Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Centru pentru obtinere, prelucrare si depozitare vin


Centru pentru obtinere, prelucrare si depozitare vin


MEMORIU JUSTIFICATIV



1. DESCRIERE GENERALA

1.1. Denumirea proiectului:     CENTRU PENTRU OBTINERE, PRELUCRARE SI DEPOZITARE VIN (HALA, CORP ADMINISTRATIV, CRAMA, ANEXE SI IMPREJMUIRE)

1.2. Amplasament: PETROVASELO, CF nr: 1661; 1701; 1530, jud. Timis

1.3. Beneficiarul investitiei:  S.C. VIGNA S.R.L. Timisoara, str. Calea Sagului, DN 59, km. 8+300

1.4. Scopul si importanta obiectivului de investitie

          Documentatia tehnica s-a realizat la cererea beneficiarului in vederea  obtinerii avizului de sanatate publica pentru proiectul: CENTRU PENTRU OBTINERE, PRELUCRARE SI DEPOZITARE VIN (HALA, CORP ADMINISTRATIV, CRAMA, ANEXE SI IMPREJMUIRE), ce urmeaza a se realiza in PETROVASELO, CF nr: 1661; 1701; 1530, jud. Timis.  

1.5. Domeniu de activitate

Activitatea de baza este:”cultivarea strugurilor” cod CAEN: 0421.

2. PREVEDERI SPECIFICE

2.1. Caracterizarea zonei de amplasament

2.1.1. Elemente geografice de delimitare a amplasamentului

Amplasamentul studiat se aflata pe teritoriul administrativ al localitatii Petrovaselo, judetul Timis.

Accesul in zona se face pe DC 75 Recas – Petrovaselo.

Terenul este in suprafata de 12,15 ha este identificat prin  CF nr: 1661; 1701; 1530.

2.1.2. Elemente privind profilul si capacitatile investitiei

Prin proiect se propune realizarea unui centru pentru obtinerea, prelucrarea si depozitarea vinului. Capacitatea totala de prelucrare va fi de 500000 kg/an.

a.     Investitia se va compune din:

-         spatiu de depozitare materie prima-struguri;

-         hala cu linie pentru obtinerea vinului

-         hala cu linie de imbuteliere a vinului

-         spatiu de depozitare a vinului

-         anexe

-         platforme exterioare, imprejmuire si retele

-         modernizare drum de acces invecinat.

b.    In cadrul proiectului vor fi cuprinse urmatoarele procese:

-         culegerea  strugurilor

-         cantarirea

-         prelevarea esantioanelor

-         analiza gradului de zahar continut

-         descarcarea

-         tescuirea – separarea

-         fermentatia tumultoasa

-         tragerea vinului

-         presarea borhotului

-         fermentatia lenta

-         elaborarea

-         invechirea

-         imbutelierea:

-   depaletizarea sticlelor

-   spalarea si clatirea sticlelor

-   umplerea

-   inchiderea cu dopuri

-   capsularea

-   etichetarea

-   ambalarea in cutii

-   paletizarea

-         inmagazinarea




-  expedierea si livrarea

2.1.3. Descrierea procesului tehnologic

In cadrul proiectului vor fi cuprinse urmatoarele procese:

-         culegerea  strugurilor;

-         cantarirea;

-         prelevarea esantioanelor;

-         analiza gradului de zahar continut,

-         descarcarea;

-         tescuirea – separarea;

-         fermentatia tumultoasa;

-         tragerea vinului;

-         presarea borhotului;

-         fermentatia lenta;

-         elaborarea;

-         invechirea;

-         imbutelierea:

-   depaletizarea sticlelor;

-   spalarea si clatirea sticlelor;

-   umplerea;

-   inchiderea cu dopuri;

-   capsularea;

-   etichetarea;

-   ambalarea in cutii;

-   paletizarea;

-         inmagazinarea;

-         expedierea si livrarea.

2.2. Utilizarea apei si canalizarea

2.2.1. Sursa de alimentare

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza dintr-o sursa proprie, un foraj de adancime ce urmeaza a se executa pe amplasament, apa urmand a fi folosita pentru nevoi tehnologice, menajere si stingere a incendiilor.

2.2.2. Necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic

Necesarul total de apa

Consum total de apa (menajer si tehnologic) este estimat la 1000 m3/an.

Pentru productie se estimeaza un consum total de cca. 550 m3/an, la un consum maxim zilnic de 11 m3/zi in perioada culesului.

Consumul de apa in extrasezon este de cca. 2,1 m3/zi.

Din acest consum total, consumul menajer este de:

QM zi med. = 1/1000 x (U x ng) = 1/1000 x (50 l/zi/pers.x 20 pers.) = 1,0 m3/zi

QM zi max. = kzi x QM med. = 1,2 m3/zi

2.2.3. Managementul apelor uzate

a. Categorii de ape evacuate

-       ape uzate menajere provenite de la instalatiile igienico – sanitare si spalarile spatiilor interioare ce contin ca principali poluanti substante organice si materiale in suspensie

Quz men.= 1,0 m3/zi

-       ape uzate tehnologice provenite de la spalarea utilajelor si igienizarea spatiilor de productie

          Quz.tehn.= 10,0 m3/zi in perioada culesului  si 1,2 m3/zi in extrasezon

-       ape pluviale nepoluate colectate de pe acoperisul cladirilor si restul amplasamentului.

     Qpl  = 29,3 l/s

b.Ape pluviale colectate de pe platforma betonata si cladiri.

Debitul de ape pluviale s-a stabilit, luandu-se in considerare numai debitul ploii de calcul, conform STAS 1846/90:

                                      Qpluv. =  i x m x f x S     [l/s]

unde:                                                                                                          

i - intensitatea ploii de calcul, i = 120 l/s,ha, la o frecventa de 2/1 si o durata a ploii de calcul de 10 min.

Si - suprafata receptoare:         S = 0,9 ha suprafata construita           f= 0,8

f - coeficient de scurgere aferent ariei S

m - coeficient adimensional pentru t < 40 min., m = 0,8

Debitul apelor pluviale:           Qpl  = 69  l/s

Qpl  = 4140 m3/an

2.2.4. Retele de canalizare si instalatii de epurare

a. Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice

        Apele uzate menajere si cele tehnologice vor fi colectate separat de la sursele de generare, dupa care se vor descarca in canalizarea incintei, iar printr-un colector vor ajunge in statia de epurare.




b. Epurarea apelor uzate

Pentru epurarea apelor uzate rezultate pe amplasament se va monta o instalatie mixta de tratare chimico-biologica pentru tratarea apei reziduale din fabrica de productie si de imbuteliere a vinului.

CICLUL DE TRATARE

Ciclul de epurare a apelor reziduale se realizeaza in urmatoarele etape:

*        Preluare

*        Separare mecanica

*        Sedimentare

*        Acumulare si tratament chimic

*        Oxidare biologica cu namol activ

*        Sedimentare finala

*        Ingrosarea namolului

Preluare

Apele reziduale care provin din fabrica se varsa intr-un vas de adunare de unde vor fi transportate cu doua pompe in partea de acumulare si pretratare. Acestea vor fi supuse la trei electronivele plutitoare care le regleaza nivelul de functionare. Pentru preluarea fluxurilor normale care trebuie sa ajunga este suficienta o singura pompa. In cazul inaltarii nivelului de lichid din interiorul vasului intra in functie in mod automat a doua pompa care are si functie de rezerva. 

Separare mecanica

In tratarea apei reziduale din interiorul fabricii este necesara eliminarea materialelor mai mult sau mai putin dure, suspendate sau care plutesc in lichid, inainte ca acesta sa fie supus urmatoarelor tratamente chimice, fizice si biologice. O astfel de operatie este necesara pentru ca, inafara de faptul ca diminueaza incarcatura organica ce trebuie tratata, impiedica substantele prezente in amestec (hartie, dopuri, pastile) sa distruga, in timp, tubulatura si sa determine o serie de inconveniente pompelor sau diferitelor piese mecanice prezente din instalatie. In acest scop se instaleaza o grila cu perii in canal. Vor fi utilizati distantatori de 1 mm. Apa care trebuie tratata depoziteaza pe planul de filtrare reziduurile solide care vor fi adunate de perii intr-un vas gata de a fi purificat.

Bazinul primar de sedimentare

Apele pompate din momentul preluarii acestora pana cand ajung in bazinul de sedimentare vor fi tratate cu un produs floculant capabil sa imbunatateasca si caracteristicile de sedimentare a namolului primar.

Administrarea floculantului se face printr-o pompa de dozare cu functionare automata. In vasul de sedimentare, namolurile sunt indepartate prin separare gravimetrica si, ajunse la fund, trimise printr-un hidroextractor in vasul de purificare a namolurilor. Capacitatea de extragere a namolurilor poate fi reglata printr-o valva folosita pentru limitarea fluxului de aer in hidroextractor; de asemenea, valva, la randul ei, poate fi controlata si ea de la regulatorul de timp corespunzator.

Acumulare si tratament chimic

Apele care sunt evacuate din bazinul de sedimentare, prin cadere, ajung in vasele de acumulare instalate langa vasele epuratorului. Apele sunt mentinute in miscare si oxigenate cu ajutorul aeratorului introdus in asa fel incat sa impiedice sedimentarea materialelor solide si patrunderea microorganismelor rezultate din degradarile anaerobice in interiorul vasului. Vasul are un volum total pentru a permite un timp de pastrare a refluxurilor in interiorul acestuia pentru cel putin 4 zile pentru a impiedica fluctuatiile de incarcatura hidraulica si de incarcatura organica (concentratii de COD, solide suspendate, concentratii de pH) pentru a permite namolurilor sa functioneze in cele mai bune conditii. O verificare a nivelului permite reglarea debitului de apa in etapele urmatoare. Apele sunt preluate de la baza vasului de o pompa centrifuga, care comunica in caz de necesitate cu pompele de ridicare. Lichidul din pompa este trimis in etapele de tratare urmatoare si reciclat partial in interiorul vasului de acumulare pentru a putea regla in mod corespunzator debitul.

In interiorul tubulaturii de reciclare sunt instalate aparate pentru controlul debitului apei si al pH-ului, cel din urma controland dozajul de carbonat de sodiu pentru o eventuala corectare a pH-ului. Dozarea se face in mod automat prin intermediul unei pompe de dozare corespunzatoare.

Oxidarea biologica

Apele pompate din vasul de acumulare se varsa in bazinul de oxidare biologica in care se va continua procesul de distrugere a substantei organice. Pentru aceasta etapa este necesar un bazin de circa 75m³ impartit in trei parti pentru a permite realizarea a trei etape diferite cu o incarcatura organica de namoluri.

In aceasta etapa fiecare dintre cele trei compartimente de apa vor fi aerisite prin intermediul unei suflante proprii; bazinul este amestecat in intregime datorita unor bule de aer distribuite la baza vasului de catre un sistem de taleri rotunzi din cauciuc gaurit. Capacitatea de oxigenare ceruta este de aproximativ 1.3 Kg/h de O2 care corespunde la circa 24 m³ de aer/h.

Bazin de sedimentare final (decantor secundar)

Prin aerisire, fluxul hidraulic trece spre centrul bazinului de sedimentare, acolo unde namolul activ este evacuat prin procesul de sedimentare prin gravitatie, fiind apoi indreptat din nou spre partea de sus a aerisirii prin intermediul pompei introdusa in interior (care poate fi actionata printr-un regulator de timp) sau trimis catre bazinul de sedimentare (operatie realizata manual), acolo unde namolurile chimice se amesteca inainte de a fi trimise la deshidratare. Datorita sistemului de bypass, prevazut atat pentru alimentarea cat si pentru reciclarea namolurilor, este posibila excluderea unuia sau a mai multor vase, in functie de diferitele incarcaturi hidraulice si organice care se produc in diferitele perioade ale anului.

Aparat de ingrosare a namolurilor

Aparatul de ingrosare a namolurilor provenite din cele doua bazine de sedimentare ale instalatiei, realizeaza ingrosarea, evacuand reziduurile. Namolul rezultat este pregatit de a fi purificat cu un aparat de autocuratire sau sa fie deshidratat cu sisteme corespunzatoare care nu sunt prevazute in prezenta. Pentru aceasta operatiune este suficient un vas cu un volum de circa 10m³.

Intregul proces de functionare al instalatiei va fi controlat in mod automat de la tabloul electric care regleaza fiecare etapa de epurare.

2.2.5.  Receptorii apelor uzate epurate

      Evacuarea apelor  menajere si tehnologice epurate se intentioneaza a se face in canalul de desecare HCN 2570, impreuna cu apele pluviale colectate de pe cladiri si platforma betonata, in conditiile impuse de institutia avizatoare.

2.3. Deseurile

2.3.1. Tipul si cantitatile de deseuri

a. Deseuri menajere

-         personal angajat:20 persoane x 0,3 kg/zi,pers.=6 kg/zi = 1,5 t/an

b. Deseuri tehnologice  

Principalele produse de deseuri care rezulta din ciclul productiv sunt urmatoarele :

1.     Borhoturi 220000 kg/an

2.     Ciorchini 7500 kg/an

2.3.2.  Modul de gospodarire al deseurilor

a. Deseurile menajere

Deseurile menajere vor fi colectate in pubele si evacuate la o deponie functionala din zona.

b. Deseurile tehnologice

          Borhotul si ciorchinii se vor valorifica prin distilarii, pentru producerea distilatelor.

2.3.3. Impactul deseurilor asupra apelor

          Atat deseurile menajere cat si cele tehnologice, sunt deseuri solide care se evacueaza de pe amplasament conform paragrafului 2.3.2. si nu vor avea impact negativ asupra calitatii solului si a canalelor de desecare din vecinatatea amplasamentului.

2.3.3. Calitatea apelor evacuate

Incarcarile apelor uzate epurate evacuate de pe amplasament, se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare, respectiv normativul ce reglementeaza evacuarea apelor uzate in emisari naturali, NTPA 001.

Intocmit ,

ing. Tiberiu-Nicolae Flueras






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Constructii


Arhitectura
Cadastru
Instalatii


Produsele mineral-ceramice (metalo-ceramice, CERMET)
Degradarea constructiilor
PUNCTE DE COMANDA DE PROTECTIE CIVILA DESTINATIE, COMPARTIMENTARE SI DOTARE
URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR
Structura betonului intarit
Determinarea caracteristicilor betonului prin metode nedistructive
Betoane neuzuale
Deformatiile betonului
DULGHERI - Conditii generale
Proiect tehnician desenator tehnic locuinta p+1 - sarpanta din lemn