Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Prevederi specifice pentru constructii de zidarie


Prevederi specifice pentru constructii de zidarie


PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCTII DE ZIDARIE

Generalitati

Obiectul prevederilor

(1)         Prezentul capitol are ca obiect definirea cerintelor specifice pentru constructiile de zidarie amplasate in zone seismice.

(2)         Prevederile din prezentul capitol completeaza prevederile generale privind elementele si structurile de zidarie date in 'Cod de proiectare a structurilor de zidarie' cu urmatoarele elemente specifice proiectarii seismice:


precizeaza cerintele de performanta seismica pentru constructiile de zidarie;



precizeaza conditiile de efectuare a verificarilor de siguranta;

defineste si detaliaza cerinte suplimentare pe care trebuie sa le satisfaca materialele utilizate si unele conditii tehnologice speciale;

precizeaza coeficientii de calcul specifici pentru diferite materiale si pentru diferite tipuri de structuri;

defineste si detaliaza cerintele/regulile constructive suplimentare pe care trebuie sa le satisfaca diferitele sisteme de zidarie.

(3)         Prevederile se refera la peretii structurali de zidarie cu urmatoarele tipuri de alcatuire:

zidarie simpla/nearmata;

zidarie confinata;

zidarie confinata si armata in rosturile orizontale;

zidarie cu inima armata.

(4)         Prevederile prezentului capitol se refera si la panourile de zidarie de umplutura la cadre de beton armat sau de otel.

Nota: Zidaria armata vertical si orizontal, executata cu corpuri de zidarie cu forme speciale, nu face obiectul prezentului Cod.

(5)         Prevederile din acest capitol nu se aplica structurilor realizate cu corpuri de zidarie si/sau cu mortare pentru care nu exista norme nationale, sau norme europene asimilate ca norme nationale. Utilizarea acestora se poate face numai pe baza unor reglementari specifice sau a agrementelor tehnice corespunzatoare.

Nota: Reglementarile specifice la care se face trimitere in prezentul capitol trebuie sa fie elaborate si aprobate conform legislatiei din Romania si sa fie bazate pe rezultatele relevante ale unui numar suficient de mare de incercari care sa fundamenteze, cu un grad corespunzator de incredere, caracteristicile mecanice si celelalte proprietati necesare pentru proiectarea structurilor din zidarie.

(6)         Conditiile de calitate si/sau caracteristicile mecanice ale materialelor componente si ale zidariilor realizate cu acestea, pot fi stabilite pe baza:

informatiilor existente intr-o baza de date nationala sau straina ; in ultimul caz, la elaborarea si aprobarea agrementului tehnic conform legislatiei din Romania pentru produsul respective este obligatorie cunoasterea, interpretarea si validarea conditiilor concrete in care s-au obtinut datele respective;

incercarilor cu program specific pentru definirea caracteristicilor necesare pentru proiectarea structurilor de zidarie in zone seismice.


Documente de referinta

(1)         Prevederile din prezentul capitol se aplica impreuna cu prevederile reglementarilor in vigoare referitoare la:

actiuni in constructii, clasificarea si gruparea incarcarilor - seria STAS 10101

calculul si alcatuirea constructiilor de beton si beton armat - STAS 10107/0-90

executia lucrarilor de beton si beton armat - Cod NE 012-99

proiectarea si executia structurilor de zidarie - Cod de proiectare a structurilor de zidarie

materialele componente ale zidariei (corpuri de zidarie, mortare)


Definitii

(1)         In acest capitol se folosesc definitiile generale din Cap.1, sect.1.2

(2)         Definitiile specifice lucrarilor de zidarie folosite in cadrul prezentului capitol, sunt cele din Codul CR6 cu precizari suplimentare fata de acestea, atunci cand este cazul.


Zidarii

Zidarie simpla/nearmata zidarie care nu contine suficienta armatura pentru a putea fi considerata zidarie armata - cum sunt zidaria confinata, zidaria confinata si armata in rosturile orizontale, zidaria cu inima armata.

Zidarie confinata : zidarie prevazuta cu elemente de confinare de beton armat pe directie verticala (stalpisori) si orizontala (centuri).

Zidarie confinata si armata in rosturile orizontale : zidarie confinata la care, in rosturile orizontale, sunt prevazute armaturi, de regula din otel, pentru sporirea rezistentei la forta taietoare si a ductilitatii peretelui.

Zidarie cu inima armata : perete alcatuit din doua ziduri paralele cu spatiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton armat, cu sau fara legaturi mecanice intre straturi, la care cele trei componente conlucreaza pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitari.


Mortare

Mortar de zidarie cu compozitie prescrisa: mortar preparat in proportii prestabilite, ale carui proprietati sunt deduse din dozajele componentelor.

Mortar de zidarie de uz curent : mortar de zidarie fara caracteristici speciale.


Corpuri de zidarie

Corpuri de zidarie de categoria I: corpuri de zidarie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenta la compresiune specificata este 5%.

Corpuri de zidarie de categoria II: corpuri de zidarie pentru care nu se cere atingerea calitatii prevazute pentru corpurile din categoria I.


Pereti de zidarie

Perete structural : perete destinat sa reziste fortelor verticale si orizontale care actioneaza in planul sau.

Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlucreaza la preluarea fortelor verticale si orizontale si contribuie la asigurarea stabilitatii acestuia.

Perete nestructural : perete care nu face parte din structura principala a constructiei; acest tip de perete poate fi suprimat fara sa prejudicieze integritatea restului structurii.

Perete de umplutura: perete care nu face parte din structura principala dar care, in anumite conditii, contribuie la rigiditatea laterala a constructiei si la disiparea energiei seismice; suprimarea in timpul exploatarii a acestui tip de perete sau crearea de goluri de usi/ferestre in perete poate fi facuta numai cu o justificare prin calcul.


Notatii

(1)         In acest capitol se folosesc notatiile generale date la Cap.1, sectiunea.1.4.

(2)         Notatiile specifice lucrarilor de zidarie folosite in acest capitol sunt cele date in 'Cod de proiectare si executie a structurilor de zidarie'.

(3)         Notatiile suplimentare introduse in acest capitol sunt explicitate in text.


Materiale

Corpuri de zidarie. Domenii de utilizare

(1)         Pentru realizarea elementelor structurale si nestructurale de zidarie, in conditiile prezentului Cod, se pot folosi urmatoarele corpuri de zidarie, cu inaltimea randului 150 mm din productia curenta din Romania:

caramizi pline (SR EN 771-1:2003);

caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale (SR EN 771-1:2003).

(2)  Zidariile realizate din:

blocuri mici cu goluri verticale de beton cu agregate usoare (STAS 6029-89);

blocuri pline din BCA (STAS 10833 -80);

pot fi folosite pentru realizarea elementelor structurale si nestructurale, in conditiile prevazute in normele tehnice specifice, numai pentru constructii din clasa de importanta IV, daca sunt satisfacute conditiile date la 5. cu privire la alcatuirea generala a constructiei si numai daca, prin calcul, se demonstreaza ca sunt satisfacute, pentru fortele seismice de proiectare date in prezentul Cod, cerintele de stabilitate, de rezistenta si de rigiditate prevazute la 6.

(3)         Corpurile de zidarie cu goluri orizontale (SR EN 771-1:2003) pot fi folosite pentru pereti structurali numai la constructii cu un singur nivel cu functiunea de anexe gospodaresti si la constructii provizorii precum si pentru pereti nestructurali la constructii din clasa de importanta IV.

(4)         Corpurile de zidarie cu goluri verticale cu inaltimea randului > 150 mm, din productia interna (290 x 240 x 188 - SR EN 771-1:2003), cele din import, pentru toate toate tipurile si toate categoriile de inaltime a randului, precum si corpurile de zidarie cu legaturi mecanice de tip 'nut si feder/lamba si uluc', produse in tara sau din import, se vor folosi pentru realizarea elementelor structurale si nestructurale, numai in conformitate cu reglementarile specifice.


Caracteristicile corpurilor de zidarie

(1)         Caracteristicile mecanice, geometrice, de forma si de aspect, inclusiv tolerantele de fabricatie, ale corpurilor de zidarie vor fi conforme standardelor de produs.

(2)         In scopul de a evita ruperile fragile, corpurile de zidarie cu goluri realizate la turnare trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte geometrice:

volumul de goluri 50% din volumul blocului;

grosimea fetelor exterioare 15 mm si cea a nervurilor interioare 10 mm;

nervurile interioare verticale ale blocurilor cu goluri sau celulare trebuie sa fie continue pe toata lungimea orizontala a blocului.

(3)         Pentru executarea elementelor structurale de zidarie se vor folosi corpuri de zidarie de categoria I. Corpurile din categoria II pot fi folosite numai pentru:

elemente structurale la constructii din clasa de importanta IV in zonele cu acceleratia de proiectare ag ≤ 0,12g

elemente nestructurale la constructii din clasele de importanta III si IV, in zonele cu ag 0,16g

anexe gospodaresti si constructii provizorii in toate zonele seismice.

(4)         Caramizile pline si cu goluri, cu rezistenta medie la compresiune C100, folosite in conditiile prezentului Cod, vor fi de calitatea A, conform SR EN 771-1:2003 Caramizile C75 pot fi de calitatea I.


Caracteristici mecanice, valori minime

(1)         La proiectarea peretilor structurali si nestructurali de zidarie, rezistenta necesara la compresiune a corpurilor de zidarie va fi stabilita de catre proiectant, prin calcul, in functie de intensitatea eforturilor din incarcarile verticale si seismice, respectand valorile minime date la (2).

(2)  Rezistenta caracteristica la compresiune a corpurilor de zidarie, determinata in conformitate cu art.3.1.2.1 din codul de proiectare a structurilor de zidarie, va fi cel putin egala cu valorile urmatoare:

Pereti structurali:

normal pe fata rostului orizontal : fb = 7,5 N/mm2;

paralel cu fata rostului orizontal, in planul peretelui : fbh = 2,0 N/mm2.

Pereti nestructurali:

fb = 7,5 N/mm2 - pentru constructiile din clasele de importanta I si II;

fb = 5,0 N/mm2 - pentru constructiile din clasele de importanta III si IV.

(3)         Valorile rezistentelor caracteristice folosite la proiectare sunt valori minimale, garantate printr-un certificat de conformitate cu norma de produs.

(4) In lipsa certificatului de conformitate, si ori de cate ori exista dubii privind conformitatea calitatii corpurilor de zidarie cu norma respectiva, punerea in opera se va face numai dupa efectuarea unor incercari sistematice la receptie.


Mortare

Tipuri de mortare

(1)         Pentru executarea elementelor structurale si nestructurale de zidarie se vor folosi mortare de zidarie cu compozitie prescrisa, definite conform codului de proiectare a structurilor de zidarie, art.1.5.5 (6).

(2)         Mortarul de zidarie de uz curent, fara proprietati speciale, va putea fi folosit, prin exceptie de la (1), numai pentru:

constructii din clasa de importanta IV, in zonele cu ag0,12g;

elemente nestructurale la constructii din clasele de importanta III si IV, in zonele cu ag0,16g

anexe gospodaresti si constructii provizorii in toate zonele seismice.

(3)         Folosirea altor tipuri de mortare (mortar pentru rosturi subtiri, mortar usor) se va face numai pe baza reglementarilor specifice.


Caracteristici mecanice, valori minime

(1)         Pentru proiectarea peretilor structurali si nestructurali de zidarie, rezistenta minima a mortarului se va stabili prin calcul in functie de intensitatea eforturilor din incarcarile verticale si seismice, cu respectarea valorilor minime date la (2).

(2)         Rezistenta minima la compresiune a mortarului pentru peretii de zidarie va fi:

Pereti structurali:

M10 pentru zidarie executata cu corpuri cu rezistenta la compresiune > C100;

M5 pentru zidarie executata cu corpuri cu rezistenta la compresiune C100;

M2.5 pentru zidaria de la anexe gospodaresti si constructii provizorii.

Pereti nestructurali:

M5 pentru zidarie executata cu corpuri cu rezistenta la compresiune > C100;

M2.5 pentru zidaria executata cu corpuri cu rezistenta la compresiune C100

M1 pentru zidaria de la anexe gospodaresti si constructii provizorii.

(3)         Consistenta mortarului folosit pentru zidarie, va fi aleasa astfel incat sa se asigure umplerea completa a spatiilor respective. Pentru asigurarea lucrabilitatii, la prepararea mortarelor se pot folosi aditivi in conditiile prevazute in Instructiunile tehnice C17-82 sau, pentru aditivii din import, conform Agrementelor tehnice respective.


Teserea zidariei

(1)         Elementele structurale la care se folosesc corpurile de zidarie mentionate la art.2.1 vor fi realizate cu zidarie 'tesuta', conform codului de proiectare a structurilor de zidarie, art.1.4.

(2)         Zidariile netesute, la care rosturile verticale de capat, din asizele succesive, se afla pe aceiasi verticala, nu sunt acceptate pentru elementele structurii principale a constructiilor pentru nici o zona seismica de calcul. Acest procedeu de executare a zidariei poate fi folosit numai pentru spaleti nestructurali care au lungimea egala cu lungimea blocului de zidarie si cu prevederea masurilor de ancorare date la Cap.9.

(3)         Pentru peretii structurali ai constructiilor situate in zone seismice rosturile verticale si orizontale ale zidariei vor fi umplute complet cu mortar.


Betoane

(1) Clasa betonului pentru centuri si stalpisori si pentru zidaria cu inima armata va fi stabilita prin calcul in functie de intensitatea eforturilor din incarcarile verticale si seismice, cu respectarea conditiilor minime date la (2) si (3).

(2)         Clasa minima a betonului pentru elementele de confinare va fi C12/15.

(3)         Pentru stratul median al peretilor din zidarie cu inima armata se va folosi mortar-beton cu rezistenta medie la compresiune fm 15 N/mm2 sau beton din clasa C12/15.

(4)         Pentru elementele de zidarie cu inima armata, se va folosi beton cu agregat marunt ( 12 mm) sau mortar-beton cu compozitia stabilita astfel incat sa se obtina rezistenta la compresiune luata in calcul la proiectare. Rezistenta la compresiune a mortar - betonului, in functie de compozitia acestuia, va fi luata dintr-o baza de date nationala sau dintr-o tara cu experienta in domeniu; in lipsa acestor date, rezistenta va fi verificata prin incercari preliminare.

(6)         Pentru stalpisori si pentru stratul median de la zidaria cu inima armata, clasa de consistenta a betonului proaspat va fi aleasa astfel incat sa se asigure betonarea corecta a elementelor.

Armaturi

(1)         Prevederile prezentului articol se refera la armaturile din otel pentru zidariile armate enumerate la 1.3.1.

(2)         Armaturile folosite pentru peretii de zidarie armata, inclusiv pentru riglele de cuplare in cazul peretilor cu goluri, vor fi de tip OB37/PC52 sau, in cazul otelurilor din import utilizate pe baza unui agrement tehnic, vor fi echivalente cu acestea din punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenta si deformabilitate.

(3)         Caracteristicile mecanice de rezistenta si deformabilitate, fasonarea, innadirea si ancorarea armaturilor vor fi conform STAS 10107/0-90, cu exceptia cazurilor in care, in acest capitol, sunt date alte prevederi. Limita de curgere a otelurilor pentru armarea peretilor de zidarie va fi 400 MPa.

(4)         Folosirea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median al peretilor din zidarie cu inima armata este permisa numai daca, prin calcul, se demonstreaza ca, in toate ipotezele de calcul relevante, armaturile raman in domeniul elastic de comportare.

(5)         Pentru asigurarea durabilitatii armaturilor se vor lua urmatoarele masuri:

grosimea stratului de acoperire cu beton pentru elementele de confinare se va lua conform STAS 10107/0-90;

acoperirea laterala cu mortar a barelor dispuse in rosturile orizontale va fi cel putin 20 mm la peretii care se tencuiesc ulterior si cel putin 35 mm la peretii care raman netencuiti.


Alte materiale pentru armarea zidariei

(1)         Zidaria poate fi armata si cu grile polimerice de inalta densitate si rezistenta prin insertia grilelor in asize sau prin insertia grilelor in tencuiala.

(2)         Domeniile de utilizare, metodologia de calcul si tehnologia de executie pentru zidaria armata cu grile polimerice vor fi stabilite prin reglementari specifice.


Constructii cu pereti structurali de zidarie

Tipuri de zidarie

(1)         Prezentul capitol se refera la tipurile de zidarie indicate la 1.1.(3).

(2)         Pentru peretii din zidarie confinata, zidarie confinata si armata in rosturile orizontale si zidarie cu inima armata, conlucrarea zidariei si betonului armat, se obtine prin turnarea elementelor de beton armat dupa executarea zidariei.

(3)         Pentru structurile din cadre de beton armat sau de otel, peretii de umplutura din zidarie, executati dupa turnarea/montarea cadrelor, pot fi considerati pereti structurali daca sunt panouri pline sau cu un gol de usa/fereastra care nu intersecteaza bielele comprimate definite la 6.1.(8) .



Conditii de utilizare

(1)         Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici la intindere si a ductilitatii reduse, se recomanda ca utilizarea structurilor de zidarie nearmata sa fie evitata.

(2)         Structurile de zidarie nearmata pot fi folosite numai daca sunt indeplinite toate conditiile urmatoare


structura se incadreaza in categoria structuri regulate (cu regularitate in plan si in elevatie conform 4.4.3.2 si 4.4.3.3.);

sistemul de asezare a peretilor este de tip pereti desi (sistem fagure), definit la 5.2.1.1.(4).

aria minima neta a zidariei pe ambele directii principale va fi stabilita prin calcul astfel incat efortul tangential mediu pe fiecare din directii sa fie cel mult 85% din valoarea de proiectare a rezistentei la forfecare fvd stabilita conform 3.3.(4);

inaltimea nivelului hetaj 3,00 m

regimul maxim de inaltime al constructiei este limitat, in functie de zona seismica a amplasamentului dupa cum urmeaza:

in zonele seismice cu ag0,28g: n = 1 (P)

in zonele seismice cu 0,2ag0,12g: n 2 (P+1E)

in zona seismica cu ag=0,08g: n 3 (P+2E);

sunt respectate cerintele de alcatuire de la art.5.4.1.

calitatile materialelor folosite sunt cele prevazute la 2.

(3)  Structurile de zidarie nearmata pot fi folosite, indiferent de zona seismica, pentru constructii cu un singur nivel cu functiunea de anexe gospodaresti precum si pentru constructii provizorii.

(4)         Constructiile cu structuri de zidarie confinata, cu sau fara armaturi in rosturile orizontale, si cele de zidarie cu inima armata pot fi utilizate, in conditiile de calcul, de dimensionare si de alcatuire constructiva precizate in acest capitol, indiferent de zona seismica cu respectarea regimului de inaltime precizat la (5).

(5)         Regimul de inaltime al constructiilor cu structuri din zidarie confinata, zidarie confinata si armata in rosturile orizontale si zidarie cu inima armata, va fi limitat, in functie de zona seismica de calcul, dupa cum urmeaza:

in zonele seismice cu ag0,28g: n 2 (P+1E);

in zonele seismice cu 0,24gag0,20g:       n 3 (P+2E);

in zonele seismice cu 0,16gag0,12g: n 4 (P+3E);

in zona seismica cu    ag=0,08g                  n 5 (P+4E).



Regularitate si neregularitate geometrica si structurala

(1)         Criteriile pentru evaluarea regularitatii cladirii sunt date la 4.4.3.


Coeficienti de comportare

(1)         Coeficientii de comportare 'q' pentru structurile de zidarie se stabilesc in functie de tipul zidariei si de clasa de regularitate a constructiei conform tabelului 1.


Tabelul 1

Regularitate

Coeficientul de comportare q pentru tipul zidariei

Plan

Elevatie

Zidarie nearmata

Zidarie

confinata

Zidarie confinata si armata in rosturi

Zidarie cu inima armata

Da

Da

2,00

2,50

3,00

3,50

Nu

Da

2,00

2,50

3,00

3,50

Da

Nu

1,75

2,00

2,50

3,00

Nu

Nu

1,50

1,75

2,00

2,50



Calculul seismic al constructiilor cu pereti structurali de zidarie

Conditii generale

(1)  Modelul de calcul structural trebuie sa reprezinte in mod adecvat proprietatile de rigiditate ale intregului sistem structural.

(2)         Rigiditatea elementelor structurale trebuie sa fie evaluata luand in considerare atat deformabilitatea din incovoiere cat si cea din forfecare si, daca este cazul, deformabilitatea axiala. Pentru calcule se poate folosi rigiditatea elastica a zidariei nefisurate.

(3)         Daca se urmareste o evaluare mai precisa a deplasarilor se poate folosi rigiditatea zidariei fisurate, pentru a tine seama de influenta fisurarii asupra deformabilitatii. In absenta unor calcule mai exacte, rigiditatile de incovoiere si de forfecare ale zidariei fisurate pot fi luate egale cu jumatate din rigiditatea elastica a sectiunii intregi de zidarie nefisurata.

(4)  Pentru modelul de calcul, planseele pot fi considerate, fara verificari suplimentare, diafragme rigide in plan orizontal daca:

satisfac conditiile de la art.5.2.2.(1);

golurile nu afecteaza semnificativ rigiditatea in plan orizontal a planseului.

(5)         Plinurile de zidarie (sub/peste nivelul planseului-buiandrugi si/sau parapeti) pot fi considerate, in modelul de calcul, ca grinzi de cuplare intre doua elemente de perete daca sunt tesute efectiv cu peretii alaturati si daca sunt legate atat cu centura planseului cat si cu buiandrugul de beton armat de sub zidarie.

(6)         Daca sunt indeplinite conditiile de la (5) si modelul de calcul ia in considerare grinzile de cuplare, se poate folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor actiunilor verticale si seismice in montanti si in grinzile de cuplare .

(7)         Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic, conform 4.4.3. pot fi redistribuite intre peretii de pe aceiasi directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut si ca forta taietoare in oricare perete sa nu fie redusa/sporita cu mai mult de 20%.

(8)         Pentru determinarea eforturilor sectionale (N,M,V) in elementele structurii si pentru determinarea deplasarilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.

(9)         In modelul de calcul se va tine seama de peretii de zidarie de umplutura care care indeplinesc conditiile de la 3.1.(3).

(10)      Calculul eforturilor sectionale si dimensionarea panourilor de pereti de umplutura pentru actiunea seismica se va face conform art.6.1.(8) si respectiv 7.6.


Modele si metode de calcul pentru stabilirea fortelor seismice

(1)         Pentru stabilirea fortelor seismice de proiectare, care actioneaza in planul peretelui, modelul si metoda de calcul vor fi cele date in tabelul 4.1., in functie de clasa de regularitate a constructiei.

(2)         Fortele seismice de proiectare care actioneaza perpendicular pe planul peretelui se vor determina in conformitate cu prevederile de la Cap.9, sectiunea 9.3.


Determinarea fortelor seismice de proiectare pentru peretii structurali

(1)         Distributia fortei totale intre peretii structurali rezulta din modelul de calcul.

(2)         Pentru constructiile cu plansee rigide in plan orizontal, forta seismica de proiectare pentru ansamblul constructiei se distribuie peretilor structurali proportional cu rigiditatea laterala a fiecaruia determinata conform principiilor de la 4.1.

(3)         Pentru constructiile cu plansee fara rigiditate in plan orizontal, forta seismica de proiectare pentru ansamblul constructiei se distribuie peretilor structurali proportional cu masa aferenta fiecaruia.


Principii si reguli generale de alcatuire specifice constructiilor cu pereti structurali de zidarie

Conditii generale

(1)         Constructiile cu structura de zidarie vor satisface conditiile generale de alcatuire de ansamblu date la 4.4. si prevederile urmatoarelor aliniate.

(2)         Constructiile cu pereti structurali de zidarie vor fi alcatuite astfel incat sa se realizeze o structura spatiala alcatuita din:

pereti structurali dispusi, cel putin, pe doua directii ortogonale;

plansee care, de regula, formeaza diafragma rigida in plan orizontal.

(3)         Legatura dintre peretii structurali se realizeaza prin:

tesere la colturi, intersectii si ramificatii si armaturi in rosturile orizontale;

stalpisori de beton armat plasati la colturi, intersectii si ramificatii.

(4)         Legatura intre plansee si pereti se realizeaza prin:

in cazul zidariei nearmate : centurile de beton armat turnate pe toti peretii;

in cazul zidariei confinate: inglobarea/ancorarea armaturilor din plansee in sistemul de centuri si ancorarea armaturilor din centuri in stalpisori;

in cazul zidariei cu inima plina : inglobarea/ancorarea armaturilor din stratul median in sistemul de centuri.

(5)         Legaturile dintre peretii structurali si planseele de beton armat se vor dimensiona conform cerintelor precizate la 4.4.4.3. si 4.4.4.4.

(6)         Pentru constructiile amplasate pe terenuri de fundare dificile (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi cu umflari si contractii mari si similare) se va tine seama si de prevederile reglementarilor specifice (P7-92; NE 001-96, etc).


Alcatuirea suprastructurii

Pereti structurali

Conditii generale

(1)         Toti peretii de zidarie care indeplinesc conditiile geometrice de la art.5.2.1.2, conditia de continuitate pana la fundatii si care sunt executati din materialele mentionate la par.2, vor fi considerati 'pereti structurali' si vor fi proiectati conform prevederilor din prezentul capitol.

(2)         Peretii structurali care alcatuiesc o structura de zidarie sunt de doua categorii:

pereti izolati (montanti), legati intre ei numai prin plansee;

pereti cuplati (cu goluri de usi si/sau ferestre) constituiti din montanti legati intre ei, la nivelul fiecarui planseu, prin grinzi de cuplare de beton armat.

(3)         Peretii de zidarie care nu indeplinesc conditiile de la (1) vor fi considerati 'pereti nestructurali' si vor fi calculati si alcatuiti conform prevederilor din Cap.9.

(4)         Structurile constructiilor etajate curente de zidarie, se clasifica, in functie de distantele maxime intre peretii structurali si de aria maxima a celulei formata de peretii dispusi pe cele doua directii principale, in doua categorii:

structuri cu pereti desi (sistem fagure), cu inaltimea de nivel 3,20 m, avand:

distantele maxime intre pereti, pe cele doua directii principale 5,00 m;

aria celulei formata de peretii de pe cele doua directii principale 25,0 m2;

structuri cu pereti rari (sistem celular), cu inaltimea de nivel 4,00m, avand:

distantele maxime intre pereti, pe cele doua directii principale 9,00 m;

aria celulei formata de peretii de pe cele doua directii principale 75,0 m2.

(5)         Structurile constructiilor tip 'sala/hala' cu deschideri mici au, de regula, urmatorii parametri geometrici de ansamblu:

distantele maxime intre pereti 18,0 m;

inaltimea de nivel 9,00 m.

(6)         Planseele intermediare partiale ale constructiilor tip 'sala/hala' vor avea structura verticala proprie, independenta de structura care sustine acoperisul constructiei principale. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi realizata, zona cu plansee intermediare va fi separata prin rost vertical de restul constructiei.

Arii minime de zidarie si cerinte privind geometria peretilor

(1)         Valorile minime ale ariilor nete de zidarie, pe ambele directii principale ale constructiei, se vor stabili prin calcul in functie de tipul zidariei, zona seismica si numarul de niveluri al constructiei. Aceste valori vor fi corelate cu proprietatile de rezistenta ale zidariei (marca corpurilor de zidarie si a mortarului).

(2)  Lungimea minima a spaletilor adiacenti golurilor de usi si ferestre se stabileste, in functie de cea mai mare inaltime a golurilor adiacente sau de grosimea peretelui, dupa cum urmeaza:

pentru zidarie nearmata:

spaleti marginali la pereti de fatada si interiori : lw,min = 0,6 hgol 1,20 m

spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori : lw,min = 0,5 hgol 1,00 m

pentru zidaria confinata:

spaleti marginali la pereti de fatada si interiori : lw,min = 0,5 hgol 1,00 m

spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori : lw,min = 0,4 hgol 0,80 m

pentru zidaria cu inima armata: lw,min = 3 t unde t este grosimea peretelui.

(3)         In cazul in care lungimile minime date mai sus nu pot fi respectate se vor introduce stalpisori de beton armat pentru sporirea rezistentei spaletului la forta taietoare.

(4)         Grosimea minima a peretilor structurali de zidarie de toate tipurile va fi de 240 mm.

(5)         Valoarea raportului intre inaltimea efectiva a peretelui (hef) si grosimea efectiva a acestuia (tef), determinate conform codului de proiectare a strcuturilor de zidarie -art.6.1.4 si respectiv 6.1.5., este limitata, indiferent de zona seismica si de numarul de niveluri al constructiei, dupa cum urmeaza:

zidarie nearmata hef/tef 12

zidarie confinata si zidarie cu inima armata hef/tef 15



Sectiuni de zidarie slabite prin goluri si slituri.

(1)         Golurile pentru usi si ferestre vor fi amplasate, de regula, in aceiasi pozitie la toate nivelurile constructiei.

(2) Nu se admite ca sectiunea orizontala a peretilor structurali sa fie slabita prin:

goluri verticale pentru cosurile de fum sau ventilatii;

slituri orizontale sau oblice pentru instalatii realizate prin spargere sau zidire.

(3)         In cazul in care prin proiect se prevad slituri verticale executate prin zidire, adancimea acestora va fi ⅓ din grosimea peretelui. Sectiunile slabite vor fi verificate, prin calcul, pentru conditia de rezistenta. Daca rezistenta sectiunii slabite este insuficienta pentru preluarea eforturilor de proiectare, sectiunea respectiva va fi intarita prin armare in rosturile orizontale sau prin elemente de beton armat.

(4)         Se accepta executarea, numai prin frezare, a sliturile verticale sau oblice, cu adancimea de maximum 20 mm, pentru instalatiile electrice, fara afectarea integritatii barelor longitudinale din centuri.


Plansee

(1)         Pentru proiectarea planseelor se va tine seama de conditiile generale date la 4.4.4. si de prevederile specifice date in continuare.

(2)         Urmatoarele categorii de plansee sunt considerate rigide in plan orizontal:

plansee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continua cu grosime 60 mm, armata cu plasa de otel beton cu aria 250 mm2/m;

plansee din panouri sau semi panouri prefabricate de beton armat imbinate pe contur prin piese metalice sudate, bucle de otel beton si beton de monolitizare;

plansee executate din prefabricate de tip fasie, cu bucle sau bare de legatura la extremitati si cu suprabetonare continua cu grosime 60 mm, armata cu plasa din otel beton cu aria 250 mm2/m.

(3)         Urmatoarele categorii de plansee sunt considerate fara rigiditate in plan orizontal:

plansee din fasii prefabricate cu bucle sau bare de legatura la extremitati, fara suprabetonare armata sau cu sapa nearmata cu grosimea 30 mm;

plansee din prefabricate de beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri ceramice, cu suprabetonare armata;

plansee din lemn.

(4)         Planseele fara rigiditate in plan orizontal nu sunt acceptate pentru zonele cu ag0,12g , cu exceptiile de la (5).

(5)         Planseele fara rigiditate in plan orizontal pot fi folosite numai pentru:

toate planseele constructiilor cu maximum trei niveluri (P+2E) din clasele de importanta III si IV; in zona seismica cu ag=0,08g;

planseul peste ultimul nivel al constructiilor cu maximum doua niveluri (P+1E), din clasa de importanta IV, situate in zonele seismice cu 0,12gag0,16g.

(6)         In cazul planseelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta conditiile generale date la 4.4.4.5.


Proiectarea infrastructurii

(1)         Alcatuirea infrastructurii constructiilor de zidarie va respecta principiile generale date la 4.4.1.7 si prevederile specifice date in continuare.

(2)         Dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol se va face prin calcul pentru satisfacerea conditiilor de rezistenta sub efectul incarcarilor verticale, al incarcarilor provenite din actiunea seismica si al impingerii pamantului, in cazul peretilor de contur ai subsolurilor.

(3)         Pentru dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol actiunea seismica se va lua in calcul cu valorile care corespund rezistentelor de proiectare la incovoiere ale peretilor din elevatie determinate considerand suprarezistenta armaturilor; in cazul peretilor cuplati se va tine seama si de modificarea fortei axiale corespunzator rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale grinzilor de cuplare.


Fundatiile peretilor structurali

(1)         Fundatiile peretilor structurali vor fi de tip 'talpa continua'.

(2)         Talpile de fundatie pot fi realizate, in functie de marimea eforturilor si de natura terenului de fundare, din beton simplu sau din beton armat.


Socluri

(1)         In cazul constructiilor fara subsol, soclul si fundatiile vor fi, de regula, axate fata de peretii structurali.

(2)         Latimea soclului va fi cel putin egala cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de maximum 50 mm a fetei exterioare a soclului in raport cu planul zidariei de la parter.

(3)         Soclul se va executa, de regula, din beton armat.

(4)         In cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de importanta III, cu regim de inaltime ≤P+2E, in zonele seismice cu ag 0.16g, precum si pentru constructii din clasa de importanta IV, in toate zonele seismice, se accepta executarea soclului din beton simplu daca rezultatele calculelor de dimensionare cu incarcarile mentionate la 5.3.(2) permit aceasta solutie.

(5)         In situatiile de la (4), in socluri, la nivelul pardoselii parterului se va prevedea un sistem de centuri care formeaza contururi inchise. Aria armaturilor longitudinale din centuri va fi cu cel putin 20% mai mare decat aria armaturilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acelasi perete. In cazurile in care inaltimea soclului, peste nivelul talpii de fundare, este ≥ 1,50 m se va prevedea si o centura la baza soclului cu aceiasi armatura ca si centura de la nivelul pardoselii.

(6)         Centurile din socluri nu vor fi intrerupte de golurile pentru instalatii.

(7)         In cazul cladirilor la care, conform prevederilor de la (4), soclurile sunt executate din beton simplu, mustatile pentru elementele din suprastructura (stalpisori si stratul median al peretilor din zidaria cu inima armata) vor fi ancorate in soclu pe o lungime de minimum 60d 1,0 m. In cazul in care, conform (5), in soclul de beton simplu se prevede si o centura la baza soclului, mustatile vor fi ancorate in aceasta.


Pereti de subsol

(1)         Peretii de subsol vor fi dispusi, de regula, axat, sub toti peretii structurali din parter.

(2)         Peretii de subsol se vor realiza, de regula, din beton armat.

(3)         In cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de importanta III, cu regim de inaltime ≤P+2E, in zonele seismice cu ag 0.16g , precum si pentru constructii din clasa de importanta IV, in toate zonele seismice, peretii de subsol pot fi executati si din beton simplu daca rezultatele calculelor de dimensionare cu incarcarile mentionate la 5.3.(2) permit aceasta solutie.

(4)         In cazurile in care, conform (3), peretii de subsol se executa din beton simplu , peretele de subsol va fi prevazut cu doua centuri - la baza peretelui si la nivelul planseului peste subsol. Aria armaturilor longitudinale din centuri se va determina prin calcul si va fi cu cel putin 20% mai mare decat aria armaturilor din centurile de la nivelurile supraterane de pe acelasi perete.

(5)         Mustatile pentru elementele din suprastructura (stalpisori si stratul median al peretilor din zidarie cu inima armata) vor fi ancorate in centura inferioara a peretelui sau, dupa caz, vor fi innadite cu mustatile din talpa fundatiei.

(6)         Amplasarea golurilor de usi din peretii interiori de subsol va fi facuta astfel incat sa existe un decalaj de cel putin 1,0 m fata de pozitia golurilor cele mai apropiate de la parter. Golurile de usi si ferestre din peretii exteriori pot fi amplasate in axul golurilor din suprastructura dar vor avea dimensiuni mai mici cu cel putin 30%. Daca aceste conditii nu pot fi respectate rezistenta zonelor slabite va fi verificata prin calcul.


Plansee

(1)         In cazul constructiilor fara subsol, situate in zonele seismice cu ag0,16g, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat, legata cu centurile de la partea superioara a soclurilor, inclusiv in cazul in care, conform 5.2.2.(5), planseele nivelurilor supraterane sunt executate din grinzi si podina din lemn.

(2)         In cazul constructiilor cu subsol, placa planseului peste subsol va avea cel putin aceiasi grosime ca si placile etajelor supraterane si va respecta toate celelalte conditii de alcatuire referitoare la acestea.


Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali de zidarie

(1) Pentru proiectarea peretilor structurali si a planseelor se vor respecta regulile generale din paragraful 5.2. si regulile specifice date in continuare.

Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali de zidarie nearmata

(1) Se vor prevedea centuri de beton armat in planul peretilor, la toate planseele, inclusiv cel peste ultimul nivel locuibil, in cazul constructiilor cu pod necirculabil.

(2)         Inaltimea minima a centurilor va fi egala cu grosimea placii planseului, pentru peretii interiori, si cu dublul acesteia pentru peretii de contur.

(3)         Latimea centurilor pentru peretii de contur va fi egala cu grosimea peretelui sau 250 mm, daca centura este retrasa de la fata peretelui pentru izolatia termica.

(4)         Procentul de armare longitudinala al centurilor va fi 0,5%, cu etrieri d 6 mm dispusi la maximum 150 mm distanta.


Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali de zidarie confinata

(1)         Dimensiunile sectiunii transversale si armarea longitudinala si transversala ale stalpisorilor si centurilor se stabilesc, prin calcul, tinand seama de efectele incarcarilor verticale si ale fortelor seismice de proiectare, cu respectarea conditiilor minime precizate in continuare.

(2)         Stalpisorii si centurile vor fi prevazuti la exterior cu protectie termica pentru evitarea puntilor termice.


Prevederi referitoare la stalpisori

(1)         Stalpisorii de beton armat vor fi prevazuti in urmatoarele pozitii:

la capetele libere ale fiecarui perete;

de ambele parti ale oricarui gol cu o suprafata 1,5 m2

la toate colturile de pe conturul constructiei;

in lungul peretelui, astfel incat distanta intre stalpisori sa nu depaseasca 4,0 m;

la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stalpisor dispus prin regulile de mai sus se afla la o distanta mai mare de 1,5 m;

in toti spaletii care nu au lungimea minima prevazuta la art.5.2.1.2.

(2)         Stalpisorii vor fi executati pe toata inaltimea constructiei.

(3)         Sectiunea transversala a stalpisorilor va satisface urmatoarele conditii:

aria sectiunii transversale 62500 mm2 - 250 x 250 mm;

latura minima ≥ 250 mm.

(4)         Armarea stalpisorilor va satisface urmatoarele conditii:

procentul minim de armare longitudinala va fi :

1% pentru zonele seismice cu ag 0,20g;

0.8% pentru zonele seismice cu 0,16g ag 0,08g;

diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm;

diametrul etrierilor va fi 6 mm;

distanta maxima intre etrieri va fi 150 mm in camp curent si 100 mm pe lungimea de innadire prin suprapunere a armaturilor longitudinale.

(5)         Barele longitudinale ale stalpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate in centurile ultimului planseu conform cerintelor din STAS 10107/0-90.

(6)         Innadirile barelor longitudinale din stalpisori se vor face prin suprapunere, fara carlige, pe o lungime de cel putin 60 d.


Prevederi referitoare la centuri

(1)         Centurile vor fi prevazute in urmatoarele pozitii:

la nivelul fiecarui planseu al constructiei, inclusiv in cazul in care ultimul planseu este realizat din grinzi si podina din lemn conform art. 5.2.2. (4).

in pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la constructiile tip 'sala/hala' ai caror pereti structurali au inaltimea > 3,20 m - in zonele seismice cu ag 0,20g - sau > 4,00 m - in zonele seismice cu ag 0,16g

(2)         Centurile vor fi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui contururi inchise. La colturile, intersectiile si ramificatiile peretilor structurali se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe cele doua directii iar continuitatea armaturilor va fi realizata prin ancorarea barelor longitudinale in centurile perpendiculare pe o lungime de cel putin 60d. Aceasta prevedere se aplica si centurilor din socluri (5.3.2), pereti de subsol (5.3.3), de la planseul peste subsol (5.3.4), si centurilor de la zidaria nearmata (5.4.1).

(3)         Centurile de la nivelul planseelor curente si de acoperis ale constructiilor din zonele seismice cu ag0,20g nu vor fi intrerupte de golurile din zidarie. Pentru constructiile din zonele seismice cu ag0,16g se accepta sa se intrerupa:

centura planseului curent, in dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada doi stalpisori de beton armat la marginea golului si o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stalpisori;

centura zidului de la mansarda, in dreptul lucarnelor, cu conditia sa se prevada doi stalpisori de beton armat monolit la marginea golului cu armaturile longitudinale ancorate corespunzator in centura planseului inferior si o centura peste parapetul de zidarie al ferestrei, legata de cei doi stalpisori.

(4)         Sectiunea transversala a centurilor va respecta urmatoarele conditii minimale:

aria sectiunii transversale 50000 mm2 - 250 x 200 mm;

latimea minima 250 mm dar ⅔ din grosimea peretelui;

inaltimea minima 200 mm.

(5)         Armarea centurilor va respecta urmatoarele conditii:

procentul minim de armare longitudinala va fi :

1% pentru zonele seismice ag 0,20g;

0.8% pentru zonele seismice ag 0,16g.

diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 10 mm;

diametrul etrierilor va fi 6 mm

distanta maxima intre etrieri va fi 150 mm in camp curent si 100 mm pe lungimea de innadire prin suprapunere a armaturilor longitudinale.

(6)         Innadirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, faracarlige, pe o lungime 60 d. Sectiunile de innadire vor fi decalate cu cel putin 1.00 m; intr-o sectiune se vor innadi cel mult 50% din barele centurii.

(7)         In cazul sliturilor verticale realizate prin zidire, conform prevederilor de la par.5.2.1.3., continuitatea armaturilor care se intrerup va fi asigurata prin bare suplimentare cu cel putin aceiasi sectiune totala ca si a barelor intrerupte.

(8)         Pentru constructiile cu pereti rari (sistem celular) la care sunt prevazute goluri importante in plansee, sau in cazul planseelor de acoperis ale constructiilor 'sala/hala' situate in zonele seismice cu ag 0,20g, care au raportul laturilor lmax/lmin 3,0, armaturile longitudinale din centuri vor fi determinate luand in considerare si eforturile rezultate din actiunea de diafragma orizontala a planseului.


Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti de zidarie confinata si armata in rosturile orizontale

(1)         Alcatuirea constructiilor cu pereti structurali de zidarie confinata si armata in rosturile orizontale se va face conform regulilor de la 5.4.2.2. si cu respectarea urmatoarelor reguli suplimentare.

(2)         Armaturile din rosturile orizontale ale zidariei vor fi determinate prin calcul.

(3)         Independent de rezultatele calculului, armaturile din rosturile orizontale vor respecta urmatoarele conditii minimale:

distanta intre rosturile orizontale armate va fi ≤ 400 mm;

aria de armatura dispusa intr-un rost orizontal va fi ≥ 100 mm²;

(4) Armaturile dispuse in rosturile orizontale vor fi ancorate in stalpisori sau prelungite in zidarie, dincolo de marginea opusa a stalpisorului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj 60 d. Barele se vor fasona fara carlige.


Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti de zidarie cu inima armata

(1)         Peretii de caramida din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½

caramida, executati cu zidaria tesuta, si cu rosturile verticale umplute cu mortar.

(2)         Grosimea stratului median (de beton sau mortar-beton) va fi ≥100 mm.

(3)         Armarea stratului median se va determina prin calcul.

(4)         Pentru primul nivel al constructiilor cu inaltime ≥ P+2E, procentele de armare minime raportate la sectiunea de beton a stratului median vor respecta conditiile din tabelul 2. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 8 mm iar distanta intre bare va fi 150 mm.


Tabelul 2

Zona seismica

de calcul

Barele orizontale

Barele verticale

OB37

PC52

OB37

PC52

ag0,16g

0,30%

0,25%

0,25%

0,20%

ag0,12g

0,25%

0,20%

0,20%

0,15%


(5)         Pentru constructiile cu inaltime < P+2E, si pentru nivelurile de peste parter ale

constructiilor cu inaltime ≥ P+2E, procentele minime de armare se vor lua egale cu 0.80 din valorile din tabelul de mai sus. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 6 mm iar distanta intre bare va fi 1.5 tm unde tm este grosimea stratului median.

(6)         Armarea cu plase STNB se poate face in conditiile stabilite la 2.5. Armarea cu plase STNB nu se va folosi la peretii parterului, indiferent de numarul nivelurilor.


Verificarea sigurantei

(1)         Verificarea sigurantei structurilor de zidarie se va face prin calcul, cu exceptia 'Structurilor simple' proiectate conform prevederilor din sectiunea 10.

(2)         Verificarea sigurantei structurilor de zidarie se face in raport cu:

starile limita ultime de rezistenta si de stabilitate (SLU);

starea limita de serviciu (SLS).

(3)         Combinarea efectelor incarcarilor verticale si seismice se face conform Cap.3.


Cerinta de rezistenta

Cerinta de rezistenta in raport cu solicitarile in planul peretelui

(1)         Elementele structurale si nestructurale de zidarie vor fi proiectate pentru a avea, in toate sectiunile, rezistentele de proiectare la eforturi sectionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decat eforturile sectionale de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate din incarcarile gravitationale si efectele actiunii seismice de proiectare stabilite conform 4.3.

(2) Rezistentele de proiectare la eforturi sectionale (NRd, MRd, VRd) ale peretilor structurali se determina conform prevederilor sectiunii 7.

(3)         In starea limita ultima, valoarea rezistentei de proiectare la forta taietoare VRd a unui perete structural, trebuie sa satisfaca relatiile:

VRd 1.25VEdu (1)

VRd qVEd (2)


unde,

VEdu valoarea fortei taietoare asociata rezistentei la incovoiere a sectiunii de zidarie simpla, confinata sau cu inima armata, determinata tinand seama de suprarezistenta armaturilor;

VEd valoarea fortei taietoare determinata prin calculul structurii in domeniul elastic liniar;

q coeficientul de comportare utilizat pentru calculul structural.

(4)  In cazul peretilor structurali a caror rezistenta de proiectare la incovoiere MRd indeplineste conditia

MRd ≥ qMEd (3)

unde MEd este momentul incovoietor determinat prin calculul structurii in domeniul elastic liniar,

rezistenta de proiectare la forta taietoare VRd va fi limitata la

VRd = qVEd (4)

(6)         Peretii de zidarie de umplutura din structurile din cadre se vor verifica la starea

limita ultima, separat, pentru:

efectele rezultate din interactiunea cu structura;

efectele actiunii seismice perpendiculara pe planul peretelui conform 6.1.2.

(7)         Evaluarea eforturilor rezultate din interactiunea cu structura, in lipsa unei metode de calcul mai exacta, se va face considerand ansamblul format din cadru si panourile de zidarie modelat ca un sistem triangulat, cu diagonale articulate la capete, constituite de bielele comprimate din zidarie; latimea diagonalei active va fi luata egala cu 0,10D, unde D este lungimea diagonalei panoului de cadru.

(8)         Cerinta de siguranta pentru efectele rezultate din interactiunea cu structura este indeplinita daca este satisfacuta relatia:

FEd (zu) FRd (zu)   (5)

unde

FEd (zu) forta axiala de proiectare din diagonala comprimata corespunzatoare actiunii seismice de proiectare;

FRd (zu) rezistenta de proiectarea a panoului de umplutura determinata conform 7.6. (1)

(9)         Stalpii si grinzile cadrului se vor verifica pentru fortele si deformatiile suplimentare rezultate din interactiunea cu panoul de zidarie.


Cerinta de rezistenta in raport cu solicitarile perpendiculare pe planul peretelui

(1)         Pentru panourile de zidarie fara goluri de usi sau ferestre, momentele incovoietoare de proiectare produse de fortele seismice perpendiculare pe planul peretelui (MExd1 si MExd2) pot fi calculate, in absenta unei metode mai exacte (de exemplu, cu elemente finite), conform prevederilor din codul de proiectare a strcuturilor de zidarie, Cap.5.5.4., prin analogia cu o placa, tinand seama de conditiile efective de rezemare/fixare de la extremitatile panourilor.

(2)         In cazul panourilor cu goluri, pentru calculul momentelor incovoietoare de proiectare, panourile vor fi divizate in semipanouri care pot fi calculate folosind regulile de la panourile pline (exemple de impartire in semipanouri se dau in fig.5.5 din CR6).

(3)         Cerinta de rezistenta la actiunea fortelor seismice perpendiculare pe plan, este indeplinita daca sunt satisfacute relatiile:

MRxd1 MExd1 (6)

MRxd2 MExd2 (7)

unde MRxd1 si MRxd2 sunt rezistentele pe proiectare la incovoiere perpendicular pe planul peretelui de zidarie determinate conform 7.

(4)         Panourile de zidarie care nu indeplinesc conditia de la (3) vor fi divizate prin centuri si/sau stalpisori intermediari. Aceste elemente vor fi dimensionate pentru fortele seismice perpendiculare pe plan aferente panourilor adiacente si vor fi ancorate de structura principala.


Cerinta de rigiditate

(1)         Structurile de zidarie trebuie sa fie proiectate astfel ca valoarea deplasarii relative de nivel dr determinata conform 8 sa nu depaseasca deplasarea relativa de nivel admisibila stabilita conform 4.6.3.2. Aceasta conditie nu trebuie sa fie verificata prin calcul pentru cladirile tip 'fagure'.


Cerinta de stabilitate

(1)         Cerinta de stabilitate laterala a peretilor de zidarie este satisfacuta daca sunt respectate cerintele de alcatuire pentru ansamblul constructiei si cerintele geometrice si de alcatuire constructiva pentru fiecare perete in parte.


Calculul rezistentei de proiectare pentru peretii de zidarie

Prevederi generale de calcul.

(1)         Calculul rezistentei de proiectare a peretilor de zidarie se va face conform prevederilor din 'Codul de proiectare si executie pentru structurile de zidarie' - Codul de proiectare a strcuturilor de zidarie si tinand seama de prevederile suplimentare din acest capitol.

(2)         Rezistenta de proiectare a peretilor structurali se determina pentru:

solicitarile sectionale care actioneaza in planul peretelui: forta axiala (NRd) , incovoiere (MRd) si forta taietoare (VRd) ;

solicitarile sectionale care actioneaza perpendicular pe planul peretelui: incovoiere in plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1) , incovoiere in plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2) .

(3)         Pentru calculul rezistentei de proiectare a peretilor structurali se vor folosi caracteristicile geometrice ale peretilor si rezistentele de proiectare ale materialelor stabilite in paragrafele urmatoare.


Caracteristici geometrice ale sectiunii

(1)         Dimensiunile ale sectiunii transversale a peretilor de zidarie, folosite pentru calcul, sunt dimensiunile 'nete' (perete netencuit) determinate conform prevederilor de la 5.2.1.2.

(2) Peretii cu goluri 800 x 800 mm pot fi considerati in calcule ca pereti plini, in functie de pozitia golului si dimensiunea peretelui.

(3) Pentru peretii in forma de T,L sau I, lungimile talpilor active se iau egale cu grosimea peretelui la care se adauga, de fiecare parte a inimii, cea mai mica dintre valorile:

In zona comprimata:

Hw/5 - unde Hw este inaltimea totala a peretelui structural considerat;

½ din distanta intre peretii structurali care sunt legati cu un perete transversal;

distanta pana la capatul peretelui transversal de fiecare parte a inimii;

½ din inaltimea peretelui (hSO).

In zona intinsa:

¾ din inaltimea peretelui (hSO);

distanta pana la capatul peretelui transversal de fiecare parte a inimii.

(4)         Golurile din talpi cu dimensiunea maxima hSO/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > hSO/4 vor fi considerate margini ale talpii.


Rezistente unitare de proiectare ale zidariei, betonului si armaturii.

(1)         Rezistentele de proiectare ale zidariei se stabilesc, conform codului de proiectare a strcuturilor de zidarie prin impartirea valorilor rezistentelor caracteristice ale zidariei la coeficientul partial de siguranta pentru material gM stabilit conform aliniatului (2). Rezistentele de proiectare vor fi corectate cu coeficientii conditiilor de lucru 'm' conform STAS 10109/1-82.

rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei: , in care fk este data in CR6, Anexa 3.2. Tabelul 1

rezistentele de proiectare la incovoiere ale zidariei: si , in care fxk1 si fxk2 sunt date in CR6, Anexa 3.2 Tabelul 5; valorile fxd1 si fxd2 pentru coeficientii gM folositi in acest capitol sunt date in tabelul 3

rezistenta de proiectare la forfecare a zidariei: in care fvk este data in CR6, art. 3.5.2.

(2) Pentru calculul la starea limita ultima, valorile coeficientului partial de siguranta pentru zidarie, gM , se vor lua dupa cum urmeaza:

zidarie cu corpuri din categoria I si mortar cu compozitie prescrisa: gM = 2,2

zidarie cu corpuri din categoria II si mortar oarecare: gM = 2,5

Valorile corespund conditiilor normale de control al executiei date la 9.3(1).

(3)         Pentru cazurile in care, conform 9.3(3), beneficiarul poate accepta controlul redus al executiei, coeficientul partial de siguranta se va lua gM = 3,0.

(7)         Pentru calculul la starea limita de serviciu valoarea coeficientului partial de siguranta se va lua gM = 1,0 pentru toate elementele structurale si nestructurale, indiferent de clasa de importanta a constructiei, cu exceptia peretilor constructiilor din clasa de importanta I pentru care se va lua gM = 1,50.


Rezistenta de proiectare a peretilor la forta axiala si incovoiere in planul peretelui

Conditii generale de calcul

(1)         Ipotezele de calcul folosite pentru determinarea rezistentei de proiectare la forta axiala si moment incovoietor in planul peretelui sunt date in codul de proiectare a structurilor de zidarie, art.6.6.1.

(2)         In cazul peretilor cu forma complexa a sectiunii transversale (I,L,T) rezistenta de proiectare la forta axiala si moment incovoietor in planul peretelui se va determina pe baza sectiunii de calcul cu lungimile talpilor determinate la art.7.2.(4); se va verifica, conform codului de proiectare a structurilor de zidarie daca talpile nu prezinta risc de flambaj

(3)         Legaturile dintre inima si talpile peretilor cu forma complexa vor fi verificate pentru eforturile de forfecare verticale corespunzatoare fortei taietoare de proiectare stabilita la 6.1.(5). Calculul rezistentei de proiectare la forta taietoare in aceasta sectiune se va face considerand:

sectiunea neta a peretelui in dreptul legaturii, tinand seama de sliturile verticale;

rezistenta de proiectare la forfecare (fvd0) calculata cu relatia

                                         (8)

unde

fvk0 rezistenta caracteristica la forfecare a zidariei sub efort de compresiune nul data in CR6, tabelul 3.5;

gM coeficientul partial de siguranta stabilit conform art. 7.3.(5).

(4)         Verificarea de la (3) nu este necesara daca legatura intre talpa si inima peretelui satisface conditiile de mai jos:

i) Pentru zidaria nearmata

zidurile de pe cele doua directii sunt executate simultan (complet tesute);

sectiunea de legatura intre pereti nu este slabita prin slituri verticale;

pentru constructiile situate in zonele seismice cu ag0,20g, la colturi, intersectii si ramificatii sunt prevazute in rosturile orizontale minimum doua bare cu d = 8 mm la interval 400 mm care continua in perete pe o lungime de 40 d 600 mm.

ii) Pentru zidaria confinata cu sau fara armaturi in rosturile orizontale:

strepii reprezinta 50% din suprafata de contact intre zidarie si beton;

sectiunea de legatura intre pereti nu este slabita prin slituri verticale;

pentru constructiile situate in zonele seismice cu ag0,20g, la colturi, intersectii si ramificatii sunt prevazute in rosturile orizontale minimum doua bare cu d = 8 mm la interval 400 care continua in perete pe o lungime de 40 d 600 mm.

(5)         Daca la legatura intre inima si talpa sau pe lungimea talpii active se afla slituri cu adancime mai mare decat valoarea limita data la art.4.5 (2), sectiunea respectiva se considera margine libera.


Pereti de zidarie nearmata

(1) Peretii de zidarie nearmata vor fi proiectati astfel ca, sub efectul incarcarilor verticale si al fortelor seismice de calcul, intreaga sectiune orizontala a peretelui sa ramana comprimata, oricare ar fi pozitia acesteia pe inaltimea constructiei.

(2)         In conditia stabilita la (1), rezistenta de proiectare la incovoiere asociata fortei axiale de proiectare se calculeaza pe baza urmatoarelor ipoteze:

zidaria se afla in domeniul liniar elastic de comportare;

este valabila ipoteza sectiunilor plane;

blocul eforturilor de compresiune are forma triunghiulara cu: valoare nula la fibra cea mai putin comprimata si valoare fd la fibra cea mai comprimata .


Pereti de zidarie confinata cu sau fara armaturi in rosturile orizontale

(1)  Calculul rezistentei de proiectare a peretilor de zidarie confinata cu sau fara armaturi in rosturile orizontale se face in urmatoarele conditii:

se neglijeaza rezistenta la eforturi unitare de intindere a betonului din stalpisorul intins si a mortarului din rosturile orizontale ale zidariei.

se tine seama de rezistenta elementelor de confinare verticale data de sectiunea de beton a stalpisorului comprimat si de armatura ambilor stalpisori.

(3)         In absenta unui calcul mai exact, rezistenta de proiectare la incovoiere, asociata fortei axiale de proiectare, pentru un perete de zidarie confinata cu sectiunea orizontala de forma oarecare, se calculeaza prin insumarea rezistentei de proiectare la incovoiere a sectiunii ideale de zidarie nearmata cu rezistenta de proiectare la incovoiere corespunzatoare armaturilor din stalpisorii de la extremitati.

(4)         Rezistenta de proiectare la incovoiere a sectiunii ideale de zidarie nearmata se calculeaza in urmatoarele ipoteze:

este valabila ipoteza sectiunilor plane;

valorile maxime ale deformatiilor specifice ale zidariei si betonului sunt egale:

em = - 0,0035;

aria de beton armat a stalpisorilor comprimati poate fi inlocuita cu o arie echivalenta de zidarie; coeficientul de echivalenta se ia egal cu raportul dintre rezistenta de proiectare la compresiune a betonului din stalpisor si rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei;

blocul eforturilor de compresiune are forma dreptunghiulara, cu valoarea maxima egala cu fd si este concentrat pe o adancime xechiv = 0,8 x unde 'x' este adancimea zonei comprimate rezultata din ipoteza sectiunilor plane;

adancimea maxima a zonei comprimate va fi x xmax = 0,30 l unde l este lungimea peretelui.


Pereti de zidarie cu inima armata

(1)         Rezistenta de proiectare la incovoiere asociata fortei axiale de proiectare pentru zidaria cu inima armata se determina folosind urmatoarele ipoteze:

ipoteza sectiunilor plane;

zidaria si betonul au comportare ductila definita de curbele 's e' respective;

straturile de zidarie si beton conlucreaza pana in stadiul ultim;

blocul eforturilor de compresiune in stadiul ultim este dreptunghiular cu adancimea xconv = 0.85x unde x este distanta de la fibra cea mai comprimata pana la axa neutra a sectiunii orizontale a peretelui;

deformatiile specifice in stadiul ultim ale zidariei si betonului sunt egale

e =0.0035

armatura este uniform distribuita in lungul peretelui.


Rezistenta de proiectare a peretilor structurali la forta taietoare

Ipoteze de calcul

(1)         Eforturile unitare tangentiale date de forta taietoare de proiectare stabilita conform 6.1.(5), se considera uniform distribuite pe:

toata lungimea peretelui, in cazul zidariei nearmate, proiectata in conformitate cu 7.4.2.(1);

lungimea zonei comprimate in cazul zidariei confinate si al zidariei cu inima armata.

(2)         In cazul peretilor in forma de I,L,T rezistenta de proiectare la forta taietoare a peretelui este egala cu rezistenta de proiectare la forta taietoare a inimii.


Pereti de zidarie nearmata

(1)         Rezistenta de proiectare la forta taietoare a peretilor de zidarie nearmata, VRd, se va calcula conform prevederilor codului de proiectare a structurilor de zidarie, art.6.2, tinand seama de conditia de la 7.4.2 (1), cu relatia

VRd = fvdtlw (9)

unde

fvd rezistenta de proiectare la forfecare a zidariei, stabilita conform art. 7.3(1), corespunzatoare efortului unitar de compresiune sd, determinat considerand ca incarcarea verticala este uniform distribuita pe lungimea peretelui;

t grosimea peretelui;

lw lungimea peretelui.


(2)         Armatura constructiva dispusa in centurile planseelor conform prevederilor art.5.4.1. nu va fi luata in considerare pentru calculul rezistentei la forta taietoare.


Pereti de zidarie confinata

(1)         Rezistenta de proiectare la forta taietoare a peretilor de zidarie confinata, VRd, se obtine prin insumarea de rezistentei de proiectare la forfecare a panoului de zidarie (VRd1) si a rezistentei de proiectare la forfecare datorata armaturii din stalpisorul comprimat (VRd2)

VRd = VRd1 + VRd2 (10)

(2) Rezistenta de proiectare la forfecare a panoului de zidarie se va calcula cu formula

VRd1 = fvd tlc (11)

unde

fvd rezistenta unitara de proiectare la forfecare a zidariei, corespunzatoare efortului unitar de compresiune sd determinat considerand ca intreaga incarcare verticala estepreluata de zona comprimata a peretelui;

t grosimea peretelui;

lc                lungimea zonei comprimate a peretelui.

(3) Pentru parter, rezistenta de proiectare la forfecare a panoului de zidarie se va lua egala cu 0,30 din valoarea data de relatia (10).

(3) Rezistenta de proiectare la forfecare a armaturii verticale din stalpisorul comprimat se va calcula cu formula

(12)

unde

Aasc si fyd     sunt aria si rezistenta de proiectare a armaturii din stalpisorul comprimat;

(4) O parte, 50%, din armatura din centura superioara a planseului poate fi considerata ca armatura in rosturile orizontale, conf. 7.5.4.(2).


Pereti de zidarie confinata si armata in rosturile orizontale

(1)Rezistenta de proiectare la forta taietoare a peretilor de zidarie confinata si armata in rosturile orizontale se calculeaza prin insumarea rezistentei la forfecare a zidariei confinate (VRd1+VRd2 - determinata conform 7.5.3) si a rezistentei de proiectare la forfecare a armaturilor din rosturile orizontale

VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 (13)

(2)         Rezistenta de proiectare la forfecare a armaturilor din rosturile orizontale se calculeaza cu formula:

                          (14)


unde

L lungimea peretelui;

Asw        aria armaturii din rosturile orizontale (pentru preluarea fortei taietoare);

s distanta intre armaturile pentru preluarea fortei taietoare - Asw;

fyd rezistenta de proiectare a armaturii.

(3)         O parte, 50%, din armatura din centura planseului poate fi adaugata armaturii din rosturile orizontale (Asw).


Pereti de zidarie cu inima armata

(1)         Rezistenta de proiectare la forta taietoare a peretilor din zidarie cu inima armata se determina prin insumarea rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale celor trei materiale componente:

VRd = VRdz + VRdb + VRda (15)

unde

VRdz rezistenta de proiectare la forta taietoare a zidariei;

VRdb rezistenta de proiectare la forta taietoare a stratului median de beton sau mortar-beton;

VRda rezistenta de proiectare la forta taietoare a armaturilor orizontale

(2)  Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidarie cu inima armata si valoarea efortului unitar de compresiune in perete se determina pe baza ipotezelor de la 7.4.2.3.

(3)         Rezistenta de proiectare la forta taietoare a zidariei VRdz se determina cu relatia

VRdz = fvd lc bz     (16)

in care

fvd rezistenta de proiectare la forfecare a zidariei -vezi 7.5.3 (2)

lc lungimea zonei comprimate;

bz grosimea totala a celor doua straturi de caramida.

(4)         Pentru parter, rezistenta de proiectare la forfecare a panoului de zidarie se va lua egala cu 0,30 din valoarea data de relatia (15)

(5)         Rezistentele de proiectare la forta taietoare ale stratului de beton VRdb si ale armaturilor orizontale se determina conform Ghidului de proiectare P85-2004.


Rezistenta de proiectare a panourilor de zidarie de umplutura

(1)         Rezistenta de proiectare a panourilor de zidarie de umplutura FRd (zu) va fi luata egala cu cea mai mica dintre valorile corespunzatoare urmatoarelor moduri de rupere ale zidariei:

rupere prin lunecare din forta taietoare in rosturile orizontale (de regula, la jumatatea inaltimii panoului) - FRd1(zu)

strivirea diagonalei comprimate la coltul cadrului - FRd2 (zu)

fisurarea diagonala in lungul bielei comprimate - FRd3 (zu)

FRd (zu) = min (FRd1,FRd2,FRd3) (17)

(2)         Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin lunecare din forta taietoare in rosturile orizontale se determina cu formula:

(18)

unde

                          (19)

(3)         Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei comprimate se determina cu relatia:

                              (20)

(4)         Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupereprin fisurarea diagonala in lungul bielei comprimate

                      (21)

(5) In formulele (18 21) s-au folosit notatiile:

hp inaltimea panoului de zidarie

lp lungimea panoului de zidarie

tp grosimea panoului de zidarie

q unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de zidarie

Eb, Ez modulii de elasticitate ai betonului din cadru si zidariei

Ist          valoarea medie a momentelor de inertie ale stalpilor care marginesc panoul

fd rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei

fvd0 rezistenta de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a zidariei (formula 8)


Rezistenta de proiectare a peretilor cuplati

(1) Grinzile de cuplare intre montantii peretilor cu goluri de usi/ferestre vor fi proiectate astfel incat sa atinga rezistenta de proiectare la incovoiere inainte ca montantii sa atinga rezistenta de proiectare la incovoiere asociata fortei axiale de proiectare.

(2)         Rezistenta de proiectare la forta taietoare a grinzilor de cuplare Vrc se va determina cu relatia

(22)

unde

Mcap(sus) si Mcap(jos) valorile rezistentelor de proiectare la incovoiere la extremitatile grinzii de cuplare, sus si jos, calculate folosind rezistenta de proiectare a armaturii;

lo lungimea de calcul a grinzii de cuplare (intre fetele montantilor);

Vg forta taietoare maxima din incarcarile verticale

(4)         Pentru calculul rezistentelor de proiectare la incovoiere se va tine seama de armaturile dispuse in planseul de beton armat legat de grinda de cuplare respectiva, pe o banda cu latimea de sase ori grosimea placii de fiecare parte; aceste bare vor fi innadite si ancorate conform prevederilor STAS 10107/0-90.

Tabelul 3.

Coeficient

gM

fxd1 - N/mm2

fxd2 - N/mm2

Rezistenta mortarului

Rezistenta mortarului

M10&M5

M2.5

M10&M5

M2.5

gM = 1,0

0,27

0,18

0,55

0,35

gM = 1,5

0,18

0,12

0,36

0,24

gM = 2,2

0,12

0,08

0,25

0,16

gM = 2,5

0,11

0,07

0,22

0,14

gM = 3,0

0,09

0,06

0,18

0,12


Rezistenta de proiectare a peretilor supusi la incovoiere perpendicular pe planul median

(1) Pentru calculul rezistentelor de proiectare la incovoiere perpendicular pe planul peretelui de zidarie (MRxd1 si MRxd2) se vor folosi rezistentele de proiectare la intindere din incovoiere perpendicular pe planul zidariei, fxd1, fxd2, determinate conform 7.3.(3), date in Tabelul 3

(2) Pentru peretii de zidarie confinata si armata in rosturile orizontale, la calculul momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va tine seama si de armaturile ancorate in stalpisorii care marginesc panoul..


Calculul deformatiilor si deplasarilor laterale in planul peretelui

Conditii generale

(1)         Pentru calculul deformatiilor si deplasarilor laterale ale peretilor de zidarie sub efectul fortelor care sunt aplicate in planul lor se va tine seama de deformatiile specifice de incovoiere si de forfecare.

(2)         Relatia 'efort unitar-deformatie specifica' pentru zidarie se va lua conform codului de proiectare a structurilor de zidarie, art.3.7.1. fig.3.2.

(3)         Pentru calculul deformatiilor laterale ale peretilor de zidarie sub actiunea fortelor seismice se va folosi modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei,

Ez = 1000 fk (23)

unde,

fk este rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei stabilita conform CR6, art.3.7.2.

(4)  Modulul de elasticitate transversal se va lua

Gz = 0,25Ez (24)


Deformatiile laterale ale peretilor de zidarie nearmata

(1)         Calculul deformatiilor laterale pentru peretii de zidarie nearmata se va face folosind dimensiunile sectiunii nefisurate, cu limitarile prevazute la art.3.2.


Deformatiile laterale ale peretilor de zidarie confinata si zidarie cu inima armata.

(1)         Deformatiile laterale ale peretilor de zidarie confinata si de zidarie cu inima armata se vor calcula folosind dimensiunile sectiunii transversale a zidariei si betonului.

(2)  Valoarea modulului de elasticitate pentru zidaria confinata si zidaria cu inima armata este data de relatia

                            (25)

unde

Ez si Eb modulii de elasticitate ai zidariei si betonului;

Iz si Ib momentele de inertie ale sectiunii de zidarie si respectiv de beton, calculate in raport cu axele principale de inertie ale peretelui.

(3) In lipsa unor date mai exacte, modulul de deformatie transversala pentru pereti de zidarie confinata si din zidarie cu inima armata se va lua

Gzc = 0,25 Ezc (26)


Cerinte de calitate

Generalitati

(1)         Realizarea performantelor seismice ale constructiilor de zidarie in concordanta cu prevederile prezentului capitol este conditionata in mod deosebit de asigurarea si controlul lucrarilor in fazele proiectare si de executie.

(2)         Sistemul calitatii pentru constructiile de zidarie se va aplica cu componentele stabilite, in functie de categoria de importanta a constructiei, conform Hotararii Guvernului Romaniei nr.766/1997 - anexa 3.

Controlul calitatii la proiectare

(1) Controlul calitatii la proiectare se realizeaza prin verificatori atestati conform legii, pentru cerinta A in domeniul A1.

(2)         Verificarea cerintei de rezistenta si stabilitate se va face pentru toate elementele structurilor de zidarie precum si pentru elementele nestructurale de zidarie care prin prabusire totala sau partiala pot pune in pericol vietile oamenilor sau constructiile alaturate.


Asigurarea si controlul calitatii la executie

(1)         Conditiile de executie pe baza carora se face alegerea coeficientului de siguranta pentru material gM ,conform 3.3.(5), se definesc dupa cum urmeaza:

Control normal

lucrarile sunt supravegheate in mod permanent de un responsabil cu executia atestat conform legii;

proiectantul urmareste/controleaza in mod ritmic desfasurarea lucrarilor;

reprezentantul tehnic al beneficiarului verifica in mod permanent calitatea materialelor si modul de punere in opera;

se efectueaza toate verificarile preliminare si in etape intermediare conform reglementarilor in vigoare (C56-86, NE 012-99, etc).

Control redus

lucrarile nu sunt supravegheate in mod permanent de un responsabil cu executia atestat conform legii;

proiectantul nu controleaza decat rar sau foarte rar executia lucrarilor;

reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verifica sistematic calitatea materialelor si modul de punere in opera;

nu se efectueaza verificarile preliminare si in etape intermediare (cu exceptia fazelor determinante) conform reglementarilor in vigoare.

(2)         Pentru constructiile de zidarie care fac obiectul prezentului Cod, proiectantul, executantul si beneficiarul vor asigura toate conditiile pentru realizarea controlului normal.

(3)         Controlul redus poate fi acceptat, la cererea speciala a beneficiarului, consemnata in tema de proiectare, prin exceptie de la prevederile aliniatului (2), pentru constructiile din clasa de importanta III, cu inaltime ≤ P+2E, in zona seismica cu ag=0,08g, precum si pentru constructiile din clasa de importanta IV cu inaltime ≤ P+E + mansarda, in zonele seismice cu ag 0,16g.


Reguli pentru 'Constructii simple de zidarie'

Generalitati, domeniul de utilizare

(1)         Constructiile din clasele de importanta III si IV situate in zonele seismice pentru care acceleratia de proiectare a terenului este ag 0.12 si care respecta conditiile generale privind materialele si alcatuirea generala din prezentul paragraf sunt considerate 'constructii simple de zidarie'

(2)         Pentru aceste constructii nu este obligatorie verificarea prin calcul a sigurantei in raport cu cerinta de rezistenta daca sunt indeplinite in totalitate conditiile generale de alcatuire de la 10.2.

(3)         Constatarea satisfacerii tuturor conditiilor de la 10.2. va fi facuta de un verificator atestat pentru cerinta de 'rezistenta si stabilitate' conform Legii nr. 10/1995.

(4)         In cazul in care una din conditiile de mai jos nu este satisfacuta, justificarea cerintei de rezistenta va fi facuta prin calcul, conform acestui capitol.


Conditii generale de alcatuire

Regimul de inaltime

(1)         Regimul de inaltime maxim al 'constructiilor simple de zidarie' se stabileste, conform tabelului 4., in functie de zona seismica de calcul si de tipul zidariei folosita pentru realizarea peretilor si este conditionat de respectarea valorilor minime ale ariilor nete de zidarie raportate la aria planseului (pentru fiecare directie principala).


Tabelul 4

Tipul sursei seismice

Vrancea

Banat

Coeficientul de calcul

Ks = 0,08

Ks= 0,12

Ks = 0,12

Tipul zidariei

Numar de niveluri

Procentul minim al ariei orizontale a peretilor raportata la aria planseului

Zidarie simpla

1

3%

4%

4.5%

2

4%

6%

7%

3

6%

nu se accepta

Zidarie confinata

1

2.5%

3.5%

4%

2

3.5%

5.5%

6.5%

3

4.5%

7%

8%

Zidarie cu inima armata

1

2%

3%

3.5%

2

3%

5%

4.5%

3

4%

6%

7%

4

5%

7%

8%


Forma in plan si in elevatie

(1)         Forma in plan a constructiei trebuie sa fie aproximativ dreptunghiulara. Se admit retrageri sau proeminente care nu depasesc:

15% din aria planseului;

15% din dimensiunea constructiei pe directia considerata.

(2) Raportul intre latura mare si latura mica a dreptunghiului in care se inscrie planul este 3.

(3)         Ariile planseelor nu descresc pe inaltime cu mai mult de 15%.


Alcatuirea structurii

(1)         Peretii structurali vor fi continui pe intrega inaltime a constructiei, pana la fundatii. In cazul peretilor cu goluri, golurile vor fi suprapuse pe aceiasi verticala.

(2)         Peretii structurali vor fi dispusi aproximativ simetric pe ambele directii. Aceasta conditie este satisfacuta daca distanta intre centrul de greutate al planseului si centrul de greutate al sectiunilor orizontale ale peretilor este mai mica de 0,12 din latura respectiva a constructiei.

(3)         Pe fiecare directie vor exista cel putin doi pereti paraleli pentru care lungimea insumata a montantilor este mai mare cu 50% decat latura respectiva.

(4)  Distanta intre peretii de la (3) va fi, cel putin intr-una din directii, mai mare decat 75% din lungimea constructiei pe directia opusa.

(5)         Se admite prevederea unor stalpi pentru preluarea locala a incarcarilor verticale cu conditia ca suma incarcarilor verticale aferenta acestora sa nu fie mai mare de 20% din greutatea totala a constructiei.

(6)         Materialele folosite pentru zidarie, beton si armatura vor corespunde cerintelor de la sectiunea 2

(7)         Se vor respecta, in functie de tipul zidariei, principiile si regulile generale de alcatuire specifice constructiilor cu pereti structurali din zidarie date in paragrafele 5.1 si 5.2.

(8)         Planseele vor fi realizate din beton armat. Prin exceptie, se admite ca pentru, constructiile cu 1si 2 niveluri, din zonele cu ag = 0,08 g, ultimul planseu sa fie realizat din grinzi si podina de lemn.


Alcatuirea infrastructurii

(1)         Alcatuirea infrastructurii va respecta principiile, regulile si prevederile constructive minimale date la paragraful 5.3.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate