Pastrarea fatadelor

Pastrarea fatadelor

Constructia noilor cladiri in spatele fatadelor istorice este o faza unica in istoria arhitecturii. Aceasta opeatiune este posibila numai in cazul cladirilor taditionale din punct de vedere al constructiei avand incarcarile pe inchiderile exterioare si deci nu va fi posibila aceasta operatiune in cazul peretilor subtiri din zilele noastre. Pastrarea fatadei este de asemenea unica pentru ca da posibilitatea designerilor/arhitectilor in cazul problemelor tehnice care necesita noi solutii de inalta specialitate de a testa noi metode folosite pentu constructia noilor cladiri. Tipurile de cladiri associate in mod current cu pastrarea fatadei sunt de obicei datate intre 1850 si 1940 si sunt localizate in centrele sau in apropierea cenrelor oraselor. Sunt in general constructii medii sau de mari dimensiuni, industriale sau comerciale avand de la 2 pana la 6 niveluri si adapostesc banci, birouri, magazine,depozite sau fabrici. Aditional la provocarile tehnologice prezente in constructia noilor cladiri in spatele fatadelor istorice subiectul aduce semne de intrebare si din punct de vedere filozofic si etnic. Metodele de pana acum au cauzat mari controverse printre conservatori, arhitecti, dezvoltatori. S-au purtat discutii in contradictoriu intre cei care spuneau ca este necesara pastrarea cladirilor istorice in intregimea lor, in timp ce altii accepta pastrarea fatadei dintr-o cladire istorica ca fiind un compromis realist si necesar in cazul in care exista n conflict de interese intre conservatori si dezvoltatori.

Necesitatea pastrarii fatadelor ca mijloc de succes al imbinarii conservarii arhitecturale cu noile dezvoltari a inceput sa devina des intalnita la mijlocul anilor 1970 cu toate ca existau exemple izolate inaintea acestei perioade cel mai cunoscut fiind Nash Terrace in Regent parc din Londra.

In timpul anilor 1980 avantajele pastrarii fatadelor au devenit recunoscute in lumea intreaga de catre arhitecti si dezvoltatori, utilizarea ei fiind tot mai frecventa si in prezent multe exemple pot fi vazute in procesul de constructie in tot mai multe orase. Exista inca un mare numar de cladiri traditionale cu valoare exterioara dar cu interioare distruse sau alambicate de compartimetarile realizate de-a lungul timpului.

In statele unite primele exemple de folosirea si pastrarea fatadei sunt :

Cladirea ZCMI din Salt Lake City, cladirea Bond din Washington,

Cladirea ZCMI-Salt Lake City

Cladirea Bond din Washington

In Europa unul dintre cele mai recente si notabile exemple este Louvre din Paris desi nu este poate si semnificativ

Reabilitarea si conservarea cladirilor istorice

1.1 Reabilitarea cladirilor istorice

Nevoia de a asigura noi cladiri in orasele noastre este adesea agravata de lipsa terenurilor deschise care sa sustina dezvoltarea. Centrele existente rareori pot oferi terenuri fara constructii, si pentru a asigura noi locuri de acomodare, constructorii trebuie inevitabil sa-si concentreze atentia pe cladirile existente. Nevoile in schimbare a societatii, impreuna cu schimbarile majore din comert si manufactura, au dus la un numar mare de cladiri mai vechi care s-au scos din uz, desi aveau inca calitati evidente. Asemenea cladiri, in mod deosebit daca sunt atractive din punct de vedere arhitectural si integre din punct de vedere al structurii, sunt adesea ideale pentru reabilitare. Reabilitarea poate fi executata in proportii diferite, pornind de la cea mai putin drastica optiune de reabilitare "nesemnificativa" in cazul careia toata sau aproape toata cladirea existenta este pastrata, cu finisari si servicii de abia imbunatatite, pana la cea mai drastica optiune de demolare totala urmata de constructia unei cladiri noi.

Scara optiunilor de reabilitare

In practica exista numeroase optiuni de reabilitare si relatiile dintre acestea pot fi reprezentate pe o scara de la cea mai putin drastica la cea mai drastica.

Pastrarea intregii structuri a cladirii, impreuna cu subdiviziile ei interne, si imbunatatirea finisarilor interioare, serviciilor si grupurilor sanitare. In cea mai nesemnificativa schema de reabilitare scarile existente ar fi preferabil reconditionate in locul instalarii liftului, iar sistemele simple de incalzire ar fi folosite in conjuctura cu ventilatia nasturala.

Pastrarea intregului exterior existent, inclusiv acoperisul si a majoritatii interiorului, cu minore modificari a structurii interne si modernizarea finisarilor interioare, serviciilor si grupurilor sanitare. Modificarile de structura ar putea include demolarea unor subdiviziuni interioare sau adaugarea de scari noi si posibil casa liftului.

Pastrarea intregului exterior, inclusiv a acoperisului, cu modificari de structura majore si imbunatatiri ale finisarilor, serviciilor si grupurilor sanitare. Modificarile interne de structura includ adaugarea de scari consolidate de beton, instalatii de lift, demolarea extensiva a peretilor de structura interiori, sau adaugarea de noi nivele acolo unde inaltimea initiala a nivelelor permite.

Pastrarea tuturor peretilor exteriori si demolarea acoperisului si a interiorului, cu constructia unei cladiri complet noi in spatele fatatei. Aceasta optiune poate fi valabila in cazul unei cladiri izolate la care intreaga fatada merita pastrata, dar constructorul are nevoie de spatii de acomodare complet noi, neconditionate de elementele interne existente.

Pastrarea doar a doua sau trei nivele a cladirii existente si demolarea completa a restului, cu constructia a unei cladiri complet noi in spatele fatadelor. Aceasta optiune ar putea fi valabila in cazul in care cladirea e situata pe un colt sau la capatul unui bloc.

Pastrarea unui singur nivel, a unei singure fatade a cladirii existente, si demolarea completa a ceea ce ramane, cu constructia unei cladiri complet noi in spatele fatadei. Aceasta optiune ar putea fi valabila in situatia in care cladirea are o singura fatada importanta,

7. Cea mai drastica optiune de de dezvoltare ar fi demolarea totala a cladirii existente si inlocuirea ei cu una noua.

Optiunile 4,5 si 6 includ constructia unei noi cladiri in spatele elevatiei existente.

In practica aceasta optiune va depinde de o varietate de constrangeri economice, legislative sau altele. De exemplu optiunea 1 care poate fi descrisa drept reabilitare "low-key" ar putea fi dorita deoarece e de obicei mai ieftina decat oricare alta alegere si poate realiza o noua functiune intr-un timp mult mai scurt. Pe de alta parte aceasta optiune e mai putin dorita din cauza limitarilor constructive si de design datorita restrangerilor date de structura existenta in corelare cu cele privitoare la foc.

In alta ordine de idei o constrangere foarte importanta este in cazul cladirilor de o foarte mare importanta istorica, asupra carora se poate interveni cu dificultate din cauza apartenentei lor in patrimoniul arhitectural. In acest caz, interventiile pot fi realizate doar cu acordul autoritatilor.

De ce sa pastram fatada ?

1.1.Generalitati

Pastrarea fatadei este o forma drastica de reabilitare a cladirii pentru care nu se pot aplica unele dintre avantajele importante asociate cu reabilitarea 'low key'.

1.Mojoritatea reabilitarilor 'low key'sunt mai ieftine decat totalul demolarilor si a reconstructiilor, in timp ce complexitatea structurala a retinerilor de fatada deseori determina un pret mai scump;

2.Reabiltarea 'low key'necesita considerabil mai putin timp decat demolarea completa si reconstructia, din punct de vedere al avantajului economic, in timp ce retinerea de fatada de obicei necesita mai mult timp.

Totusi,sunt multe avantaje si multe motive pentru construirea cladirilor noi in spatele fatadelor istorice ceea ce aduce un avantaj economic si functional pentru conservarea si reutilizarea cladirilor vechi.

2.2.Avantajele retinerilor de fatade

2.2.1.Cererea pentru cladiri prestigioase

Multe organizatii , cum ar fi companiile de asigurari, bancile si alte institutiii financiare,deseori prefera sa functioneze in cladiri istorice prestiogioase si sunt pregatite sa achite sume mai ridicate sa obtina astfel de cladiri.Constructiile noi, locuintele noi din spatele fatadelor istorice prestigioase poate asadar sa adauge o valoare considerabila cladirilor.

2.2.2.Disponibilitatea ajutorului financiar

Desi pastrarea fatadei este deseori mai scumpa decat reabilitarea 'low key' si reconstructia la un loc,este posibila compensarea costurilor prin obtinerea ajutorului financiar.Ajutorul financiar nu este disponibil pentru toate reabilitarile si schemele de conservare dar in multe cazuri , de exemplu in cazurile in care meritele arhitecturale sau istorice sunt cele de interes, sau unde se creaza locuri de munca , este posibila obtinerea de alocatii substantiale sau imprumuturi cu o rata redusa.Informarea detaliata in privinta numeroaselor surse de ajutor financiar poate fi gasita in numeroase publicatii listate de Further Reading.

2.2.3.Planificarea termenelor poate sa nu fie ceruta

Sub incidenta Actului de urbanism din 1990 planificarea termenelor este necesara pentru desfasurarea lucrarii.Totusi ducerea la bun sfarsit a lucrarii pentru mentinerea , imbunatatirea sau alte modificari ale cladirilor, fiind lucrari care afecteaza doar interiorul cladirii sau care nu afecteaza din punct de vedere material infatisarea externa a cladirii, nu constituie constructiein sine si deci nu necesita termen de predare.Totusi, daca schema nu afecteaza infatisarea externa a cladirii , cum este des intalnita in cazul pastrarii fatadelor,poate sa nu fie necesara consturctorului obtinerea termenului de predare , ducand la scurtarea duratei de constructie si in consecinta costuri mai scazute.Chiar daca infatisarea exterioara a cladirii nu este afectata , termenul de predare va fi totusi cerut daca 'survine un schimb de materiale in lucru'.Multe scheme de retineri de fatade , chiar daca nu includ modificari ale infatisarii exterioare a cladirii , totusi vor necesita termen de predare.rExista asadar multe exemple de scheme care nu necesita termen de predare si acestea includ pastrarile de fatade.Cand exista dubii in ceea ce priveste necesitatea termenelor de predare , poate fi facuta o cerere catre autoritatile locale pentru a determina daca e necesar sau nu termen de predare .

2.2.4Posibilittea maririi suprafetei etajului prin insertia etajelor aditionale.

In majoritatea schemelor de pastrare exista posibilitatea inserarii de etaje aditionale cand structura noua este verticala.Multe din cladirile care fac subiectul schemelor pastrarii de fatade au exces de inaltime pe nivel, ceea ce face insertia etajelor aditionale posibila.Constructia unui acoperis pentru o noua mansarda poate deseori facilita adaugarea unuia sau a doua etaje suplimentare deasupra nivelului original.Prini urmare, este normal ca pentru o cladire cu patru sau cinci etaje sa poata fi adaugate etaje.Cand etajele aditionale sunt inerate, marginile si tavenele suspendat, pot intra in conflict cu deschiderea geamurilor existente si in acest caz efectele asupra fatadelor existente ar trebui minimalizate printr-un design corespunzator.

2.2.5.Efectele lotului control

Lotul control , care a fst introdus de Ministerul local si regional al planificailor este un instrument utilizat de planificatori pentru a restrictiona suprafata arondata etajului in cladirea noua, in functie cu suprafata totala a zonei.Unul din principalele motive pentru introducerea lotului control a fost sa limiteze inaltimilor cladirilor in orase astfel incat sa nu interfereze posibilitatea extinderii cladirilor in zona.Acest lucru este avantajos pentru a 'reutiliza'cladirile existente, in defavoarea demolarii sau inlocuirilor cladirilor.

2.3.Alte motive pentru pastrarea fatadelor

2.3.1.Disponibiitatea cladirilor potrivite

Avantajele in industrie si comert , impreuna cu cererea unor medii interioare mai sofisticate , au determinat cresterea numarului de cladiri devenite invechite si care au devenit corespunzatoare pentru redezvoltare.

2.3.2.Constrangerile legislatiei

Multe din cladirile vechi care sunt corespunzatoare pentru redezvoltare vor fi listate in Sectiunes 1 a planificarii din 1990, datorita importantei lor arhitecturale sau istorice.In aceste cazuri cladirile trebuie pastrate daca nu sunt cicumstante exceptionale.Majoritatea cladirilor listate sunt listate datorita valorii lor exterioare , rar fiind listate datorita pastrarii structurilor interne.Rezultatul este ca exista sute de cladiri cu interior relativ nesemnificativ dar care au fatade valoroase, trebuie pastrate in toate cazurile.

2.3.3.Valoarea arhitecturala a fatadelor

Retinerea este favorizata in cazurile unde fatada cladirilor reprezinta prim exemplu al stilului sau perioadei arhitecturale.O binecunoscuta schema de pastrare facuta in acest sens a fost in cazul St.Paul's House Leeds///////////////////////////care reprezinta cel mai bun exemplu al stilului arhitectural Hispano-Moorish in UK.Intreaga fatada exterioara a fost pastrata si restaurata pentru a supravietui ca unic exemplu al stilului sau arhitectural.

2.3.4.Contextul fatadei

Cand fatada este o parte integrala a unui intreg si ar fi imposibil de inlocuit fara a distruge unitatea si integritatea acelui model.Un exemplu bun este banca Lloyd , Harrogate

2.3.5Contributia fatadelor la planul de urbanism

Acolo unde pastrarea fatadelor poate pastra integritatea si caracterul particular al unei strazi , parte a planului de urbanism.

2.3.6.Distrugerea interiorului existent

Cand fatada cladirii este valoroasa dar interiorul original a fost distrus, fara a lasa elemente valoroase, care sa poata fi pastrate.

2.3.7.Puncte vulnerabile ale interiorului

Atunci cand fatada cladirii este valoroasa , interiorul este in stare buna dar incapabila a mentine structuri aditionale .De exemplu, multe cladiri vechi au parterul incapabil sa sustina echipamentele moderne de birou.

2.3.8.Viabilitatea economica

Fatade continue

Peretele extern se configureaza ca un filtru complex si multifunctional intre exterior si interior pe fata de edificiul propriuzis care are sarcina de a:

Transmite structurii portante incarcarile permanente (propria greutate) si accidentale (vant, cutremur si socuri);

Separare si de compartimenta (conforma) spatiile interne ale sistemului edilitar fata de exterior

Protejarea spatiilor interne de agenti externi

Permiterea si reglarea transmiteri de fluxuri energetice intre intern si extern a sistemului edilitar

Permite si regleaza iluminarea naturala si de vizibilitate

Compartimentarea spatiilor interne

Permiterea si reglare pasajului persoanelor si a lucrurilor intre spatiile interne si externe

Fatadele continue sunt eficace descrise in definitia continuta in proiectul CURTAIN WALLING care o defineste ca fiind o inchidere externa verticala constituita dintr-o structura realizata in principal din metal, PVC, sau din lemn. In mod normal fatada este constituita dintr-un schelet de elemente portante verticale si orizontale imbinate si ancorate intre ele in structura edificiului pentru a sustine in final o coaja a fatadei continue si lejere care are drept scop garantarea tuturor functiilor tipice a unui perete perimetral extern cuprinzand si rezistenta la agenti atmosferici, siguranta in uz, siguranta si controlul ambiental, dar care nu contribuie la caracteristicile portante ale structurii edificiului.

Din definitia de mai sus se evidentiaza cateva elemente esentiale pentru a intelege conceptul de fatada continua in particular:

E intotdeauna posibil sa identificam un schelet ce se configureaza cu structura fatadei

Structura fatadei se identifica cu un schelet structural

Fatada nu colaboreaza cu structura edificiului rezultand ca ea este exclusiva autoportanta.

Fatada continua trebuie sa satisfaca cerintele cerute petru inchiderea externa (UNI 7959)

In schema[1] se pot usor identifica:

Sistemul de fixare a fatadei pe structura principala a edificiului realizati cu montanti

Elemente structurale verticale numit montanti

Elemente de legatura intre motanti pentru garantarea continuitatea structurii denumita cannotti

Elemente structurale orizontale numite traverse

Tratatul nostru se va ocupa de variile elemente mai sus insiruiti adica ocupandu-se de sistemele de fatada cu cea mai mare raspandire si de cele mai des utilizate. La final se vor anexa cateva imagini de cladiri care utilizeaza sistemele de fatada aici descrise si cateva apilcatii de fatade continue transparente cu tehnologie alternative.

Montanti de fixare

O fatada continua in sticla si metal e de obicei ancorata pe structura principala a edificiului cu ajutorul montantilor de fixare si au obligatia de a absorbi tolerantele constructive ale structuri principale in mod particular. Este important a intelege gradul diferit de precizie care sunt proprii tehnologiei cimentului armat. Montantii de fixare permit o reglare de 1.5-2 cm in cele trei directi ale spatiului.

Deplasarea in directia axei a placilor din a.c. garanteaza prin intermediul a doua gauri alungite pe ambele aripi a elementului prinderea surubului pe structura principala a fatadei.

Deplasarea in directia perpendiculara pe planul fatadei este intotdeauna posibila prin prinderea cu suruburi de montantii substructurii fatadei. In scopul de a se asigura ca surubul de fixare sa nu treaca dincolo de montant, unde exista o suprafata zimtata element de contrast, care asigura mentinerea de pozitie.

Suruburile care fixaza suprafata fatadei sunt doua tipuri, cea mai inalta care fixaza parti inferioare a podului care se afla mai sus de montanti,