Instalatia de alimentare diesel

INTRODUCERE

Automobilul este un vehicul rutier , carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in diferite conditii de teren destinat transportului direct sau prin tractare al unor incarcaturi ce pot fii bunuri ,personae etc.

Aparitia primelor automobile este strins legata de descoperirea si perfectionarea masinii cu aburi si a motorului cu ardere interna.Primele automobile au aparut pe mijlocul secolului trecut si era echipat cu motor cu aburi, iar spre sfirsitul secolului ,motorul cu aburi incepe sa fie inlocuit cu motor cu ardere interna. Aceste automobile erau prevazute cu roti fara pneuri ,aveau o transmisie simpla, masa mare ,iar viteza de deplasare era foarte redusa. Primele automobile au fost utilizate in special pentru transportul persoanelor.

Insec xx ,incepe folosirea rotilor cu pneuri , s - au perfectionat motorul cu ardere interna si transmisia, au crescut vitezele de deplasare si s-a diversificat continu constructia automobilelor.

Percusorii romani se remarca prin contributii originale la dezvoltarea si perfectionarea automobilului modern .

In anul 1880 , Dumitru Vasescu , student la Paris , a realizat un automobil original actionat cu aburi. Primul automobile aerodynamic din lume a fost construit in anul 1923 de inginerul Aurel Persu .Autoturismul ,fara dierential si cu motorul in spate, a fost brevetat in mai multe tari. Traian Vuia a brevetat in anul 1930 un automobil propulsat cu ajutorul generatorului cu aburi Vuia. Dupa cel de-al doilea razboi mondial ,in tara noastra au fost realizate de unii ingineri si technicieni talentati un numar de cateva automobile prototip la care solutiile utiilizate in ce priveste motorul , transmisia si caroseria , sau situat pe acelasi plan cu automobilele straine de atunci,de acelasi capacitate cilindrica.

In anul 1953 , incepe la Brasov fabricarea autocamionului SR - 101 , cu sarcina utila de 4 T , echipat cu motor cu aprindere prin scinteie in patru cilindrii verticali in linie.

Tot la Intreprinderea de Autocamioane (in prezent ROMAN SA) din Brasov s-a trecut la fabricarea autocamioanelor din familia Carpati ( cu sarcina utila de 3 T) si Bucegi (cu sarcina utila 5T) echipat cu motorul SR - 221 , cu 8 cilindrii in V 90 de grade si cu aprindere prin scinteie.

In anul 1970 ,Intreprinderea de autocamioane din Brasov a inceput fabricarea autocamioanelor DAC si ROMAN ,cu sarcina utila de 8 si 10 T , echipat cu motor SAVIEM D 797 - 05 ( cu aprindere prin compresie cu 6 cilindrii in linie) si o mare diversitate de autocamioane cu sarcina utila cuprinsa intre 10 - 27 T , echipat cu motorul D 2156 HMN 8(cu aprindere prin compresie,cu sase cilindrii in linie ,inclinati la 40 de grade)

Pentru a marii puterea s - au introdus in fabricatie motoarele cu supra alimentare (turbo). La societatea comerciala ROCAR SA din Bucuresti (fosta intreprindere autobuzul) se produce autobuze destinat transportului urban .

Autoturismele de teren se produc la Societatea comerciala de Automobile DACIA SA din Pitesti - Colibasi incepind din anul 1970 , parallel cu constructia autoturismului Dacia 1100 , a intrat in productia de serie autoturismul Dacia 1300 avind un motor cu aprindere prin scinte cu patru cilindrii ,care pe parcurs a fost modernizat si diversificat.

La Societatea Comerciala OLTCIT SA din Craiova sau produs autoturismele Oltcit Special ( echipat cu motor cu doi cilindrii orizontali , opusi , racit cu aer) si Oltcit Club ( prevazut cu motor asemanator dar cu patru cilindrii).

Incepind din anul 1996 Intreprinderea Daewo Automobile din Craiova se fabrica autoturismul Cielo , cu linie moderna si un consum redus de combustibil,echipat cu motor cu patru cilindrii in linie,avind cilindreea de 1489 cm³ .

Pe parcurs productia sa diversificat ,fabricandu - se mai multe tipuri de autoturisme , toate avind motoarele cu aprindere prin scinteie.

CAP 1 INSTALATIA DE ALIMENTARE DIESEL

Instalatia de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu cobustibili la MAC si cu combustibili si aer la MAS ,necesar arderii si de a evacua gazele arse. Dupa modul de formare amestecului de carburant acesta difera :

a)      la MAS. amestecul se formeaza in exterior , din benzina si aer ( in carburator) si continua in timpul curselor de admisie si compresie;

b)     la MAC.amestecul se formeaza in interiorul cilindrului ,la sfirsitul cursei de compresie a aerului , cind se injecteaza motorina.

O exceptie este cazul MAS cu injectie pe benzina , la care formarea amestecului de ardere poate sa se realizeze atit in exterior , cit si in interior.

Unele motoare pot folosii in locul combustibililor lichizii gazelor lichefiate sau combustibili sintetici.

Constructia instalatiei de alimentare diesel

Instalatia de alimentare a motoarelor diesel asigura :

debitarea si injectarea in fiecare cilindru a motorului ,la un moment bine determinat ,a unei cantitati precise de motorina pentru obtinerea puterii si economicitatii, la o anumita sarcina.

pulverizarea fina si distribuirea uniforma in camera de ardere a particulelor de motorina injectata,in scopul utilizarii eficiente a incarcaturii de aer din cilindru.

Fig. 1.1 Schema instalatiei de alimentare a motorului SAVIEM 797-05:

rezervorul termoinjectorului;

2- pompa de alimentare $i amorsare;

filtru brut;

filtru fin;

conducta de retur de la pompa de injoc4ie;

supapa de reglare;

pompa de transfer;

- orificiu de distributie;

orificiu de aspiratie;

capul hidraulic;

role;

piston plonjor;

inel cu came;

supapa de dozaj;

parghie de comanda;

tija regulatorului;

arc principal;

mansonul regulatorului;

contragreutati;

arbo­rele de antrenare;

21 - rezervorul de combustibil;

- arcul de ralanti;

parghie de oprire:

conducta de retur de la injectoare:

- injectoare

Cind motorul functioneaza, motorina este absorbita din rezervorul de pompa de alimentare si amorsare 2 si trimisa, prin filtrul pentru filtrare bruta 3, filtrul pentru filtrare find 4 si supapa de reglare 6, la pompa de transfer 7 si in tot spatiul interior al pompei de injec~ie. Surplusul de motorina este trimis inapoi in rezervor prin racordul de retur si conducta 5.

Fig.1.2. Schema instalaliei de alimentare a motorului MAN-D 2156 HMN8:

1- pompa de injectie;

regulatorul de turatie;

pirghie de comanda;

4-pirghie de oprire;

pompa de alimentare;

pompa de amorsare;

7-pahar decantor;

8- variatorul automat de avans;

conducta de alimentare a pompei de injectie;

filtru dublu de motorina;

- conducta de inalta presiune;

injector;

- conducta de retur injector-rezervor;

conducta de retur pompa de injectie-rezervor;

rezervorul de combustibil.

Din capul hidraulic al pompei de injectie, motorina este impinsa cu mare presiune la injectoarele 25, fixate in chiulasa. Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in rezervor prin conducta 24.

Instalatia de alimentare a motorului diesel MAN D 2156 HMN este prezentata schematic in fig. 1.2.

Motorina este aspirata din rezervorul autovehiculului 15 de pompa de alimentare 5si trimisa, prin conducta 9 si filtrul dublu la pompa de injectie 1. 0 parte din motorina umple spatiul interior al pompei iar surplusul este refulat in rezervorul 15 prin supapa de suprapresiune si conducta de retur 14. Din pompa de injectie motorina este impinsa cu mare presiune la injectoarele 12, prin conductele Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in rezervor prin conducta de retur 13.

CAP 2 PREZENTAREA GENERALA A POMPEI DE INJECTIE

Pompa de injectie este organul cel mai important al instalatiei de alimentare. Are o constructie complexa _si find, ca urmare rolul sau de a asigura motorina necesara motorului la o presiune inalta, care sa permita introducerea acesteia in camera de ardere in stare pulverizata.

2.1 ROLUL FUNCTIONAL AL POMPEI DE INJECTIE

- sa asigure la injectie, pentru fiecare cilindru, aceeasi cantitate de motorina, la aceeasi turatie si sarcina;

- sa asigure reglarea usoara a debitului de motorina;

- sa asigure pentru fiecare cilindru un unghi de avans la injectie

constant, dar care sa posta fi marit corespunzator cu cresterea turatiei;

- sa asigure o presiune de injectie cit mai constanta pe toata durata injectiei,

2.2 CLASIFICAREA POMPELOR DE INJECTIE

La motoarele automobilelor ROMAN si DAC se folosesc urmatoarele pompe de injectie:

- pompa de injectie in licenta CAV tip DPAM 32 6 8840 pentru mo­toarele SAVIEM 797-05;

- pompa de injectie in licenta Bosch tip RO-PES 6A 95D 410 RS 2108 Y pentru motoarele MAN-D 2156 HMN.

2.3 PARTILE COMPONENTE AL POMPEI DE INJECTIE

Pompa de injectie DPAM 32 6 8840. Aceasta este o pompa de injectie cu distributie si cu regulator mecanic pentru toate regimurile (pompa rotativa) si inlocuieste pompa de injectie Bosch tip EP/VA H , cu care au fost echipate motoarele SAVIEM 796-05 de la primele automobile diesel fabricate in tara.

Ungerea pieselor sale in miscare este asigurata de motorina care um­ple sub presiune intregul spatiu interior al pompei.

Pompa de injectie DPA se compune din urmatoarele suban­sambluri functionale: carcass 42, in care si pe care se monteaza ele­mente componente ale pompei de injectie; arborele de antrenare 38; capul hidraulic; regulatorul pompei de injectie; dispozitivul de avans au­tomat 32; supapa de reglare 23 si supapa de dozaj 14; mecanismul de oprire a motorului.

Arborele de antrenare. Arborele de antrenare 38 are capatul din exte­rior conic si cu local de pang pentru fixarea rotii dentate prin care se cu­pleaza la motor. La capatul din interior, arborele este :prevazut cu cane­luri prin care se cupleaza la rotorul 18 al pompei, prin intermediul placii de antrenare 36. Pe axul de antrenare, in interiorul pompei, sunt montate carcasa 40 cu greutatile regulatorului 39 si amortizorul de vibratii 3. Etansarea arborelui de antrenare cu carcasa pompei este asigurata prin doua garnituri, 4.

racord la teava retur;

mansonul regulatorului de turatie;

amortizorul de vibratii;

garnitura de etansare a arborelui de antrenare;

capacul regulatorului;

bratul regulatorului;

pirghia de oprire a motorului;

tija cu arc a regulatorului;

arcul principal al pirghiei de acceleratie;

10 - pirghia de acceleratie;

bratul supapei de dozaj;

surubul de limitare a cursei pirghiei de accerelatie;

placa de reglaj spate;

supapa de dozaj;

-- canal de aductie a combustibilului la supapa de dozaj;

canal de alimentare a elementului de injectie;

- bucsa exterioara a captilui hidraulic;

rotorul distribuitor;

bucsa interioara a capuluihidraulic;

statorul pompei de transfer de alimentare interioard;

garnitura pentru etan$~are;

rotorul pompei de transfer;

- supapa de reglare;

Surub die fixare a supapei de reglare;

- paletele pompei de transfer;

canalul rotorului pentru distribuirea combustibilului sub presiune;

- canalul capului hidraulic pentru distribuirea combustibilului;

- canalul central al rotorului;

ventilul de presiune;

dispozitivul de blocare a adaosului;

canal axial pentru alimentarea cu combustibil;

dispozitivul de avans automata

inelul cu came;

- pistonul elementului de injectie;

placa de reglaj fata;

36 placa de antrenare ;

37 rola tachetului inpingator al elementului de injectuie

arborele de antrenare;

greutatile regulatorului;

40 - caracasa;:

41-gaura pentru fixarea pompei de injectie;

carcasa pompei de injectie.

Instalalia de alimentare

Deosebit de important este faptul ca arborele 38 este imperecheat cu placa de antrenare 36 si nu este admisa desperecherea for cu ocazia de­montarii pompei.

Capul hidraulic. Capul hidraulic este subansamblul principal al pom­pei de injectie, in care se gasesc elementele esentiale ale pompei de injec­tie (rotorul distribuitor si elementul de injectie) si in care se realizeaza comprimarea combustibilului pentru injectare si distribuirea acestuia la cilindrii motorului. Este format din doua bucse de otel, 17 si 19, asam­blate prin fretare.

Bucsa exterioara 17, prin care capul hidraulic se fixeaza la carcasa pompei de injectie, este prevazuta cu cilindrul de lucre al supapei de dozaj 14, locasurile suruburilor 24 de fixare a carcasei supapei de reglare si locasurile pentru fixarea ventilelor de presiune 29. In interiorul capului bucsei 17, care nu intra in interiorul pompei de injectie, se fi­xeaza statorul 20 al pompei de transfer.

In bucsa interioara 19 se roteste distribuitorul 18. Buc$a 19 confine canalul axial 31 pe unde vine combustibilul impins de rotorul 22 al pompei de transfer, canalul 15 de aductie a combustibilului la supapa de dozaj, canalul 16 de alimentare a elementului de injectie si vase canale de distributie 27.

Rotorul distribuitor 18 este o piesa de forma cilindrica avind doua portiuni cu diametre diferite. Partea cu diametrul mai mic se roteste in capul hidraulic si cuprinde : canalul central 28 avind capul exterior as­tupat cu un surub iar capul interior in legatura cu elementul de injectie; case canale de admisie a combustibilului, situate in continuarea canalului de alimentare 16; canalul 26 pentru distri'butia combustibilului compri­mat. In capul exterior al partii cu diametrul mic se fixeaza, prin insuru­bare, rotorul pompei de transfer 22. Aceasta parte a rotorului distribuitor este montata cu precizie inalta in alezajul bucsei interioare a capului hi­draulic, formind un ansamblu care se inlocuieste in intregime.

Partea rotorului distribuitor cu diametrul mai mare se roteste in in­teriorul pompei si cuprinde elementul de injectie.

Rotorul distribuitor este actionat de placa de antrenare 36, fiind fixat de aceasta prin suruburi.

Elementul de injectie al pompei cuprinde doua pistoane 34, care culi­seaza in cilindrii radiali din corpul rotorului distribuitor, fiecare avind cite un impingator format dintr-un tachet si o rola 37. Tachetii culiseaza in locasuri executate in partea cu diametrul mai mare a rotorului distri­buitor. Cursa pistoanelor 34, respectiv debitul maxim ce poate fi pompat de elementul de injectie, se poate stabili prin montaj, in functie de marimea motorului la care se monteaza pompa de injectie. Pentru aceastaa tachetii pistoanelor au, de o parte si de alta, umeri care intra in fantele excentrice special uzinate in placile de reglaj 13 si

In carcasa pompei de injectie, pe partea cu diametrul mai mare a rotorului distribuitor, este montat inelul 33, pe a carei fata interioara sint executate atitea came citi cilindri are motorul respectiv.

La rotirea rotorului distribuitor 18, rolele 37 sunt ridicate de came :mpreuna cu tachetii respectivi si, ca urmare, pistoanele 34 sunt impinse unul catre altul, comprimind combustibilul intrat in cei doi cilindri in timpul cit rolele nu erau actionate de came.