Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu privind metodica invatarii si perfectionarii actiunilor de atac in jocul de volei in cadrul lectiilor din ciclul liceal

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

ACADEMIA NATIONALA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

LUCRARE DE LICENTA

STUDIU PRIVIND METODICA INVATARII SI PERFECTIONARII ACTIUNILOR DE ATAC IN JOCUL DE VOLEI IN CADRUL LECTIILOR DIN CICLUL LICEAL

PROFIL VOCATIONAL SPORTIV

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. Scurt istoric

Voleiul, pornit la drum in anul 1885, in S.U.A. , in scurt timp a

cunoscut o deosebita dezvoltare in intreaga lume, capatand o multime de adepti , jucatori si sustinatori , atat in Statele americane cat si in Asia.

In Europa a aparut mai tarziu , in 1914 in Anglia, in Franta in 1919, iar in Romania in anii 1920-1921. S-a raspandit mai ales in randul elevilor si studentilor, fiind practicat in Bucuresti si in alte cateva centre din tara : Ploiesti, Constanta, Sibiu, Brasov, Timisoara.

In vara anului 1927 s-a disputat primul joc amical international din istoria voleiului romanesc, pe plaja de la Eforie , intre reprezentativa studentilor de la O.N.E.F.(in prezent A.N.E.F.S.) si reprezentativa unui grup de turisti din Turcia, care s-a incheiat cu scorul de 3-1.

In anul 1928 , la 24 septembrie, a luat fiinta Federatia Romana de Volei si Baschet, data care marcheaza inceputul activitatii oficiale, pana in 1948 voleiul si baschetul avand activitate comuna majoritatea sportivilor practicand ambele sporturi. Din anul 1931 se organizeaza Campionatele masculine, apoi din 1933 si cele feminine, iar din anul 1955 s-a organizat si Campionatul National de Juniori.

In prezent, jocul de volei pe plan international are tendinta de a se dezvolta permanent la o cota valorica crescuta, cu un numar din ce in ce mai mare de echipe aspirante la locuri fruntase in ierarhia mondiala.

Aria mare de raspandire, formele variate de practicare si mai ales trofeele puse in joc, au facut sa creasca interesul nu numai pentru participare ci mai ales pentru castigarea competitiilor, respectiv a premiilor.

A aparut si s-a dezvoltat astfel aspectul profesional al practicarii jocului de volei, in care centrul de greutate al pregatirii s-a transferat considerabil la jucatori, acestia fiind cointeresati intr-o mai mare masura de propria lor pregatire, ca si de evolutia lor in jocuri.

In tot mai multe tari si continente jocul de volei a atras sponsori care sustin formarea echipelor si a jucatorilor, incat se poate spune ca practicarea voleiului de mare performanta se inscrie in circuitul marilor afaceri economice, pregatirea echipei si a jucatorilor de mare performanta ocupand o pozitie centrala.

Voleiul este un joc sportiv colectiv, care face parte din categoria mijloacelor de perfectionare a dezvoltarii fizice a aptitudinilor de miscare a oamenilor, reprezinta in acelasi timp o forma de manifestare de caracter ludic a exercitiului fizic.

Este unul din cele mai populare sporturi din lume cu competitii de la nivel olimpic si mondial pana la nivel national regional si local, pentru diferite categorii de varsta, de la copii si juniori pana la seniori si veterani.

Prin multitudinea actiunilor motrice care compun practicarea jocului de volei se realizeaza cel mai important obiectiv al educatiei fizice - dezvoltarea normala si armonioasa - dar actioneaza si asupra sistemelor si functiilor organismului, perfectionarii unor miscari coordonate asupra capacitatii de angrenare rapida in timpul si ritmul modern al activitatilor economicoase, toate acestea ducand la cumularea unor influente si efecte pozitive cu caracter educativ.

Practicarea jocului de volei actioneaza activ si multilateral asupra dezvoltarii personalitatii umane, implicit a tineretului. Ca sport, voleiul reprezinta un obiect de specializare, de pregatire corespunzator cerintelor formulate de societate pentru intreaga activitate de educatie fizica. Avand un caracter obligatoriu, continutul si cerintele practicarii educatiei fizice trebuie sa fie accesibil tuturor celor cuprinsi in activitatea respectiva.

Ca sport competitional , exigentele sunt direct proportionale cu capacitatile si talentul fiecarui jucator, raportate la nivelul si categoria de performanta in care isi desfasoara activitatea sportivul sau echipa. Datorita numeroaselor caracteristici pe care le reprezinta practicarea voleiului este un joc cu accesibilitate mare datorita numarului redus de elemente si procedee tehnico-tactice ce pot fi insusite cu usurinta - voleiul impune jucatorilor o pregatire a calitatilor motrice de baza si specifice si este un joc sportiv in care efortul poate fi variat in functie de tehnicitate, in felul acesta putand fi practicat de toate varstele, influentand pozitiv dezvoltarea fizica, deoarece practicarea lui cointereseaza in miscare toate segmentele corpului.

1.2 Motivarea alegerii temei

Am ales aceasta tema datorita faptului ca am jucat volei la o clasa cu program vocational sportiv, mi-am ales specializare volei si in cadrul facultatii si nu in ultimul rand din dorinta personala de a deveni antrenor de volei si a face performanta la nivel national cat si international.

CAPITOLUL II

FUNDAMENTARE TEORETICA

2.1. Caracteristicile jocului de volei

Voleiul, ca si celelalte jocuri sportive se inscrie intr-un cadru general al unor trasaturi valabile pentru toate jocurile, dar cu particularitati de rigoare care-l deosebesc:

Existenta unor reguli unitare obligatorii;

Prezenta a doua echipe de cate 6 jucatori fiecare, care se intrec in competitii, jocuri amicale, antrenament;

limitarea jocului la maximum 5 seturi si limitarea seturilor 1-4 la maximum 25 de puncte si a setului 5 la l5 si cu posibilitati de prelungire;

utilizarea unui inventar (echipament,instalatii - fileu, stalpi) putin costisitor si la indemana;

diversificarea practicarii jocului in functie de scopul urmarit :

performanta;

dezvoltarea aptitudinilor fizice;

recreativ

standardizarea dimensiunilor terenului de joc;

accesibilitate sau adaptarea jocului la particularitatile de varsta, sex si grad de pregatire prin simplificarea unor reguli sau prin anularea lor;

variabilitatea solicitarilor la efort, data fiind de tinerea mingii in joc, fie de rotatie, fie de durata jocului, fie de numarul jucatorilor dintr-o echipa;

existenta unei teorii si a unei metodici specifice, legate de istoricul

jocului, antrenament, selectie, tehnica si tactica.

Noutati si tendinte in jocul de volei

Jocul de volei cunoaste in ultima perioda o evolutie atat de dinamica, incat echipele, pentru a se mentine in varful piramidei, trebuie sa prezinte de fiecare data valente noi in toate componentele jocului : fizic, tehnico-tactic,psihologic, etc.

Faptul ca fiecare actiune a jocului de volei se poate incheia cu castigarea sau pierderea punctului sau a serviciului si ar putea determina in final castigarea sau pierderea jocului, isi pune amprenta pe toate executiile sau interventiile jucatorilor.

Realizarea unei selectii riguroase ca si a unei pregatiri stiintifice are ca efect cresterea maiestriei jucatorilor, implicit a echipelor pe plan national si mondial, determinand modificari esentiale in conceptia jocului de volei.

Daca urmarim modul de desfasurare a jocului practicat in confruntari mondiale si continentale, ca si a tendintelor de dezvoltare ale jocului actual si a evolutiei in perspectiva, putem desprinde unele aspecte:

jocul de volei a devenit variat si rapid, avand o viteza si o forta de derulare rapida a fazelor de joc, imprimand un ritm crescut actiunilor de joc;

exploatarea spre limitele bio-psiho-motrice ale viitorului voleibalist de performanta, ca urmare a implicarii totale a jucatorului, scurtarii fazelor de joc, ceea ce solicita executii precise din partea jucatorilor pe fond de oboseala si incarcatura psiho-emotionala, precum si prin impunerea unui ritm tempo marit a actiunilor tehnico-tactice;

marirea capacitatii de interceptie a intervenetiei adversarului, analiza, selectarea si decizia cu scopul selectarii intr-un timp mai scurt a celei mai eficiente solutii;

calitatile morale si de vointa sunt dezvoltate la cote superioare, fapt ce isi pune amprenta asupra victoriei;

in timpul jocului, jucatorii sustin un efort intens, de durata lunga, in conditii anaerobe, lucru care ii obliga sa cunoasca si sa foloseasca mijloacele de refacere in timpul fazelor de joc, pentru a rezista pe tot parcursul jocului;

pregatirea fizica se face in stransa concordanta si simultan cu cea etnica, tactica, psihologica si mentala. Complexitatea pregatirii fizice si individuale a jucatorilor se caracterizeaza printr-o capacitate de efort , prin indici superiori ai calitatilor fizice specifice jocului de volei;

complexitatea pregatirii tehnico-tactice a jucatorilor, in voleiul contemporan, la nivelul formatiilor de mare valoare, necesita o pregatire completa, ceea ce impune iesirea din cadrul strict al specializarii pe posturi. Jucatorii devin polivalenti, capabili sa execute orice actiune de joc, in orice moment al jocului;

pregatirea psihologica completa consta in posibilitatea depasirii punctelor critice in cadrul jocului, rapiditate in gandire, analiza si actionare cu mare responsabilitate in actiunile de atac;

se observa o generalizare, la nivelul echipelor de varf, a sistemului 5+1, cu un singur coordonator de joc;

jucatorul coordonator de joc (fost ridicator) , devine rotita intregului sistem, coordoneaza intreg mecanismul actiunilor de atac, este un jucator cu o mare capacitate in cooperare, prezinta calitati superioare de mobilitate a gandirii, creativitate si stapanire de sine in momentele critice ale jocului, caracteristici care-l recomanda ca lider in sustinerea spiritului de combativitate al echipei;

actiunile de atac sunt preluate cu responsabilitate de catre jucatorii tragatori lideri si se constata, la nivelul echipelor de mare performanta, existenta a cel putin doi lideri: unul in linia I si altul in linia a II-a.

Bagajul tehnic si tactic este de o calitate foarte ridicata, cu posibilitati de adaptare imediata la orice situatie.

Odata cu aparitia acestei noi tendinte in jocul de volei, apar automat modificari in principalele actiuni de joc.

Tendintele de dezvoltare ale voleiului in urmatorii ani s-ar putea indrepta spre noi rezolvari ale actiunilor de aparare, care la ora actuala au ramas devansate de cele de atac. Este necesar sa se formuleze noi ipoteze de lucru care sa permita, in final, obtinerea unui randament crescut al actiunilor de aparare.

Iata cateva aspecte care pot conduce la optimizarea jocului de volei in perspectiva:

orientarea selectiei spre valori crescute ale staturii, 189-194 cm la baieti si 176-183 cm la fete, care sa dispuna de calitati motrice si de cunostinte tehnico-tactice la nivel ridicat;

reconsiderarea calitatilor motrice de baza ale selectiei,in stransa corelare cu aspectul somatic foarte inalt al sportivilor, pregatirea acestora sa se faca la un nivel inalt, individualizat, cunoscand carentele manifestate de fiecare sportiv in parte;

depistarea sportivilor care pot deveni lideri si coordonatori de joc, precum si a unor tragatori complecsi;

trebuie urmarit ca ridicatorul sa poata actiona in linia I pe orice zona, la plasa, blocaj sau atac, constructia atacului, cu sau fara intrare, sa se poata face dinspre zonele 2-3 sau 4-3;

Pe plan intern, necesitatile trebuie abordate in functie de calitatile si deficientele sportivilor nostri, iar pregatirea lor sa fie orientata in functie de acestia, fara a prelua de la altii practici ale jocului care nu pot fi asimilate.

2.3.Potentialul motric - definire, concept

Potentialul motric al unui om rezulta din insumarea tuturor calitatilor motrice. Valorile lor se interconditioneaza in mare masura, procesul de instruire fiind insa, un factor determinant pentru stimularea parametrilor antropometrici si mai ales, a calitatilor motrice conditionate, dobandite si nu innascute. Dar o tratare distincta a parametrilor antropometrici si motrici permite cunoasterea dinamicii acestora in timpul evolutiei biologice a elevului si a raporturilor pe care le baga in definirea acestui potential de sinteza morfologica si functionala a fiecarei varste scolare.

Inregistrarea rezultatelor si compararea valorilor lor la intervale relativ egale de timp, ofera o informatie unica despre nivelul potentialului motric.

Consemnarea ritmica a realitatilor, constatarea prin comparatie a tendintelor de evolutie, involutie sau platou a graficelor care vizeaza analiza parametrilor motrici ofera fara doar si poate o sinteza revelatoare asupra factorilor determinanti privind cresterea si dezvoltarea motrica a unor promotii de elevi (sportivi).

Aceste date, fie cele de natura genetica, fie cele dobandite nu sunt implacabile, ele rezulta din incidenta unor factori sociali(conditii igienice, asistenta medicala, alimentatie, odihna, educatie, implicit cea de natura motrica), din imbinarea lor in procesul complex si prelung al cresterii generatiei tinere.

VITEZA-caracter ereditar stabil, are ca substrat morfofunctional scoarta cerebrala care se maturizeaza la 14 ani, ceea ce inseamna ca selectia finala pentru aceasta calitate se face in jurul acestei varste.

INDEMANAREA-are ca substrat biologic aria motrica a scoartei cerebrale si analizatorul kinestezic, care se maturizeaza la 12-14 ani. In cadrul selectiei secundare se impune o foarte mare exigenta fata de aceasta calitate, deoarece sta la baza formarii indemanarii specifice ce se dezvolta numai in conditiile speciale ale sportului respectiv.

FORTA-este calitatea care depinde de dezvoltarea musculara, ce creste catre perioada finala a maturitatii.

REZISTENTA-are ca substrat biologic capacitatea sistemului cardiovascular, care se maturizeaza dupa varsta de 19 ani, aceasta crescand linear de la 12 la 20 ani.Rezistenta musculara locala si generala depinde foarte mult de forta.

MOBILITATEA ARTICULARA-depinde de elasticitatea muschilor si tegumentelor, valoarea ei maxima aflandu-se la varsta de 15-16 ani, dar se obtine foarte usor in copilarie.

Tinand cont de toate aceste aspecte, consemnam:capacitatea motrica detine o pondere de 30% din care viteza -10%, forta-5%, indemanarea 10%, rezistenta-5%

Dupa cum arata cifrele prezentate, lucrul pentru imbunatatirea indicilor de viteza si indemanare este justificat la aceasta varsta. Celelalte calitati, forta si rezistenta(cu conditionare genetica labila), au o perioda propice de manifestare dupa aceasta varsta, de aceea detin o pondere de numai 5%.

2.4. Particularitatile morfo-functionale si psihice ale varstei de 17-18 ani

Realizarea unui proces de instruire la nivel superior necesita cunoasterea colectivului de elevi cu care se lucreaza, mai ales cand acestia sunt foarte tineri, in plina dezvoltare psihofizica si fiziologica. Pe parcursul procesului de instruire elevii manifesta o serie de trasaturi determinate in special de specificul varstei.In procesul de instruire este necesar sa se tina seama de toate aceste caracteristici pentru stabilirea si respectarea indicatiilor si contraindicatiilor privind folosirea anumitor metode si mijloace de pregatire. In vederea evaluarii principalelor trasaturi ale elevilor este necesara analiza urmatoarelor aspecte:

dezvoltarea fizica generale

functiile organismului

particularitatile psihopedagogice

indicatii si contraindicatii in procesul de educatie fizica si sport

Aceste aspecte se refera la caracteristicile generale ale elevilor cuprinsi in limitele varstei de 11-18 ani, perioada in care sunt cuprinsi in procesul de invatamant.

Caracterizarea perioadei de varsta 17-18 ani, clasele XI-XII.

A.           DEZVOLTAREA FIZICA GENERALA confera elevilor caracteristici apropiate de cele ale adultilor. La marea lor majoritate perioada de crestere se incheie, dar masa musculara se dezvolta in continuare.

Cresterea considerabila a perimetrului toracic inregistrata in aceasta perioda se datoreaza in buna masura si efortului specific depus de sportivi.

B.           FUNCTIILE ORGANISMULUI imbraca trasaturi specifice sportivilor de performanta, indicii functionali fiind adaptati marilor eforturi. Bradicardia si bradipneea de antrenament sunt pregnante, iar capacitatea vitala atinge uneori valori foarte mari.Tensiunea diferentiala creste mult si se manifesta in efort, ceea ce denota o buna adaptare a organismului la conditiile  efortului specific.

C.           PARTICULARITATILE PSIHOPEDAGOGICE se contureaza pe fondul echilibrarii proceselor de excitatie si inhibitie, sportivii fiind capabili de autocontrol comportamental.Ei dispun de:

capacitate de lucru sporita si manifesta o dorinta vie de afirmare, ceea ce le permite atingerea unor rezultate sportive remarcabile.

atitudinea critica este deosebit de frecventa

se inregistreaza o dezvoltare evidenta a sensibilitatii cutanate si a simtului muscular

informatiile senzoriale castiga mult in profunzime si stabilitate

eficienta observatiei creste considerabil, concomitent cu durata concentrarii atentiei

este perioada de maxima organizare a activitatii intelectuale, insa randamentul este oscilant datorita intereselor fluctuante si particularitatilor de instalare a oboselii

se manifesta atitudinea ferma, constienta fata de influentele exercitate din exterior, precum si posibilitatea stapanirii de sine

exigentele sportivului fata de propria persoana cresc din ce in ce mai mult

sentimentul prieteniei dobandeste o expresie superioa, de o mare intensitate

creste preocuparea pentru cunoasterea de sine

caracteristica acestei perioade este receptivitatea deosebita a tanarului la influentele exercitate din mediul exterior

dezvoltarea calitatilor motrice se realizeaza concomitent cu imbunatatirea deprinderilor motrice specifice, ceea ce permite folosirea exercitiilor cu un grad inalt de dificiltate

D.          INDICATII SI CONTRAINDICATII in procesul de pregatire sportiva se pot nuanta astfel;

prelucrarea la un inalt nivel a tuturor calitatilor motrice

realizarea unei pregatiri tehnico-tactice superioare in conditii apropiate de joc, concomitent cu introducerea unor probleme de detaliu

dozarea rationala a efortului de concentrare a atentiei si a volumului de munca pe care sportivul il poate presta la aceasta varsta, in vederea prevenirii oboselii

exercitarea unor influente educative corespunzatoare in scopul prevenirii tulburarilor de comportament, crizelor de personalitate, tendintelor spre vanitate, reactiilor de opozitie, crizelor de prestigiu, inertiei fataliste sau pedanteriei.

2.5. Modelul jucatorului de volei la varsta de 17-18 ani

Din aceasta zona de sportivi, cu varste de 17-18 ani [clasele XI-XII], se desprind viitorii jucatori de performanta. La fete apar jucatoarele care se consacra in marile competetii internationale. Evolutia baietilor este mai lenta dar si ei sunt in apropierea valorii marii performante.

Conduita profesoruluiantrenorului se axeaza doar pe fermitate, autoritate, corectitudine, dublate de o ridicata probitate professionala. Avem in colectivul nostru sportivi cu o personalitate bine individualizata, care isi cunosc interesul si care sunt dispusi sa presteze o munca care sa-i duca la obiectivele propuse.

Criteriile de selectie se simplifica deoarece valoarea sportiva se contureaza clar si putem aprecia cu destula certitudine evolutia viitoare. Dintre acestea vom mentiona:

statura jucatorilor consolidata si dublata de o masa musculara propice pentru sportul de performanta. Din aceasta grupa vom promova la performanta doar acei sportivi care au o statura corespunzatoare. Ceilalti jucatori se vor opri la nivele inferioare

capacitatile motrice sunt conturate clar si acestea ii ajuta la promovarea in esaloanele superioare. Se pune problema imbunatatirii capacitatilor specifice specializarii si mentinerea lor la un nivel ridicat.

deprinderile motrice sunt complexe si se nuanteaza pe specializari pentru ca actiunile de joc aferente sa se perfectioneze la un nivel inalt, in concordanta cu diferitele situatii tactice collective

din capacitatile psihice sunt importante abilitatile mentale, capacitatea de autoevaluare, autocontrolul, creativitatea, calitatile atentiei, dorinta de afirmare si cooperarea

controlul medical este strict specializat si este un instrument de conducere a modelarii pregatirii sportive prin cresterea capacitatii de efort la parametrii optimi performantei sportive, corelate cu metode si mijloace adecvate de refacere.

In aceasta zona apar si situatii particulare ale selectiei sportive care departajeaza sportivii in drumul spre performanta. Dintre acestea amintim:

selectia jucatorilor pentru loturile nationale de cadeti [primul an de juniori corespunde cu turneele finale ale Campionatelor Mondiale] si juniori [dupa ultimul an participa si ei la aceste competetii] care trebuie sa se faca obiectiv, dupa parametrii care sa exprime adevarata lor valoare.promovarea jucatorilor la seniori sa se faca valoric cu sanse de a se integra in echipa ca titulari pentru a putea creste in performanta. Trecerea jucatorilor la o echipa cu "nume", fara sanse de integrare in formatia de baza, duce la plafonarea lor si la scaderea valorii acestora.

de multe ori, promovarea la seniori presupune si o noua readaptare a jucatorilor la alta specializare in echipa. Daca pana la aceasta varsta am format jucatori polivalenti, trecerea la o noua specializare nu presupune un efort deosebit si adaptarea jucatorilor este rapida si cu prestatii conform asteptarilor. Componenta echipei si formula de joc se apropie de zona performantei, dintre care mentionam urmatoarele:

grupa de jucatori va cuprinde minim 12 jucatori

echipa va avea in compunere o distributie regulata de specializari, cu minim 4R, 4P si 4S [R=ridicator, P=tragator principal, S=tragator secund]

formula de joc este de 4T+2R, dar si cu posibilitati de trecere la 5T+1R

Obiectivele principale se concentreaza spre optimizarea actiunilor de joc prin structuri de exercitii conform cu eficienta din competitii, sustinute de o tactica colectiva complexa si moderna ca rezultat al unei pregatiri fizice si psihice de un inalt nivel.

Odata cu acest model se abordeaza voleiul de performanta, cu imprimarea la fiecare jucator a stilului propriu in actiunile motrice si specializarea pe posturi. Este important ca jucatorul sa ajunga la eficienta si sa se adapteze la joc, dupa capacitatile pe care le are si dupa posibilitatile proprii de exprimare. Specializarea pe posturi se accentueaza si de aceea actiunile motrice sunt canalizate spre eficienta lor. La acest nivel, se pune problema optimizarii actiunilor de joc, in corelatie cu tactica de echipa. Se perfectioneaza atacul din linia a doua, precum si diferitele forme speciale, legate de combinatiile tactice ale echipei.De asemenea, apare adaptarea individuala la jocul adversarului, atat din initiativa proprie, cat si ca sarcina de joc trasata de profesorantrenor. Tactica de echipa devine elevata, posibilitatile jucatorilor permit o gama variata de exprimare a echipei. Din tactica colectiva putem mentiona:

la serviciu se pot face orice schimbari de jucatori, pe linii, pentru rezolvarea situatiilor concrete de aparare

preluarea din serviciu se bazeaza pe trei jucatori, cu posibilitati de folosire a asezarii cu 4 sau 2 jucatori la preluare. Apar deja pozitionari pentru atacul din linia a doua. Toate acestea sunt pentru intrarea ridicatorului din linia a doua, cand avem doi ridicatori, sau combinat cand avem un ridicator.

Combinatiile in atac dupa preluarea din serviciu cuprind doua variante pentru jocul in viteza si una de siguranta.Se pune accent si pe posibilitatea de atac direct din preluare sau combinatii rezultate din aceasta situatie

tactica la preluarea din atac se bazeaza pe adaptarea jucatorilor la adversari

combinatiile in atac dupa preluarea din atac cuprind o varianta in viteza si una de siguranta, pentru toate pozitiile de rotatie ale jucatorilor

Obiectivul principal este optimizarea actiunilor de joc prin structuri, pentru cresterea eficientei, care sa modeleze tactica de joc a echipei in functie de posibilitatile de manifestare ale adversarilor.

Specificul acestui joc sportiv impune jucatorilor sa posede, pe langa un potential morfo-functional si psihic, un bogat continut de actiuni.Continutul bogat al jocului, precizia, constanta, decisivitatea, finetea executiei, coordonarea si sincronizarea actiunilor incadrate in sistemul echipei, impun o correspondenta deplina intre cerintele jocului si aptitudinile jucatorilor.

Actiunile din volei, avand la baza deprinderi ne naturale [respingerea-lovirea mingii] solicita o pregatire asidua, indelungata si o experienta competetionala corespunzatoare.

In cadrul modelului conceptional se prezinta aspectele mai importante potrivit cu cerintele voleiului de performanta;

- ANTROPOMETRIE-tip constitutional longilin, musculaturea dezvoltata armonio si o statura inalta

ridicatori=1.88-1.90m

jucatori centru=1.92-1.93m

tragatori=1.95-2.00m

Se remarca, pe langa tendinta de crestere a staturii, aparitia unor jucatori de talie si mai mare. De asemenea si anvergura trebuie sa fie mare, depasind statura cu 4-6 cm si chiar mai mult.

Calitatile motrice-jucatorii de valoare au constanta si eficacitate in actiuni, rezolva chiar si situatiile cele mai dificile, sunt dinamici, au viteza, membre inferioare puternice si explozive.

Indemanarea dezvoltata la un nivel mai inalt[mai ales coordonarea, capacitatea de reproducere-dirijarea miscarilor, anticiparea]

Forta exploziva [detenta] la nivelul tuturor segmentelor

Capacitate neuropsihica:

tip temperamental puternic, echilibrat, adaptabil, capabil sa-si pastreze echilibrul emotional

atentie cu prioritate pentru concentrare si mobilitate

factori perceptivi; perceptiile tactile, spatiale, vizuale si mai ales perceptia miscarii [simtul mingii]

rapiditatea gandirii, imaginatie creatoare

curaj, combativitate si darzenie

rezistenta nervoasa, echilibru neuropsihic, capacitate de apreciere si autoapreciere

Capacitate de efort cu valori foarte bune.

Bagaj de actiuni [tehnico-tactice]

Jucatorul trebuie sa posede indici superiori de constanta, precizie si eficacitate cel putin in actiunile individuale de baza.Din punct de vedere tactic toti jucatorii trebuie sa posede;

disciplina tactica, integrarea perfecta in angrenajul de joc al echipei

adaptare in functie de tactica adversa

gandirea tactica si creativitatea

Acest joc sportiv cunoaste in ultima perioda o evolutie atat de dynamica, incat echipele, pentru a se mentine in varful piramidei, trebuie sa prezinte de fiecare data valente noi in toate componentele jocului fizic, tehnico-tactic, psihologic etc.

Aceasta maniera de prezentare dynamica a echipelor, cu un joc nou de la o competitie la alta, cu un joc nou de la un an la altul sau chiar in cadrul aceluiasi an, este premisa de la care trebuie sa se plece in instruirea jucatorilor si echipelor de performanta de la toate nivelurile, si cu atat mai mult, sa inceapa de la selectia si instruirea copiilor si juniorilor. Posibilitatea abordarii dinamice a continutului jocului de volei este determinata de cunoasterea si intelegerea correcta a aspectelor cheie ale jocului competetional de volei la nivel mondial, pentru ca acestea sa fie transferate si prezente permanent in preocuparile de zi cu zi ale antrenori lor, a profesorilor de educatie fizica si sport care predau in scoli acest joc sportiv si nu in ultimul rand elevilor, jucatorilor de la toate nivelurile din tara noastra.

Aspectele cheie ale jocului de volei constau in castigarea specifica a fiecarei actiuni de joc, actiuni ce se succed stereotip in jocul pentru castigarea punctului si in jocul pentru castigarea serviciului.Pornind de la aceste necesitati fiecare jucator este chemat ca in toate executiile actiunilor de joc sa se manifeste cu toate capacitatile sale psihofizice native sau dobandite prin procesul de antrenament.Instruirea copiilor si juniorilor pentru jocul competitional de volei cere si presupune ca in cadrul fiecarei actiuni de joc, invatarea lovirii mingii, specifice fiecarei actiuni de joc sa mearga mana-n mana cu invatarea si antrenarea modalitatilor de a castiga sau de a nu pierde punctul sau serviciul. Actiunea de joc trebuie inteleasa ca unitate functionala de baza a jocului de volei sistematizata dupa necesitatea acoperirii sau a rezolvarii unei sarcini partiale si specifice de joc, la care jucatorul participa cu toate capacitatile sale psihofizice native si dobandite.Procesul de instruire in jocul de volei va trebui sa rezolve invatarea si antrenarea jucarii mingii in care lovirea mingii este doar momentul final, precedat in fiecare actiune de alte momente[componente].

In aceasta situatie o lovire correcta poate fi realizata numai cand este precedata de celelalte componente ale actiunii de joc si cand lovirea este pregatita de acestea pentru a fi realizata in concordanta cu cerintele concrete si specifice actiunii respective.

Componentele sau momentele necesare, in fiecare actiune de joc in parte sunt urmatoarele:

sarcina partiala de joc

analiza situatie

deplasari specifice jocului de volei [pas, fandare saritura, plonjare, retragere de la joc etc]

luarea deciziei

lovirea propriu-zisa[procedeul de lovire]

Mai ales la nivelul incepatorilor este nevoie de precizat ca eficienta lovirii sau jucarea mingii in concordanta cu aspectele cheie ale jocului de volei depinde de existenta la locul de lovire a suprafetelor ce urmeaza sa loveasca mingea numai la momentul oportun si cu decizia de lovire luata.De aceea o data cu invatarea lovirii mingii jucatorul trebuie invatat sa analizeze unde trebuie sa se deplaseze, dupa ce repere, pentru a intalni mingea, ca acolo sa ia o decizie [proprie] privind lovirea cea mai efficienta a mingii.In joc asta i se cere jucatorului sa faca de fiecare data cand se pregateste sa joace mingea. Acuitatea vizuala, ca si vederea periferica specifice constituie capacitati ale vederii care se dezvolta relativ greu, chiar mai greu decat o deprindere motrica izolata.Dar se dezvolta numai in conditiile repetarilor multiple si o data cu deprinderea motrica respectivea, pentru a constitui si executa in final un tot unitar - actiunea de joc.

Pe parcursul instruirii s-a acordat o pondere mai mare sau mai mica uneia sau alteia dintre componentele actiunii de joc. Componenta ethnica apare mai intai, deoarece aceasta orienteaza continutul atat celei tehnice cat si celei fizice, iar cea psihologica este prevazuta in toate celelalte componente ale actiunii de joc.In general, componenta tactica cu prinde orientarea, scopul actiunii, cea ethnica ingloband executia propriu-zisa, componenta fizica ajuta la insusirea mai rapida a actiunii de joc, sporindu-i constanta, siguranta si eficacitatea, iar cea psihologica isi aduce contributie insemnata la eficienta tuturor celorlalte componente.La baza actiunilor din volei stau deprinderi ne naturale care, dupa cum stim se formeaza greu si necesita multe repetari. Efectuarea acestora in afara cadrului actiunii duce la formarea unor deprinderi putin eficiente, gresite din punct de vedere tehnico-tactic, aspecte ce se remediaza foarte greu.De aceea se recomanda ca pe parcursul formarii deprinderii sa se tina seama de aspectul tactic al actiunii de joc, de incadrarea acesteia in situatia tactica si de manifestarea calitatilor motrice, specifice actiunii de joc. Insusirea eficienta actiunii de joc cuprinde:

informatia fidela[investigare] a situatiei tactice din pozitii si deplasari premergatoare

anticipare

decizie [Declansarea actiunii ca moment, directie, intensitate]

executia propriu-zisa si reglarea participarii segmentelor [directie, forta, traiectorie, actiuni inselatoare]

intrarea in actiunea urmatoare

Respectarea acestor momente in cadrul invatarii actiunii de joc contribuie la eliminarea jocului static, participarea tuturor jucatorilor in cadrul fazelor jocului, incadrarea mai rapida in joc, dezvoltarea anticiparii la un inalt nivel, insusirea mai trainica si in final la sporirea eficientei instruirii.

Invatarea pe actiuni constituie un cadru pentru gruparea tuturor componentelor si atacarea relativ simultana a acestora, in cadrul instruirii, determina formele specifice de organizare, orienteaza alegerea mijloacelor de exersare. Aceasta orientare nu exclude invatarea pozitiilor, a miscarilor pe teren ci impune pregatirea lor in special incadrata in actiunea de joc. Rolul determinant al actiunii de joc impune revederea si completarea continutului de actiuni al fiecarui model de joc, imbunatatirea terminologiei, restructurarea metodologiei, stabilirea prioritatilor modernizarea instruirii [modelare, instruire programata, obiectivizare, rationalizarea mijloacelor].

Stabilirea clara, précisa a modelului de joc constituie o cerinta de baza a performantei in volei la orice nivel.Printre altele, modelul de joc tehnico-tactic trebuie sa cuprinda dispozitivele, actiunile de baza si cele secundare, pe linii, zone, in atac, aparare, la primirea si efectuarea serviciului.

In volei, modelul de joc apare ca un tot inchegat, in timp ce, in alte jocuri sportive pot exista modele diferite pentru atac si aparare.Precizarea modelului de joc este necesara pentru structurarea optima a actiunilor si pentru alcatuirea unei formatii eficiente de echipa.

In continuarea modelelor intermediare de joc trebuie sa se porneasca de la continutul modelului final. Spre exemplu, in modelul final din marea performanta, echipele, de multe ori, reusesc sa se apere nu mai cu un jucator la blocaj.Acest aspect trebuie sa isi gaseasca un loc important si in modelele intermediare de joc.

In cadrul modelului vor aparea actiuni de baza si actiuni secundare. Mentionam ca actiunile de baza vor fi mai des folosite si li se va acorda o mare atentie in pregatire, iar actiunile secundare vor fi mai putin utilizate si in special pe linia individualizarii, cu un anumit jucator, cuplu, cu o linie din formatie etc.

Iata, in continuare, prezentate schematic, modele pentru jucatorii de 17-18 ani;

Modele intermediare de joc:

model intermediar 1 - joc 3 la 3 pe teren redus

model intermediar 2 - joc 6 la 6 fara blocaj

sistem de atac;- toti jucatorii efectueaza ridicare si atac prin trimiterea mingii peste plasa cu o mana si cu doua maini.

organizarea atacului si actiuni de baza;- plasare a jucatorului din zona 3 langa plasa, combinatii cu ridicare inalta inainte [de baza] si combinatii cu ridicare inalta peste cap [cu jucatori indemanatici].

organizarea apararii;fara blocaj, cu jucatorul 3 langa plasa, jucatorul 2 si 4 in spatele liniei de 3m, cu jucatorul 6 intermediar [mijlocul terenului] si preluare de sus cu apararea tuturor zonelor.

dispozitivul la efectuarea serviciului este asemanator cu cel din aparare

dispozitivul la primirea serviciului participa 5 jucatori asezati in spatele liniei de 3m pe doua linii paralele si intercalati.

In acest model trebuie folosit sistemul cu jucatorul 6 intermediar, deoarece aceasta asezare corespunde [se imbina] perfect cu dispozitivul liniei I.

- daca s-ar folosi sistemul de aparare cu jucatorul 6 retras, ar ramane liber mijlocul terenului, spatiul des solicitat de atacul advers, deoarece modelul preconizat nu prevede blocaj.

Modelul intermediar 3 -joc 6 la 6 cu blocaj individual

sistem de atac-toti jucatorii devin ridicatori cand ajung pe zona 2

organizarea atacului si a actiunii de baza, combinatii cu ridicare inainte inalta de la jucatorul 2 la jucatorul 3 sau 4, atac pe directia elanului[drept], cu plasare

organizarea apararii;cu blocaj individual, efectuat de jucatorul corespondent, de baza si blocaj cu jucatorul 3 peste tot[secundar], dublare cu jucatorul cel mai apropiat din linia intai;sistemul de aparare cu jucatorul 6 retras, preluare de jos din atac cu apararea culoarului, a diagonalei scurte si lungi.

dispozitiv la efectuarea serviciului; jucatorii din linia I sunt asezati langa plasa [pentru blocaj individual la corespondent] sau cu extremele retrase si cand folosim blocaj individual, cu jucatorul din zona 3 peste tot; jucatorul 6 sta la mijlocul terenului pentru interventie la plasarea din prima sau a doua lovitura, dupaa care se retrage in dispozitiv cu centrul 2 retras; jucatorul 5 este asezat mai in fata si lateral.

dispozitiv la primirea serviciului; participa 5 jucatori asezati pe doua linii paralele si intercalati iar al 6-lea jucator asezat langa plasa in zona II[ridicator].

MODEL FINAL - joc 6 la 6 cu blocaj in 1, 2 si 3 jucatori;

sistem de baza in atac-5T+1R si sistemul 4T+2R [in secundar], cu o contributie sporita a ridicatorului in atac.

Actiuni de baza in atac-combinatii cu intrare din toate zonele la primirea serviciului si din zona 1 in timpul jocului, cu sporirea vitezei de zbor a mingii cu actiuni inselatoare la ridicare, combinatii cu jucatorii din linia I si cu atac din linia a II a pe fondul simularii convingatoare a atacului combinativ a jucatorilor din linia I si in situatii fortuite, atac si blocaj cu actiuni inselatoare.

Actiuni secundare; combinatii cu atac din ridicare inalta la preluare imprecisa, combinatii pe cupluri, combinatii cu preluare directa si ridicare din sarituri.

sistem de aparare de baza;cu 1-2 jucatori la blocaj, dublare de catre cel mai apropiat jucator din linia I, sistem de aparare cu jucatorul 6 retras, cu doi jucatori la blocaj [daca e posibila gruparea eficienta] cu dublare de catre extrema din linia I, folosirea autodublarii si participare la dublare pe limita culoarelor.

sistem de aparare secundar; aparare cu jucatorul 6 avansat [intermediar] si cu jucatorul 6 retras si dublare de catre extrema din linia a doua corespunzatoare blocajului.

In cadrul acestui model preluarea din serviciu se va efectua de regula de catre 2-3 jucatori, ceilalti fiind pregatiti pentru intrare, blocaj la serviciu, asigurarea blocajului si pentru participarea la atacul combinativ.

CAPITOLUL 3

ORGANIZAREA CERCETARII

3.1 Scopul cercetarii

In cadrul studiului am urmarit metodica invatarii si perfectionarii actiunilor de aparare in cadrul lectiilor din ciclul liceal - profil vocational sportiv.

3.2 Ipoteza

Presupunem ca la clasele vocationale cu profil volei, la Colegiul National "Mircea cel Batran" Ramnicu Valcea, se folosesc mijloace de instruire diversificate care asigura un progres in ceea ce priveste capacitatea motrica a elevilor sportivi.

3.3 Sarcinile cercetarii

studierea literaturii de specialitate in legatura cu metodica invatarii actiunilor de aparare;

stabilirea ipotezei de lucru si a metodelor de cercetare;

identificarea documentelor de planificare ale profesorului;

identificarea si inventarierea mijloacelor folosite de profesor;

analiza si interpretarea datelor recoltate;

redactarea partilor lucrarii;

elaborarea concluziilor finale;

stabilirea modului de prezentare publica a lucrarii de licenta.

3.4 Durata si locul de desfasurare a studiului

Observatiile au fost efectuate in cadrul Colegiului National Mircea cel Batran din Ramnicu Valcea si au inceput de la 17 septembrie 2007 pana la 29 ianuarie 2008 , avand un numar de 18 de subiecti de clasa a XI-a si a XII-a, ei fiind elevii acestui liceu.

Masuratorile si testarile initiale au fost efectuate in luna octombrie 2007, iar cele finale in luna februarie 2008.

Locul de desfasurare a cercetarii pentru grupa de juniori 17-18 ani a fost pe terenul de sport si in sala de sport de la Colegiul National Mircea cel Batran din Ramnicu Valcea

3.5 Metode de prelucrare a datelor

In scopul realizarii temei propuse am folosit urmatoarele metode de cercetare:

Studierea bibliografiei de specialitate

Metoda observatiei dirijate

Metoda testelor

Metoda inregistrarii

Metoda grafica

3.6 Continutul cercetarii

Mijloacele de pregatire folosite in cadrul lectiilor de antrenament au fost sistematizate - prin intermediul planurilor de antrenament.

In vederea observarii evolutiei capacitatii motrice a sportivilor am utilizat si urmatoarele probe de control:

1. saritura in lungime de pe loc: s-au executat cate doua sarituri consemnandu-se cel mai bun rezultat.

Proba s-a desfasurat intr-un sector anume amenajat, folosindu-se pentru masurarea performantei in saritura, ruleta. Saritura s-a masurat de la ultima urma a picioarelor in zona de aterizare si pana la linia de elan.

2. saritura pe verticala cu elan-specific : la sarituri cu bataie pe ambele picioare,  inainte de efectuarea acestei probe, sportivul a fost asezat cu spatele la perete (lipit) avand bratele ridicate (intinse) si se va masura inaltimea rezultata (ceea ce va da posibilitatea stabilirii detentei sportivului).
3. deplasare laterala 6x4: se executa cu plecare avand mana pe una din linii. Se porneste cronometrul la ridicarea mainii de pe linia laterala si se opreste in final, la atingerea liniei cu mana. Se acorda doua incercari si se noteaza in fisa de inregistrare rezultatul cel mai bun. Materialele folosite sunt: ruleta pentru masurarea distantei de 4m si cronometrul pentru inregistrarea timpilor realizati.
4. deplasare 8x6: se executa cu plecare avand piciorul pe linia de fund a terenului de volei se alearga in viteza cu fata pana la linia de 3m a terenului, se atinge cu piciorul linia, apoi se alearga spre inapoi cu spatele pana la linia de fund a terenului si, la fel, se atinge linia cu piciorul. A fost folosit :cronometrul.

CAPITOLUL 4

REZULTATE OBTINUTE SI CONCLUZII PARTIALE

4.1. Inregistrari ale antrenamentelor

In urma observatiilor efectuate am obtinut urmatoarele rezultate:

PLAN DE ANTRENAMENT nr.1

Locul : sala Capela

Efectiv 15 baieti

Data : 17.09.2007

VERIGA	PRINCIPALELE MIJLOACE
Organiuzarea colectivului de elevi 5 min.	Adunare, aliniere, raportul Anuntarea sarcinilor antrenamentului Indicatii privind participare activa si constienta a elevilor la antrenament Verificarea starii de sanatate a sportivului
Pregatirea organismului pentru efort 15 min.	Variante de mers ( mers pe varfuri cu bratele sus, pe calcaie, fandat); Variante de alergare ( alergare usoara, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambelor inapoi ,alergare accelerata, alergare lansata) Pas saltat, pas sarit
Pregatirea tehnico-tactica	Deplasari 6X4m Deplasari  8X6m Ridicare spre Z4 din mingi oferite succesiv de antrenor, imprecis, cu repetari. Ridicare spre Z3 din mingi oferite succesiv de antrenor, imprecis, cu traiectorii si viteze de zbor variabile din Z6, in serii de 8 maximum 10 repetari. Ridicare peste cap spre Z2 din mingi oferite succesiv de antrenor, imprecis, cu traiectorii si viteze de zbor variabile din Z6, in serii de 8 maximum 10 repetari. Atac din ridicare scurta din Z3, din minge oferita de antrenor din Z6. Atac din ridicare in urcare din Z3, din minge oferita de antrenor din Z6. Atac din ridicare cu traiectorie intinsa din Z4, din minge oferita de antrenor din Z6. Joc 6X6 cu tema
Refacerea organismului dupa efort 5 min.	Alergare usoara 3min. Exercitii de tip stretching

PLAN DE ANTRENAMENT nr.2

Locul : sala Capela

Efectiv 16 baieti

Data : 18.09.2007

VERIGA	PRINCIPALELE MIJLOACE
Organiuzarea colectivului de elevi 5 min.	Adunare, aliniere, raportul Anuntarea sarcinilor antrenamentului Indicatii privind participare activa si constienta a elevilor la antrenament Verificarea starii de sanatate a sportivului
Pregatirea organismului pentru efort 15 min.	Variante de mers ( mers pe varfuri cu bratele sus, pe calcaie, fandat); Variante de alergare ( alergare usoara, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambelor inapoi ,alergare accelerata, alergare lansata) Pas saltat, pas sarit
Pregatirea tehnico-tactica	Ridicare spre Z4 sau peste cap spre Z2 din mingi oferite succesiv de antrenor, imprecis, cu traiectorii si viteze de zbor variabile din Z6, in serii de maximum 10 repetari; ridicatorul hotaraste in functie de coordonatele situationale, alegand varianta optima. Ridicare spre Z4 sau peste cap spre Z2 din preluare din serviciu din Z6, in serii de maximum 10 repetari; ridicatorul hotaraste in functie de coordonatele situationale, alegand varianta optima. Atac precedat de ridicare din mingi oferite inconstant si succesiv in loc de preluare din serviciu, cu accent pe rezolvarea situatiilor cu finalizare prin atac, indiferent de calitatea ridicarii. Atac din ridicare scurta din Z3, din minge oferita de antrenor din Z6. Atac din ridicare in urcare din Z3, din minge oferita de antrenor din Z6. Joc 6X6 cu tema
Refacerea organismului	Alergare usoara 3min. Exercitii de tip stretching

PLAN DE ANTRENAMENT nr.3

Locul : sala Capela

Efectiv 16 baieti

Data : 19.09.2007

Organiuzarea colectivului de elevi 5 min.	Adunare, aliniere, raportul Anuntarea sarcinilor antrenamentului Indicatii privind participare activa si constienta a elevilor la antrenament Verificarea starii de sanatate a sportivului
Pregatirea organismului pentru efort 15 min.	Variante de mers ( mers pe varfuri cu bratele sus, pe calcaie, fandat); Variante de alergare ( alergare usoara, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambelor inapoi ,alergare accelerata, alergare lansata) Pas saltat, pas sarit
Dezvoltarea calitatilor motrice: indemanarea 20 min.	Prinderi aruncari cu o mana sau doua din saritura Pase din sezand sau culcat Loviri alternative cu o mana din diferite pozitii Blocaj la minge care "apare" in Z3 actionata de un instructor, urmata de blocaj la atac din ridicare inalta din Z4. Blocaj la minge care "apare" in Z4 actionata de un instructor, urmata de blocaj la atac din ridicare medie din Z3.
Pregatirea tehnico-tactica 50 min	Ridicare spre Z3 din mingi oferite succesiv de antrenor, imprecis, cu traiectorii si viteze de zbor variabile din Z6, in serii de 8 maximum 10 repetari. Ridicare peste cap spre Z2 din mingi oferite succesiv de antrenor, imprecis, cu traiectorii si viteze de zbor variabile din Z6, in serii de 8 maximum 10 repetari. Ridicare spre Z4 sau peste cap spre Z2 din mingi oferite succesiv de antrenor, imprecis, cu traiectorii si viteze de zbor variabile din Z6, in serii de maximum 10 repetari; ridicatorul hotaraste in functie de coordonatele situationale, alegand varianta optima. Ridicare spre Z4 sau peste cap spre Z2 din preluare din serviciu din Z6, in serii de maximum 10 repetari; ridicatorul hotaraste in functie de coordonatele situationale, alegand varianta optima. Joc 3X3, 4x4 pe tern 4,5/9m
Refacerea organismului 5 min.	Alergare usoara 3min.

PLAN DE ANTRENAMENT nr.4

Locul : sala Capela

Efectiv 18 baieti

Data : 20.09.2007

Organiuzarea colectivului de elevi 5 min.	Adunare, aliniere, raportul Anuntarea sarcinilor antrenamentului Indicatii privind participare activa si constienta a elevilor la antrenament Verificarea starii de sanatate a sportivului
Pregatirea organismului pentru efort 15 min.	Variante de mers ( mers pe varfuri cu bratele sus, pe calcaie, fandat); Variante de alergare ( alergare usoara, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambelor inapoi ,alergare accelerata, alergare lansata) Pas saltat, pas sarit
Pregatirea tehnico-tactica 30 min	1.Atac (Z 4-3-2) -preluare din atac: Pe perechi atac preluare fara sa cada mingea Zece atacuri la partener care face preluare cu amortizare Prelare din atac urmata de atac din zonele 2-3-4 Atac din zonele 4-3-2 cu aparare intrei jucatori 2.servici- preluare din servici Servici in zona 1-5-6 din diferite zone Preluare din servici cu 2-3-4 jucatori la preluare
Pregatire fizica 30 min	Dezvoltarea detentei in regim de rezistenta si a rezistentei specifice: Atac precedat de ridicare din mingi oferite inconstant si succesiv in loc de preluare din serviciu, cu accent pe rezolvarea situatiilor cu finalizare prin atac, indiferent de calitatea ridicarii. 15 atacuri alternativ din zona 3 si 2
Refacerea organismului 5 min	Alergare usoara Exercitii de intindere de tip stretching

PLAN DE ANTRENAMENT nr.5

Locul : sala Capela

Efectiv 18 baieti

Data : 24.09.2007