GRUP SCOLAR ALEXANDRU VLAHUTA

SENDRICENI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE NIVELUL 2 DE CALIFICARE

Domeniul CONSTRUCTII INSTALATII SI LUCRARI PUBLICE

Calificarea INSTALATOR INSTALATII SANITARE SI DE GAZE

TEMA PROIECTULUI

Rezervoare de Apa

MEMORIUL JUSTIFICATIV

MEMORIUL JUSTIFICATIV

Dupa rolul pe care il indeplinesc, rezervoarele de apa se clasifica in:

-rezervoar - tampon;

-rezervoare de inaltime;

-rezervoare de inmagazinare.

1. Rezervoare - tampon.

Daca pompele ar absorbi apa direct din conducta publica, datorita pornirii si opririi lor bruste s-ar produce socuri, care s-ar face simtite in conducta publica si in special la consumatorii invecinati. Pentru evitarea acestui lucru, se prevad rezervoare de apa deschise, denumite rezervoare - tampon, care se intergaleaza intre conducta publica si pe legaturile la consumatorii invecinati, ci se limiteaza la conducta de absorbtie si la rezervor. Ele se executa din beton armat (hidroizolate), sau din tabla de otel (grunduite la interior si la exterior de doua ori cu miniu de plumb) si se monteaza de obicei pe grinzi, pe pardoseala salii pompelor.

2 .Rezervoare de inaltime

Aceste rezervoare au ca scop sa creeze presiunea necesara la consumatorii de apa, pe baza diferentei de inaltime dintre pozitia lor si a comutatorilor. Ca urmare, aceste rezervoare se amplaseaza in poduri sau in turnuri special amenajate la cladiri. Rezervoarele de inaltime se mai prevad si in cazurile cand se cere o presiune cat mai constanta la consumatori, de exemplu la unele industrii. Rezervoarele de inaltime se executa, aproape totdeauna, din tabla de otel si rareori din beton armat. Distantele dintre rezervoarele de inaltime si peretii camerelor in care se amplaseaza trebuie sa fie de minimum 0,7 m, in cazul celor paralipipedice. Stapiul dintre rezervor si pereti lazii se umple cu material termoizolant ca: rumegus de lemn, turba pisata, vata minerala etc. Aceasta izolatie inlatura si condensarile pe peretii rezervorului. Incaperile in care se amplaseaza rezervoarele de inaltime trebuie sa fie bine aerisite si bine intretinute.

In comparative cu rezervoarele sub presiune ale statiilor de hidrofor, care au acelasi sol, rezervoarele de inaltime prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje:

Avantaje:

-apa este distribuita cu o presiune constanta la consumatori;

-capacitatea utila este relative mare fata de volumul total al rezervorului, iar presiunea exercitata pe peretii rezervorului este foarte mica.

Dezavantaje:

-rezervoarele de inaltime sunt deschise in cazul unei intretineri necorespunzatoare, pot patrunde in ele corpuri straine;

-in timpul verii, temperature apei se poate ridica peseta cea indicata, din cauza cladirii excessive din camerele in care se amplaseaza;

-pericolul de inghet, din cauza frigului in timpul iernii.

3. Rezervoarele de inmagazinare a apei

Acesre rezervoare se prevad atat la cladirile civile, cat si la cele industriale, in urmatoarele cazuri:

-cand se cere o rezerva de apa, pentru deservirea consumatorilor in cazurile cand s-ar intrerupe accidental alimentarea cu apa, de exemplu la spitale, baii publice, cladirii industriale etc.

-cand debitul de alimentare nu acopera consumul orar maxim de apa la cladiri;

-cand alimenatrea cu apa la cladirii este intermitenta.

Rezervoarele de inmagazinare a apei pot fi inferioare, adica situate sub nivelul punctelor de consum, montate in subsoluri sau ingropate in pamant, si superioare, adica situate deasupra nivelului punctelor consumatoare, montate in poduri, turnuri, sau in constructii speciale, numite castele de apa. Rezervoarele care se executa in subsoluri, se amplaseazain camere anume destinate, bine aerisite si bine intretinute. Rezervoarele de inmagazinare a apei se executa din beton armat sau din tabla de otel. Cele din beton armat se prevad cu hidroizolatie, iar cele metalice se grunduiesc de doua ori cu miniu de plumb, la enterior si la exterior inpotriva ruginii. Se mentioneaza ca rezervoarele de inmagazinare inferioare servesc totdeauna si ca rezervoare - tampon.

4. Accesoriile rezervoarelor de apa

Accesoriile rezervoarelor de apa sunt:

-conducta de alimentare;

-conducta de plecare;

-conducta de aerisire;

-conducta de golire si de spalare;

-dispozitivul de preapli;

-conducta de semnalizare.

a). Conducpa de alimentare transporta apa de la conducta publica sau de la sursa propie la rezervor. Pe aceasta conducta se monteaza un robinet cu ventil actionat cu plutitor, care inchide alimentarea cand nivelul apei din rezervor a atins limita superioara si o deschide cand nivelul ei incepe sa scada. Sectiunea de trecere a robinetului cu plutitor este egala cu sectiunea conductei de alimentare.

b). Conducta de plecare. Conducta de plecare conduce apa spre pompe, in cazul rezervorului - tampon si al rezervorului de inmagazinare inferioara, construind astfel conducta de absorbtie a pompelor. Pe aceasta conducta se monteaza un robinet de inchidere, pentru izolarea rezervorului de reteaua de distributie a apei in caz de nevoie.

c). Conducta de aerisire. Conducta de aerisire serveste pentru a pune in contact cu atmosfera interiorul rezervorului. Prin aceasta conducta se evacueaza aerul la umplerea cu apa a rezervoarelor si intra aer in ele, pe masura ce apa se consuma.

d). Conducta de golire si spalare. Conducta de golire si spalare serveste la evacuarea apei cand ramane in rezervoare sub conducta de plecare. Pe conducta de golire se prevede un robinet de golire. Aceasta conducta are diametrul de 50 - 100 mm.

e). Dispozitivul de preaplin. Dispozitivul de preaplin are rolul de a indeparta din rezervor excesul de apa, in cazul defectarii plutitorului. Se compune din:

-tubul cu cot, care se executa din teava sau din tabla de otel, si se incastreaza in peretele rezervorului; are rolul sa dirijeze excesul de apa din rezervor in vasul preaplinului.

-vasul preaplinului, de forma prismatica, cu dimensiunile de circa    0.6 x0.6x0.6 m, sau de forma tronconica (palnie), cu diametrul superior de 0.6 m, diametru inferior de 0,3 m si inaltimea de circa 0.6; la partea inferioara, vasul are un stut pentru racordarea cu conducta de scurgere;

f). Conducta de semnalizare. Conducata de semnalizare, semnalizeaza intrarea in functiune a preaplinului. Ea deriva din tubul cu cot al preaplinului si este o conducta de sectiune mica, 1/2 - 3 - 4˝; se prevede in cazul rezervoarelor rezervoarelor de inaltime.

Dorohoi, data    Intocmit

PIESE SCRISE

Rezervoare de apa

Sunt constructii din metal beton sau zidarie destinate inmagazinarii apei necesare diverselor utilizari.

Scopul acestor elemente ale sistemului de alimentare cu apa este:

- Sa asigure distribuirea in anumite perioade a unui debit superior celui furnizat de sursa de apa

- Sa asigure rezervele pentru avarii sau incendii,

- Sa permita realizarea unor timpi de reactie cu diversi reactivi folositi in statiile de tratare,

- Asigurarea unui regim de presiune corespunzator solicitarilor consumatorilor.

Dupa rolul pe care il inplinesc, rezervoarele de apa se clasifica in:
-rezervoare-tampon

-rezervoare de inaltime

-rezervoare de inmagazinare.

Rezervoare-tampon

Cand alimentarea cu apa a unei cladiri este asigurata in mod permanent, cu debit suficient, insa cu presiune nesadisfacatoare, presiunea necesara se realizeaza cu ajutorul pompelor.

Daca pompele ar absorbi apa direct din conducta publica, datorita pornirii si opririi lor bruste s-ar produce socuri, care s-ar face simtite in conducta publica si in special la consumatorii invecinati.

Pentru evitarea acestui lucri, se prevad rezervoare de apa deschise, denimite rezervoare-tampon, astfel ca socurile nu se mai fac simtite in conducta publica si pe legaturile la consumatorii invecinati, ci se limiteaza la conducta de absorbtie si la rezervor.

Aceste rezervoare fiind deschise, prezinta dezavantajul ca rup presiunea din conducta publica (apa ajunge de la presiunea din conducta publica la presiunea atmosferica); totodata permit inrautatirea calitatilor apei.

Ele se executa din beton armat (hidroizolate), sau din tabla de otel (grunduite la interior si exterior si exterior de doua ori cu miniu de plumb) si se monteaza de obicei pe grinzi, pe pardoseala salii pompelor.

Pentru ca alimentarea cu apa a cladirii sa fie asigurata in mod permanent, se prevede o conducta de ocolire (cu robinet de inchidere), care permite izolarea rezervorului in caz de defectiuni, absorbtia facandu-se, pentru o perioada de scurta durata, direct din conducta publica.

Rezervoare de inaltime

Aceste rezervoare au scopul sa crieze presiunea necesara la consumatorii de apa, pe baza diferentei de inaltime dintre pozitia lor si a consumatorilor (fig. 1). Ca urmare, aceste rezervoare se amplaseaza in poduri sau in turnuri special amenajate la cadiri. Ele sunt alimentate prin pompe si asigura o functionare cu randament bun a pompelor, functionare care sa nu fie infuentata de variatiile mari ale consumului de apa din instalaie.

Rezervoarele de inaltime se mai prevad si in cazurile cand se cere o presiune cat mai constanta la consumatori, de exemplu, la unele industrii.

Rezervoarele de inaltime se executa aproape in totdeauna din tabla de otel si rareori din beton armat. Sunt in forma cilindrica sau paralelipipedice, cu fundul plat; forma se alege in fuctie de dimensiunile incaperii in care trebuie sa se amplaseze. Rezervoarele cilindrice sunt mai economice decat cele paralelipipedice, deoarece necesita material mai putin, insa necesita un spatiu mai mare pentru amplasare.

Distantele rezervoarele de inaltime si pereti camerilor in care se amplaseaza trebuie sa fie de minimum 0,5 m, in cazul celor cilindrice, si de minimum 0,7 m, in cazul celor paralelipipedice.

Rezervoarele metalice se grunduiesc de doua ori la interior si exterior cu miniu de plumb, pentru a fi ferite de rugina.

Pentru evitarea deteriorarii pardoselii podului si a altor elemente de constructie, din cauza apei care curge din rezervoare la defectarea acestora, sau din cauza apei care s-ar condensa pe peretii lor, fiecare rezervor de innaltime se aseaza deasupra unei tavi, executata din lemn si captusita cu tabla de zinc sau cu tabla de otel zincata, avand rolul de a colecta aceste ape si a le evacua la canalizarea cladirii. Tava se leaga la conducta de preaplin a rezervorulu respective, pe aceasta legatura fiind interzisa montarea de robinete de inchidere. Tava se leaga sub conducta de golire a rezervorului, pentru a se evita inundarea tavii la golirea rezervorului. In tava se aseaza grinzile pe care se sprijina rezervorul.

In vedere evitarii incalzirii excesive a apei din rezervor in timp de vara, cat si pentru evitarea inghetului in timp de iarna, rezervorul se aseaza intr-o lada de lemn. Lada se aseaza pe grinzile de tava. Spatiul dintre rezervor si peretii lazii se umple cu material termizolant, ca: rumegus de lemn, turba pisata, vata minerala etc. Aceasta izolatie inlatura si condensarile pe peretii rezervorului.

Intregul material lemnos din care se executa lada si grinzile se trateaza cu substante antiseptice si apoi se vopsesc de doua ori cu vopsea de ulei.

Incaperile in care se amplaseaza rezervoarele de inaltime trebuie sa fie bine aerisite si bine intretinute.

In comparative cu rezervoarele sub presiune ale statiilor de hidrofoare. Care au acelasi rol, rezervoarele de inaltime prezinta urmatoarele avantaje si dezavantajele:

Avantaje:

-apa este distribuita cu o presiune aproape constanta la consumatori;

-capacitatea utila este relative mare fata de volumul total al rezervorului, iar presiunea exercitata pe peretii rezervorului foarte mica, deci cost redus si cosu de tabla de otel mic

Dezavantaje:

-rezervoarele de inaltime sunt deschise si in cazul unei intretinerii necorespunzatoare, pot patrunde in ele corpuri straine, inrautatind proprietatile de potabilitate ale apei;

-in timpul verii, temperatura apei se poate ridica peste cea indicate, din cauza caldurii excesive din camerele in care se amplaseaza;

-pericol de inghet din cauza frigului in timpul iernii;

-sunt necesare lucrari speciale de constructii, din cauza inaltimii de amplasare si a greutatii lor si se ivesc probleme dificile de arhitectura, care scumpesc costul cladirilor.

Dupa cum se vede, dezavantajele rezervoarelor de inaltime sunt mult mai mari decat avantajele lor, fapt pentru care aceste rezervoare se intalnesc destul de rar la cladirile civile.

In schimb, la cladirile industriale rezervoarele de inaltime se intalnesc mai des, pe de o parte datorita faptului ca industriile necesita in general apa la presiune aproape constanta, iar pe de alta parte, faptului ca nu totdeauna consumatorii indistriali cer apa perfect potabila.

Rezervoare de inmagazinare a apei

Aceste rezervoare se prevad atat la cladirile civile, cat si la cele industriale, in urmatoarele cazuri:

-cand se cere o rezerva de apa, pentru deservirea consumatorilor in cazurile cand s-ar intrerupe accidental alimentarea cu apa, de exemplu la spitale, bai publice, cladiri industriale etc. ;

-cand debitul de alimentare nu acopera consumul orar maxim de apa al cladirii;

-cand alimentarea cu apa a cladirii este intermitenta.

Rezervoarele de inmagazinare a apei pot fi comune, adica in acelasi rezervor se acumuleaza toata cantitatea de apa necesara (potabila, industriala si contra incendiilor). Ele pot fi si separate, adica cate un rezervor pentru fiecare fel de apa.

Prevederea unui rezervor comun sau a rezervoarelor separate pentru fiecare fel de apa se face tinandu-se seama de economiile de investitii, de cerintele tehnologice si de normele sanitare.

Rezervoarele separate se impun cand se inmagazineaza apa de calitati diferite, asa cum se intampla in unele industrii, precum si atunci cand nu se pot respecta normele sanitare de primenire a apei din rezervoarele commune. Rezervoarele comune sunt permise numai atunci cand se asigura primenirea apei din ele in termen de doua zile, daca rezervoarele sunt aeriene, sau de cinci zile, daca sunt subterane. Prin primenirea apei dintr-un rezervor se intelege consumarea cu completa in termenele indicate.

Primenirea apei este necesara pentru a se evita alterare ei din cauza stagnarii indelungate in rezervoare. In conditiile de primenire aratate, intr-un rezervor comun pentru apa potabila, apa industriala si pentru apa contra incendiilor, in care se pastreaza in permanenta rezerva intangibila pentru combaterea incendiilor, apa nu se poate altera deoarece are loc o circulatie permanenta in masa apei din cauza diferentelor de greutati specifice ale apei proaspete care intra in rezervor si ale apei inmagazinate anterior.

La rezervoarele comune, sorburile conductelor de plecare se monteaza la partea inferioara a rezervelor de apa respective (fig. 2), pentru a nu se consuma apa necesara industriilor si combaterii incendiilor in scopuri menajer-potabile, ceea ce ar duce la deranjamente in procesul de fabricatie si ar lipsi cladira de apa necesara combaterii incendiilor.

Rezervoarele de inmagazinare a apei pot fi inferioare, adica situate sub nivelul punctelor de consum, montate in subsoluri sau ingropate in pamant si superioare, adica situate deasupra nivelului punctelor consumatoare, montate in poduri, turnuri, sau in constructii speciale, numite castele de apa.

Rezervoarele subterane trebuie sa fie acoperite cu un strat de pamant gros de circa 0,5 - 1m, pentru a se mentine temperatura apei continute la valoare cat mai apropiata de temperatura apei din conducta publica. Se recomanda ca amplasarea lor sa se faca in spatii verzi si sa li se asigure o zona de protectie corespunzatoare.

Rezervoarele care se executa in subsoluri, se amplaseaza in camere anume destinate, bine aerisite si bine intretinute.

In cazurile cand canalizarea care deserveste cladirea intra sub presiune (ruleaza) si ar putea inunda rezervoarele de inmagazinare inferioare prin conductele de scurgere de preaplin, este recomandabil ca rezervoarele de inmagazinare sa se amplaseze astfe, incat racordul preaplinului sa fie deasupra nivelului maxim al apei din canal, cand acesta se pune sub presiune.

Din rezervoarele interioare apa se trimite la consumatori cu ajutorul pompelor, iar din cele superioare, prin presiunea rezultata din diferenta de nivel dintre rezervoare si consumatori. In acest ultim caz, rezervorul de acumulare indeplineste si rolul rezervorului de inaltime.

Rezervoarele de inmagazinare a apei se executa din beton armat sau din tabla de otel. Cele din beton armat se prevad cu hidroizolatie, iar cele metalice se grunduiesc de doua ori cu miniu de plumb, la interior si la exterior, inpotriva ruginii. Camerele in care se amplaseaza rezervoarele de inmagazinare trebuie sa fie prevazute cu instalatii de scurgere pentru apele care ar proveni de la defectarea rezervoarelor.

La instalatiile la care nu sunt premise intreruperi in fuctionare, cum sunt cere industriale si cele contra incendiilor, se recomanda ca volumul rezervoarelor de inmagazinare sa fie divizat in doua parti egale, adica sa se execute doua rezervoare in locul unuia singur. Aceasta pentru urmatoarele motive:

-in cazul unei defectiuni la unul dintre cele doua rezervoare, instalatia de distributie a apei poate functiona, mai mult sau mai putin bine, cu un singur rezervor, pana la repararea celuia direct;

-rezervoarele trebuie curatate si palate din timp in timp si daca s-ar prevedea un singur rezervor, instalatia de distributie a apei ar fi scoasa din functiune in timpul spalarii rezervorului.

In cazul rezervoarelor de apa subterane, trebuie sa se prevada un camin de acces la armaturile de pe conductele de deservire.

Se mentioneaza ca rezervoarele de inmagazinare inferioare servesc totdeauna si ca rezervoare-tampon.

Accesoriile rezervoarelor de apa

Accesoriile rezervoarelor de apa sunt:

-conducta de alimentare;

-conducta de plecare;

-conducta de aerisire;

-conducta de golire si spalare;

-dispozitivul de preaplin;

-conducpa de semnalizare.

a.Conducta de alimentare. Conducta de alimentare cu apa transporta apa de la conducta publica sau de la sursa proprie la rezervor.

Pe asceasta se monteaza un robinet cu ventilactionat cu plutitor (fig. 3), care inchide alimentarea cand nivelul apei din rezervor a atins limita superioara si o deschide cand nivelul ei a inceput sa scada.

Sectiunea de trecere a robinetului cu plutitor este legata de sectiunea conductei de alimentare. De obicei, se preved mai multe robinete cu plutitor, in locul unuia singur si, in acest ca, suma sectiunilor de trecere a acestor robinete este egala sau cat mai apropiata de sectiunea conductei de alimentare. Prevederea a mai multor robinete cu plutitor are urmatoarele avantaje:

-in cazul unui singur robinet cu plutitor, la o defectare a acestuia, se opreste complet alimentarea cu apa a rezervorului, pe cand in cazul mai multor robinete, alimentarea cu apa a rezervorului continua sa se faca prin robinetele ramase in functiune;

Sectiunea orificiului preaplinului si a conductelor ce il deservesc, care este direct proportionala cu sectiunea de trecere a robinetului cu plutitor, va fi cu atat mai mica si deci mai economica, cu cat sectiunea robinetului defect este mai mica.

Cand se prevad mai multe robinete cu plutitor, acestea se monteaza pe un distribuitor prevazut cu un stut de record la conducta de alimenatre cu apa si cu stuturi pentru racordarea robinetelor (fig. 4). Pe stuturile de recordare a robinetelor cu plutitor se prevad robinete de inchidere, pentru oprirea alimentarii cu apa in caz de nevoie.

Pe conducta de alimenatare cu apa comandata cu robinete cu plutitor se monteaza un robinet de inchidere, inainte de punctual de racordare cu rezervorul.

B.Conducta de plecare. Conducta de plecare conduce apa spre pompe, in cazul rezervoarelor-tampon si al rezervoarelor de inmagazinare inferioare, constituind deci conducta de absortie a pompelor.

In cazul rezervoarelor montate la inaltime, aceasta conducta face legatura dintre rezervor si reteaua interioara de conducte prin distributia apei. Pe aceasta conducta se monteaza un robinet de inchidere, pentru izolarea rezervorului de reteaua de distributie a apei in caz de nevoie (fig. 1).

La rezervoarele montate la inaltime, conducta de alimentare poate servi si de conducta de plecare (fig.5). In acest caz, pe legatura dintre rezervor si conducta de alimentare se prevede o clapeta de retinere. Fara clapeta de retinere controlul admisiei apei in rezervor nu s-ar mai putea face prin ventilul cu plutitor, caci alimentarea s-ar face si prin legatura de la partea inferioara a rezervorului. Pe de alta parte alimentarea cu apa a rezervorului prin aceasta legatura ar rascoli depunerile de mal de la fundul rezervorului si ar tulbura apa.

C.Conducta de aerisire. Conducta de aerisire serveste pentru a pune in contact cu atmosfera interiorul rezervoarelor. Prin aceasta conducta se evacueaza aerul la umplerea cu apa a rezervoarelor si intra aer in ele, pe masura ce apa se consuma. In cazul rezervoarelor de inmagazinare subterane care comunica cu caminul de acces la vane, nu se mai prevad conducte de aerisire, deoarece aerisirea are loc prin conductele prevazute pentru ventilatia caminului. In astfel de cazuri,caminele se ventileaza prin doua conducte de cate 150 mm diametru,care ies cu circa 0,5 m deasupra terenului, prevazute cu dispositive contra patrunderii corpurilor straine din afara in interiorul caminului si contra apelor de ploaie. Una dintre aceste conducte se opreste la circa 30 cm sub plafonul caminului, iar a doua la circa 30 cm deasupra pardoselii. Aceasta pentru a se produce curentul de aer necesar ventilarii.

D.Conducta de golire si de splare. Conducta de golire si de spalare serveste la evacuarea apei care ramane in rezervoare sub conducta de plecare. Tot prin aceasta conducta se evacueaza si malul care se depune cu timpul la fundul rezervoarelor. Pe conducta de golire se prevedere un robinet de golire. Aceasta conducta are diametrul de 50-100 mm.

Racordarea conductei de golire si spalare direct la canalizarea cladirii nu este permisa,deoarece prin aceasta legatura micro organismele pot ajunge in rezervor. Rezervoarele se golesc in general cu ajutorul pompelor care le deservesc, iar apa care ramane sub conductele de absorbtie ale pompelor se scurge liber la un recipient, de unde este trimisa la canal cu o pompa de mana,sau la un sifon de pardoseala.

E. Dispozitivul de preaplin. Dispozitivul de preaplin are rolul de a indeparta din rezervor excesul de apa, in cazul defectarii plutitorului. Se compune din(v. fig.2):

-tubul cu cot, care se executa din teava sau din tabla de otel, si se incastreaza in peretele rezervorului; are rolul sa dirijeze excesul de apa din rezervor in vasul preaplinului;

-vasul peraplinului, de forma prismatica, cu dimensiunile de circa 0,6 x 0,6 x 0,6 m, sau de forma tronconica (palnie), cu diametrul superior de 0,6 m, diametrul inferior de 0,3 m si inaltimea de circa 0,6 m; la partea inferioara, vasul are un stut pentru racordarea cu conducta de scurgere;

-conducta de scurgere a preaplinului, care are rolul sa conduca excesul de apa din rezervor la canalizarea cladirii; aceasta conducta trebuie sa fie prevazuta cu o garda hidraulica, care sa impiedice patrunderea gazelor de canal in incaperile in care sunt amplasate rezervoarele, ceea ce se realizeaza fie printr-un sifon montat sub vasul preaplinului, fie printr-un recipient montat inainte de racordarea cu canalizarea cladirii; recipientul trebuie sa fie in permanenta alimentat cu apa si in acest scop se racordeaza la el o coloana de ploaie sau se amplaseaza in exterior, garda hidraulica refacandu-se prin apa de ploaie ce patrunde in el prin capacul gaurit.

Sifonul de sub vasul preaplinului nu poate fi alimentat cu apa, asa cum este alimentat recipientul si ca urmare garda lui hidraulica se evapora usor, daca nu este completata de catre personalul de supraveghere a instalatiilor si permite patrunderea gazelor de canal in cladire.

f. Conducta de semnalizare. Conducta de semnalizare semnalizeaza intrarea in fuctiune a preaplinului. Ea deriva din tubul cu cot al preaplinului si este o conducta de sectiune mica, 1/2-3/4''; se prevede in cazul rezervoarelor de inaltime. Aceasta conducta deverseaza intr-un obiect sanitar amplasat in incaperea in care se gaseste in permanenta personalul cu intretinerea instalatiilor. In cazul rezervoarelor-tampon si al celor de inmagazinare inferioara conducta de semnalizare nu-si poate indeplini rolul,astfel ca in aceste, cazuri se recomanda sa se prevada dispositive electrice, care sa semnalizeze acustic intrarea in fuctiune a preaplinului.

§ . Dimensionarea rezervoarelor de apa

A.Capacitatea rezervoarelor de inaltime se dimensioneaza dupa modul de punere in functiune a pompelor.

La pornirea manuala, volumul util al rezervoarelor se determina cu relatia:

In care:

V_n este volumul util, in l (spatiul ocupat de apa, cuprins intre nivelul maxim al apei din rezervor si generatoarea superioara a conductei de plecare);

q _ziln - consumul zilnic maxim al cladirii,in l;

N - numarul de porniri pe zi ale pompei;

Q _cons - debitul de apa consumata in cladire in timpul pomparii apei in rezerevor,in 1/min;

t - timpul de functionare al pompei, in min.

Avand in vedere ca consumul zilnic maxim de apa al cladirii trebuie asigurat de o pompa cu debitul q, functionanad un timp t la fiecare pornire,rezulta:
q _ziln = t q N,

In care q este dat in 1/min,

Sau

Inlocuind pq t in relatie ,rezulta:

Intrucat raportul q_cons/q este mic,in special la cladirile civile, se neglijeaza si, in acest caz:

In cladirile industriale, unde acest raport poate avea valori mari (datorita uniformitatii consumului), este bine sa se tina seama de valoarea lui la calculul volumului util al rezervorului.

Numarul maxim de porniri manuale intr-o zi se ia egal cu 6.

Daca pompele care alimenteaza rezervoarele sunt cu pornire automata, volumul util al rezervoarelor se determina dupa cum urmeaza:

Se porneste de la ipoteza ca in momentul in care rezervorul s-a umplut, pompa se opreste. Dupa oprirea pompei, in instalatie se consuma apa din rezervor si cand apa a atins un anumit nivel (minim), pompa porneste din nou. Considerand in aceasta perioada un consum de apa constat, q _const, va rezulta;

In care:

t ₁ este timpul dintre momentul in care s-a oprit pompa si pana in momentul cand a pornit din nou, in min;

V _u -volumul util al rezervorului, in l;

Q _cons - consumul de apa din cladire, in l/min.

Dupa ce pompa a intrat in fuctiune, ea satisface consumul de apa q cons si, concomitent cu aceasta, umple rezervorul. Timpul necesar va fi:

In care:

t ₂ este timpul de functionare al pompei, in min;

q - debitul pompei, in l/min, corespunzator unei presiuni egale cu presiunea care asigura urcarea apei pana la rezervor, plus o presiune de utilizare de 1-2 m col. apa.

Timpul intre doua porniri sau opriri consecutive ale pompei este:

T= t ₁ + t ₂

Si constituie un ciclu in fuctionarea ei.

Numarul maxim de porniri pe ora ale pompei se recomanda sa fie cuprins intre limitele 6 si 10, cu scopul de a se feri de uzura contactele electrice din intreruptoarele de presiune care automatizarea functionarea pompei.

Adunand ecuatia (130) cu ecuatia (131), se obtine:

Sau:

Inlocuind pe T cu valoarea ; rezulta:

Analizand aceasta ecuatie se vede ca:

-daca q _cons = 0, V _u = 0, ceea ce inseamna ca atunci cand consumul de apa in cladire este nul, rezervorul nu este necesar;

-daca q = q_cons, V _u = 0, respective daca consumul de apa in cladire este egal cu debitul pompei, de asemenea rezervorul nu este necesar.

Intrucat consumul constant care s-a luat in consideratie pentru un ciclu de functionare poate lua diferite valori, volumul util maxim se obtine derivand ecuatia (134) in raport cu variabila q _cons.Rezulta:

Derivata se anuleaza pentru:

q = 2q _cons sau pentru q _cons =

Intrucat derivate a I I a este negative,rezulta:

Aceasta formula se aplica in cazul cand q _cons >; cand q _cons < , se aplica formula (134).

B.Capacitatea rezervoarelor de inmagazinare a apei determina pentru consumul maxim de apa al perioadei de timp in care conducta publica sau sursa proprie nu satisfac consumul de apa al caldirii,sau pentru consumul maxim de apa al perioadei pentru care se prevede rezerva de apa.

Astfel,in cazul unui rezervor de inmagazinare comun pentru apa potabila,industriala si contra incendiilor,alimentat de la o sursa de apa care functioneaza,fie cu intermitenta,fie permanent,insa in anumite ore debitul ei nu poate acoperi consumul de apa,rezerva totala este data de relatia:

R _tot = R _m + R _ind + R _sig + R _inc,

In care:

R _tot este rezerva totala de apa;

R _m - rezerva de apa menajera;

R _ind - rezerva de apa industriala;

R _sig - rezerva de apa industriala de siguranta;

R _inc - rezerva de apa contra incendiilor.

Rezerva de apa menajera R _m pentru caldirile civile si industriale se determina cu relatia:

R _m = q _max + q _med (t-1) +q _d,

In care :

q _max este consumul de apa orar maxim;

q _med - consumul de apa orar mediu;

t - perioada de timp, in ore,pentru care se asigura rezerva de apa; de obicei este perioada de timp cand alimentarea cu apa este deficitara *);

q _d - consumul de apa de la dusurile si lavoarele din vestiarele cladirilor industriale, la iesirea unui schimb din fabrica.

Rezerva de apa industriala R _ind se determina cu relatia:

R _ind = q _ind t,

In care :

q _ind este consumul de apa orar din perioada respective;

t - timpul, in ore, pentru care se acumuleaza apa.

Rezerva de apa industriala de siguranta se prevede in doua cazuri:

-cand se urmareste asigurarea unei rezerve de apa pentru timpul necesar scoaterii din functiune a unei anumite masini;

-cand se urmareste continuarea procesului de fabricatie pentru o anumita perioada de timp, cand alimentarea cu apa este oprita in mod intamplator.

Rezerva de apa industriala de siguranta R _sig se determina cu relatia:

R _sig = q' _ind t'

In care :

q'_ind este debitul orar;

t' - timpul , in ore, necesar scoaterii din fuctiune a masinilor sau continuarii procesului de productie.

Rezerva de apa contra incendiilor R_inc se fixeaza prin norme, totalizand apa necesara pentru combaterea incendiilor, atat in instalatiile interioare,cat si in cele exterioare, cu relatia:

R_inc = q i_nc,int + q _inc,ext

(140)

In care:

q _inc,int este consumul de apa al instalatiilor interioare;

q _inc,ext - consumul de apa al instalatiilor exterioare.

q _inc=z q t,

(141)

In care: z este numarul hidratilor care functioneaza simultan;

q - debitul de apa la un hidrant;

t - durata de functionare a unui hidrant.

Pentru a obtine volumul util al rezervorului V_u,din valoarea totala a

Schema pentru determinarea inaltimii de montaj a rezervoarelor.

Rezervei rezultate, va trebui scazuta contitatea de apa Q, care poate fi furnizata direct de conducta publica si de eventualele surse proprii si care se determina cu relatia:

Q_j=∑qt,

In care:

q este debitul conductei publice sau al uneia dintre sursele proprii;

t - timpul pentru care se acumuleaza apa.

In consecinta :

V_u=R_tot-Q_j.

C. Determinarea inaltimii de montaj a rezervoarelor. In cazul alimentarii instalatiilor de la rezervoare montate la inaltime (fig.115), diferenta denivel dintre nivelul minim al apei din rezervor si oricare din

punctele de consum va trebui sa fie suficienta pentru a acoperi caderile de presiune pe conductele de distributie a apei de la rezervor si pana la punctual respective, cat si presiunea de utilizare necesara la punctual de consum.

In consecinta,inaltimea de montaj a rezervoarelor se determina cu formula:

H= H_o+h _p+h _u

In care:

H este inaltimea de montaj a rezervorului, socotita de la nivelul minim al apei din rezervor si pana la un nivel de referinta (acelasi pentru toate punctele de consum), in m:

H_o - inaltimea punctului de consum aflat in situatia cea mai defavorabila *), deasupra nivelului de referinta, in m;

h _p - caderea de presiune de la punctual de plecare a apei din rezervor si pana la punctual de consum aflat in situatia cea mai defavorabila, in m col. apa;

h _u - presiune de utilizare necesara la punctual de consum aflat in situatia cea mai defavorabila, in m col. apa.

Exemplul 1. O intreprindere industriala de produse alimentare lucreaza in doua schimburi intre orele 6 - 14 si 14 - 22. In fiecare schimb lucreaza 300 de muncitori si 20 de tehnicieni si personal administrativ. Toate cladirile intreprinderii sunt de gradul I de rezistenta la foc, iar pericolul de incendiu este de categoria E. Cea mai mare cladire a intreprinderii are un volum de 4 800 m³. Teritoriul intreprinderii este de 5 ha.

Alimentarea cu apa se face de la o conducta publica cu regim de functionare permanent, care poate furniza un debit q = 3 600 1/h.

Se cere sa se determine volumul util al rezervorului de apa comun pentru apa menajera, industriala si contra incendiilor, stiind ca rezerva de apa de siguranta R_sig trebuie sa asigure continuarea procesului de fabricatie timp de 2 ore.

R e z o l v a r e. Conform tabelei 1, consumul specific de apa pentru nevoi menajer-potabile este:

q₈ = 25 1/om si schimb.

Numarul total de oameni pe un schimb este:

N = 320 oameni.

Consumul mediu zilnic de apa menajera se determina dupa cum urmeaza:

a)Tinand seama de consumurile specifice din tabela 1, consumul de apa pentru nevoi menajer-potabile la doua schimburi este:

2 ∙ 320 ∙ 25 = 16 000 l/zi.

b)Consumul de apa pentru dusuri si lavoare la iesirea din schimb se determina stiind ca a aceste industrii 70% din efectiv (v. § 61)se spala la dus si restul de lavoare,consumurile specifice fiind luate conform tabel 1:

q_{8 dus} = 40 1/om.

Q_8lav = 5 1/om

Rezulta in consecinta un consum de apa pentru dusuri si lavoare:

2 [0,7 ∙ 320 ∙ 40 + 0,3 ∙ 320 ∙ 5] = 17 700 l/zi.

Deci consumul mediu de apa menajera este:

q _med= 16 000 + 17 700 = 33 700 1/zi.

Tinand seama de valoarea consumului zilnic mediu, coeficientul de variatie zilnica s-a luat conform tabelei 2:

K_z =1,2.

Coeficientul de variatie orara (tabela 3)este:

K_o =3,0.

Consumul maxim orar, fara dusuri este:

Consumul mediu orar este:

Perioada pentru care se intocmeste calculul este de 16 ore (6-22),in care timp dusurile vor fi utilizate de doua ori, rezultand,conform formulei (137):

R_m = q _max + q _med (t-1) + 2 q _d = 3 699 x 1 200 (16-1) + 2 ∙ 8 850 = 39 300l.

Consumul de apa industriala q ind fiind de 3000 l si t', timpul necesar pentru continuarea procesului de productie in cazuri de defectiuni neprevazute in alimentarea cu apa fiind de 2 ore, rezulta:

R _ind = q _ind t =3000 ∙ 16 = 48 000 l.

R _sic = q _ind t' = 3000 ∙ 2 = 6 000 l.

Consumul de apa necesitat de hidrantii interiori contra incendiilor este:

q _{inc ∙ int} = z q t= 2 ∙ 3,00 ∙ 600 = 3 600 l.

q _{inc ∙ ext} = z q t = 1 ∙ 5,00 ∙ 3 600 = 18 000 l.

R _inc = q _{inc ∙int} + q _{inc ∙ ext} = 3 600 + 18 000 = 21 600 l.

Rezulta in continuare:

R _tot = R_m + R_ind + R_sic + R_ind = 39 300 + 48 000 + 6 000 + 21 600 = 114 900 l.

Cantitatea de apa furnizata de conducta publica este:

Q_t = qt = 3600 ∙16 = 57 600 l.

In consecinta,capacitatea utila a rezervorului va fi:

V_u = R_tot - Q_t = 114 900 - 57 600 = 57 300 l.

Se vor alege doua rezervoare,fiecare cu o capacitate de 30 000l, adica in total 60 000 l.

Exemplul 2. O casa de odihna izolata intr-o regiune muntoasa, cu 25 de paturi si 5 persoane de serviciu, este alimentata cu apa dintr-o sursa proprie,prin intermediul unui rezervor de inaltime, montat in podul cladirii. Rezervorul este alimentat cu apa de o pompa de mana, de 4 ori pe zi. Sa se determine volumul util al rezervorului.

R e z o l v a r e. Se aplica formula (129).

q_ziln = nq ₈ K_zi = (25+5) 120 ∙ 1,3 = 4 680 l,

in care:

n este numarul de persoane din cladire m=25+5=30;

q₈ - consumul specific pe om si zi, = 120 l;

K_zi - coeficientul de variatie zilnica, = 1, 3.

Intrucat q cons (consumul de apa din cladire in timpul alimentarii rezervorului) este mic, se neglijeaza.

N = 4, conform enuntului problemei.

Volumul util al rezervorului este dat deci de formula:

Exemplul 3. Intr-o cladire industriala se cere ca o parte din consumatorii de apa sa fie alimentati cu o presiune constanta. Consumul de apa maxim al acestora este de 8 000 1/ha, conform datelor tehnologice. In acest scop s-a prevazut un rezervor de inaltime, montat la plafonul halei respective. Rezervorul de inaltime este alimentat cu o pompa centrifuga cu debit de 10 m 3/h. Automatizarea pompei se realizeaza cu un plutitor cu contragreutate. Numarul admis de porniri orare pentru pompa N = 6. Sa se determine volumul util al rezervorului.

R e z o l v a r e.

q _cons = 8 000 1/h.

q = 10 000 1/h=166 1/min

N=4

Intrucat

q _cons > mse poate aplica formula (135):

Exemplu 4. In conditiile exemplului 17, pompa care alimenteaza rezervorul de presiune este de 10 m 3/h, numarul de porniri N = 6 si consumul maxim orar este 3 000 l. Sa se determine volumul util al rezervorului.

R e z o l v a r e. Intrucat q _cons <, la determinarea volumul util al rezervorului se aplica formula (134):

§ 46.Dimensionarea preaplinului

Aceasta dimensionare se face in vederea evacuarii normale a excesului de apa in cazul defectarii plutitoarelor.

Elementele preaplinului care se dimensioneaza sunt:orificiul si conductele de scurgere.

In vederea dimensionarii acestor elemente, se determina in prealabil excesul de apa de evacuate in urmatoarele ipoteze:

-se defecteaza un singur robinet cu plutitor;

-in timpul functionarii preaplinului nu se consuma apa in instalatiile interioare.

In aceste ipoteze excesul de apa se determina astfel:

Se noteaza cu:

p - presiunea cu care curge apa in rezervor, in ats;

d - diametrul conductei, in m;

v - viteza apei; in m/s;.

Debitul conductei de alimentare este:

Viteza cu care curge apa in rezervor se determina din ecuatia lui Bernoulli:

(1 + ∑ § ) = 10 p,

In care :

este energia cinetica;

∑ § - energia ce se pierde prin invingerea rezistentei locale in robinetul de admisie a apei.

Din motive de siguranta in exploatare, se neglijeaza rezistenta locala din robinetul de admisie a apei si in acest caz viteza, conform formulei (146), va fi:

v 2 = 20 g · p,

sau:

v=√20 g · p=14 √p,

iar debitul,conform formulei (145), va fi:

Acest debit este tocmai excesul de apa ce trebuie indepartat din rezervor prin conducta de preaplin, in cazul cand intra in functiune preaplinul.

Orificiul preplinului, practicat in peretele rezervorului, cu marginea inferioara tangenta la nivelul maxim al apei din rezervor, se dimensioneaza cunoscand:

-excesul de apa ce trebuie evacuate:

-viteza cu care curge apa din rezervor prin acest orificiulviteza este create de presiunea statica a nivelului apei din rezervor, considerand ca apa din rezervor este linistita, adica se neglijeaza viteza apei pe orizontala (spre orificiu), datorita apei din conducta de alimentare in rezervor:

- planul orificiului preaplinului este perpendicular pe oglinda apei;

- nivelul maxim al apei din rezervor nu trebuie sa depaseasca marginea superioara a orificiului.

In cazul unui orificiu de forma dreptunghiulara (fig. 6 a,b,c si d), se vede ca la intrarea lui in functiune, suprafata active a orificiului cu latimea constanta b va fi:

dS = bdh [m ²]

iar debitul care curge prin orificiul preaplinului va fi:

dq = 3 600 µ v dS [m ³ / h],

Fig. 6 Orificiu de preaplin de forma dreptunghiulara:

a) - schema rezervorului de apa; b) - variatia presiunii; e) - variatia vitezei; d) - sectiunea preaplinului.

in care µ = const = 0,63 este coeficientul de debit si include atat contractia sectiunii, cat si caderea locala de presiune;

v=√2gh [m / s]/

Inlocuind,rezulta:

in care H, este inaltimea orificiului preaplinului,

sau:

sau tinand seama de formula:

Sau:

Iar:

Sau:

In cazul unui orificiu de forma circulara si in ipoteza ca evacuarea excesului de apa se face la sectiunea plina, debitul de apa ce poate fi evacuate se determina dupa cum urmeaza:

Presiunea medie aproximativa, sub care curge apa la sectiunea plina a orificiului preaplinului (fig. 7), este:

In care D = 2r este diametrul acestui orificiu.

In acest caz, debitul de apa poate fi evacuat prin orificiul preaplinului este dat de formula:

q =3 600 µ S v [m ³/h],

Cunoscand de asemenea ca apa de evacuate este tocmai excesul din rezervor, si tinand seama de ecuatia (148) rezulta:

Sau:

Sau:

Sau:   

In care:

D este diametrul orificiului preaplinului, in m;

P - presiunea cu care intra apa in rezervor, in ats;

d - diametrul conductei de apa ,in m;

µ - coeficient de scurgere = 0,63;

g - acceleratia gravitatiei = 9,81 m /s².

Apa deversata curge intr-un rezervor sau intr-o palnie intermediara, care se cotinua cu conducta de evacuare a apei la canal, conform fig. 8.

Fig. 8. Deversarea apei dintr-un preaplin:

a - intr-un rezervor prismatic; b - intr-o palnie tronconica.

Conductele de scurgere D₁ si D₂, care conduc excesul de apa din rezervor la canalizarea exterioara sau interioara a cladirii, sunt alcatuite din tuburi de fonta de scurgere.

Calculul acestor conducte se face dupa cum urmeaza (fig.9); in palnia in care deverseaza preaplinul va fi h₁. Deci viteza cu care intra apa in conducta D₁ este data de presiunea statica a inaltimii coloanei de apa h₁ din palnie sau din rezervor, la care se mai adauga energia cu care apa iese din orificiul preaplinului in palnie sau in rezervor, care se obtine scriind:

In care:

h este presiunea medie aproximativa cu care curge apa prin orificiul preaplinului,cand acesta functioneaza la sectiunea plina,

∑ ξ- rezistenta locala in orificiul preaplinului, = 3;

energia cinetica cu care apa deverseaza in rezervorul de sub preaplin.

De aici rezulta:

Daca se noteaza cu v 1 viteza cu care intra apa in conducta D 1, rezulta:

Se considera ca rezistenta locala a stutului care face legatura dintre palnie sau rezervor si conducta D1 este de asemenea 3, deci ∑ξ = 3.

In acest caz:

Cunoscand si debitul pe care trebuie sa-l conduca conducta D1, dat de relatia rezulta:

Conducta D₁ se ia in general cu lungimea de 1 m.

Conducta D₂, cu care se continua conducta D₁, se duce pana la canalizarea interioara sau exterioara, care urmeaza sa preia excesul de apa din rezervor.

Diametrul conductei D₂ se determina cunoscand ca viteza cu care patrunde apa in ea se datoreste presiunii statice ,la care se mai adauga inaltimea h₂ a conductei D₁.

Analog cu cele aratate la dimensionarea conductei D₁, se ajunge pentru D₂ la expresia:

Intrucat conductele D₁ si D₂ s-au dimensionat in ipoteza ca functioneaza la sectiune plina, urmeaza ca acestea sa se verifice si la caderea de presine, in scopul evitarii debordarii apei din rezervorul sau palnia in care deverseaza preaplinul.

In consecinta,viteza reala cu care curge apa in conducta D₂ se va determina cu relatia:

   

In care:

h este diferenta de nivel dintre generatoarea superioara a conductei de canalizare care urmeaza sa preia excesul de apa si apa din rezervorul din palnia de sub orificiul preaplinului, in m;

h _v - caderea de presiune liniara in conductele D₁ si D₂ ,in m;

∑ξ - rezistentele locale in conducta D₂.

Se determina apoi viteza cu care conducta D₂ conduce debitul de apa in exces din rezervor. Fie aceasta viteza:

Daca v₂ ≥ v₂', conducta D₂ a fost bine dimensionata. In caz ca v₂ < v ₂',se va mari diametrul conductei D₂, pana ce se va realize conditia v₂ ≥ v₂'.

Exemplul 5. Un rezervor de inmagazinare a apei este alimentat printr-o conducta cu diametrul de 4", conmandata de o baterie de patru robinete cu plutitor, fiecare cu diametrul de 2". Presiunea apei la intrare in rezervor este de 10 m col.apa. Rezervorul este prevazut cu un orificiu de preaplin de forma circulara, prin care deverseaza apa in exces intr-un rezervor prismatic, cu dimensiunile de 0,6 x 0,6 x 0,6 m.

Sa se calculeze diametrul orificiului preaplinului practicat in peretele rezervorului si diametrele conductelor de evacuare a apei la canalizare exterioara, cunoscand ca apa din rezervorul in care deverseaza preaplinul poate sa aiba un nivel de cel mult 30 cm deasupra fundului acestui rezervor; conducta de scurgere D₁ este verticala si are lungimea de 1m,iar conducta D₂ este orizontala pana la varsarea ei in canalizarea exterioara,lungimea ei fiind de 10 m si panta de scurgere 0,02 (fig. 9).

In care;d = 2' = 0,05m; p = 1 ast,

Deci:

Diametrul conductei D ₁ se determina cu relatia (152):

in care:

d = 0,05 m =2'; p = 1 ats;

h₁ = 0,3 m; r = D/2 = 0,1m.

Rezulta:

Se alege conducta de fonta de scurgere cu diametrul de 150 mm.

Diametrul conductei D₂ se determina cu formulta (153):

in care:

d = 0,05 m = 2'; p = 1 ats; h1 = 0,3 m;

r = 0,1m; h2 =1,0 m.

Rezulta:

Se alege conducta de fonta de scurgere de 125 mm.

Debitul de evacuate din rezervor este (148): q = 36 000 d² √ p = 25 1/s.

La debitul ce se scurge prin conductele D₁ si D₂(25 1/s) si tinand seama si de lungimile acestor conducte ,rezulta conform tabelei 13 o cadere de presiune liniara:

H=l₁ h_p1+l₂ h_p2=(1 x 0,021)+(10 x 0,054)=0,561 m cola pa.

Caderea de presiune locala in conducta D ₂ se determina tinand seama ca are un cot cu ξ = 1 si 6 imbinari prin mufe fiecare cu ξ = 0,25. Rezulta:

∑ ξ = 1 + 6 x 0,25 = 1 + 1,5 = 2,5.

Viteza cu care conducta D₂ cu diametrul de 125 mm poate conduce debitul in exces (25 1/s) se deduce cu formula (115):

v'₂ = 2,04 m/s.

Viteza reala v₂,cu care conducta D₂ conduce debitul in exces, in conditiile problemei, este (154):

Conditia v₂ ≥v'₂ este indeplinita ,deoarece 2,42 >2,04.

In cazul pompelor montate in statiile de hidrofor, pe racordul de refulare se monteaza un ventil sau o clapeta de retinere si, apoi, robinetul de inchidere si reglare .

Montarea pompelor manuale cu clape (Allweiller). Aceasta pompa, impreuna cu toate legaturile ei se fixeaza pe perete cu bratari metalice prevazute cu piulite pentru strangere incastrate in zid cu mortar de ciment.

Racordarea pompei manuale la conductele de aspiratie si refulare se realizeaza cu flanse . Conductele de aspiratie si de refulare au diametrul cuprins intre ˝ si 2', dupa marimea pompei, si se executa din teava de otel pentru instalatii.

La capatul conductei de aspiratie se monteaza un sorb cu clapeta de retinere, pentru ca in conducta sa ramana in permanenta apa necesara amorsarii.

Distanta dintre axul pompei si sorb nu trebuie sa fie mai mare de 5 - 6m, pentru a asigura o buna functionare. La lungimi mai mari, pompa nu aspira, si deci nu poate fi utilizata.

Pentru amorsarea pompei, pe conducta de refulare se executa o ramificatie cu cana si o palnie, prin care se poate turna apa.

D. Montarea instalatiei de hidrofor. Montarea recipientelor de hidrofor. Recipientele de hidrofor se monteaza pe postamentele cilindrice din beton, avand dimensiunile (fig.10) indicate in proiect. Recipientele de hidrofor se asaza pe postamentele respective fara a se fixa. Dupa asezare pe pozitia definitiva, se desfac capacele de vizitare si se verifica sudurile interioare executate in fabrica. In aceasta etapa de montaj se solicita venirea unui specialist al inspectiei pentru metrologie si cazane,pentru constata starea recipientului.

Garnitura capacului se unge cu miniu de plumb si apoi acesta se remonteaza.

Recipientul se supune la proba de presiune cu apa; cu aceasta ocazie se verifica si functionarea supapei de siguranta, la presiunea pentru care este calibrate.

Montarea rezervoarelor-tampon. Rezervoarele-tampon se executa, de obicei, din tabla neagra de otel si se vopsesc in interior si exterior cu vopsea anticoroziva. Aceste rezervoare se monteaza fie pe un soclu executat din beton, fie pe grinzi asezate pe pardoseala incaperii.

Dupa montarea pe fundatie se fixeaza in rezervor distribuitorul cu robinete flotor si sorbul pompei, impreuna cu conductele se fac legatura dintre aceste elemente si instalatia exterorioara (fig.11). Apoi se monteaza cu suruburile capacul gurii de vizitare, pana la spalarea finala, efectuata inainte de receptionarea instalatiei.

Montarea conductei si a armaturilor de inchidere, asigura si control in instalatiile de hidrofor. Principalele armaturi din instalatia de hidrofor sunt:armaturile sticlei de nivel si sticla de nive; robinetele de inchidere si reglaj; ventilul de siguranta; manometrele.

Armaturile din bronz care fac legatura dintre recipientul de hidrofor si sticla de nivel se monteaza in mufele sudate din fabrica pe orice recipient standardizat. Aceste armaturi se monteaza imediat dupa asezarea recipientului pe postament si se manevreaza la pozitia "inchis".

Sticla de nivel se monteaza in perioada terminarii lucrarii, deoarece se poate sparge usor.

Ventilul de siguranta se amplaseaza fie la partea superioara a recipientului pe recordul de aer comprimat, fie pe conducta de plecare, inainte de robinetul de inchidere. Aceasta armature se monteaza cu tija ventilului (supapei) in pozitie perfecta verticala. Atunci cand este posibil, inainte de montare, ventilul de siguranta se supune la o incercare pentru a I se stabili pozitia contragreutatii.

Manometrul se monteaza intr-un loc vizibil si ferit de eventuale lovituri.

Montarea conductelor in instalatia de hidrofor se face dupa amplasarea agregatelor principale (recipientele de hidrofor, pompele, rezervorul-tampon etc.). Conductele se monteaza astfel (fig.6.64) incat sa se evite crearea unor volume in care, in timpul functionarii, se pot acumula saci de aer, care reduc sectiunea de trecere a fluidului.

Lucrari specifice la montarea rezervoarelor de inaltime. Datorita specificului lor,aceste rezervoare cer indeplinirea urmatoarelor conditii preliminare montajului:

- finisarea incaperii in care vor fi montate;

- asigurarea golurilor (usi sau ferestre), pentru introducerea lor in cladire;

- existenta unui mijloc mecanizat de ridicare (troliu,macara etc.);

- executarea postamentului pe care urmeaza sa se monteze rezervorul.

Aceasta schema este cea mai simpla si cea mai economica, din punctual de vedere al investitiei si al exploatarii.

In plus, in cazul cladirilor civile se adopta de regula, o retea comuna pentru consum menajer si pentru combaterea incendiilor.

b. Scheme de distributie a apei reci folosind instalatii de ridicare a presiunii apei. Cand presiunea disponibila in conducta publica este permanent sau periodic insuficienta pentru functionarea normala a tuturor punctelor de consum, se prevad instalatii de ridicare a presiunii apei, care pot fi: statii de pompare, rezervoare de inaltime si instalatii de hidrofor.

Schema de distributie a apei cu pompe pentru ridicarea presiunii apei este folosita cand consumul de apa din cladire este uniform in timp, dar presiunea disponibila in conducta publica este insuficienta in anumite perioade sau in mod permanent. In orele cand presiunea disponibila este suficienta, apa se distribuie direct in conducta publica 1 (fig.1.38) prin conducta de ocolire 13, robinetele de pe aceasta conducta fiind deschise. In perioadele de presiune scazuta,intra in fuctiune pompa 11, care aspira apa dintr-un rezervor-tampon aflat sub presiune atmosferica numit si rezervor deschis 7 si o refuleaza in instalatie. O clapeta de retinere 12 montata pe conducta de ocolire 13 impiedica trecerea apei din reteaua interioara in cea exterioara in timpul functionarii pompei. Pe conducta de refulare a pompei se monteaza, de asemenea, o clapeta de retinere 12 care impiedica trecerea apei din instalatia interioara prin pompa spre rezervorul-tampon, cand nu functioneaza pompa.

Rezervorul-tampon are rolul dea a atenua undele de presiune (loviturile de berbec) ce apar la pornirea sau oprirea pompei,precum si rolul de rezervor de acumulare a apei, contribuind la compensarea variatiilor dintre varful maxim de consum si consumul mediu zilnic.

In rezervorul-tampon deschis, apa trece de la presiunea din conducta publica la presiunea atmosferica,rezultand astfel pentru pompe inaltimi de pompare mai mari. In plus, apar dezavantaje de ordin igienic:pericolul patrunderii in rezervor si in conducte a microbilor, impuritatilor etc.

Rezervorul-tampon deschis este alimentat cu apa printr-o conductra prevazuta cu robinet cu ventil actionat cu plutitor 9 (fig.1.38), care inchide admisia apei cand rezervorul s-a umplut pana la nivelul stabilit si deschide admisia apei in masura in care nivelul apei din rezervor scade si plutitorul coboara in rezervor.

In rezervorul-tampon inchis se mentine, practice, presiunea din conducta de serviciu, astfel ca pompele vor trebui sa realizeze numai diferenta de presiune intre presiunea necesara in instalatia interioara si presiunea disponibila in punctual de record, realizandu-se astfel o economie de energie electrica de pompare. In plus,se obtin si avantaje de ordin igienic, intrucat se evita patrunderea in apa a impuritatilor din mediul inconjurator.

Schema de distributie a apei cu pompe si rezervor de inaltime este folosita atunci cand presiunea in conducta publica este insuficienta pentru functionarea normala a tuturor punctelor de consum sau prezinta variatii, iar la punctele de consum se cere o presiune constanta de utilizare.

PIESE DESENATE

BIBLIOGRAFIE

Al. Christea    Instalatii de ventilare si conditionare a aerului

Editura Didactica si pedagogica 1974

Al. Christea .    Instalatii de incalzire centrala si de ventilare

Editura Didactica si pedagogica 1982

F. Chiriac    Instalatii frigorifice

Editura Didactica si pedagogica 1975

Fl. Chiriac    Instalatii frigorifice

Editura Didactica si pedagogica 1981

Ionescu Ilie    Instalatii de ventilare si conditionare

Editura de stat Didactica si pedagogica 1961

N. Niculescu    Instalatii de ventilare si climatizare

Editura Didactica si pedagogica 1982