Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Gaetano Lama: 1886 - biografie


Gaetano Lama: 1886 - biografie




Gaetano  Lama : 1886

Aparut in America in secolul XIX-lea, valsul boston este un dans asemanator valsului lent traditional (cu un desen ritmic diferit) care a fost importat si raspandit in Europa la inceputul secolului XX. Au fost multi muzicieni care au contribuit la popularizarea acestui gen muzical. In Italia s-a distins un compozitor napolitan care l-a adoptat cu succes:



GAETANO LAMA!--- S-a nascut la Napoli in 29 februarie 1886. (printr-o gresala de comunicare a oficiului starii civile, in alte texte rezulta ca s-a nascut in 26 februarie) Pentru a sarbatori fericitul eveniment, tatal Giuseppe, un comerciant instarit, a cumparat o statuie reprezentand un pian, fara sa constientizeze viitorul fiului abia nascut. Micul Gaetano, intr-adevar, dotat cu o precoce sensibilitate melodica, a inceput foarte curand sa exerseze pe clapele albe si negre, ajungand la adolescenta un exceptional stapan al instrumentului. Perfectionandu-se la scoala lui Francesco Cinque, tanarul artist s-a specializat in compozitie si in executarea muzicii de dans.

In 1908 el a beneficiat de o neprevazuta popularitate in Italia si Franta gratie valsului boston intitulat: Amour qui passe” a carui editie in limba italiana ”Amore che passa” a fost ingrijita de poetul Adolfo Genise. Cu acesta din urma Gaetano Lama a compus si primul sau succes in dialect: ”’Na vota sola” interpretat de Gennaro Pasquariello.

Cele doua norocoase canzone au fost publicate de Francesco Feola, titular al Casei Editoriale ”La Canzonetta”, cu care compozitorul a stabilit un raport de colaborare artistica pe o durata de aproape treizeci de ani.  

Inca de tanar, artistul s-a unit in casatorie cu pianista Nunzia Daniele de la care a avut cinci copii: Nicola, Giuseppe, Teresa, Vincenzo, si Maria (a carei viata a fost trunchiata de o boala, la o varsta frageda).

In anii urmatori a continuat sa se apropie de ”neovalzerismo” demonstrand o vena deosebit de fecunda prin compozitii de piese de dans si de canzone napolitane: ”Stornelli al vento” (E.A.Mario) 1910; ”Nun ’a saccio” (R. Galdieri) 1912; ”Au ccoucher du soleil d’or” (Tramonto d’oro—A.Genise) 1913; ”Dedizione”(A. Galdieri) 1913; ”Simpatia” (R. Galdieri)1914; ”Quanta vota si bella” (E.Murolo) 1914.  

Suferind de astm bronsic, Lama a fost scutit de recrutare. In timpul primului conflict mondial, el a petrecut o perioada lunga de recuperare la Spitalul Militar din  Napoli, unde si-a tras inspiratia pentru unele canzone cu caracter soldatesc printre care: ”L’addio del bersagliere” (A. Genise) 1915; ”Canzone ’e surdate” (L.Bovio) 1915; ”La patria e salva” (Q.Genise) 1916.   


Dupa 1917 compozitorul si-a intensificat productia, colaborand cu mare asiduitate cu Libero Bovio. Din fericita asociere artistica, a luat nastere o foarte celebra canzona ”Reginella” o ironie resemnata asupra lumii frivole a subretelor de la Café-Chantant.

In acea perioada, binomul Bovio—Lama s-a facut remarcat cu inca alte creatii devenite populare : ”’A Serenata” 1917 ; ”’A Canaria” 1918 ; ”Canta napulitano” 1918 ; ”Me si frato” 1918 ; ”Chitarre napulitane” 1919 ; ”’O mare canta” 1919 ; ”Pure cu mme” 1919 ; ”Te chiamme Maria” 1920 ; ”Napule e Maria” 1920 ; ”Silenzio cantatore” 1921 , a carei melodie a fost scrisa de muzician in .tacerea nocturna la locuinta sa din strada San Antonio Abate. In acelasi prolific cincinal, Lama a continuat sa compuna muzica de dans in limba italiana: ”Cara piccina” (L. Bovio) 1918 ; ”Come le rose” (A. Genise) 1918 ; ”Piccola bruna” (A. Genise) 1919 ; ”Tic-ti, Tic-ta” (F. Feola) 1920 ; ”Isola verde” (A. Genise) 1921 si ”Pallida mimosa” (L. Bovio) 1921.   

In 1923 Libero Bovio a devenit director artistic al editiilor Santa Lucia, fapt pentru care Gaetano Lama a intreprins o colaborare cu alti autori, printre care Francesco Fiore , un fost expeditor de legume si fructe, legat de muzician printr-o rudenie mai indepartata. La ampla lista de canzone scrise de cei doi artisti, apartin: ”Nun e chella ca dich’ i” 1923 ; ”Benedito ’o mese sosto” 1924 ; ”Te lasso” 1924 ; ”Voglio a te” 1926 ; ”Abbracciate cu mme” 1927 ; ”Tu si ’na nuvola” 1928 ; ”Connola d’ammore” 1929 ; ”Tutta pe mme” 1930 ; si ”Vita ’e campagna” 1934.  




Compozitorul a pus pe muzica si liricele altor autori: ”’A trummetta ’a Vicaria” 1925 ; ”Napule e chino ’e femmene” 1927 (S. Baratta) ; ”Penzamo a salute” 1928 ; ”Fresca Fresca” 1929 ; ”’A ’nfrascata” 1931 ( G. Pisano) si ”Amore in montagna” 1926 (Armando Gill). 

Modest si rezervat, Gaetano Lama, cu caracterul sau placut, cucerea foarte usor stima si respectul colegilor mai capriciosi si mondeni. In anul 1934 el a fondat cu Libero Bovio, Ernesto Tagliaferri si Nicola Valente, Casa Editoriala ”La Bottega dei Quattro” compunand in mod special pentru ocaziile de la Piedigrotta alte noi canzone: ”Quanta rose” (L. Bovio) 1935 ; ”Suspiro ’e Capemonte” (A. Federici) 1935 ; ”’A giuventu va ’e pressa” (E.Di Gianni) 1937 ; si ”Bionda nun chiagnere” (L. Bovio) 1938. 

Dupa disparitia prematura a lui Ernesto Tagliaferri, La Bottega dei Quattro si-a redimensionat productia si prin anii ’40, Lama a reluat vechea colaborare cu prietenul Francesco Feola. Editorul i-a incredintat casa, administratia si directiunea scolii de canto.


In acea perioada muzicianul a compus inca alte melodii: ”Maggio sunnato Napule”(V. Capillo) 1948 ; ”Varca lucente” (F. Fiore) 1946 ; ”Nun a penzo proprio cchiu” (V. Capillo) 1948 si ”Carta canusciuta” (V. Capillo) 1949. 

Ziaristul Mario Spera scria:--”Gaetano Lama este autorul a mii de canzone care de peste patruzeci de ani poarta prin lume ca niste randunele lejere farmecul marii noastre , verdele de pe Posilippo, si amintirea diminetilor noastre atat de clare”.

Al doilea razboi mondial a provocat repercursiuni triste in viata compozitorului mai ales pentru prizonieratul in Rusia al fiului sau Vincenzo, locotenent la vanatori de munte. Intr-adevar, acesta a fost capturat de militiile dusmane in cotul Donului, facand zadarnica orice tentativa de cautare prin Crucea Rosie italiana.

Catolic practicant, foarte devotat Sfantului Francesco Di Paola (In locuinta sa trona o statuie in marime naturala reprezentandu-l pe Sfant), muzicianul a continuat sa se roage, sa creada si sa spere in repatrierea fiului. Dupa luni de zile de asteptare disperata, a avut fericirea sa-l imbratiseze pe Vincenzo, revenit in Italia cu degetul mare de la picior degerat si o povara de experiente urate de uitat.

In decembrie 1949, la Roma, fiul atat de mult asteptat si iubit, s-a casatorit, inundand de fericire inima compozitorului.

La 27 martie 1950 Gaetano Lama inconjurat de sotie si de toti cei  cinci copii ai sai, s-a stins din viata cu seninatate. Avea doar 64 de ani.

Exact in clipa in care el inchidea pleoapele pentru totdeauna, din

statuia lui San Francesco s-a desprins, inexplicabil, un ochi de sticla, care s-a rostogolit pe padiment.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Analiza Repertoriului Instrumental
Improvizatia armonica in jazzul clasic
INSTRUMENTE AEROFONE
Fenomene si elemente lexicale ce apar in timpul cantatului
Referat Muzica Luchian Mihalea
Consonante - disonante
Modul de blues
Cazuri de inlocuire ale unor acorduri majore cu septima mare si minore cu septima mica
Sunet muzical si zgomot
Legatura dintre vers si melodie sub raportul continutului