Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. materiale, sfaturi de constructii, amenajari, proiecte

Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Caiet de sarcini - Pentru imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald


Caiet de sarcini - Pentru imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald



Caiet de sarcini

Pentru imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de executie si receptie a imbracamintilor           bituminoase cilindrate executate la cald pentru drumuri si strazi, elaborat in conformitate cu SR EN 174-1:2009.

1.2 Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt realizate din mixtura asfaltica:

-        cu bitum neparafinos pentru drumuri;

-        cu bitum aditivat

-        cu bitum modificat cu polimeri;

-        stabilizata cu fibre;

-        cu bitum modificat stabilizata cu fibre.

1.3 Imbracamintile bituminoase cilindrate sunt alcatuite din doua straturi:

            - stratul superior, de uzura

            - stratul inferior, de legatura

1.3 Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in functie de clasa tehnica a drumului si de categoria tehnica a strazii. Alegerea tipului de imbracaminte bituminoasa se stabileste prin proiectul de executie, pe baza performantelor necesare mixturii asfaltice si a studiului tehnico-economic.

2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1 Tipurile de mixturi asfaltice prevazute pentru executia stratului de uzura cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 1 si  sunt clasificate in functie de granulozitate si de dimensiunea maxima a granulelor agregatelor.

 

Tabelul 1

Nr. crt.

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a strazii

Stratul de uzura

Tipul mixturii asfaltice1)

1

I

I

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8, MASF 12,5, MASF 16

Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre: MASF 8m, MASF 12,5m, MASF 16m

Beton asfaltic cu bitum modificat BA 12,5m, BA 16m

Beton asfaltic rugos:

- cu bitum modificat BAR 16m

- cu bitum  BAR 16

2

3

     

      

II

IV,V

  

II, III

       V

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8,MASF 12,5, MASF 16

Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre: MASF 8m, MASF 12,5m, MASF 16m

Beton asfaltic rugos:

- cu bitum modificat: BAR 16m

- cu bitum: BAR 16

Beton asfaltic:

- cu bitum modificat: BA 12,5m, BA16m

- cu bitum: BA12,5,BA 16

Beton asfaltic:

- cu bitum: BA 8, BA12,5, BA 16, BA 25

Beton asfaltic cu pietris concasat2):

- cu bitum: BAPC 16

NOTE  1) In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%,bitumul se   aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii

2)     Cu acordul administratorului drumului

2.2 Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri, se  executa conform SR 174-2.

Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre si respectiv cu bitum aditivat se executa conform reglementarilor tehnice in vigoare.

2.3 Tipurile de mixturi asfaltice prevazute pentru executia stratului de legatura cuprinse in prezentul caiet de sarcini  sunt conform tabelului 2 si sunt clasificate in functie de granulozitate, dimensiunea maxima a granulelor agregatului natural si de natura acestuia.

Tabelul 2

Nr. crt.

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a strazii

Stratul de legatura

Tipul mixturii asfaltice1)

1

I, II

I, II

Beton asfaltic deschis cu criblura:

- cu bitum modificat:   BAD 25m

- cu bitum:    BAD20,  BAD 25

2

III

III

Beton asfaltic deschis cu criblura:

- cu bitum modificat:   BAD 25m

- cu bitum:    BAD 20,  BAD 25

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat:

- cu bitum:                    BAD PC 25

3

IV, V

IV

Beton asfaltic deschis cu criblura:

- cu bitum:  BAD 20, BAD 25

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat:

- cu bitum:                    BAD PC 25

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat:

- cu bitum:                    BAD PS 25

NOTA 1 ) In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%,bitumul se   aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii

2.4 Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice sunt aratate in tabelul 3

Tabelul 3

Nr.

Crt.

Tipul mixturii asfaltice

Simbolul

1

Mixturi asfaltice cu bitum modificat :

- mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

MASF 8m

MASF 12,5m

MASF 16m

- beton asfaltic bogat in criblura

BA12,5m

BA 16m

- beton asfaltic rugos

BAR 16m

- beton asfaltic deschis cu criblura

BAD 20m

BAD 25m

2

Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri:

- mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

MASF 8

    MASF 12,5

MASF 16

- beton asfaltic bogat in criblura

BA 8

BA12,5

BA 16

BA 25

- beton asfaltic rugos

BAR 16

- beton asfaltic cu pietris concasat

BAPC 16

- beton asfaltic deschis:

* cu criblura

BAD 20

BAD 25

* cu pietris concasat

BADPC 25

* cu pietris sortat

BADPS 25

2.4 Imbracamintile bituminoase cilindrate se aplica pe:

-        straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform SR 7970;

-        straturi de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici, conform STAS 10473/1 si reglementarilor tehnice in vigoare;

-        straturi de baza din macadam si piatra sparta, conform SR 179 si SR 1120;

-        imbracaminte bituminoasa existenta, in cadrul lucrarilor de ranforsare;

-        imbracaminte din beton de ciment existenta.

2.5 In cazul imbracamintilor bituminoase cilindrate aplicate pe un strat de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, pe imbracamintea din beton de ciment si pe imbracamintea bituminoasa existenta, se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul suport.

3.       MATERIALE

3.1       Agregate naturale

3.1.1 Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor

bituminoase la cald sunt agregate naturale, artificiale conform SR EN13043 si/sau agregate naturale de cariera si de balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform SR 667 si SR 662, astfel:

-      agregate naturale de cariera, conform SR 667, dupa cum urmeaza:

·      cribluri sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

·      nisip de concasare sort 0-4;

-    agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform SR 662, dupa cum urmeaza:

·         pietris concasat sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

·         pietris sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

·         nisip natural sort 0-4.

3.1.2 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3 si celorlalte prevederi legale in vigoare.

3.1.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera          trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.

3.1.4 Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

3.1.5 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au ochiuri patrate, conform SR EN 933-2.

 Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea  analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.

Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

 Laboratorul Contractorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

-                            intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor

-                            intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

3.2 Filer

3.2.1 Filerul trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si/sau STAS 539, respectiv :

- finetea ( continutul in parti fine sub 0,09 mm)           min.80%

                     - umiditatea                                                                    max. 2%

                     - coeficient de hidrofilie                                                 max. 1%

3.2.2 In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.

3.2.3 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decit in cazul in care continutul de argila determinat prin metoda valorii de albastru (VA) conform SR EN 933-9 este maximum 2%. In acest caz se poate utiliza aceasta fractiune in raportul 4/1 ( 4 parti filer de calcar si o parte recuperata propriu).

3.2.4 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala, sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

3.3 Lianti

3.3.1 Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt:

-            bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 conform SR 754 si conditiei pct 3.3.3

-            bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70  si 70/100 conform SR EN 12591 si conditiilor aratate mai jos ( pct 3.3.2 si 3.3.3)

-            bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3,4,5 si conditiilor pct 3.3.3.

NOTA: Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climaterice din SR 174-1:2009 anexa A si anume:

- pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D60/80, 50/70, 35/50;

- pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D80/100 si 70/100;

-     pentru mixturile stabilizate cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D 60/80 si 50/70, cu penetratia de maxim 70 1/10 mm.

Bitumurile tip 35/50 se utilizeaza in straturile de legatura.

3.3.2 Fata de conditiile SR 12591, bitumul trebuie sa ateste conditiile suplimentare aratate in tabelul 3 de mai jos:

                                   

Tabelul 3

Caracteristica

35/50

35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT

50/70

50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT

70/100

70/100 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT

Metoda

de

determinare

Ductilitate la 25s C, cm

>50

>25

>100

>50

>100

> 75

   SR 61

Punct de rupere Fraass, sC,max

-8

   -

-8

   -

-10

   -

   SR EN

    12593

Nota: Imbatranirea TFOT si RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607-1.

3.3.3 Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa prezinte o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat.

Adezivitatea se determina conform SR 10969 si /sau SR EN 12697-11

3.3.4 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel:

-            bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;

-            bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipiente metalice verticale, prevazute cu sistem de incalzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanenta pentru evitarea separarii componentelor, si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile,iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare  sa fie de minimum 1400C;

-            bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)0C.

 3.3.5 Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pentru lucrarile de amorsare a stratului suport, conform SR 8877 sau altor reglementari tehnice in vigoare.

Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.

3.4 Polimeri

Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia  imbracamintilor bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. Polimerii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinindu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute de prezentul caiet de sarcini.

3.5 Aditivi

 Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase  sunt produse tensioacte de tip amino-derivati, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator si respectarea reglementarilor tehnice in vigoare referitoare la substantele chimice.

 Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.

 Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:

       -  sa fie compatibili cu bitumul;

       -  sa fie stabili termic pana la minimum 200oC;

       -  sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

       -  sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

 Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in prezentul caiet de sarcini.

3.6 Fibre

Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor bituminoase prevazute in prezentul caiet de sarcini sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. Se pot utiliza si alte tipuri de fibre cu conditia ca acestea sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat.

4. ELEMENTE GEOMETRICE

 Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.

Tabelul 4

Nr. crt.

Elemente geometrice

Conditii de admisibilitate

Abateri limita locale admise la elementele geometrice

1

Grosimea minima a stratului compactat, cm, min:

- strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:

-                            nu se admit abateri in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat

-                            abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii

· MASF 8

3,0

· MASF 12,5;MASF 16

3,5

- strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum

4,0

- strat de legatura:

· cu criblura

5,0

· cu pietris concasat sau pietris sortat

5,0

2

Latimea partii carosabile

conform STAS 2900

+50 mm

3

Profilul transversal:

- drumuri

· in aliniament

sub forma de acoperis

+5,0 mm, fata de cotele profilului adoptat

· in curbe si zone aferente

conform STAS 863

· cazuri speciale

panta unica

- strazi

conform STAS 10144/3

                              +2,5 mm/m

4

Profil longitudinal:

Declivitate, %, max

 

 

 

- drumuri

+5 mm, fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat

· mixtura asfaltica stabilizata cu fibre

6,0

· beton asfaltic rugos

9,0

· alte categorii de mixturi asfaltice

7,0

- strazi

conform STAS 10144/3

 

Nota: Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a circulatiei

5. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI  IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

5.1 Imbracamintile bituminoase cilindrate la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.

5.2 Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

Tabelul 5

Nr. crt.

Caracteristica

Conditii de admisibilitate

Metoda de incercare

1

Planeitatea in profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km:

Reglementari tehnice in vigoare privind masurarea indicelui de planeitate

- drumuri de clasa tehnica I…II

< 2,5

- drumuri de clasa tehnica III

< 3,5

- drumuri de clasa tehnica IV

< 4,5

- drumuri de clasa tehnica V

< 5,5

2

Uniformitatea in profil longitudinal.1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m, mm

SR EN 13036

- drumuri de clasa tehnica I si

strazi de categoria tehnica I…III

< 3,0

- drumuri de clasa tehnica II si

strazi de categoria IV

< 4,0

- drumuri de clasa tehnica III…V

< 5,0

3

Rugozitatea2)

SR EN13036-4

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:

· drumuri de clasa tehnica I…II

> 80

· drumuri de clasa tehnica III

> 70

· drumuri de clasa tehnica IV…V

> 60

- Rugozitatea geometrica, HS, mm:

SR EN13036-1

· drumuri de clasa tehnica I…II

> 0,7

· drumuri de clasa tehnica III

> 0,6

· drumuri de clasa tehnica IV…V

> 0,55

- Coeficientul de frecare (mGT):

Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura  Grip Tester

· drumuri de clasa tehnica I…II

> 0,95

· drumuri de clasa tehnica III…V

> 0,7

4

Omogenitate. Aspectul suprafetei

Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite.

vizual

NOTE - 1 Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

               2 Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS.

In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.

6. COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

6.1 Mixturi asfaltice tip beton asfaltic - BA

6.1.1 Compozitia mixturilor asfaltice

 Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 6

Tabelul 6

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Agregate naturale utilizate

1

Beton asfaltic

Criblura: sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16; 16-25

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer

2

Beton asfaltic rugos

Criblura: sort 4-8, 8-16;

Nisip de concasare sort 0-4;

Filer

3

Beton asfaltic cu pietris concasat

Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip natural sort 0-4;

Filer

4

Beton asfaltic deschis cu criblura

Criblura: sort 4-8, 8-16,16-20 sau 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer

5

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer

6

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer

6.1.1.1 La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maximum:

-                    25% pentru BA 8, BA12,5; BA 16, BA 16m;

-                    30% pentru BA 25 ;

-                    50% pentru BAD20, BAD 25, BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25m.

 6.1.1.2 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului 7.

 6.1.1.3 Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 8 .

6.1.1.4 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 9 si au la baza o masa volumica medie a agregatelor de 2,650 Mg/mc.Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, continutul de bitum se corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde „d” este masa volumica reala ( medie) a agregatelor, in Mg/mc si se determina conform SR EN 1097-6.


 

Tabelul 7

Nr.

crt.

Fractiuni de agregate naturale din amestecul total

Strat de uzura

Strat de legatura

Tipul mixturii asfaltice

BA 8

BA 12,5

BA 12,5m

BA 16

BA 16m

BA 25

BAR 16

BAR 16m

BAPC 16

BAD20

BAD 25

BAD 25m

BADPC 25

BADPS 25

1

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, %

8…14

7…14

8…13

6…13

8…11

8…13

49

3…8

3…8

3…8

2.

Filer si nisip fractiunea (0,1…4) mm, %

Diferenta pina la 100%

3

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %

22…44

34…48

34…58

39…60

47…61

-

5572

55…72

-

-

4

Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, %

-

-

-

-

-

15…34

-

-

39…58

-

5

Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, %

-

-

-

-

-

-

-

-

-

39…58

NOTA – Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum  2%.


Tabelul 8

Marimea ochiului sitei,

conform SR EN 933-2

Tipul mixturii asfaltice

BA 8

BA12,5, BA12,5m

BA 16,BA 16m

BAPC16

BA 25

BAR 16

BAR 16m

BAD 20

BAD25, BAD25m,

BAD PC 25,  BADPS 25,

Treceri prin site cu ochiuri patrate – SR EN 933-2

%

31,5 mm

-

-

-

-

100

-

100

100

25 mm

-

-

100

90…100

100

-

90…100

20 mm

-

-

-

-

-

90100

-

16 mm

100

100

90100

72…90

90…100

7390

73…90

12,5 mm

-

90100

-

-

-

-

-

8 mm

90…100

7085

66…85

5480

61…74

4060

42…61

4 mm

56…78

5266

42…66

4061

39…53

2845

28…45

2 mm

30…55

3550

30…50

3050

27…40

2035

20…35

1 mm

22…42

2438

22…42

2040

21…31

1430

14…32

0,63 mm

18…35

-

18…35

1535

18…25

-

10…30

0,20 mm

11…25

-

11…25

825

11…15

-

5…20

0,125 mm

-

816

-

-

-

510

-

0,10 mm

8…14

-

8…13

613

8…11

-

3…8

0,063 mm

711

510

710

5…10

79

37

25


Tabelul 9

Nr. crt.

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Continutul de liant din masa mixturii asfaltice %

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a strazii

BAR 16m;BAR 16

5,76,2

IIII

IIII

BA12,5m; BA16m

6,07,3

IIII

IIII

1

Strat de uzura

BA12,5; BA16

6,07,3

IIIII

II

BA8; BA16

6,57,5

IVV

IV

BA 25

5,5…7,0

IV…V

IV

BAPC 16

6,0…7,5

IV…V

IV

BAD 20

      minim 4,5

IIV

IIV

2

Strat de legatura

BAD 25m

4,0…5,0

I…III

I…III

BAD 25

4,0…5,0

I…V

I…IV

BAD PC 25

4,0…5,0

III…V

III…IV

BAD PS 25

4,0…5,0

IV…V

IV

6.1.1.5 Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice tip beton asfaltic este conform tabelului 10, termenul „filer” reprezentand fractiunea 00,1mm.

Tabelul 10

Nr. crt.

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Raport filer:liant (recomandat)

1

Strat de uzura

Betoane asfaltice rugoase

1,6…1,8

Betoane asfaltice bogate in criblura:

- cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm

1,3…1,8

- cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm

1,1…1,8

Beton asfaltic cu pietris concasat

1,6…1,8

2

Strat de legatura

Betoane asfaltice deschise

0,5…1,4

6.1.1.6 Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile imbracamintii bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.

Studiul va fi efectuat de Contractor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la un laborator autorizat.

6.1.1.7 Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.

Aceste studii comporta urmatoarele etape:

- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component;

- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;

- determinarea caracteristicilor fizico – mecanice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini ;

            - selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

 Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca nu are   obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

6.1.2 Caracteristicile fizico-mecanice

 6.1.2.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, precum si din stratul gata executat, pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.

6.1.2.2 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.

6.1.2.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 11 si 12.

6.1.2.4 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat determinate prin incercari dinamice sunt:

a)     Rezistenta la deformatie permanenta, ( incercarea la compresiune ciclica si incecarea la ornieraj) exprimata prin:

·       Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice prin incercarea la compresiune ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-25, metoda B, pct. 5.2c;

·       Viteza de deformatie la fagase si adancimea fagasului, determinate  prin incercarea wheel-tracking pe placi din mixtura asfaltica ( carote), conform SR EN 12697-22, procedeul B;

b)    Rezistenta la oboseala, determinata prin incercarea la oboseala a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-24, anexa E;

c)  Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697- 26, anexa C;

d )  Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate cu presa de compactare giratorie( conform SR EN 12697-8 si SR EN 12697-31).

Aceste caracteristici trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 11.


Tabelul 11

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a strazii

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

 

Stabilitatea (S) la 60oC, kN, min

Indicele de curgere (I), mm

Raportul S/I, kN/mm

Densitatea aparenta kg/m3, minimum

Absorbtia de apa,

% vol

 

1

BA 8

IV…V

IV

6,0

1,5…4,5

1,3…4,0

2300

1,5…5

 

BA 25

 

 

2

BA 12,5

BA 16

IIIII

IIIII

8,0

1,5…4.0

2…5.3

2300

1,5…5

 

3

BAR 16

I…II

I…II

8,5

1,5…4,0

2,1…5,6

2300

26

 

III

III

8,0

1,5…4,0

      2…5,3

 

4

BA 16

BAPC 16

IV…V

IV

6,5

1,5…4,5

1,4…4,5

2300

1,5…5

5

BAD 20

BAD 25

I…V

I…IV

5,0

1,5…4,5

1,1…3,3

2250

1,5…6

6

BADPC 25

III…V

III…IV

4,5

1,5…4,5

1,0…3,0

2250

1,5…6

7

BADPS 25

IV…V

IV

4,5

1,5…4,5

1,0…3,0

2250

1,5…6

Note: a) Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata

  

           b) Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B a SR EN 174-1:2009


Tabelul 12

Nr. crt.

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

Strat de uzura

Strat de legatura

1

1.1

1.2

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max

5,0

-

- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max

-

9,5

1.3

Rezistenta la deformatii permanente ( fluaj dinamic)

- deformatia la 500C, 300Kpa si 1800 impulsuri, ΅m/m, maxim

- viteza de deformatie la 500C, 300Kpa si 1800 impulsuri,

 ΅m/m/ciclu, maxim

- deformatia la 400C, 200Kpa si 1800 impulsuri, ΅m/m, maxim

- viteza de deformatie la 500C, 300Kpa si 1800 impulsuri,

 ΅m/m/ciclu, maxim

30000

3

-

-

-

-

20000

2

1.4

Modulul de rigiditate la 15oC, MPa, min:

4500

4000

1.5

Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pina la fisurare la 15oC, min

-

400000

2.

Caracteristici pe placi ( compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte

2.1

Rezistenta la deformatii permanente, 600C ( ornieraj)

- viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri, maxim

   Numar mediu de vehicule:  > 6000

-        - adancimea fagasului,% pentru grosimea probei de 50 mm, maxim

-           Numar mediu de vehicule:  > 6000

1

               

                 9

-

-

6.1.2.5 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 13.

Tabelul 13

Nr. crt.

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

BA12,5m

BA16m

BAR16m

BAD25m

1

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

-        Stabilitate (S) la 60oC, KN, min

10,0

10,0

8,0

-        Indice de curgere (I) la 60oC, mm

2,0…5,0

2,0…5,0

2,0…4,5

-        Densitate aparenta, kg/m3, min

2350

2350

2300

-        Absorbtie de apa, % vol

2…5

2…5

2…5

2

2.1

2.2

Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie:

-        Volum de goluri la 80 de giratii, %, max

5,0

5,0

-

-        Volum de goluri la 120 de giratii, %, max

-

-

9,5

2.3

Rezistenta la deformatii permanente ( Fluaj dinamic)

- deformatia la 500C, 300Kpa si 1800 impulsuri, ΅m/m, maxim

- viteza de deformatie la 500C, 300Kpa si 1800 impulsuri,

 ΅m/m/ciclu, maxim

- deformatia la 400C, 200Kpa si 1800 impulsuri, ΅m/m, maxim

- viteza de deformatie la 500C, 300Kpa si 1800 impulsuri,

 ΅m/m/ciclu, maxim

25000

2,5

-

-

25000

2

-

-

-

20000

2

2.4

Modulul de rigiditate la 15oC, MPa, min

4500

4500

4000

2.5

Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pina la fisurare, la 15oC, min

-

-

4x105

3

Caracteristici pe placi ( compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte

3.1

Rezistenta la deformatii permanente, 600C ( ornieraj)

- viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri, maxim

   Numar mediu de vehicule:

    15003000

    30006000

    > 6000

- adancimea fagasului,% pentru grosimea probei de 50 mm, maxim

       Numar mediu de vehicule:

    15003000

    30006000

    > 6000

1

0,9

0,7

9

8

7

0,9

0,7

0,5

9

7

6

-

       -

6.2 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre –MASF

6.2.1 Compozitia mixturii asfaltice

6.2.1.1 Mixturile asfaltice stabilizate cu fibre pentru stratul de uzura se realizeaza integral din agregate naturale de cariera .

6.2.1.2 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator autorizat sau acreditat.

Limita minima recomandata pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii continutului optim de liant este prezentata in tabelul 14 si are la baza o masa volumica medie a agregtelor de 2,650Mg/mc. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, continutul de bitum se corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde „d” este masa volumica reala (medie) a agregatelor, in Mg/mc si se determina conform SR EN 1097-6.

Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre se utilizeaza bitum pur/bitum aditivat sau bitum modificat /modificat si aditivat, cu o penetratie de maxim 70 1/10 mm.

6.2.1.3 Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF8 si MASF16 variaza in limitele 0,31,0% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul si eficienta fibrei utilizate.

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator autorizat sau acreditat dupa stabilirea unui dozaj de liant, pe baza testului Schellenberg si a stabilitatii Marshall , care sa fie,informativ de minim 7,0 kN, cu mentiunea ca epruvetele cilindrice Marshall se confectioneaza cu 75 de lovituri.

6.2.1.4 Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.

6.2.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 15.

Tabelul 14

Nr. crt.

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

MASF8

MASF8m

MASF12,5

MASF12,5m

MASF16

MASF16m

1

Fractiuni de agregate din amestecul total

-        Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,%

1114

813

1014

-        Filer si nisip fractiunea 0,14mm,%

Diferenta

pana la

100

-        Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%

4560

6073

6375

2

Granulometrie, treceri prin site cu ochiuri patrate,%.

sita de:

25 mm

-

-

100

16 mm

100

100

90100

12,5 mm

-

90100

-

8 mm

90100                              

5070

4459

4 mm

4055

2740

2537

2mm

2030

2028

1725

1mm

1522

1622

1622

0,63mm

1320

-

1320

0,2mm

1216

-

1115

0,125mm

-

914

-

0,1 mm

1114

-

1014

0,063 mm

1012

812

912

3

Continut de bitum,%, minim

7,0

6,5

6,2

6.2.2.1 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34.

6. 2.2.2 Volumul de goluri al mixturii asfaltice stabilizate cu fibre se determina conform SR EN 12697-8, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentuiunea ca se aplica 75 lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum ( VFB) se determina conform SR EN 12697-8.

Tabelul 15

Nr. crt.

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

MASF 8;

MASF 8m

MASF 12,5;

MASF 12,5 m;

MASF 16;

MASF 16m

1

Test Schellenberg, %, max

0,2

0,2

2

Volum de goluri pe cilindrii Marshall,%

2,53,5

34

3

Volum de goluri umplut cu bitum,%

7783

7783

4.

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

-        Stabilitate (S) la 60oC, KN, min

7,0

7,0

5

Rezistenta la deformatii permanente:

-        Deformatia la 50oC , 300kPa si 1800 impulsuri, ΅m/m, max

-        Viteza de deformatie la 50oC , 300kPa si 1800 impulsuri, ΅m/m/ciclu, max

-       

30000

3

30000

3

-        Rezistenta la deformatii permanente ( la ornieraj ),la 60 oC

-        Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri

Numarul mediu de vehicule1):

l               1500…3000, max

1

0,9

l               3000…6000, max

0,9

0,7

l               >6000, maxim

0,8

0,6

-        Adancimea fagasului,% pentru gosimea probei de 50 mm mm:

Numarul mediu de vehicule1):

l               1500…3000, max

9

9

l               3000…6000, max

9

8

l               > 6000, maxim

8

7

6

Modulul de rigiditatea 15oC, MPa, min

4000

4500

7

Deformatia la oboseala la 15oC si 3600 impulsuri, mm, max

1,2

1

NOTA - 1 Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva.

6.3 Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase executate

6. 3.1 Gradul de compactare

Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.

Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre masa volumica aparenta a mixturii asfaltice compactate din strat si masa volumica aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.

Masa volumica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate.

Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea masei volumice aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate.

 6.3.1.1 Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al imbracamintilor bituminoase din mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 16.

Tabelul 16

Nr.

crt.

Tipul mixturii asfaltice

Absorbtie de apa,

% vol

Grad de compactare,

%, min

1

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:

MASF 16 ( inclusiv cu bitum modificat)

2…6

97

2

Beton asfaltic deschis:

3…8

96

BAD 25m

 

6.3.2 Rezistenta la deformatii permanente

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din imbracamintea bituminoasa executata.

Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 600C ,conform SR EN 12697-22 sau conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare.

Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelele 12, 13, 15.

7. EXECUTIA  LUCRARILOR

In capitolul de mai jos sunt date conditiile generale de  executie a lucrarilor de imbracaminti rutiere. Pentru prepararea mixturilor asfaltice cu bitum modificat se va tine seama si de  prevederile “Normativ AND indic.549 –2000 privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri”, iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre de prevederile “Normativ AND indic. 539 –2002 pentru realizarea mixturilor asfaltice cu fibre de celuloza destinate executarii imbracamintilor rutiere bituminoase”

7.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Acceptarea utilajului

Contractorul va supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

Statia de preparare a mixturilor asfaltice

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de mixturi prevazute in Caietul de sarcini speciale precum si cu mijloacele de transport  si de executie prevazute de antreprenor.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site care sa asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire .

Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 17.

Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 17.

Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de fabricatie.

Dozarea agregatelor

Contractorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.

Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din tabelul 17.

Incalzirea si uscarea agregatelor

           

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru incalzirea, uscarea si introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.

Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare celor indicate prin Caietul de Sarcini, care ar putea conduce la arderea liantului.

Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea dozajului prescris cu tolerantele prevazute in tabelul 17.

Stocarea agregatelor

Contractorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

Malaxarea

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

           

Tabelul 17

Toleranta admisa

% max

Dozaj bitum

±0,3

Dozaj agregate peste 4 mm

±5

Dozaj agregate 0,63 – 4 mm

±4

Dozaj agregate 0,2 – 0,63 mm

±3

Dozaj agregate 0,1 –0,2 mm

±2

Dozaj filer 0 – 0,1

±1,5

Temperatura liant

±3oC

           

Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate.

Mixturile asfaltice se prepara in conformitate cu SR 174/2 pct.2.2.2.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului,conform tabelului 18, cu observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se aplica la executia imbracamintilor bituminoase in zone climaterice reci.

Tabelul 18

Amestec de agregate naturale

Bitum modificat cu polimeri

Mixtura asfaltica la iesirea din malaxor

Temperatura componentilor la prepararea mixturilor (oC)

175 … 185

165 … 180

170 … 185

             

Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice

Dupa acceptarea utilajului de catre Inginer, Contractorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :

-        a debitului dozatoarelor pentru agregate;

-        a debitului pompelor pentru liant;

-        a debitului privind filerul,

precum si la verificarea functionarii malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul  prescris la limitele tolerantelor admise.

Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, Contractorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Inginerului.

Contractorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau/ si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

Controlul fabricatiei

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa, (in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale), este cea indicata in tabelul  19.

                                                             

Tabelul 19

FAZA

DE

NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

FELUL *)

CONTROLULUI

FRECVENTA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

EXECUTIE

A

B

C

 Compozitia

X

---

---

Pentru fiecare tip de mixtura

STUDIU

Caracteristici fizico-mecanice

X

---

---

asfaltica

FABRICATIE

Reglarea statiei de asfalt

X

X

---

Inaintea inceperii fabricatiei

Incadrarea agergatelor in zona granulometrica

X

X

---

La inceperea campaniei sau ori de cate ori se schimba agregatele

Starea de curatenie a agregatului

X

X

---

Temperatura bitumului la introducerea in malaxor

---

X

---

Permanent

Temperatura agregatului la iesirea din uscator

---

X

---

Permanent

Functionarea dispozitivelor de dozare si curatire

---

X

---

La inceperea fiecarei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate la iesirea din malaxor inainte de adaugarea bitumului

---

X

---

Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturii asfaltice

Temperatura mixturii asfaltice la preparare

---

X

---

La fiecare ora a fabricatiei

Incadrarea dozajului de bitum in dozajul prestabilit

---

X

---

Zilnic

Compozitia mixturii asfaltice

---

X

---

Zilnic

Pergatirea stratului suport

---

X

---

Zilnic, la inceperea asternerii

Temperatura mixturii la asternere si compactare

---

X

---

Permanent

Modul de compactare si executie rosturi

---

X

---

Zilnic

Compozitia mixturii

---

in functie de productivitatea instalatiei (statiei) (1proba=20kg) :

Caracteristici fizice mecanice

---

1proba/400to pt statii cu productie <80to/h;

1proba/700to pt statii cu productie ≥80to/h;

  *)       A – incercari preliminare

B – control de calitate

C – control de receptie

7.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

Transport

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioane cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de debitul de functionare a statiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera astfel incat sa nu existe intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu  echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.

Lucrari pregatitoare

           

Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport  au un profil transversal necorespunzator sau denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

Asternerea mixturii asfaltice

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin proiect.

Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +15oC, pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.

Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului 20.

Tabelul 20

Temperatura mixturii asfaltice la asternere

Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC (minima)

oC, min

inceput

sfarsit

155

150

130

Mixturile asfaltice a caror temperatura masurata in buncarul de alimentare al repartitorului este sub 155 oC, nu vor fi asternute.

Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul repartitorului ca urmare a unei pene.

Grosimea stratului de asternere

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura intr-o singura asternere si compactare.

Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice

       

 Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie.

Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru

 

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv pentru ruperea emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea amorsajului trebuie sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.

Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

Asternerea mixturii asfaltice

 

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii,  cat si al afanarii.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Contractorul propune Inginerului latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma rotilor.

Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de banda de circa 50 cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte de realizarea benzii noi.

Compactarea

In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de compactare va fi propus de Contractor si aprobat de Inginer dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Contractorului, Inginerul putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Contractorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare.

Urmare a acestor incercari, Contractorul propune Inginerului :

-        sarcina fiecarui utilaj;

-        planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului;

-        viteza de mers a fiecarui utilaj;

-        presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

-        temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin caietul de sarcini.

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga:

 - in cel putin 95% din masuratorile efectuate, valoarea densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii;

- celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Verificarea elementelor geometrice

In conformitate cu SR 174/2 pct.3.4

In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini, se va efectua o reglare a niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea pentru verificare. Asternerea se va face cu finisorul, iar reglarea nivelului va fi dat in permanenta de catre palpatori. 

Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe unitatea de suprafata.

7.3  REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

7.3.1 Verificarea materialelor

 

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la capitolul „Materiale” din prezentul Caiet de Sarcini.

Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de agregate, respectiv din tancul de bitum. Verificarile constau in urmatoarele:

a)     Bitum si bitum aditivat:

- penetratie la 250C, SR EN 1426, SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427, SR 754;

- ductilitate la 250C, SR 61,SR 754

-  stabilitate in film subtire (metoda TFOT sau RTFOT) SR EN 12607-2; SR EN 12607-1

b)     Bitum modificat

-  penetratie la 250C, SR EN 1426 ,SR 754;

 - punct de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427, SR 754;

 - ductilitate la 250C, SR 61, SR 754

-  stabilitate in film subtire (metoda TFOT sau RTFOT) SR EN 12607-2; SR EN 12607-1

 - revenire elastica la 13 0C, SR EN 13398

c)     Cribluri

 - natura mineralogica SR EN 12407, SR EN 13373, SR EN 932-3, SR 667;

 - granulozitate SR EN 933-1, SR 667;

 - coeficient de forma SR EN 933-4, SR 667;

 - continut de fractiuni sub 0,1 mm, SR 677;

  -continut de argila ( VA) SR EN 933-9; SR 667

d)     Pietris

  - granulozitate SR EN 933-1, SR 662;

  - coeficient de forma SR EN 933-4,SR 662;

  - grad de spargere SR EN 933-5 ,SR 662;

  -  continut de corpuri straine,STAS 4606,SR 662;

  -  parti levigabile STAS 4606, SR 662.

  -  continut de argila ( VA) SR EN 933-9, SR 667

e)     Nisipuri

   -  granulozitate SR EN 933-1, SR 662, SR 667

   -  continut de impuritati (corpuri straine,continut de fractiuni sub 0,1 mm,

argila ( VA) STAS 4606, SR 667

    -  echivalent de nisip SR EN 933-8; SR662 ( nisip natural)

    -  coeficient de activitate SR 667 ( nisip de concasare)

f)      Filer

    - finetea STAS 539;SR EN 933-10

    - umiditatea STAS 539.

7.3.2 Verificarea prepararii si punerii in opera a  mixturii asfaltice

In cadrul santierului trebuie sa se verifice  prepararea si punerea in opera a mixturii asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 19, astfel:

Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

-        functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la inceputul fiecarei zile de lucru;

-        functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

  Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

-        temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;

-        temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;

-        temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent

    Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

             -   pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;

-        temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;

-        tehnologia de compactare: zilnic;

-        modul de executie a rosturilor: zilnic;

    Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

-        granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din   malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;

-        compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic.

Verificarea compactarii

 

In cursul executiei compactarii, Contractorul trebuie sa urmareasca in permanenta :

-         cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;

-         utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata;

-         elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul isi rezerva  dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Contractorul va lua masurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute.

In cazul cand un  control ocazional da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in cadrul studiului preliminar , Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , se hotarasc modificari ale tehnologiei de compactere.

Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se considera ca atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si, in aceste conditii, va putea fi aplicata o penalitate pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive fara ca durata luata in considerare sa poata depasi o saptamana.

Contractorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.

Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre Contractor  pe tot parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din imbracaminte, prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote conform SR 174/2 si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

7.3.4  Verificarea profilelor in timpul executiei

         

(a)            Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.

(b)            Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :

± 1,5 cm  pentru stratul de legatura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

 7.3.5 Verificarea elementelor geometrice

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile SR 7970.

Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la 1 m de la marginea imbracamintii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.

Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu echipamente adecvate omologate, valorile maxime admise fiind cele  indicate in tabelul 5.

 7.3.6 Verificarea rugozitatii

Verificarea rugozitatii imbracamintilor executate se face in conformitate cu SR 13036-4 cu pendulul  SRT, sau cu SR 13036-1 prin metoda inaltimii de nisip.

Verificarea rugozitatii imbracamintilor se poate face si automatizat cu aparate adecvate omologate ( exemplu aparat Grip Tester) Interpretarea rezultatelor se face conform instructiunilor de lucru specifice aparatelor respective.

7.3.7 verificarea compozitiei si caracteristicilor  fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice si imbracamintilor executate

Verificarea compozitiei si caracteristicilor mixturilor asfaltice se determina in urmatoarele etape:

-        in functie de productivitatea instalatiei (statiei) (1proba=20kg) :

1proba/400to pt statii cu productie <80to/h;

1proba/700to pt statii cu productie ≥80to/h;

-        incercari initiale de tip pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;

-        verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor;

-        verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat.

 

 Verificarea se face pe:

-        in functie de productivitatea instalatiei (statiei) (1proba=20kg) :

1proba/400to pt statii cu productie <80to/h;

1proba/700to pt statii cu productie ≥80to/h;

-  imbracaminti gata executate: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata;

-  pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva carote;

-  pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive omologate;

Probele se iau in prezenta delegatului Contractorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.

Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

 

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt prevazute in tabelul 21.

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul ±0,3 %.

 

 

 

 

 Tabelul 21

                   Fractiunea,mm

       Abateri admise fata de dozaj, %

25…31,5

± 5

2025

± 5

16…20

± 5

12,516

± 5

8…16

± 5

4…8

± 5

24

± 4

12

± 4

0,63…1

± 4

0,2…0,63

± 3

0,1…0,2

± 2

0,063…0,1

± 1,5

0…0,063

± 1,5

 

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Tipurile de incercari, in functie de tipul mixturii asfaltice si de clasa tehnica a drumului, respectiv categoria tehnica a strazii si frecventa acestor incercari, sunt prezentate in tabelul 22.

Tabelul 22

 

Nr. crt.

Natura controlului sau incercarii si frecventa incercarilor

Caracteristici

Tipul mixturii asfaltice

1

Incercari initiale de tip

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura indiferent de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii.

Caracteristicile:

-        Volumul de goluri determinat pe cilindrii Marshall

-        Rezistenta la deformatii permanente

 (adancimea fagasului, rata de ornieraj)

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii;

2

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate in timpul executiei;

-    frecventa 1/400 tone de mixtura asfaltica in cazul statiilor cu productivitate < 80 tone/ora;

-frecventa 1/700 tone de mixtura asfaltica in cazul statiilor cu productivitate   ≥ 80 tone/ora;

Caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall.

Volum de goluri pe cilindri Marshall, test Schellenberg si compozitia mixturii.

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura tip beton asfaltic.

Mixturaasfaltica stabilizata cu fibre.

3

4

Verificarea calitatii stratului bituminos executat pe carote conform recomandarii comisiei de receptie

Verificarea stratului la deformatii permanente:

- frecventa 1 set carote pentru fiecare sector omogenΉ

Caracteristicile:

-        Compozitia mixturii;

-      Absorbtia de apa

-      Gradul de compactare

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura

Rezistenta la deformatii permanente

(adancime fagas, rata de ornieraj)

Mixturi asfaltice

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

Ή Sector omogen este tronsonul care are aceiasi structura rutiera, iar straturile care o alcatiuesc sunt constituite din acelasi tip de material

 

 7.3.8 Frecventa verificarilor

Frecventa verificarilor ce se efectueaza la executia lucrarilor va fi cea indicata in tabelul  23:

           

Tabelul 23

FAZA

DE

NATURA CONTROLULUI SAU

CATEGORIA DE

CONTROL

FRECVENTA

EXECUTIE

A INCERCARII

A

B

C

CONTROLULUI

EXECUTAREA

Temperatura de asternere

X

permanent

LUCRARII

Etalonarea atelierului de compactare

X

La inceputul executarii lucrarilor, apoi un control ocazional de compactare neconforma

CONTROLUL

Controlul ocazional de compactare prin carotare

X

X

O carota la fiecare

 250 ml. de drum

PROFILELOR

Reglajul de suprafata :

controlul cantitatii medii asternute

X

X

In fiecare zi si la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului

X

In fiecare punct indicat de diriginte

Controlul denivelarilor

X

In fiecare punct indicat de diriginte

A -  Incercari preliminare de informare

B  - Controlul de calitate

C - Controlul de receptie

8. RECEPTIA LUCRARILOR

8.1 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

 Receptia stratului de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG nr 273/1994 in doua etape :

-        la terminarea lucrarilor

-        finala, la expirarea perioadei de garantie

  Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

  8.2 RECEPTIA FINALA

 Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul Caiet de sarcini.



Constructii


Arhitectura
Cadastru
Instalatii

Materii prime de constructii
CAIET DE SARCINI pentru APLICAREA PRIN TORCRETARE A MORTARELOR SI BETOANELOR
Siguranta circulatiei pe drumurile forestiere
ELEMENTE DE HIGROTERMICA
Scenariu de siguranta la foc
PROIECTAREA COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICA A CLADIRII ( G )
NECESARUL ANUAL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE – VALOARE NORMATA
ELEMENTE DE FIZICA CONSTRUCTIILOR SI REABILITAREA HIGROTERMICA A CLADIRILOR
PROIECT TEHNICIAN-DESENATOR IN CONSTRUCTII SI INSTALATII - SOLUTIE ECONOMICA DE REALIZARE A FINISAJELOR INTERIOARE LA O CLADIRE DE LOCUIT-PARDOSELI
CANALIZARI -PROIECT- Se va intocmi proiectul de canalizare in sistem separativ pentru o localitate





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate