Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Tehnologia lucrarilor de pardoseli


Tehnologia lucrarilor de pardoseli


TEHNOLOGIA LUCRARILOR                                                                

DE PARDOSELI.

GENERALITATI.

ROLUL PARDOSELILOR



   

               Pardoseala este un element de constructie complex, care se aplica fie peste planseul de rezistenta  al incaperii respective, cand sub aceasta se gaseste alta incapere, fie direct pe pamant cand sub incapere nu exista subsol.

         Pardoseala are rolul de a prelua si transmite planseului solicitarile provenite din circulatie si depozitare, precum si de a contribui la asigurarea confortului si la finisarea incaperilor.

         Sub orice pardoseala trebuie sa existe un element portant care preia solicitarile  din incarcari, pe care pardoseala nu le poate prelua decat in cazul unor alcatuiri speciale.

         La pardoselile situate la diverse niveluri (etaje) ale cladirii, elementul portant este alcatuit chiar de planseul de beton armat.

         La pardoselile executate direct pe pamant, de exemplu in subsolurile cladirilor sau la parterul cladirilor fara subsol, la constructii agrozootehnice si la cele industriale fara etaj, elementul portant este alcatuit, fie dintr-un element rigid (placa de beton simplu sau armat), fie dintr-un strat elastic de nisip, pietris, piatra sparta, balast, care se executa peste teren

          Pardoseala propriu-zisa trebuie sa corespunda prin diverse straturi care o compun, la solicitarile date de exploatarea incaperii, si de aceea ea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii.

          Solicitarile la care este supusa o pardoseala sunt foarte diverse, ele depinzand de felul cladirii, de destinatia incaperilor in care se monteaza respectiv de procesul tehnologic care se desfasoara in incapere.Astfel, in primul rand pardoseala trebuie sa fie rezistenta la uzura provocata de circulatia oamenilor sau a unor utilaje, cand procesul tehnologic ce se desfasoara in incapere impune deplasarea acestora (in hale industriale in grajduri etc). De asemenea, ea trebuie sa aiba o anumita duritate si rezistenta pentru ca suprafata sa nu se striveasca, iar in asamblul ei sa reziste la incarcaturile care actioneaza asupra ei si sa le transmita stratului-suport.

          Unele pardoseli trebuie sa nu se degradeze in contactul cu apa, atunci cand prin destinatia incaperi, aceasta se gaseste permanent sau frecvent pe pardoseala (de exemplu, in bai, in spalatorii).Alteori pardoseala trebuie sa fie ‘calda’ si ‘elastica’, ca in cazul incaperilor de locuit.

          In unele incaperi in cladiri industriale, in laboratoare, etc., procesul tehnologic care se desfasoara poate degaja agenti chimici care au o actiune de corodare asupra materialelor din care este realizata pardoseala. In aceste cazuri, pardoseala trebuie executata din materiale rezistente la agentii chimici respectivi sau tratata anticorosiv.

          Cateodata pardoseala trebuie sa aiba un aspect estetic deosebit, ca in cazul unei cladiri reprezentative (teatre, palate administrative etc.).In aceste cazuri, in anumite incaperi, se folosesc materiale decorative (marmura, ceramica), realizandu-se uneori si figuri geometrice prin modul lor de asezare.

          De asemenea, pardoseala trebuie sa ofere posibilitatea unei curatiri si intretineri care sa se realizeze cu usurinta, corespunzator conditilor de exploatare.

          Pardoselile nu trebuie sa raspunda tuturor acestor conditii in acelas timp, ci numai la unele din ele, in functie de necesitati. Pentru a raspunde acestor conditii pardosela are o alcatuire diferita, de la caz la caz.

                                        ALCATUIREA PARDOSELII

         De la suprafata catre elementul portant, alcatuirea pardoseli cuprinde o serie de straturi si anume :

-Imbracamintea, care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor rezultate din exploatare.

-Stratul suport, pe care se fixeaza imbracamintea pardoselii si care primeste solicitarea de la aceasta si o transmite elementului portant, direct sau prin intermediul straturilor urmatoare :

-Straturi de izolare (hidrofuga ,termica sau fonica). Uneori, stratul de izolare termica sau fonica poate servi ca si strat-suport. In functie de conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pardoseala, unul sau mai multe din aceste straturi pot lipsi.

-Strat de nivelare, de egalizare sau de panta.

A. Imbracamintea. Imbracamintea pardoselii poate fi formata din diverse materiale , care trebuie sa aiba caracteristici corespunzatoare conditiilor cerute de exploatare, de confort sau de estetica.

Astfel se folosesc :-imbracaminti din pamant natural tratat la suprafata, din argila compactata, din beton argilos.       

                               -imbracaminti din lemn si din materiale pe baza de lemn (scanduri brute, dusumele, parchete, placi din fibra de lemn dure, pavele)

                               -imbracaminti din piatra artificiala nearsa (din beton de ciment turnat monolit sau sub forma de placi prefabricate, mortar de cimnet mozaic turnat sau in placi prefabricate, xilolit)

                               -imbracaminti din piatra artificiala arsa (cum sunt cele din caramida, gresie ceramica, corpuri ceramice)

                               -imbracaminti din piatra naturala (marmura , mozaic roman)

                               -imbracaminti bituminoase din asfalt turnat, sau din mortar cu suspensie de bitum filerizat.

                               -imbracaminti din materiale pe baza de polimeri sintetici (covoare sau placi din policlorura de vinil , linolemn sau mochete)

                               -imbracaminti din placi de fonta sau de otel.

          Materialele din care se pot realiza imbracamintile fiind de natura foarte diversa si modul lor de punere in opera (de executare a imbracamintii) este diferit , astfel se deosebec

                               -imbracaminti realizate prin turnare in suprafete continue , cu sau fara rosturi (de exemplu, cele din beton monolit, din astfalt, mozaic turnat etc.).

                               -imbracaminti realizate prin montare de elemente prefabricate in strat de nisip sau de mortar de ciment , rezultand intotdeauna cu rosturi (de exemplu, cele din placi de piatra naturala sau artificiala, din placi metalice, etc.).

                               -imbracaminti realizate prin lipire pe strat-suport (de exemplu, covoarele si placile din P.V.C., mochete etc.).

                                -imbracaminti realizate prin batere in cuie (de exemplu, cele din parchete sau dusumele).

       In functie de senzatia pe care o provoaca imbracamintile pardoselilor se numesc clade (cele din parchet , dusumele) sau reci, (cele din beton, mozaic, piatra, placi metalice, etc.)

       Pe de alta parte, in functie de modul de comportare la umiditate imbracamintile pot fi :

-rezistente la umiditate care se pot folosi fara sa-si modifice principalele caracteristici, in incaperi umede (bai, bucatarii, spalatorii, garaje) si care se pot intretine prin spalare cu apa (de exemplu, pardoselile de piatra artificiala sau naturale)

-nerezistenta la umiditate,  care se pot folosi numai in incaperi uscate (camere de locuit, birouri , biblioteci, etc.), in care apa nu vine in contact cu imbracamintea in timpul exploatarii (de exemplu, pardoselile de lemn sau PFL)

B. Stratul-suport. Stratul- suport este cel care fixeaza sau pe care se monteaza imbracamintea (prin turnare, simpla asezare, prin batere in cuie si prin lipire).El se realizeaza din diverse materiale in functie de tipul imbracamintii.

      Cel mai simplu suport poate fi realizat dintr-un strat de nisip uscat, peste care se aseaza imbracamintea (de exemplu, din caramida).Tot un suport simplu,usor de executat,se realizeaza din mortar de ciment(de exemplu,pentru montarea placilor de beton mozaicate sau pentru lipirea covoarelor din PVC),strat-suport care mai poarta si denumirea de         .Atat nisipul cat si mortarul de ciment se aplica prin intindere intr-un strat de grosime uniforma.E le prezinta unele incoveniente si nume :de cele mai multe ori nisipul trebuie sa fie bine uscat prin incalzire,cea ce este foarete costisitor,iar mortarul de ciment,cand constituie stratul-suport pentru imbracaminti montate prin lipire,trebuie lasate sa se usuce dupa turnare 2-3 saptamani,ceea ce lungeste perioada de executie a pardoselii.De aceea,ori de cate ori este posibil,pentru unele imbracaminti se folosesc straturi-suport uscate din materiale prefabricate,cum sunt placile din beton cu agregate vegetale(fibrojetoane)si placi din PFL poros.

        Cand pardoseala nu trebuie sa indeplineasca conditii speciale de confort,termic sau fonic,stratul-suport trebuie sa se aplice direct pe planseu mai ales in cazul straturilor-suport din nisip sau mortar de ciment,rezultand cea mai simpla alcatuire de pardoseala formata doar din doua straturi.-imbracaminte si strat suport

        Uneori, daca suprafata planseului este bine finisata de la turnare (neteda , plana), imbracamintea se poate aplica direct pe elementul de rezistenta, fara intermediul stratului-suport

C.Straturi de izolare.-Aceste straturi intervin in alcatuirea pardoselii atunci cand este necesar sa se asigure o protectie impotriva apei, a pierderilor de caldura sau impotriva zgomotului.




Izolarea hidrofuga. Cand pardoseala se executa in incaperi cu umiditate mare, in care apa vine in contact si stagneaza timp indelungat pe pardoseala (de exemplu, la spalatorii comune, garaje si spalatorii) se impune ca apa sa nu treaca prin structura pardoselii , ca sa nu ajunga la elemntul portant(placa de beton turnata pe pamant,stratul de balastru sau pietris asezat pe pamant , sau planseul de beton armat), si sa treaca prin acesta provocand inmuierea terenului si degradarea pardoselei sau adevarate inundatii in incaperea de dedesupt.De aceea, in aceste cazuri, sub stratul-suport se interpune o izolatie hidrofuga din carton,impaslituri sau tesaturi bitumate

Izolarea termica.In unele cazuri pardoselile se executa in incaperi situate peste ganguri, subsoluri neincalzite, pivnite si ,daca au alcatuire simpla,pe timp de iarna permit trecerea cu usurinta a caldurii din incapere in afara acesteia provocand reducerea confortului(pardoseala ‘trage’).

In scopul impiedicari pierderilor de caldura din interior spre exterior, sub stratul-suport se realizeaza un strat izolator trmic din diverse materiale cu conductivitate termica redusa,ca : placi de polistiren , beton celular, placi fibro lemnoase poroase, placi de vata minerala).Uneori apare necesitatea impiedicarii patrunderii caldurii din exterior spre interior, prin asamblul unui element portant-pardoseala (de exemplu, la depozitele frigorifice din industria alimentara).In acest caz , chiar si pentru pardoselile asezate pe pamant, este necesara realizarea stratului de izolare termica.

Izolarea fonica.La cladirile cu mai multe niveluri este necesar , anumite cazuri (la locuinte,birouri,spitale etc.), sa se asigure un anumit grad de confort din punct de vedere acustic, respectiv sa se impiedice trecerea zgomotului de la un etaj la cel de dedesupt prin asamblul planseu-pardoseala

Vibratile produse de o sursa sonora (sunetul patrund prin elemntul de constructie , fie neschimbate prin golurile din pori elementelor) fie punand in vibratie elementul de constructie (in cazul nostru asamblul planseu-pardoseala), care la randul sau transmite vibratiile aerului din incaperea de dedesupt, creandu-se sunet (zgomot) in acestea. Aceste sunete se numesc sunete aeriene propagate prin aer.

D.Strat de nivelare , de egalizare sau de panta.Cand elementul portant al pardoelii (planseu, pamant) prezinta denivelari , straturile de izolare nu pot fi aplicate direct , deoarece ar crea la randul lor un suport denivelat pentru imbracaminte. De aceea, pentru corectarea denivelarilor elementului portant se aplica un strat suplimentar, de obicei din mortar de cimnet sau nisip.Stratul de nivelare egalizeaza si uniformizeaza suprafata si inaltimile pardoselilor, de acea poarta si numele de strat de egalizare.

In unele cazuri, pardoseala trebuie sa aiba o anumita panta pentru scurgerea apelor spre sifoanele de pardoseala (de exemplu, garaje, bai, spalatorii,etc.)

La pardoselile cu alcatuire simpla , numai din imbracaminte si strat- suport,  acesta din urma serveste ca strat de egalizare-nivelare sau panta.

EXECUTAREA PARDOSELILOR.

 

LUCRARI PREGATITOARE.

 

 

A.Pregatirea elementului-portant. Cand pardoselile se executa direct pe pamant se cerceteaza mai intai terenul , pentru a vedea daca este suficient de rezistent.

Terenurile slabe sau de umplutura se compacteaza sau se consolideaza prin mijloacele prezentate la fundatii.

            Peste teren se executa , fie un elemnt portant elastic din pietris , nisip sau din balast ( amestec natural din pietris cu nisip) , fie un element portant rigid (placa de beton). Acestea se executa numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii pentru ziduri sau utilaje, conducte, instalatii electrice, sanitare , de incalzire , etc.) si dupa efectuarea probelor prescrise.

           Stratul elastic din pietris cu nisip sau din balast se aplica pe teren dupa indepartarea stratului vegetal de suprafata, care contine radacini de plante, iarba etc. Balastul se aplica in straturi de 10-20 cm grosime, care se uda si se compacteaza prin batere cu maiul sau cu utilaje speciale. Grosimea totala poate ajunge pana la 20 cm, dupa compactare in functie de marimea sarcinilor de exploatatre si natura terenului.

           Placa de beton se toarna direct pe pamant, acest strat se toarna peste un strat de hartie poroasa numita (kraft), pentru ca sa nu adere de teren  si sa se poata deplasa fara sa se fisureze, datorita variatilor dimensionale provocate de variatile de temperatura sau de contractia cimentului.In acest caz, suprafata placi se imparte in panouri, cu suprafata circa 10m patrati , prin rosturi.Suprafata placii din beton ca si a planseelor din beton armat (intre etaje), trebuie sa fie plana.Se admit denivelari izolate de cel mult 10mm sub indreptarul de 2 m lungime.

           Inainte de executarea pardoselilor, suprafata planseelor si a placilor din beton  si beton armat se pregatesc prin curatire cu razuri, perii si prin spalare cu apa de eventualele impuritati (praf sau resturi de tencuiala).De asemenea , diversele strapungeri prin planseu , rosturile dintre elemntele prefabricate de planseu , adanciturile mai mari se astupa cu mortar de ciment.Executarea pardoselilor poate incepe dupa ce s-au terminat o serie de lucrari, care daca s-ar executa  ulterior pardoselilor, ar provoca degradarea acestora. Astfel , tencuielile si zugravelile trebuie sa fie terminate. De asemenea , tamplaria trebuie sa fie montata iar in cazul pardoselilor din lemn sau din polimeri sintetici care pot fi influentate de umiditatea din exteriorul cladirii, trebuie sa fie gata montate si geamurile.De asemenea trebuie terminate toate instalatiile(conducte, strapungeri) care sunt situate sub pardoseala sau trec prin ea.

B.Trasarea liniei de vagris.Inainte de executia diverselor straturi ale pardoselii se traseaza pe peretii incaperilor o linie orizontala care sa permita  asigurarea aceluias nivel al pardoselilor in toate incaperile.Acesata linie denumita linie de vagris, se traseaza orizontal pe peretii la o inaltime de 1 m peste nivelul imbracamintii. Ea se traseaza in fiecare incapere,  nivelul ei transmitandu-se pornind de la casa scarii dintr-o incapere in alta cu ajutorul furtunului de nivel.Acesta este umplut cu apa avand la fiecare capat cate un cilindru de sticla cu un reper trasat.Tinand unul din cilindri cu apa la nivelul reperului in dreptul liniei de vagris deja trasate, celelalt capat al furtunului (pe principiul vaselor comunicative) apa se ridica in cilindri la acelas nivel.Astfel se poate trasa pe un alt perete sau in camera vecina, in dreptul reperului de pe cilindru , un punct situat la acelas nivel cu linia de vagris.Trasand mai multe asemenea puncte , la distanta de 1m unul de altul, si unindu-le cu o linie trasata cu creionul dulgheresc in lungul unui dreptar, se traseaza in toate incaperile linia de vagris.Punctele se pot unii si cu ajutorul unei sfori imbibate cu praf colorat.Ea se intinde intre cele doua puncte si se ciupeste la mijloc ca o coarda, dupa care i se da drumul ca sa loveasca peretele.Astfel pe perete ramane trasata cu praf colorat o linie continua  dreapta intre cele doua puncte.

         

               Realizarea straturilor

                Pana la imbracamintea

               pardoselii

    In alcatuirea unei pardoselii intra foarte multe straturi , fiecare avnd un rol precis impus de conditile care se cer si in care se executa pardoseala.Aceste straturi nu se executa in mod obligatoriu la o pardoseala, ci in functie de situatia concreta, astfe :daca pardoseala necesita panta , se executa stratul de panta, daca trebuie sa i se mareasca grosimea,  se executa stratul de egalizare, daca elementul portant are denivelari , se executa stratul de nivelare, cand este nevoie de o buna izolare, se executa stratul necesar de izolatie fonica,  termica , sau hidrofuga.

       Orice tip de pardoseala se executa cel putin doua straturi si anume, imbracamintea

Si stratul-suport al acesteia.

 

   STRATURI-SUPORT NEIZOLATE. Cel mai simplu strat este cel din nisip uscat , in grosime de 3-5 cm in care se monteaza imbracamintea din materiale in bucati ca : placi de beton,caramida sau pavele de lemn.

El se aplica de obicei, pe un element portant din balast.

             Alt strat-suport simplu este cel din mortar de ciment, denumit sapa.Mortarul de ciment, de obicei de marca100, putandu-se executa :

-odata cu imbracamintea, cand acesta este din piese prefabricate (gresi, placi de piatra naturala, placi de beton mozaicat etc.), in acest caz poarta numele de strat de poza.

-inaintea executarii imbracamintii, fiind folosit in stare intarit si uscat,  pentru montare prin lipire a altor tipuri de imbracamintii(parchet ,covor, si dale din PVC etc.). In acest caz suprafata trebuie sa se driscuiasca fin , si trebuie sa rezulte plana si neteda ( se admit denivelari verticale izolate, de maximum 2mm sub dreptarul de 2 m lungime).Grosimea stratului trebuie sa fie minimum 2,5 cm, dar poate fi si mai mare, in functie de inaltimea celorlalte pardoseli de pe nivelul respectiv al cladirii.

            Inaintea turnarii pe planseu a mortarului de ciment, suprafata planseului se curata bine de orice impuritati si se stropeste bine cu apa.Ca straturi-suport  uscate se folosesc placile din fibrobeton sau din PFL poros.

            Placile de fibrobeton sin placi prefabricate obtinute din talas de rasinoase mineralizat ( aglomerat cu ciment).Ele au forma patrata cu latura de 50 cm, si grosimea de 3,5 cm. Se monteaza cu rosturi tesute dintr-un strat de nisip de poza, foarte uscat (umiditate maxima 0,2 %), avnduse grija sa se indese bine in acesta.Pentru a realiza asezarea, fiecare al doilea rand se incepe cu o juamatate de placa.Intre rosturi se lasa rosturi de 5-10 mm latime, care se umplu pe o inaltime de 2 cm cu nisip.




             Pentru solidarizare placilor din fibrobeton se toarna in rosturi mortar de ciment, formanduse astfel un strat -supor, rigid continuu.Pe acest strat-suport se monteaza, prin batere

In cuie , imbracamintii din parchet cu lamba si uluc.

             La montarea straturilor- suport uscate , umiditatea relativa  a aerului in incapere trebuie sa fie sub 65%, in cazul placilor fibrolemnoase asezate pe strat de egalizare din mortar de ciment, acesta trebuie sa fie uscat (maximum 3% umiditate).

             Suprafata –suport sin placi de fibrobeton sau placi fibrolemnoase trebuie sa rezulte plana, fara denivelari intre placi la rosturi.Stratul-suport din placi fibrolemnoase se lasa liber de cel putin 24 ore pana la lipirea imbracamintii, in acest fel variatia dimensionala a placilor sub influenta umiditatii suportului sau a aerului din incapere va avea loc inaintea lipirii, parchetului cu lamba si uluc.

STRATURI-SUPORT FONOIZOLANTE LA ZGOMOTE DE IMPACT.

La straturi-suport uscate, se introduce un strat izolator fonic din prudeta de cauciuc.Pudreta de cauciuc, rezulata de obicei, din macinarea anvelopelor uzate si se livreaza neaglomerata , in granulatie de la 0,1 la 5 mm. Pentru izolarea fonica trebuie folosit tipul fara deseuri textile, care pot putrezii in timp.Pudreta trebuie sa fie perfect uscata, iar in timpul ei de curatire trebuie evitata umezirea ei.

      Pudreta de cauciuc , se intinde intr-un strat de grosime uniforma, minimum 15mm, pe portiuni care sa permita asezaraea unui rand de placi.Inainte de pozarea placilor, peste pudreta de cauciuc se asterne o folie de polietilena de 0,1 mm grosime, cu scopul de a impiedica patrunderea in inacapere, prin rosturile dintre placi, mirosul caracteristic de cauciuc al pudretei.Marginile fisiilor de polietelina se suprapun pe circa 10 cm latime.

       Pozarea placilor, teserea acestora, marimea rosturilor si umplerea acestora sant la fel ca in cazul, asezarii placilor pe nisip uscat.Rosturile dintre placi si peretii (pe conturul incaperii) se umplu cu fasii de placi fibrolemnoase bitumate si antiseptizate sau cu fasii de polistiren celular.

       Deoarece aceste straturi-suport uscate se pot folosi numai pentru montarea parchetului cu lamba si uluc, prin batere in cuie (pe placi din fobrobeton) sau prin lipire (pe placi fibrolemnoase)

Ca materiale fonoizolante se folosesc :

-placi din vata minerala fonoizolante , de 600X 1 200 mm , tip P 90, cu densitate aparenta de 90 kg/m cub

-placi fibrolemnoase poroase, bitumate si antiseptizate cu dimnesiunile de 1 220X 2 440mm.

-pudreta de cauciuc in vrac, cu granulatie de la 0,1 la 5mm avand  densitate aparenta in stare afinata  de 400-500 kg/m cub

Grosimea stratului fonoizolat , pentru asugurarea izolarii la zgomote de impact, difera in functie de elasticitatea materialului si de tipul planului. Din punct de vedere fonic, planseele in tara noastra sint impartite in doua categorii :

-categoria I, care cuprinde plansee din beton armat cu placi avand grosimi intre 10 si 14 cm , plansee din beton armat  prefabricat sub forma de fasii cugoluri, grinzi cu corpuri de umplutura sau plansee cu corpuri ceramice.

- categoria a II a , care cuprinde plansee din beton armat monolit cu placi avand grosimi mai mari de 14 cm, plansee din beton armat monolit sau prefabricat cu nervuri dese si cu tavan suspendat .

 Grosimile necesare pentru materialele fonoizolate, in functie de tipul planseului sant aratate in tabel.La materialele cu elasticitate mare(placi fonoizolate FI 100  si FI 90 si placile de polistiren ecruisate ) grosimea nu este influentata de categorai planseului, pe cand la cele cu elasticitate mica (polistiren celular standard, pudreta de cauciuc), grosimea necesara creste la dublu pentru planseele de categorii curent folosite in tara noastra.

                                 

Nr crt

Felul materialului

Grosimea necesara in mm pentru plansee

Categoria I

Categorai II

1

Placi de vata minerala fonoizolante FI 100 sau FI 90

10

10

2

Placi de pasla minerala P90

15

15

3

Placi de polistiren celular standard

40

15

4

Placi de polistiren celular ecruisate

10

10

5



Pudreta de cauciuc in vrac

35

20

Materialul fonoizolat se aseaza peste un strat de egalizare de nisip uscat intins peste care se asterne un strat de hartie.La montarea placilor trebuie avut grija ca intre ele sa nu se lase spatii, iar dca placile au unele colturi rupte, locul respectiv se complecteaza cu material de acelas fel.

Deasupra materialului fonoizolat se asterne un strat de protectie mecanica din carton bituminat tip C 100 sau din folie de polietiren de 0,1 mm grosime . Rolul acestora, precum si al hartiei Kraft montata peste nisip este de a e evita crearea de punti rigide in masa materialului fonoizolat, prin patrunderea nisipului din stratul de egalizare a laptelui de ciment in timpul turnarii dalei.

Puntile rigide fac ca zgomotul sa fie transmis de la dala la planseu si intre izolare sa-si piarda eficacitatea.

Dala se executa din :

-mortar de ciment de marca 100, cand se aseaza pe un strat fonic izolat din placi cu tasare uniforma (de exemplu, placi din polistiren, placi din vata minerala si  placi de pasla minerala p90)

-beton de ciment de marca 200, cand se toarna peste un strat fonic izolat cu tasare neuniforma (de exemplu,pudreta de cauciuc), sau cand grosimea stratului fonoizolant depaseste 35mm.

           Pentru a evita transmiterea zgomotelor de impact prin pereti camerei , dala de mortar sau de beton nu trebuie sa vina in contact cu peretii, de aceea , pe conturul incaperii, de-a lungul peretiilor, se aseaza inainte de turnarea dalei, fasii de material fonoizolant peste care se ridica stratul de protectie mecanica.

EXECUTAREA IMBRACAMINTII PARDOSELILOR

        Imbracamintea pardoselii se executa pe diferite straturi-suport , acestea alegandu-se in functie de imbracaminte si de gradul de izolare necesar.

        Imbracamintea incepe sa se execute , de la peretele opus usi de circulatie maxima in incapere, in asa fel ca circulatia muncitorilor pentru executarea diverselor zone ale suprafetei imbracamintei sa nu se desfasoare pe portiunea deja executata.

        Daca este totusi necesara circulatia muncitorilor ( insa fara mijloace de transport, ca roabe , tomberoane , etc.) aceasta se face pe bucatii de placi fibrolemnoase dure , scanduri etc. , asezate peste imbracamintea executata, mai ales in cazul imbracamintilor turnate pe baza de ciment (beton , mortar de ciment , mozaic turnat,  pardosela din placi montate in mortar de ciment etc.). Elementele de circulatie se aseaza pe imbracaminte , dupa ce aceasta a capatat o oarecare rezistenta ( de exemplu, la circa 3-4 ore in cazul imbracamintilor turnate, avnd ca liant cimentul).

a)         Imbracaminti din ciment.Cea mai simpla executie o au imbracamintile din pamant care se aplica direct pe terenul natural.Ele se executa la cladiri agrozootehnice, in pivnite , soproane, depozite de materiale , insa numai acolo unde stratul de apa subterana nu poate ajunge la pardoseala , iar terenul este sanatos.

Imbracaminti din pamant natural tratat la suprafata. Daca pamantul este destul de rezistent (nisip argilos, pietris) executarea imbracamintii se reduce la indepartarea stratului vegetal si compactarea suprafetei prin batere cu maiul sau prin cilindrare.La terenuri mai putin rezistente, inainte de compactare se raspandeste pe suprafata terenului pietris marunt , piatra sparta, sau zgura cu granulatie de 7- 40 mm, care prin batere cu maiul sau prin cilindrare patrund in teren pana la o adancime de 4-6 cm.Inainte de compactare pamantul se uda usor , fara a se inmuia.

Imbracaminti din argila compacta.Pe suprafata terenului natural decapat de stratul vegetal, dupa o compactare prealabila , se astern straturi succesive de lut batut in straturi de 5-8 cm grosime , astfel grosimea totala sa fie de 15-25 cm.Straturile se compacteaza prin batere , pana ce maiul nu mai lasa urme.Apoi , pe suprafata pardoselei se toarna in 2-3 randuri pasta fluida de lut gras in grosime de 3-4 cm, pentru a nu crapa la uscare.In ultimul strat se adauga paie tocate,  rumegus, zgura nisip, dupa care suprafata este batuta cu maiul pana nu mai ramane nici o crapatura.

         Pentru marirea rezistentei imbracamintii , pamantul argilos poate fi stabilizat cu ciment, acesta amestecandu-se intim cu argila in proportie de 6-8 % din greutatea pamantului argilos. Acest amestec se intinde pe doua straturi de cate 5 cm grosime , fiecare strat compactandu-se, pantru a se asigura o buna legatura intre straturi.

Imbracamintii din beton de argila.Acestea se executa dintrun amestec care are urmatoarea compozitie :

                         -pietris ( 10-15 mm )  30 %

                         -zgura ( 1-25 mm)      20%

                         -argila                          25%

                         -apa                             25%

           Amestecul se asterne pe pamantul natural (dupa indepartarea stratului vegetal) in straturi de 8-10 cm grosime, care se compacteaza cu maiul pana cand nu mai apar urme, astfel ca grosimea totala sa fie de circa 20 cm.

b) Imbracaminti executate prin turnare.In aceasta tehnologie se executa urmatoarele imbracaminti : din beton si mortar de ciment sclivisit,din mozaic turnat, din xilolitsi cele din asfalt

Imbracaminti din beton si din mortar de ciment sclivisit.Aceste imbracaminti se folosesc in depozite , soproane , magazii, garaje, pivnite sau subsoluri.Se executa peste elementul portant rigind ( placa de beton) sau peste plansee de beton armat, prin turnarea si nivelarea betonului intree fasii de ghidaj asezate la nivel

           Betonul folosit este de cel putin B150 , iar mortarul de ciment cu un dozaj de 600kg ciment la un metru cub de nisip (cu granule de 0,50- 2mm). Grosimea imbracamintii de beton este de 30-50 mm iar a celei din mortar de ciment de 15-20 mm.Imbracamintea de beton de mortar se executa in panouri de maximum 2x2 m, rosturile razandu-se cu ajutorul unor sipci de forma trapezoidala , care se aseaza pe partea lata in sus , astfel ca sa poata fii scoase cu usurinta.Rosturile se umplu cu mastic bituminos sau cu mortar de ciment.Fata vazuta se obtine prin baterea betonului sau mortarului cu mistria pana ce laptele de ciment iese la suprafata.Apoi se presara praf de ciment (circa 1,1 kg/ m patrat) , si se scliviseste prin trecere cu mistria.Suprafata se poate obtine si rolata, prin trecere cu rola cu dintii , imediat dupa sclivisire.Dupa turnare , imbracamintea se protejeaza si se mentine umeda timp de 7 zile.

Imbracaminti din mozaic turnat si mozaic venetian.Aceste imbracaminti prezinta un amestec decorativ si, fiind foarte netede , se pot intretine cu usurinta.De acee se folosesc la : grupuri sanitare, bai, bucatarii, vestiare, culoare,holuri , magazine, restaurante, laboratoare, sali de operatie, etc.Se aplica pe elemente-suport rigide sau pe dala flotanta, cand este necesara si izolarea fonica.In unele cazuri,cand pardoseala este frecvent udata cu apa , se introduce in structura si un strat hidroizolant din carton bitumat

              La pardoselile de mozaic turnat, pe un strat-suport din mortar de ciment 1 : 3, se asterne un strat din mortar de ciment de 10-20 mm grosime, avand agregat piatra de mozaic ( cu granule de 0,5 -6 mm), cu dozaj de 600kg ciment la 1 m cub piatra de mozaic.Pentru colorare se pot adauga pigmenti in proportie de maximum 15% din greutatea cimentului.In locul pigmentilor se pot folosi, cimenturi colorate (alb, rosu,negru), in acest caz piatra de mozaic avand diferite culori






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Constructii


Arhitectura
Cadastru
Instalatii


Cimenturile ZOE
Factorii care influenteaza alcatuirea constructiilor
Proiect - calculul structurilor constructiilor hidroedilitare
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PODURI CU GRINZI METALICE INGLOBATE IN BETON INDICATIV NP-043/2000
Introducere in teoria si tehnica constructiilor
CAIET DE SARCINI - Pentru lucrari de reabilitare spatii birouri, hala turnatorie Azoma
CAIET DE PRACTICA - Facultatea de Constructii si Instalatii
Proiect de diploma constructii - infrastructura
Calculul fundatiilor continue sub stalpi
Calculul grinzii de acoperis