Planificarea lucrarilor de constructii

Constructorilor li se cere : sa produca unicate, intr-un timp indelungat, utilizand tehnologii variate si complexe, in aer liber, in locuri unde adesea nu exista nici un fel de facilitate. Planificarea: se aplica la nivelul intregului proiect de constructii, intre faza de proiectare si faza de desavarsire a constructiei:

Analiza ; vizeaza modul in care trebuie realizat proiectul, in ce ordine si cu ce resurse; proiectul este redus la un numar de activitati ce pot fi analizate, conduse. Fiecare activitate poate fi identificata ca o parte a proiecului.

Anticiparea : consta in prevederea potentialelor dificultati, a riscurilor, cu scopul de a le minimaliza. Reprezinta unul din obiectivele majore deoarece afacerile in constructiiimplica un grad mare de rise iar planificarea unui mare numar de activitati este plina deincertitudine.

Programare resurse: cu scopul utiliarii celor mai adecvate si mai putin costisitoare resurse, dar si pentru a creste gradul de utilizare al acestora.

Coordonare si control : cu scop de a prevedea o baza pentru coordonarea tuturor participant lor la proiect, pentru controlul timpului si costului.

Planificarea este o activitate mentala, creativa, care vizeaza: ceea ce trebuie efectiv facut, , de cine, cu ce trebuie facut. Consta in ' introducerea viitorului in deciziiie prezentului'.

Tehnicile de planificare, reprezinta instrumental de lucru al planificatorului. Planificarea si tehnicile de planificare, considerate impreuna, produc planul. Planurile, ca rezultat al activitatii de planificare, sunt produsul unui lung sir de discutii, decizii, intelegeri intre partile contractual: se exprima prin grafice si rapoarte.

Stabilirea duratei proiectului

Durata, poate fi:

impusa, din considerate externe;

constructiva, pe baza unor analize in detaliu a ceea ce trebuie facut, a resurselor
disponibile, estimand timpul cerut de fiecare proces.

Proiectul este descompus in activitati componente; pentru fiecare activitate se stabileste o durata, folosind o tehnica de planificare.

Comoonentele de planificare:

Parametri cantitativi

Cantitatea de lucrare (Q.) reprezinta marimea exprimata in unitati fizice din procesui ce urmeaza a fi analizat.

Volumul de munca (Vj), reprezinta cantitatea de munca exprimata in om-ore sau om-zile necesara executarii cantitatii de lucrare Q, corespunzatoare procesului.

Vj = Qi x Vj, unde :Vj= norma de timp a procesului ; V> = Qi / qi unde: qi= norma de productie a procesului .Numarul de muncitori (r,) , din formatia de lucru ce realizeaza procesul, se determina pe baza volumului de munca si a normei de personal.

Parametri de desfasurare in spatiu

Frontul de lucru reprezinta totalitatea spatiului necesar desfasurarii lucrarilor in vederea executarii unui proces de constructie: este spatiul pe care sunt create conditiile tehnologice si organizatorice de executare a procesului.

Nivelul de lucru, reprezinta diviziunea pe verticala in cadrul unui obiect de constructie, pe care un proces de constructii se poateexecute fara a fi necesara schimbarea conditiilor de lucru.

Locul de munca, este zona limitata din frontul de lucru unde isi desfasoara activitatea o formatie de lucru si executa procesul , spatiul in care se amplaseaza dispozitivele si utilajele corespunzatoare si se depoziteaza si manipuleaza materialele
necesare.

Li = (n x qs x pi x ts q)

n - numarul de muncitori din formatia de lucru; qi - norma de productie; pi - inidcele mediu de realizare a normei; ts - durata in ore a schimbului de lucru; q - cantitatea de lucrare ce revine pe unitatea de masura a frontului de lucru.

Sectorul de lucru, reprezinta o diviziune a frontului de lucru.
Dimensiunea sectorului de lucru poate fi aleasa arbitrar, pe baza experientei planificatorului (tronson de retea, kilometru de drum, etaj de constructie c/W/a, .). Valoarea minima a marimii sectorului de lucru poate fi determinate folostnd relatia:

S - max (I, x r*), unde:

S - dimensiunea minima a sectorului de lucru;

li- suprafata necesara desfasurarii nestanjenite a

activitatii unui executant in procesul i; n- numarul de muncitori necesar desfasurarii procesului i

Parametri de desfasurare in timp

Durata procesului (activitate) sau ritm reprezinta unul din

principalele componente ale tehnicilor de planificare.

A. Metoda determinista stabileste clurata activitatilor pe baza normelor de productie in functie de -cantitatea de lucrare, numawl de muncitori si un indice de indeplinire a normei pnsliminat:

unde : t* - durata activitatti 'i' pe sectorul 'A'

QiA - reprezinta cantitatea de lucrare din procesul Y pe sectorul 'A'; Vi - norma de timp corespunzatoare procesului 'i'; rijA- indice preliminant de indeplinire norma. Conditionari pentru stabilirea duratei unei activitati: o La calculul duratei activitatii se va considera aceea resursa care reprezinta

factorul conducator in desfasurarea procesului de productie. o Se va aiege durata ce va rezulta prin folosirea optima a resurseior

disponibile.

O durata activitatii individuate va fi corelata cu durata posibila a intregului proiect.

B. Metoda probabilista permite calcularea duratei medii tinand seama si de

influenta factorilor perturbatori. Durata medie:

D = (a+4m+b)/6 Unde: a - durata optimista, durata minima de executie a activitatii atunci cand exista eel

mai favorabil complex de imprejurari. b - durata pesimista, durata maxima de realizare a activitatii in conditiile cele mai

defavorabile cu influenta maxima a factorilor perturbatori. m - durata probabilista, durata cu cea mai mare sansa de realizare in conditii

normale. Estimarile a, b, m se inscriu pe o curba de distributie.

Modulul de ritmicitate (ken*): reprezinta intervalul de timp dintre
terminarea unui proces J pe un sector A si terminarea aceluiasi
proces pe sectorul imediat urmator K+1. Utilizarea acestui
parametru se face in cazul in care pentru acelasi proces / se pot
folosi mai multe formatii de lucru.

Pasul lantului (K,A): caracterizeaza legatura dintre doua procese
simple, succesive, componente aJe unui proces complex;
reprezinta intrevaiul de timp dintre inceperea procesuiui i pe
sectorul A si inceperea procesului urmator i+1, pe acelasi sector
A.

Graficul calendaristic Gantt (bar-chart), favoritul tuturor:usor de conceput,usor de inteles.constituie baza programarii resurselor.

Metodele lineare (linear programme)

tehnica specializata pentru lucrarile lineare: lucrah de construct drumuri,
cai ferate, tuneluri.

tehnica grafica bidimensionala.

Analiza traficului retea (network analysis)tehnica analitica, logica se foloseste pentru proiecte de anvergura cu conditionari exteme si multiple legaturi se poate realiza utilizand:

metoda Critical Path Method (CPM) - Metoda Drumului Critic (Anglia)

metoda Metra Potential Method (MPM) - Metoda Potentialelor (SUA,
Franta)

Pentru obtinerea unor parametri economici ridicati ai proiectelor s-a impus utilizarea unor metode si tehnici eficiente de previziune, planificare si control a proiectelor.

Analiza drumului critic s-a dovedit metoda cea mai accesibila.

Activitatea de coducere implica utilizarea conceptului de gestiune de project, aplicabila pe toate sectoarele economice.

Proiectu! reprezinta o succesiune de activitati ce au ca scop obtinerea unui rezultat. In cadrul proiectului trebuie atins un obiectiv se cere qruparea de resurse si este necesara conducerea unor activitati definite in timp. avand un inceput si un sfarsit determinat.

Conducerea proiectelor consta in planificarea si controlul activitatilor si resurselor necesare pentru a duce la bun sfarsit proiectul, respectand conditionarile de natura tehnica, calitativa de timp si resurse economice impuse proiectuiui.

Planificarea reprezinta fundamental autoritatii conducatorului proiectului, precum si baza pentru controlul bugetului si pentru controlul financiar al proiectullui. Se apreciaza ca planificarea reprezinta 20 % din viata proiectului.

Prin intermediul planificarii se ating urmatoarele objective:

organizarea lucrului intr-un proiect;

se decide 'cine, ce face', 'cand, cum, pentru cat'

se determina cantitatile de resurse necesare;

se aloca resursele pe baza unei desfasurari in timp a activitatilor

se atribuie si se definesc responsabilitatile

se coordoneaza toate activitatile si persoanele implicate

se estimeaza timpul necesar indeplinirii proiectului;

se gestioneaza evenimentele neasteptate sau schimbarile in curs.

Din momentul lansarii proiectului, activitatea centrala a gestiunii proiectelor o reprezinta controlul sau urmarirea.

Controlul are ca scop:

impunerea utilizarii eficiente a resurselor, oferind in timp real o imagine a
proiectului

furnizarea catre conducator a informatiilor necesare conducerii efective a
proiectului

Etape pentru realizarea proiectului:

Definirea obiectivului proiectului

Determinarea activitatilor care vor fi efectuate

Determinarea activitatilor importante in timp

Determinarea duratelor activitatilor componente ale proiectului

Planificarea cat mai eficienta a activitatilor

Alocarea resurselor fiecarei activitati

Reevaluarea relatiilor dintre activitati si identificarea conflictelor intre resurse

Urmarirea in timp a realizarii proiectului.

Pentru determinarea duratelor activitatilor se propune urmatorul alqoritm:

A.    Etapa calitativa

Determinarea listei de activitati

Definirea componentei pe artico! de indicator de norme a activitatilor

Stabilirea cantitatilor de lucrari pe articole, pentru fiecare activitate

B. Etapa cantitativa

Calculul consumurilor totale de resurse materiale, forta de
munca si utilaje pentru fiecare activitate

Afisarea resurselor de forta de munca si utilaje pentru fiecare activitate.

Stabilirea resursei considerate a fi factor conducator in desfasurarea activitatii si a numarului de unitati disponibile

Calculul duratei normale ale activitatilor

Se considera: D= consumul total pe resursa (nr ore zi x nr unitati resurse) 6. Afisarea duratei normata a activitatii

Stabilirea duratei impuse 'D' ca numar intreg

Calculul indicelui de indeplinire a normei

Afisarea indicelui de indeplinire a normei

Desi prin aceasta metoda se poate determina exact durata de executie a unui proiect,

datorita factorilor perturbatori care apar in timpul desfasurarii lucrarilor, aceste durate nu se pot respecta intotdeauna.

Metodologie

Analiza economica utilizeaza o metodologie specifics deterrninata de faptu! ca reabilitarea Orurriuiut National 86 nu genereaza intrari financiare directs, ci iesiri (reprezentate de irtiretfnere anuaia, inireiinere perradica).

Analiza financiara se concentreaza asupra demonstrarii faptului ca impiementarea proiecului genereaza beneficii directe pentru entitatile implicate, exprimate prin economii de costuri.

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romana ICNADNR)

Drumul care face obiectul prezentului project se afla in responsabilitatea CNADNR. Ei este clientul acestor lucrari. Aceasta entitate va avea urmatoarele sarcini: asigurarea finantarii pentru reabilitarea drumurilor; contractarea constructorului; acceptarea lucrarii in momentul finalizarii acesteia; este responsabila pentru lucrarile de intretinere anuaia si periodica pe intreaga durata de viata a proiectului si ulterior.

0 analiza comparativa a scenariilor 'Cu Proiect' si' Fara Proiect' va evidentia economiile sau cheltuielile aditionale generate de proiect.

Operator// de vehicule

A doua entitate principala este reprezentata de Operatorii de vehicule, adica de proprietarii de vehicule care vor utiliza drumul in scenariile ' Cu Proiect' si 'Fara Proiect'. Acestia vor inregistra reduceri ale costului de operare a vehiculelor si economii la costurile de timp de transport pe noua sectiune de drum datorita starii imbunatatite a drumului fata de situatia existenta fara implementarea proiectului. Calcularea Costurilor Operatorilor de Vehicule (VOC) este realizata pe baza categoriilor de vehicule. informatiile referitoare la trafic. IRI (indicele international al rugozitatii) si modificarile sale anuale, precum si costul combustibilului, pieselor de schimb, anvelopelor, intretineri exprimate in ore - munca etc, exprimate in constante specifice Romaniei pentru categoriile de vehicule: vehicule de mare tonaj si vehicule de tonaj mic.

Costurile legate de timpul calatoriei vor scadea ca urmare a implementarii proiectului de pe urma cresterii vitezei medii de deplasare.

Implementarea proiectului va induce economii notabile de costuri ooerationale.

Analiza drumului critic se poate defini ca un ansamblu de metode si procedee de planificare si urmarire a proiectelor bazata pe teoria grafurilor si care utilizeaza in calcule programarea liniara, statistica matematica si teoria probabilitatilor.

Etapa de planificare initiala este eel mai important pas in managements proiectului, se determina ce trebuie facut, de catre cine, se identifica momentele importante in viata proiecului, precum si termenul final.

Realizarea proiectelor consta dintr-un ansamblu de procese sau actiuni intercorelate numite activitati: ele pot consuma timp si resurse sau numai timp.

Proiectul este apoi descompus in faze corespunzatoare etapelor tehnologice -fiecare faza fiind alcatuita din unu sau mai multe activitati a caror durata poate fi estimata pe baza experientei sau in functie de cantitatea de resurse ce contribuie la realizarea lor.

Se stabileste succesiunea logica a activitatilor, precum si legaturile ce apar intre acestea, in functie de tehnologiile aplicate in derularea proiectului.

Pentru calculul termenelor caracteristice ale fiecarei activitati si pentru determinarea duratei totale a proiectului, analiza drumului critic utilizeaza un model matematic denumit model retea (activitatea si relatiile de conditionare dintre ele sunt figurate pe nodurile si arcele graficului retea).

Cele mai importante metode ( din punct de vedere istoric) care utilizeaza graficele retea sunt:

CPM (Critical Path Method) - Metoda Drumului Critlc.Dezvoltata de catre Du
Pont Corporation in anii 50.

MPM (Metra Potential Method) - Metoda Potentialelor

PERT (Program Evaluation & Review Technique) - Evaluarea Proiectelor si
Tehnica de Revizuire, dezvoltata n anii 50 de catre marina SUA pentru programul
Polaris.

Cele 3 metode permit a se calcula durata totala a proiectului pe baza duratelor fiecarei activitati elementare care il compun si a relatiilor de interdependenta intre ele.

Avantajele utilizarii A.D.C.:

Ajuta la intelegerea proiectelor mari si la planificarea lor.

Permite coordonarea si comunicarea usoara a persoanelor implicate in realcarea
proiectului.

Impune definirea prioritatilor

Reduce durata de realizare a resurselor

Permite imbunatatirea alocarii resurselor

Genereaza dependenta proiectelor de un calendar care ajuta la luarea deciziilor

Permite urmarirea si ajustarea proiectului in scopul maririi eficientei executiei.
Analiza de baza a graficelor retea este considerate indispensabila pentru proiecte mari si
complexe, are doua calitati ce o fac sa devina un instrument folositor:

Activitatile sunt reprezentate grafic in ordine secventiala ( se poate observa
intreaga retea a proiectului, precum si ce activitati se termina inainte ca altele sa
inceapa).

Se pot calcula termenele minime si maxime de incepere si terminare ale
activitatilor proiectului.

Utilizand graficul retea, se poate lucra direct cu activitatile din cadrul retelei si se pot modifica usor relatiiie intre ele.

Teoria grafurilor este suficient de complexa , dar pentru intelegerea metodei A.D.C. este necesar de precizat toate elementele care sunt determinate.

Tehnicile de analiza specifice grafurilor retea propun a se calcula:

Durata totala a proiectului pe baza fiecarei activitati in parte, a legaturilor impuse
la efectuarea lor si a respectivelor relatii de interdependenta.

Drumul Critic sau succesiunea activitatilor care nu pot fi intarziate, eventuala
intarziere a acestora conducand la intarzierea intregului proiect.

Rezervele de timp in care activitatile pot sa gtiseze fara a afecta durata totala a
proiecului.

Evaluarea termenelor din cadrul retelei se face avand la baza urmatoarele elemente:

Se defineste pentru fiecare activitate, termenu! minim de inceput Tmi.

Se calculeaza pentru fiecare activitate, termenul maxim de terminare Tmt,
pronind de la nodul final - pentru activitati ce au mai mult de o activitate
succesoare.

Se calculeaza pentru fiecare activitate rezerva totala de timp Rt sau
intervalul de timp maxim in care activitatea poate glisa fara a produce
intarzierea proiectului.

Se individualizeza drumul critic constituit de activitatile pentru care rezerva
de timp este nula.

Planificarea proiectelor prin analiza drumului critic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

A) Etapa calitativa:

Analiza structurii proiectului ce urmeaza a ft realizat si stabilirea activitatilor

Determinarea duratelor de realizare a activitatilor prin metode deterministe
sau probabiliste

Stabilirea relatiilor de conditionare intre activitati, pe baza inlantuirii
tehnologice si organizatorice

Elaborarea topologiei graficului retea

B) Etapa cantitativa:

Calculul termenelor caracteristice minime si maxime de incepere si terminare a
activitatilor, precum si a rezervelor de timp

Stabilirea duratei totale de realizare a proiectului si determinarea activitatilor
critice

Pentru fiecare grafic retea operatia fundamental o reprezinta stabilirea
drumului critic (drumul eel mai lung intre nodul initial si eel final al retelei,
cuprinde activitatile fara rezerve de timp si reprezinta durata minima de
realizare)

Stabilirea drumului critic se stabileste cu ajutorul calculatorului.

Dupa desfasurarea acestor etape se compara durata de executie determinate pe baza analizei drumului critic cu durata de realizare impusa prin contract: daca lungimea drumului critic este mai mare decat durata contractuala, se reia algoritmul de planificare pornind de la reanalizarea activitatilor situate pe drumul critic.

C) Etapa de control

. Consta in supravegherea factorilor perturbatori in conformitate cu programul stabilit in etapele anterioare - planificarea initiala a proiectului se compara periodic cu situatia reala, iar in cazul in care datorita unor factor! perturbatori stadiul in care se afla proiectul nu mai corespunde cu planificarea initiala trebuie stabilite termene noi care implica reactualizarea graficului retea.

Etape lucru privind planificarea lucrarilor de executie cu ajutorul programului Microsoft Project:

Definirea caracteristicilor proiectului

Introducerea activitatilor elementare pe proiect

Se introduce pe rand in ordine tehnologica activitatile executate pe
sectoare cu duratele lor

Prima activitate este START cu durata = 0

Se termina cu o activitate de tip FINISH cu d=0

Crearea unei structuri ierarhice a proiectului

> Combinarea activitatilor elementare care apartin aceleasi categorii de
lucrari si crearea unei macroactivitati

Introducerea de resurse:

Pe proiect disponibilul de resurse aflat la dispozitia managerului de
proiect

Pe activitati conform tabeluiui calculut de durata

Stabilirea relatiilor dintre activitati

Conditionari organizatorice care apar pe aceleasi activitati dar pe
sectore diferite

Conditionari tehnologice care se manifesta pe activitati diferite dar pe
aceleasi sectoare

Introducerea de costuri

Costuri variabile (manopera si utilaj)

Costuri fixe (materiale)