de retinere; 7-vana de inchidere.
instalatii auxiliare: pentru manevrarea utilajelor, echipamentului hydraulic etc., instalatii electrice de iluminat, instalatii sanitare de incalzire si ventilare etc.;
cladirea, (constructia) in interiorul careia se monteaza echipamentul electromecanic si instalatiile aferente, numita si camera pompelor.
In instalatiile de alimentare si distributie a apei, in statiile de pompare pot fi amplasate in diferite puncte, de exemplu: la captare, dupa instalatiile de tratare etc, si, in afara de ridicarea presiunii apei, pot indeplini diferite roluri, ca de exemplu pentru evacuarea depunerilor din camera de priza a captarii, din decantoare, din rezervoare etc.; spalarea filtrelor rapide; recircularea apei de racier in instalatii industriale etc.
Dupa pozitia utilajului (pompelor) fata de nivelul terenului, statiile de pompare pot fi: supraterane, semiingropate sau subterane.
Atunci cand este necesara o marire a debitelor, se monteaza doua sau mai multe pompe in parallel (fig. 12), iar cand este necesara o marire a presiunii (a inaltimii de pompare) se monteaza doua sau mai multe pompe in serie (fig. 13)
Uneori se prevad si pompe de rezerva, pentru a asigura alimentarea cu apa a instalatiiloe fara intreruperi.
Fiecare pompa se monteaza pe un postament propriu. In cazul a doua pompe din care una active si una de rezerva, se poate executa un postament comun.
Pompele pot fi comandate manual, prin apasarea pe butoanele de comanda ale intrerupatorului motorului de antrenare, sau automat, cu intrerupatoare de presiune sau nivel, care deschid contactele electrice ale circuitului de alimentare a motoarelor electrice la depasirea presiunii sau, respectiv, a nivelului maxim al apei din instalatie.
Fig. 12. Schema montarii a doua pompe in paralel.
1-pompa; 2-conducta de aspiratie; 3-conducta de refulare; 4-clapeta de retinere; 5-robinet de inchidere.
Fig. 13. Schema montarii a doua pompe in serie aceleasi repere ca la figura 12.
Alexandrescu Florin Conducte si armaturi 1963
Burchiu V. Instalatii de pompare
Editura didactica si pedagogica 1982
Chimion G si altii Pompe centrifugale
Editura tehnica Bucuresti 1964
Chioveanu T. Cartea instalatorului
Editura Tehnica 1989
Dunitrescu L Instalatii sanitare pentru ansambluri
de cladiri
Editura tehnica Bucuresti 1970
Dunitrescu L Instalatii sanitare pentru ansambluri
de cladiri (editia a
Editura tehnica Bucuresti 1980
Florescu Al Exploatarea lucrarilor de alimentare cu apa
si canalizare
Editura tehnica 1979
Mihail N. Materiale de constructie si instalatii
Editura didactica si pedagogica 1975
Mateescu Th. Calculul instalatiilor sanitare, apa, canal, gaze
Editura Gh. Asachi Iasi 1996
Pislarasu I Alimentari cu apa
Editura tehnica Bucuresti 1981
Pricop Gh si altii Indrumator pentru alimentari cu apa prin foraje
Editura Agro - Silvica 1963
Simonetti A. Cartea muncitorului de instalatii sanitare interioare
Editura Tehnica 1980
Simonetti A. Agenda instalatorului de apa si canal
Editura Tehnica 1984
Vintila St si altii Instalatii de alimentare cu apa, canalizare,
Sanitare si de gaze
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Instalatii | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
