Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Principiile muzicii


Principiile muzicii




Principiile muzicii

Articolul 1.

MUZICA

Muzica este arta de a combina sunetele, in asa fel incat vor fi placute auzului; ea este



impartita in doua parti: I. Melodia II. Armonia.

Melodia este o combinatie de sunete care prin inaltimea, durata si succesiunea lor vor forma

un cantec.

Armonia este o alta combinatie de sunete care prin unirea lor spontana formeaza acorduri.

MUZICALE DEFINITIA NOTATIEI

Ansamblul de semne conventionale servind la redarea in scris a operelor muzicale de arta

poarta numele de notatie sau semiografie. Notatia grafica a inaltimilor sonore se face prin

note, portative, chei, semnul de mutare la octava si alteratii.

PORTATIVUL

Pe portativ se inscriu principalele semne ale notatiei: cheile cu armurile corespunzatoare,

masurile, valorile de note, pauzele si alteratiile. Dupa necesitate intalnim in notatia muzicala

portativul simplu utilizat pentru muzica la o voce sau portativul dublu, intalnit in literatura

pentru pian, orga si clavecin.

Aceste note sunt puse pe cele cinci linii orizontale si paralele, linii care se numesc portativ.

Exemplu:

                                              

Liniile sunt numerotate de jos in sus, cea mai de jos fiind numita linia intai. Cele cinci linii

contin patru spatii in care sunt de asemenea plasate notele. Aceste spatii sunt numerotate la

fel ca liniile, cel mai de jos fiind numit primul spatiu. Dar cand instrumentul necesita o

desfasurare mai mare decat portativul, se vor folosi linii ajutatoare, care sunt adaugate sub

portativ, pentru notele mai joase, sau peste pentru notele mai inalte (acute).

Exemplu: Linii ajutatoare

                    

Articolul 3.

CHEIA, POZITIA SI FOLOSIREA LOR

In scrierea si practica muzicala se folosesc sapte chei:

1. Cheia de violina sau cheia Sol

2. Cheia de sopran pe prima linie a portativului

3. Cheia de mezzosopran pe a doua linie a portativului

4. Cheia de alto pe a treia linie a portativului

5. Cheia de tenor pe a patra linie a portativului

6. Cheia de bas sau Fa pe a patra linie a portativului

7. Cheia de bariton sau Fa pe a treia linie a portativului

Aici sunt trei feluri diferite de chei, numite: Cheia Sol 􀀒, Cheia Do 􀀔, Cheia Fa 􀀖

Cele mai folosite chei sunt cunoscute ca fiind:

Soprano sau Cheia de Sopran      Viola sau Cheia de Tenor       Cheia de Bas

Aceste chei sunt plasate la inceputul portativului peste diferite linii, in functie de

instrumentele sau vocile la care sunt folosite. Acestea dau numele lor liniilor pe care sunt

puse, si servesc ca punct de pornire pentru a determina numele celorlalte note. Dar acestea nu

sunt atat de utilizate, iar aceasta ultima cerinta va fi indicata de un asterisc *.

Aici sunt aratate doua feluri pentru a nota cheia Sol sau cheia de Sopran, plasate astfel:

Sunt patru feluri diferite de notare in Cheia de Tenor sau Cheia Do:

Sunt doua feluri de notare pentru Cheia Fa:

Articolul 4.

UTILIZAREA CELOR SAPTE CHEI IN SCRIEREA SI PRACTICA MUZICALA

Cheia de violina (Sol) se intrebuinteaza la notarea partiturii pentru vocile feminine de sopran

si alto sau pentru tenor. Cheia de violina este folosita de instrumentele cu coarde (vioara,

viola si violoncelul pentru registrele acute), instrumentele de suflat (flautul, oboiul, clarinetul,

cornul, trompeta) si instrumentele cu claviatura (pianul, orga, harpa).

Cheia de bas se intrebuinteaza la notarea partiturilor pentru vocile grave ale sonoritatilor:

violoncelul, contrabasul, fagotul, contrafagotul, trombonul, tuba si timpanul.

Cheia de alto (do pe linia a treia) se intrebuinteaza la notarea partiturii pentru trombon alto si

uneori pentru violina.

Cheia de tenor (do pe linia a patra) se foloseste pentru violoncel, fagot si trombon tenor.

Celelalte trei chei – sopran, mezzosopran si bariton – se intrebuinteaza numai in transpozitii.

Semnul de transpunere la octava a oricarui ton muzical inlocuieste utilizarea mai multor linii

suplimentare a portativului care ingreuneaza citirea partiturii. Octava alta transpune la octava

superioara (se aseaza deasupra portativului). Octava bassa (joasa) suprapune la octava

inferioara si se aseaza dedesubtul portativului.

NOTELE SI LITERELE

Muzica este scrisa cu ajutorul a sapte figuri, numite note, care sunt numite dupa notele

alfabetului.

C, D, E, F, G, A, B.

Echivalentul italian, in practica uzuala este aproape la fel de cunoscuta cu insemnatatea lor

englezeasca.

C = Do D = Re E = Mi F = Fa G = Sol A = La B = Si

NOTELE

O nota, in functie de cheia folosita si locul pe care-l ocupa pe portativ sau in afara lui, reda un

anumit sunet din scara generala muzicala, deci inaltimea acelui sunet.

DURATA NOTELOR

DURATA PAUZELOR

PUNCTUL

Un punct pus in dreapta unei note sau unei pauze, modifica durata notei sau pauzei cu

jumatate din valoarea initiala.

Astfel, de exemplu :

- o doime cu punct are durata de trei timpi, sau trei patrimi, sau sase optimi etc…

- o patrime cu punct are durata de un timp si jumatate sau trei optimi etc…

- o optime cu punct este egala cu trei saisprezecimi.

NOTIUNEA DE GAMA

Oranduirea treptata (ascendenta si descendenta) a sunetelor ce compun o tonalitate incepand

cu primul sunet (tonica) si terminand cu repetarea lui la octava poarta numele de gama. Gama





este compusa din opt nivele sau note.

Tonul sau semitonul este distanta sau intervalul dintre o nota si urmatoarea, in timp ce nivelul

este nota insasi. Gama include cinci tonuri si doua semitonuri.

INTERVALE MELODICE SI ARMONICE

Un interval se considera melodic in cazul ca cele doua sunete componente sunt emise si se

aud succesiv (desfasurare orizontala), din instituirea mai multor intervale generand melodia:

Un interval se considera armonic in cazul ca cele doua sunete componente sunt emise si se aud simultan (desfasurare verticala), din succesiunea carora genereaza armonia:

NOTIUNEA DE ACORD

In sens general prin acord se intelege efectul sonor produs de mai multe sunete emise

simultan.

Acordul este o organizare armonica verticala rezultand din suprapunerea a cel putin trei

sunete diferite asezate la interval de terta.

Articolul 5.  

ALTERATIILE IN GRAFICA MUZICALA

Cele cinci semne de alteratii sunt:

Diezul

urca intonatia cu un semiton

Dubludiezul

urca intonatia cu un ton, iar cand urmeaza dupa o nota cu diez, ea urca cu un semiton

Bemolul

coboara intonatia cu un semiton

Dublubemolul

coboara intonatia cu un ton, iar cand urmeaza dupa o nota cu un bemol, acesta coboara intonatia cu un semiton

Becarul

anuleaza alteratiile

Se disting trei feluri de utilizari ale alteratiilor: accidentala, constitutiva si de precautie.

ALTERATIILE ACCIDENTALE

In partitura alteratiile accidentale respecta urmatoarele reguli:

Se inscriu pe parcurs inaintea notelor, efectul lor producandu-se numai asupra acelorasi note

pana la bara de masura.

Pentru sunetele din octave diferite, chiar daca fac parte din aceeasi masura, alteratiile

accidentale nu sunt valabile.

Daca se folosesc la o nota prelungita peste bara de masura, efectul lor se extinde si asupra

prelungirii respective.

ALTERATIILE CONSTITUTIVE

Alteratiile constitutive se noteaza la chei deformand armura unei tonalitati. Efectul alteratiilor

constitutive se extinde asupra tuturor notelor cu acelasi nume din toate octavele, putand fi

modificat numai temporar prin alteratii accidentale.

RITMUL MUZICAL

DEFINITIA NOTIUNII DE RITM

Din punct de vedere teoretic, ritmul constituie succesiunea organizata pe plan artistic superior

(creator, estetic, emotional) a duratelor in compozitia muzicala. Ca factor creator, ritmul

prezinta, din punct de vedere structural, nesfarsite forme la dispozitia compozitorului fauritor

de opere de arta. Se considera factor estetic, deoarece, subzistand organic in melodie si

armonie care nu pot exista fara ritm, deci concura cu aceasta la exprimarea frumosului

muzical. Factor emotional, pentru ca ia parte impreuna cu celelalte mijloace de expresie specifice muzicii la alcatuirea imaginii si mesajului artistic purtator de sentimente, idei si

expresii ce fac sa emotioneze fiinta umana.

RITM, METRU (MASURA), TEMPO

Notiunea generala de ritm muzical cuprinde trei elemente: ritmul propriu-zis, metrul (masura)

si tempo.

a. Ritmul propriu-zis este o succesiune de durate si pauze

b. Masura este cadrul metric in care se descifreaza ritmul propriu-zis

c. Tempo este viteza in care se desfasoara melodiile respective

Studiul formelor de structura ale ritmului propriu-zis poarta numele de ritmica, iar cel al

masurilor pe cadrul caruia se desfasoara ritmul, de metrica. Ritmica si metrica muzicala se

completeaza cu gradele de viteza (cu tempo) in care se desfasoara ritmul muzical si metrica

sa.

RITMICA

In arta muzicala exista trei mari categorii de ritmuri de la care se porneste cu dezvoltarea

oricarei forme ritmice: ritmul binar, ternar si eterogen. Exista si o a patra categorie denumita

ritm liber, provenind din muzica populara, ale carei forme nu se aseaza in tipare precise.

RITMUL BINAR

Formele ritmului binar pornesc de la o protocelula alcatuita din doua durate unitare (egale)

dintre care una detine accentul ritmic numit in teoria muzicii si ictus, in limba latina

insemnand lovitura, impact, accent.

RITMUL TERNAR

Formele ritmului ternar pornesc de la o protocelula alcatuita din trei durate egale dintre care

una detine accentul ritmic, iar celelalte doua sunt neaccentuate.

RITMUL ETEROGEN




Formele ritmului eterogen (asimetric) pornesc de la o procedura alcatuita din cinci durate

egale rezultand din combinarea organica de binar si ternar (2+3 si 3+2) avand doua accente

primul principal, iar celalalt secundar. Formule ritmice de structuri speciale sunt: sincopa,

contratimpul, cruza, anacruza si ritmul in oglinda.

SINCOPA

Formulele ritmice binare, ternare si eterogene, atunci cand sunt alcatuite din valori egale,

poseda o anumita regularitate (izocronic) in aparitia accentelor din doua in doua valori

(ritmul binar), din trei in trei valori (ritmul ternar), din combinatia de binar si ternar (ritmul

eterogen).

In toate aceste formule fiecare valoare ritmica accentuata este precedata de o valoare ritmica

neaccentuata. Daca vom uni prin legato oricare din valorile accentuate cu cea precedenta

neaccentuata (reprezentand sunete de aceeasi inaltime) obtinem o deplasare de accent

denumita sincopa. Sincopele se considera egale sau omogene in cazul ca se formeaza din

doua valori de aceeasi durata. De exemplu: doime cu doime, patrime cu patrime, etc.

Sincopele se considera inegale sau neomogene in cazul ca se formeaza din doua valori de

durate diferite: patrime cu doime, optime cu patrime, etc.

CONTRATIMPUL

Eliminarea sunetelor sunetelor periodic accentuate dintr-un desen ritmic si inlocuirea lor cu pauze

corespunzatoare genereaza ritmuri in contratimpi. Pentru a se realiza in contratimpi se cer

doua conditii: inlocuirea prin pauze a valorilor accentuate sa se faca periodic; inlocuirea sa se

faca de cel putin doua ori pentru a nu se confunda cu anacruza precedata de o pauza. Ca si

sincopele, formula de contratimp poate fi repartizata pe timpii masurii sau pe parti ale

acestora.

METRICA

In metrica muzicala se disting doua componente: timpul si masura, amandoua constituind

repere importante pentru masurarea si executia corecta a ritmului.

TIMPUL

Timpul constituie reperul metric principal; pe baza lui diferitele valori ritmice pot fi

comparate unele cu altele ca durata. Dupa importanta si locul pe care-l ocupa in organizarea

metrica, timpul este de doua feluri: accentuat si neaccentuat. De retinut ca accentuarea

timpurilor ramane doar virtuala (presupusa) in executie, insa nu trebuie sa se produca, ea

fiind artistica.

MASURA

Este o grupare distincta de timpi accentuati si neaccentuati ce se succed periodic. Din punct

de vedere grafic, spatiul unei masuri se delimiteaza prin bare verticale (bare de masura). Felul

masurii se reda la inceputul piesei muzicale printr-o relatie cifrica in care numaratorul indica

numarul timpilor ce contine masura respectiva, iar numitorul valoarea ritmica ce se executa la

un timp.

SISTEMUL DE MASURI

Totalitatea masurabila folosita in muzica alcatuieste sistemul de masuri. Clasificarea lor

(dupa criterii stiintifice) se face avand in vedere numarul timpilor accentuati din care se

compun. Din acest punct de vedere masurile pot fi:

1. Masuri simple — cu un singur timp accentuat

2. Masuri compuse — cu doi sau mai multi timpi accentuati

MASURILE SIMPLE

Masurile simple sunt formate din 2 sau 3 timpi, avand un singur accent, pe primul timp.

Masurile de doi timpi sunt de metru binar, iar cele de 3 timpi sunt de metru ternar.

Masurile simple de 2 timpi:

                                                                   

Masurile simple de 3 timpi:

                                                                  

MASURILE COMPUSE

Masurile compuse sunt formate din doua sau mai multe masuri simple. Ele se impart in:

masuri compuse si omogene si masuri compuse eterogene (mixte). Masurile compuse

omogene sunt alcatuite din doua sau mai multe masuri simple de acelasi fel (fie de metru

binar, fie de metru ternar).

Masuri omogene de 4 timpi:

                                                                  

Masuri omogene de metru ternar:

                                                                                                                                                             

Masuri omogene de 9 timpi:

                                                                    

Masuri omogene de 12 timpi:

                                                                                 

Masurile compuse eterogene (mixte):

                                                                 

                                                               

TERMENI PRINCIPALI INDICAND O MISCARE CONSTANTA

Miscari rare Tempo

Largo 40-46 larg, foarte rar

Lento 46-52 lent, lin, domol

Adagio 52-56 rar, asezat, linistit

Larghetto 56-63 rarisor

Miscari mijlocii

Andante 63-66 mergand, potrivit de rar, linistit

Andantino 66-72 ceva mai repede decat Andante

Moderato 80-92, moderat, potrivit repejor

Allegretto 104-112 putin mai rar decat Allegro

Miscari repezi

Allegro 120-138 repede

Vivace 152-168 iute, viu

Presto 176-192 foarte repede

Prestissimo 200-208 cat se poate de repede

TERMENII MISCARII GRADATE SAU PROGRESIVE

Rasarire treptata

rilasando = relaxand, slabind, cedand

rallentando = intarziind, rarind miscarea

ritenuto = retinand, intarziind

slargando = largind, rarind din ce in ce mai

mult

slentando = intarziind

strasciando = taraganand, tragand de timp



Accelerare treptata

accelerando = accelerand miscarea, iutind

affretando = grabind, iutind

incalzando = zorind, insufletind, iutind

precipitando = precipitand, grabind

miscarea

stretto = ingustand, stramband miscarea,

iutind

singendo = strangand miscarea, grabind

Revenire la tempo initial

a tempo

tempo primo (Tempo I)

al ricore del tempo

Miscare libera

senza tempo = fara timp precis

a piacere = dupa placere

ad libitum = dupa voie, liber

rubato = timp liber

Augmentare sau diminuare

assai = foarte repede (allegro assai)

molto = mult

meno = mai putin

un poco = cu putin

poco a poco = putin cate putin

troppo = foarte

non troppo = nu prea mult

piu = mult

TERMENI DINAMICI INDICAND O INTENSITATE CONSTANTA

pianissimo (pp) = foarte incet

piano (p) = incet

mezzopiano (mp) = pe jumatate incet

mezzoforte (mf) = pe jumatate tare

forte (f) = tare

fortissimo (ff) = foarte tare

piano pianissimo (ppp) = cat se poate de incet

forte fortissimo (fff) = cat se poate de tare

TERMENI DINAMICI INDICAND O INTENSITATE PROGRESIVA

Pentru sporirea (cresterea progresiva a intensitatii):

crescendo = crescand din ce in ce mai mult intensitatea

poco a poco cresc = crescand putin cate putin intensitatea

molto cresc = crescand mult

poco a poco pui forte = putin cate putin mai tare

Pentru diminuarea (descresterea) progresiva a intensitatii:

decrescendo = descrescand din ce in ce mai mult intensitatea

poco a poco decresc = descrescand putin cate putin intensitatea

diminuendo = micsorand din ce in ce intensitatea

calando = potolind, slabind din ce in ce mai multe intensitatea si miscarea

morendo = murind, descrescand intensitatea pana la stingere

perdendesi = pierzand din ce in ce intensitatea

smorzando = descrescand, atenuand intensitatea si domolind miscarea

ACCENTUARILE PE SUNETE IZOLATE

marcato = accentuare normala

marcatissimo = accentuare puternica

portato = intensitatea sustinuta pe toata durata sunetului

portato staccato = aceeasi si detasata scurt

sfz.sforzando = fortand intensitatea, apasand puternic

rinforzando = crescand energic, viguros intensitatea

TERMENI DE EXPRESIE

affetuosso = cu afectiune, cu emotie

agevole = agil, usor, sprinten

agitato = agitat, nelinistit

appassionato = cu pasiune, cu interiorizare

brio, con = cu stralucire, cu spirit, cu voiciune

cantabile = cantabil, melodios, cu expresivitate majestuoasa

comodo = comod, linistit, asezat calm

deciso = decis, cu hotarare, ferm

elegiaco = elegiac, trist, visator, melodramatic

energico = energic, viguros, hotarat

fluido = fluid, curgator

generoso = generos, marinimos, de noblete

giocoso = vesel, jucaus, glumet

gioia, con = cu bucurie, cu exuberanta, cu veselie, cu placere

grazioso = gratios, placut, frumos, agreabil

impetuoso = impetuos, avantat, navalnic, tumultuos

inquieto = nelinistit, tulburat, ingrijorat, agitat

messo = insufletit, miscat, vioi

mesto = trist, mahnit, melancolic, cu durere

piacevole = curgator, fluid

placido = calm, linistit

scherzando = glumet, vesel, jucaus

semplice = simplu, sincer

sentimento, con = cu simtire, cu interiorizare

sentito = sincer, cu sensibilitate

sonore = sonor, cu tarie, cu amploare

sostenuto = sustinut

spigliato = degajat, sprinten

tenerezza, con = cu fragezime, cu tandrete

tranquillo = linistit, calm

vibrato = vibrant, energic

vigoroso = viguros, cu vigoare, cu forta






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




BALADA
Pentatonicul major
Principiile muzicii
INSTRUMENTE IDIOFONE
Fenomenul artistic muzical in general
Versul popular cantat
Improvizatia armonica in jazzul clasic
Valorificarea folclorului local in educarea copiilor prescolari
Sistemul octavelor
FOLCLORUL ROMANESC IN CONTEMPORANEITATE