Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Sunet muzical si zgomot


Sunet muzical si zgomot




Sunet muzical si zgomot

a) Sunetul muzical

Un sunet se considera muzical daca are frecventa (inaltimea) determina­bila, ceea ce-i confera capacitatea de a fi utilizat in sistemele muzicale de into­natie - melodice sau armonice.

Dupa forma vibratiilor de care este produs, sunetul muzical se prezinta sub doua aspecte: simplu (pur) si compus (timbrat).




Sunetul muzical simplu (pur) rezulta din vibratia de o forma unica, simpla, neposedand armonice. El se exprima grafic printr-o linie sinusoidala, de unde si numele de sunet sinus:

 

Avand frecventa determinabila, sunetul sinus poate fi utilizat in realizarea mijloacelor de expresie de natura intonationala, dar lipsindu-i armonicele, nu este generator de timbruri sonore (sunet monotimbral). El se obtine numai in la­borator, prin aparate electronice capabile sa „fabrice” sunete fara armonice in componenta lor.

Întrebuintarea artistica a sunetului sinus priveste deocamdata numai domeniul creatiei muzicale electronice.

Sunetul muzical compus (timbrat) detine armonice in alcatuirea sa, in seria carora se distinge predominind auditiv sunetul fundamental. Expri­marea lui grafica se obtine prin suprapuneri de mai multe linii sinusoidale raprezentind sunetele simple componente:[1]

Prin   natura   lor.   toate   sunetele   muzicale   - cu   exceptia   sunetului   sinus descris mai inainte - sint sunete compuse.

Instrumentele muzicale, vocile, precum si alte surse sonore emit numai sunete in a caror componenta intra armonice (sunete partiale), operele de arta, pana la creatia electronica din timpurile noastre, folosind in exclusivitate sunete timbrate (compuse).

b)  Zgomotul

Zgomotul   -  fiind   produsul  vibratiilor   neperiodice   ale   corpurilor  sonore -   nu  are  frecventa  precisa,  in  complexul   acestor  vibratii  neputandu-se   deter­mina sunetul fundamental.

Exprimare grafica :




Cu toate acestea, se poate vorbi si in cazul zgomotului de o anumita regiune frecventiala in care se produce, dupa cum respectivele vibratii neperiodice apartin unui registru sonor sau altuia (zgomote inalte, medii sau grave).

Pe cale experimentala s-a constatat ca zgomotul mareste presiunea asupra creierului, a ritmului cardiac si a secretiilor glandulare. Daca zgomotul este prea tare, depasind o oarecare intensitate (punctul critic), risca sa devina nociv, putind provoca leziuni ale nervului acustic.[2]

În decursul timpurilor, muzica a cautat sa „umanizeze” zgomotele, utilizandu-le mai intai pe calea instrumentelor clasice de percutie, iar apoi prin or­ganizarea si selectarea efectelor de zgomot in realizarea unor imagini artistice aparte.

Fara o utilizare artistica - impresionabila prin maiestria componistica - zgomotele nu-si au insa rostul in muzica. Arta sunetelor, prin natura si con­tinutul ei expresiv, este capabila sa atribuie nu numai sunetelor, ci si zgomo­telor calitati estetice, dar ea nu poate accepta zgomotul ca principiu de creatie.



[1]              dupa   Buican   George,   Elemente   de  acustica   muzicala, .   Bucuresti,    Editura  Tehnica, 1958.. p.  10.

[2]              Le dictionnaire de la Psychologie moderne, in Marabout Service, Vérvièrs
(Belgique),   Ed.   Des   Presses   de   Gerard   &   Co.,   1969,   Tome   I,   p.   53.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Forme specifice ale vietii afective interesand in mod deosebit muzica
Notatia inaltimii sonore
TEORIA GENERALA A MUZICII
TEORIA MUZICII
FOLCLORUL ROMANESC IN CONTEMPORANEITATE
Sistemul octavelor
DOINA
Legatura structurala dintre vers si melodie
Producerea vibratilor
Enarmonia sonora