Franz Völker: ( Neu-Isemburg 1899-Darmstadt 1965)

Franz Völker: ( Neu-Isemburg 1899-Darmstadt 1965).

Era un bun si linistit functionar de banca, atunci cand in mod ocazional a fost ascultat de Clement Krauss, celebrul dirijor de orchestra. Dupa o foarte scurta perioada de studii, Völker a debutat in "Fidelio" la Frankfurt in 1926, ramanand aici pana in 1931. A fost apoi in mai multe reluari angajat la Staatsoper din Viena (1931-36, 1939-40, 1945-50), in timp ce din 1933 pana in 1943, a cantat la Staatsoper din Berlin iar in 1936-37 si 1945-52, a fost in mod continuu la Monaco.

Si el a fost in mod substantial tenor liric, ca timbru si culoare de voce, dar pentru bogatiaa vibratiilor si pentru buna sa metoda, putea sa abordeze un repertoriu mult mai vast chiar la Festivalul de la Salzburg intre 1931 si 1939, (Ferrando din Cosi fan tutte, Florestan, Max din Freischutz, Kaiser din Frau ohne Schatten( Femeia fara umbra ) de Strauss, Menelau din Agyptische Helena tot de Strauss, si la Festspielhause din Bayreuth in 1933-35si1938-42 (Olandezul zburator, Walkyria, Lohengrin). A cantat de obicei si Carmen, Don Carlos, Dama de Pica, Paiate si Aida, dar personajele sale cele mai admirate au fost "Lohengrin" si "Siegmund", care i-au permis, printre altele, sa demonstreze ca si Wagner poate sa fie executat cu o linie de canto impecabila. Wagner, chiama in mod inevitabil, in apararea cauzei sale pe: Max Lorenz (Düseldorf 1901-Viena 1975)

A debutat la Dresda in 1927 ca Walter von Der Vogelweide din "Tannhäuser" fiind imediat acaparat de Staatsoper din Berlin (1929-44), de Staatsoper din Viena. (aceeasi perioada, dar cu unele intreruperi), si de Festspielhause din Bayreuth (1933-34, si 1952-54). Lorenz care a interpretat aproape toate rolurile principale Wagneriene, a fost si la Metropolitan (1931-34), la Covent Garden (1934 si 1937), si destul de frecvent la Scala intre 1938 si 1956.

A fost cel mai cunoscut tenor wagnerian dupa Melchior, din perioada 1930-50. De fapt era mai mult tenor liric, (voce clara si nu prea puternica), decat eroic, adica un "heldentenor" dar cu un foarte pronuntat simt declamatoriu si cu o dictiune, de mare :expresivitate, care i-au permis sa se afirme si ca Tristan si Siegfried, si sa ramana pe scene, char daca era intre timp in declin, pana in 1957.

In Austria si in Germania perioada carte s-a interpus intre cele doua conflicte mondiale , a fost mult mai prolifica in tenori mozartieni decat wagnerieni. Inafara de Rosvaenge, Wittrich si Wölker, care din Mozart au interpretat doar unelke roluri, in 1921 si-a inceput cariera, la Opera Nationala din Budapesta, un tenor, care pana cu putini ani inainte, fusese ofiter al armatei Austro-Ungare.